Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Sezont Ciubara Zinaida Calanda - Maria Primenciuc GEOGRAFIA UMANA A LUMII Manual pentru clasaa X\-a Profil real Profil umanist Chisinau - 2014ezysnis(00ys3) Manual a fost aprobat spre editare prin ordi 431 din 19 ma 2014 ‘al Mosstruls Baca al Republic Moldova -Mansaal este caborat conform Currcuhiral disciplinar i nantat din surele Fonds special pentrw mansale “Toate depturlearupeaacstl edit apatinedituti Lumina, ‘Comisiadeevaluare: Camelia Marian profesoat, grad duacte ith, Liceul Teoretc .M. Bhade mun. Chiginis Raise Calas ~profesoars, grad didactic int, Liceul Teoretic.M, Eminesci; mun. Cigins lina Gavrlifa~ consultant superior, Direciainvatienint preuniversiar, Minstertl Educates Larisa Mironov ~ profetoaa, grad didactic superior, Liceul Teoreti ,Prinipera Natalia Dadian mun. Chigindu; ‘Maria Nicoard~ profesoara, grad didactic lath, Liceul Teoretic ALT. Cuza’, mun. China Bdiura Lumina ae oblig ache delinatoror d copyright care tne nau for contact, costar de reproduce a tmaginlr incase in ena ‘Ace anal ete propre Nininerle Baca ees Manual a ‘unde sprenumee ‘Analin ce Sere anal al crue feos Tepaniee Tascumare Redactor: Lidia Serghienco-Cioban, Anatol Maley Redactor ats: Tatiana Melnie Papinare compoterizal: Lidia Mocan Prelurareaimaginilr, prepress: Elena Popovschi ‘Cope: Mihai Bacinscht ‘aire Lamia, bd Stefan cel Mae ft a 180, MD-2004, Chine Te/fis 29.58-54; 29-5668 mal lumiaund@mal rs par executat a Tpogiafa Cease ‘Foor 1 Chin MP-2068 CComanda nr 359 Desrirea CIP a Camerei Nationale a Cit Clubard, Sezont (Geograia umand alumi: Manual pentru cas a 1-1: Profi veal. Prof unas / Sezopt Cubard, Zinaida Calanda, Masia Paimenciue: Min Educaiel al Rep. Moldova coma de evaluae: Camelia Manan, Rasa Calm, Galina Gavats~ Chigni mina, 2014 (EE-P ,Tpograta Central’) ~232p ISBN $74-9975-65-362-6 sun.atie0yo7s 3) ess. ISBN 978-9975-65-362-6 ‘Edita Lumina 2014 © Sernt Ciar, Zaid Clana, Maria Pimencin, 2014SEMNE CONVENTIONALE |. Substante minerale uti Il. Industria: mL ~céroune superior W_ — retaieeroaseor Deine on D~metaugie neteroaseor R ee at Specs mente B= min. de fier & ~automobiletor 4, ~ min, de mangen @_ —stecuotetrica © min decom @ ~consvuciornavale © min decupns Be aeronautics @® Min dericrl = prourdi pt @ min. depurb = init @ -min deine ( — ceramic © min decostor D -sice ® —Min de atin = pred lemnul ® min destan B_~cohloel gnarel @® ——min. dowetram = texts @ min demerit pit’ nein ® — - min, de berilia A -alimentara @ min. de our © —poiraca @® in de argo, @ — -min. de vans Centrale electrice: @ ——min.poimetaice CB eae do potas $ twice a © ~hierauice ® B —mucleare 1 A x >} -aeroper diamante pana st ~ ports marie @CUPRINS Introducere 5 EET ae sw 41. Evolutia hai police a lumi in perioada ‘contemporand 7 2, Tipologia stator kumi " EQUSIDTIPTE RULE warunaLe wowowce 41. Conciile 5 esursele naturale, Clasicares resurselor naturale 19 2. Resursele cimatice 2 3. Resursele ce apa ar Resursole de substan minerale ule 2 5. Resurele funciare 2 6. Resursele vegetale, faunstice si pedologice 38 EDIE Por vx 1. Evolulja numerica s migcarea natural populate. 98 2. Migratia populate 45 3. Repartija gi denstatea populate! 48 4, Structure rasiala, etnolngvistic gi religions a popula so 5. Siructura populajei pe grupe de varsta gi soxe Resursele umane de munca 56 6. Aplicaja practicd nr. 1. Evaluarea dinamici 1 structuri populate tn diferite rgiuni 60 7.Agezirle umane, Urbanizarea 6 EET eeovom wonowia 1. Structure economiei mondial. Divizunea ‘ge0gratcdinterationalé a mune 6 2. Agricultura mondial, Caracterizare general... 71 3. Cultura plantelor 1" 4. Crostorea animalelor at a & ‘5. lndustia ramura de baza a economiel mondiale Industria energetics 6. Industria metalurgica Industria constructoare de masin side prelucrare ‘a motalotr 8. Industria chimica 9. Industria ugoard 10. Industria alimentars 11. Sector sevcilr, Structura pe ramus 12. Teansportuile gi calle de comunicaio 13, Relaile economice intemationale. Organiza de intograe economics BRINE Bora necro 1. Europa. Caracterzare economico-geograticd generals 2. Marea Britanie 3. Franja 4. Republica Federalé a Germaniei 5. Roménia 6.Ucraina 7. Federatia Rusa 8. Aplicala practica nr. 2. Descrirea economico- geograticd comparative altalil si Norvegel (conform algortmului) 9. Asa, Caracteizare ecanomico-geogratied general, china 410. Japonia toinda 412, America de Nord, Statele Unt ale Americ 413. America Latina, Brazile 414. Aca, Republica Arica de Sud (RAS) 415, Australia (Uniunea Australiana) Anexa or 2 ge 99 108 109 2 15 "7 124 132 138 a8 150 156 162 166 173 114 118 184 191 198 208 213 219 224 22Introducere conan 5 Actualmente geografia a patruns adanc in viata sociald. Situata in spatiul de tranzitie si interferenta dintrestinfele naturiis cele sociale, ea este o stint ce are un rol deosebit de important ca obiect de culturd generald si ca obiect de sintezé si corelatii ale unui bogat material faptic. In sistema stiintelor geogvafice se disting doud ramuri de bazd - geografia (fisica si geografia umand. Geografia fizica studiaza invelisul geografic in cadrul caruia are loc interpatrunderea $i interactiunea dintre litosfera, atmosfera, hidrosferd si biosfera, explica cauzele proceselor si fenomenelor naturi si legitatile dezvoltarii lor. Geografia umana include doud ramuri geografice interdependente ~ una social (geografia umand) si alta economica (geografia economic). Geografia umana are ca obiect de studiu populata si asezarile umane, iar ‘geografia economica activitatile productive si neproductive ale ortului. Geografia economicd studiaza relatile dintre societate si mediul natural, modul in care resursele naturale si cele umane ale Terrei sunt valorificate Ea analizeaza importanta conditilor si resurselor naturale, a obiectivelor si activitatilor umane, relatile de productie stabilit si posibilitatile de dezvoltare ulterioara a diferitr state si regiuni Geografia economicit s-a transformat dintr-o stiinta descriptiva in una constructiva si aplicativa, céreia ti revine un rol activ in lucrarile de organizare social-economica a spatiului terestru, in proiectele de amenajare a terenurilor si de sistematizare a asezarilor, de amplasare a unitafilor economice. Geografia umana generala are ca obiect de studiu obiectivele de ordin global ale cursului de geografie mana cum ar fi: examinarea hartii politice, a resurselor naturale ia populatiei Globului, a economiei mondiale cu ramurile ei principale. Geografia umana regionala studiazi mai detaliat aceleasi aspecte la rang regional sau statal. In studierea cursului de geografie umana vor fi utilizate mai multe metode. Dintre acestea mentionam: studierea informatiei despre jenomenele si procesele economico-geografice generale atat din continutul manualului, cat si din alte surse de informare - presa periodica, radioul, televiziunea, internetul, propriile observatii; metada statisticd, ce presupune analiza unor indici statstci pentru a formula concluzii despre anumite fenomene si procese economico-geografice, Cosa‘pentru aaleitui de sine statdtor materiale cartografice; metoda analiticd, ce pre- ‘supune scoaterea in evident a esentialului in baza analize’ informatiei; metoda comparativa - procedeu de comparare a fenomenelor si obiectelor economico- scorafie cartgrafis metodalgic-deductiva formative prsupune idierea fenomenelor economico-geografice in baza deductilor logice, excluzind ~ inure mecanieh a informatiei; metoda graficd si cartografied, ce cuprinde analiza hartilor, schemelor, diagramelor, graficelor reprezentate in manual, = atlase, cat si alcatuirea lor de cittre elevi in baza informatiei respective. Schema 1. SUBDIVIZIUNILE GEOGRAFIE! UMANE Perontanny conan «|Termeni-cheie: dpe Glob, fecareavand 0 ‘anus ornare do stat ‘tentare social plea = Imperiy eotonial— sat cu ‘mar posesuni de eoloni. © Colonte-tertory cucert ‘de un sat dezvot pak de independent econonsca ‘poles © Stat suveran stat care ‘are independent paki ‘ccaromies dopund Eten * Comunicarea corecté Inlimba materna ‘autilzareaadecvard ‘atermenior geografc + Identicare principale- lormedifiae peharea politica lumi Inperioade ‘ontemporand, + Elaborareaposterulul _ Schima cantitative $icaltatve pe arta politica alumi: contain 7 Evolutia hartii politice a lumii in perioada contemporand + Ce reprecints harta poiticé a lumii? Formarea harfiipolitice a lumii constituie un proces istoric indelungat, care reflect intregul mers al dezvoltarii societitii umane ce cuprinde milenii, in- cepind cu diviziunea sociala a munci, aparitia proprietati private si divizarea societatiiin clase sociale. Modificandu-se de-a lungul mai multor secole, harta politica alumi reflectatformarea si destrimarea statelos, schimbarea hotarclor Jor, descoperirea si popularea unor noi pam™nturi, aparitia imperiilor colonial. Harta politica a lumii reflecta forma de guvernare a statelor, particularitatile sistemului diviziunii teritorial-administrative, relatile dintre state, conflictele regionale care apar in legitura cu determinarea hotarelor de stat. ‘Schimbarile pe harta politica a lumii sunt de diferit ordin. Unele dintre cle sunt de ordin cantitatv, determinate de dobindirea unor teritorii sau de pierderea Jor in urma acaparirii pe cale fortata ori de cedarea benevola de citre stat etc. Schimbarile calitative nu duc de obicei la schimbarea teritoriilor. Esenta lor consta in inlocuirea unei formatiuni social-economice cu alta, obtinerea independentei de stat de catre fostele colonii, introducerea unor noi forme de guvernare ete. Schimbarile cantitative pe harta politica a lumii sunt, in mare parte, de do- meniul epocilor trecute, cind razboaiele erau un mijloc obignuit de rezolvare a litigiilor dintre state, cind avea loc procesul intens de descoperire si valo- rificare a pamanturilor noi, de formate a imperiilor coloniale. Viata a ardtat insi ci problema divergentelor teritoriale astizi nu poate fi solutionata pe cale militara. In secolul nuclear aceasta cale poate transforma planeta Terra intr-un mormant gigantic. Asadar, schimbirile cantitative de pe harta politicd a lumii tot mai mult cedeazi locul schimbarilor calitative. Dialogul, reglementarea pe cale pasnica a ltigilorteritorial, a conflictelor internationale constituie calea umanititii in mileniul al treilea ‘Toate evenimentele care se referd la formarea hartii politice contemporane a lumii conventional se impart in doua perioade: noua (incepind cu sec. al XVI-lea ~ pina la Primul Razboi Mondial) si contemporana (dupa Primsul Rizboi Mondial — pina in prezent) (analizeazé tabelul 1).‘yun © eed eueH 4 “BigConform afirmatiilor tilor pe probleme prezent unt circa 300 de focare care pot genera Iti teritorialo $2. In a, 1876 numai 10% din teritoriul Africli era colonizat de eatre ‘uropeni iar la Incoputul Primului Razbol Mondial colenizarea compacta a continentului afost Inchelata {In a. 1900 po harta lumi oxistau 57 de state Ssuverane, Catre a, 1945 pe harta lumii existau 1 de state independente, farin prezent sunt 194 de state suverane. In anii ‘60 ai soc. al XX-lea gi-au obfinut, Independenta politic Mali, Mauritania, Niger, Nigeria, Madagascar, R.D. Congo, Sierra Leon Uganda, Tanzania, Malawi, Kenya, Zambia, Lesotho, ‘Swaziland ete. oncpuintt9 Tabolul 1. HARTA POLITICA A LUI WIN PERIOADA CONTEMPORANA, Perioada ji Evenimentele gi schimbaril principale storied ss pe harta politic alumi [Contomporana [Ani de dupa Pri- (sempre in mul Rézbol Mon- tri otape) fetal pana in pro- pent Bape | dire celedo- | = Destrimarea Imperisui Auso-Ungar,Imperia Otoman, us rézboaie mon-_ | formareanolo stato sworane Tp Europa ~ Austia, ngara, sale Cohosiovacia, Polonia, lugoslavia, Albania, + Largrea posesiunios colonial ate Mari Betan,Franel, Belge, alle, Japon etapa | anicecnaceide- | » Migcarea de elberare nationala i colon ineeputl des a1 Ooilea Rézboi | tramari sistorului clonal mondial. pi abt suveraittea Mondial stargtul_ | colomai mari colon dn Asia ale Oandolindonezia~ 1845), anor ‘20 ai sec, | ale SUA. Fipine - 1948), Mari Bani (ria - 1987), axon + Formarea sistemuluh mondial socaist ev parparea recta a imperil soviet In acoso [i stuctnle domocratiee bazae pe crop au fost Inlocute cu regiru ataltare comuniste de tp soviet + Declangarea ,cboivl reco” dine tie coir dovs Boca = socialist capa + Crearea organiza de ntegrare economics socialists — CAER (1949), + Decolonizarea Afi, Anul 1960 a fost mareat ea ,Anul -Atici", cd ig obi suverartatea 17 stato, foste colori alo Mars Bani, Fran, Boge. + Inchelereaprocetulde ellverarenajonal din Oceania ou bjnerea independentelina, 1991 de cave Staele Federale je Meronezai i Republica Insullor Marshal Stargtulanior'80 | + Dispatia sstemul mondal clonal de pe harta poltics noeputl ansor 90 | alumi, Ina. 1990 a devent suverana Namibia ~una dite at coc, al XXtea ~ | tile colo mal mar dupa suprafaté dn Afica pn in prezent Jani 1989-1091 | + Revolut democratice, majortate fra vars de s8nge (rovoluti de cates’), care au condus la demontare ro rmurlortoalitare comunsste, la resabiirea democrat $ la reinioarcerea la economia de pial — a dsparut sstemul modal socials | Anul 1990, + Rouniearea Gorman. + Proclamarea sworanti stator bate: Estoia, Letonia, Luana Anat 1991 + Desfinjarea CAE Rl + Dostrémarea URS. I croaroa a 12 state suverane Jaci 1991-1902 | + Scindaroa lugoslavel n 5 state independiente (Slovenia, Croatia, Macedonia ~ 1981; Bosnia gi Herfegovna; Serbia si Muntonegrs~ 1992) Paine + Divzarea Cehoslovailn dou state (Coha gl Sovacia), + Objinrea independeniei de catre Entwea, ‘anu! 1997 + Hong Kongul, fst colniea Mati Britani, ese retrocedat Chine Anu! 1999 + Macao, fst coionie potughez ete retrocedat Chine ‘And 202 + Objineroa independonei decir Timor de Est ‘Anal 2008 + Dizarea Serbiel sa Murtenegruin dou state, osHong Kong ~ regiune In anul 2008 provincia Kosovo a Serbiei si-a proclamat independenta, care saralistrativk 8 Oi a fost recunoscuta de peste 100 de state din lume, insé este nerecunoscut de homie, custatut special Consiliul de securitate ONU gi alte state, inclusiv Serbia. Dupa indelungate de port liber gi centru conflicte, in anul 2011 a aparut un stat nou pe harta politici a lumii - Sudanul financiar international pe Ge ug © perioada de 50 de ani. L Actualmente pe harta politica a lumii exista circa 230 de state si teri- torii, dintre care 194 sunt suverane. In prezent membre ale Organizatiei Natiunilor Unite sunt 194 de state (Republica Moldova a devenit membra a O.N.U. in 1992), Pe harta lumii mai exista si un numar nu prea mare de teritorii dependente Iajrtata itor lu sicu statut special (circa 38): insulele Falkland (Malvine) ale Marii Britanii, Eu uiteti relat statsle Gibraltar (Marea Britanie), Guadelupa (Franta), Sahara Occidentala (Maroc), Polinezia franceza, Samoa americana, Guyana franceza, Martinica (Franta), ‘Nowa Caledonie (Franta), Sfanta Elena (Marea Britanie), Bermude (Marea Britanie), Mariane de Nord ($.U.A.), Guam (S.U.A.) etc Harta politica se alla intr-o permanenta schimbare si trebuie mereu actu- alizatd, intrucat unele state isi modifica granitele, se despart, se asociaza sau chiar se unesc formand noi tari. Evolutia hartii politice a lumii in perioada contemporand 41. Exolica nofuile: hart politica, imperi colonial, colone, stat suveran. 2. Cum credet, de co omulul Ti este necesar s& cunoascd cum s-a format harta poliicd contemporan a lumil? mente au influenjat asupra formar hart police a lumi la starstulanlor'80 ~ inceputulanilor 90 al sec. La ce modificar pe harta poled au condus imbari s-au produs pe harta potica a lumii dupa Primul Razboi Mondial? 5. In care etapa de formare harta politica a lumi a sufert schimbar radicale? Ce evenimente au contbuit la aceste ‘modifica? 6. Utlizeaza textul manualiui gi completeaza In calettabelul. ‘Schimbr canttatve pe harta ‘Schimbaricaltatve pe harta politi a tum politi alumi T.lingica cia caro corespunde numsrulul de state ale lumii contemporane: 100, 152, 280, 250, 190, 170. 8. Harta polticé @ lumi contemporane red a) repartva g! densitatea populatel Globulul; ») structura populate! functe de dferite crteri; €) cole mai marl orage i aglomerd urbane; 4) statele lumi gi capitalete lor #8 roo de formar a RA plo? e cb care har peict ne nesie? Aryaveroach$ rerea, -@e2 ‘+ Biprimarea corectéin limba materna cuutiizarea adecvot ‘atermenilor eografic. + Utiizarea schemelor, tabelelorinclasfiarea statelr lumii conform ifertor ceri ‘+ Identificarea pe harta ‘a grupeor de state Tipologia statelor lumii + Cum credeti, pentru ce ne trebuie sd cunoastem tipotogia statelor lumii? ‘Tarile lumii se deosebesc din mai multe puncte de vedere, De aceea cle se clasificd dupa anumite criteri, cum ar fi: nivelul de dezvoltare social-eco- nomicd, pozifia geografica, marimea teritoriului si numarul populafici, gradul de asigurare cu resurse naturale, forma de guvernare, diviziunea teritorial-administrativa etc. ‘Cea mai importanta grupare a arilor lumii se face in baza nivelului lor de dezvoltare social-economic’, ce permite de a evalua locul si importanga agrupelor mari de state gia unor fri aparte in economia mondiala Nivelul de dezvoltare social-economic al tarii poate fi stabilit dupa un {ntreg complex de indici economici i social: produsul nafional brut (PN.B.), venitul national, productia globala industriala si agricola etc. O important deosebit are si determinarea ponderii in produsul brut mondial, in productia industrialé si agricola mondiala, in comertul mondial. Nivelul de dezvoltare social-economic mai este determinat si de structura economic, si a unor ramuti aparte ale ei, de volumul si structura comertului exterior, de dotarea ramurilor economiei cu tehnica si tehnologii moderne, de asortimentul si calitatea productici. Dupé nivelul de dezvoltare social-economica, statele lumii pot fi grupate in: state cu nivel inalt de dezvoltare economic, state cu nivel mediu de dezvoltare economic si state in curs de dezvoltare. Tabelu! 2. TIPOLOGIA STATELOR LUMI DUPA NIVELUL ‘DE DEZVOLTARE SOCIAL-ECONOMICA GGrupe do state Subgrupe de state ‘state ou nivel a de + Stale cele mal nal dazvoiat..Grupulcsor sap”. ‘Sesvotare economes 1 Statele mc nat dezvoate din Europa. Stale recent industalizate (.ragoni asia). Siatelecaptasmuls mato. ‘state cu nivel media de | + Ta cu accnomia in rane: foster socialise in Europa, ‘decvoliare economies Blalelo C-SI China + Taro choi" mediu dozvotate: Braziia, Mexie, Argentina, Ture + Tie oxpartatoare de petal monari pertor): Arabia Sau, EAU, Kuwait, Qalar, Bahrain, Oman, Brune ‘State curs de dezvotare | + Tarte cu vel mal avansat de dezolar: fre din America {Latna, cu except clor dn grupa a doua gi an Asia (indus India, indonezia, ran), ari an Arica de Nora gl dn Oceania + Cole mal slab dezvotte fale lumi. 32 de fr cn Arica,LSTATELE CU NIVEL INALT DE DEZVOLTARE ECONOMICA Inacesttip de state O.N.U. include circa 35 de tari din Buropa, Asia, America de Nord, Aftica, Australia si Oceania, care se evidentiaza prin cel mai fnalt nivel de dezvoltare social-economica si de integrare in economia de piata. Aceste state se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi specifice: « structura pe ramuri a economiei poarta un caracter postindustrial, in formarea PLB. rolul principal fi revine sferei serviciilor; sin industrie domind ramurile de prelucrare, ce formeaza baza exportului ‘majoritati statelor; + agricultura, bazata pe realizarile R.S.T, este inalt intensiva si inalt pro- ductiva; + in organizarea teritorialit a societatii sunt caracteristice urbanizarea ‘maximala si deosebiri minime in nivelul social-economic de dezvoltare a diferitor regiuni ale tari Aceste state sunt divizate in patru subgrupe (vezi tabelul 2): a) Statele cele mai inalt dezvoltate din lume - S.UA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Talia, Canada, Acestor state le revine cea mai mare parte din productia de mirfuri in- dustriale si agricole sia exportului lor pe piata mondiala. Ele sunt principalii furnizori de capital, tehnologii, dei stiintifice, specialisti de inalta calificare, servici, dispun de cea mai dezvoltata si eficienta infrastructura industrial gi sociala si totodata determina nivelurile si ritmurile de dezvoltare ale progre- sului tehnic gi ale economiei mondiale in ansamblu. b) Statele ici inalt dezvoltate din Europa (Statele din Furopa de Nord, de Vest, Centrala si de Sud), cu exceptia celor din prima subgrup’. Aceste state se aseamina cu cele din prima subgrupa dup’ gradu inalt de dezvoltare, inzestrare telnnica a economiei, prin eficienta inalta a productiei etc. Se deosebesc de ,grupul celor sapte” prin numarul mai mic al popula- {iei, volumul mai redus de marfuri industriale si agricole produse, printr-o specializare mai ingusti a economic, prin volumul mai redus al comertului exterior. PLB. pe locuitor in majoritatea din aceste tari este acelagi ca si in -grupul celor gapte” (vezi Anexa nr. 1). ¢) Statele recent industrializate ~ aya-numitii,tigriasiatici” (Republica Corea, Taiwan, Hong Kong, Singapore). In ultimele decenit aceste state au reusit sa ating un nivel inalt de industrializare si de inzestrare a economiei cu cele mai noi tehnologii, ceea ce e-a permis sa lanseze pe piata mondial mari cantitati de marfuri industriale de inalta calitate, majoritatea dintre ele fiind comercializate in tarile inalt dezvol- tate (computere, aparate optice, automobile, vase maritime etc.) La dezvoltarea rapid a acestor state a contribuit un complex de factori, inclusiv pozitia geografica favorabili aflarea lor la intersectia cailor maritime comerciale de important mondialé, investitiile de capital slivrarile de tehnologii de varf din Japonia, S.U.A, Germania si din alte state dezvoltate. 4) Statele capitalismului migrator (Australia, Noua Zee- andi, Israel si Republica Africa de Sud) ~ statele dezvoltate din Singapore. .Zgérie-norpe'itoral ——_afara Europei. _e onealStatele inalt dezvoltate din afara Europei sunt foste colonii ale ‘Mari Britani, care n-au cunoscut feudalismul. Componentaetnica a populatieis-a format in urma fluxului de migratii din Europa, in primul rind din Marea Britanie. Populatia Israclulu s-a constituit pe seama stramutarii evreilor din alte ari. I STATELE CU NIVEL MEDIU is DE DEZVOLTARE ECONOMICA cy Din acest tip de state fac parte: Y a) Statele cu economia in tranzitie: fostele tari socialiste din Europa, statele din C.S.L si China + Hentfcd pe hart statele din aceastésubgrupé. Statele din prima subgrupa au particularitati istorice comune de dez- voltare social-economic’, Dupa demontarea structurilor economice de tip socialist aici au fost ereate premise pentru trecerea la economia de piata. In aceste state s-au infaptuit privatizarea unititilor industriale, agricole, co- merciale, de transport, a sferei de deservire, pregitirea de specialisti pentru activitatea in noile conditii, retehnologizarea si reprofilarea intreprinderilor industriale pe baza utilajelor si tehnologiilor moderne gi adaptarea la cerin- {ele pieteilibere. inperioada de tranzitie unele state postsocialiste (Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slovacia) au infaptuit cu succes reforme economice, ceea ce le-a avansat economic, devenind lideri in aceasta grupa de state La etapa actuala mai atractive pentru investitorii vest-europeni, nord- americani si asiatici sunt: Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, statele baltice, care in mai 2004 au reusit sa adere la Uniunea Europeana. In ianuarie 2007 au devenit membri ai Uniunii Furopene Romania si Bulgaria, iar in a. 2013 Croatia. Statele C.S.L difera gi ele in ceea ce priveste dezvoltarea social-economica. Un nivel mai inalt au atins Rusia, Ucraina si Kazahstan, ‘China ocupa o pozitie aparte in aceasta grupa de state, avind particulari- tiile sale atit in regimul politic (tara socialista), cat si in dezvoltarea social- ‘economic, care imbina elemente ale economiei planificate si ale celei de piatt (0 tara ~ doua sisteme). China se afirma rapid, ca o putere industriala in zona Pacificului, prin ritmurile inalte de dezvoltare economia, care au fost atinse indeosebi in zonele economice speciale. Dupé unii indicatori economici principali (marimea PLB, venitului national, volumul productiei industriale si agricole, volumul comertului exterior) China detine unul din primele locuri in lume. Totodata, raportind acesti indict la un locuitor, ea cedeaza multor state. Astfel, PLB. pe locuitor in anul 2011 a constituit 8 382 de dolari. ») Tarile ,cheie” mediu dezvoltate: Brazilia, Mexic, Argen- tina, Turcia - dispun de bogate resurse naturale, umane, cit si de un potential mare economic. Aceste state au un ritm inalt de Ungara, Oragul Budepeste dezvoltare economic cu predominarea ramurilor industriei de | China. Orasul Shanghai ~ .Evetia asiatca”™ ene 9 recat no | jprelucrare, inclusivramurile industriei grele. Deci, sunt state industrial-agrare. | In structura comerfului exterior, atat in import cat si in export, o pondere {insemnata revine productiei industriale finite, inclusiv mijloacelor de pro- E ductie. Brazilia si Argentina sunt integrate cu statele din America Latina 1 in organizatia economica Piata Comuna din ,,Conul Sudic’, iar Mexic este ME integrata in organizatia , NAFTA’, Turcia tinde sa devina membru al Uniunii 5 Europene. Astfel, PLB. pe locuitor in acest subgrup de state in 2011 este de r 10-12 mii dolari. «) Statele exportatoare de pertol (monarhii petroliere). Acestea sunt statele din Golful Persic (Arabia Saudita, Kuwait, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Oman), de asemenea, Brunei $.2., care datorita nationalizarii resur- sclor imense de petrol si a industriei extractive au acumulat in ultimul timp. resurse financiare foarte mari, utilizate pe larg pentru dezvoltarea industriei ONL. a fost fondata de prelucrare, transporturilor, constructiilor, agriculturii, Dupa marimea PLB. Mrenina pastes pe locuitor aceste state se afla printre primele in lume, plasandu-se alaturi de Securitatea international S-U.A. $i farile dezvoltate europene (Qatar - 102 943 dolari $.U.A., Kuwait — glapromovacooperarea 47 980 dolari S.U.A. - anul 2011). ‘in domeniile economic, social cultual siumanitar, yy, STATELE IN CURS DE DEZVOLTARE Mombrt; 194 de stat. Din aceasta grup face parte marea majoritatea statelor din Africa, o parte de state din Asia si din America Latina si Oceania (circa 100), care se deose- bese prin particularitatile lor istorice si social-economice de dezvoltare. Cea ‘mai mare parte a acestor state au fost in trecut colonii ale tarilor dezvoltate din Europa. in economia unora din ele sunt prezente toate tipurile de relatii sociale (de trib, feudale, capitaliste). Pentru ele sunt caracteristice: ritmurile ridicate de crestere a populatiei, nivelul scazut de trai si siracia, somajul, an- alfabetismul, Pana in prezent s-a pastrat specializarea ingusti a economiei si orientarea ei spre piata extern’, dezvoltarea slaba a industriei de prelucrare sia piefed interne de consum. + Care este cauca principaléa inapoieri economiceafrilr in curs de dezvolare? Exist mai multi factori de ordin intern si extern, care retin dezvoltarea economic’ a acestor lari. Printre acestia mentionam: lipsa de resurse fi- nanciare necesare, de specialisti $i muncitori calificati, dezvoltarea insu- ficient a pietei interne de consum, dependenta economica mare de tirile dezvoltate, schimbul neechitabil de marfuri dintre tirile slab dezvoltate si cele dezvoltate. {In structura economiei statelor in curs de dezvoltare predomin’ dow’ ramuri —agricultura si industria extractiva, pe cind industria de prelucrare este reprezentaté, de regul, numai de unele subra- ‘muri ale industriei alimentare si usoare. Dupa nivelul de dezvoltare social-economica statele in curs de dezvoltare pot fi grupate astfl (vezi tabelul 2) a) Tarile cu nivel mai avansat de dezvoltare: sunt cele mai dezvoltate din grupa tarilor in curs de dezvoltare. Printre ele se remarci India, Chile, Uruguay, Venezuela, Malaysia, Thailanda, Indonezia, Filipine, Iran, tirile din Africa de Nord si din Oceania. EAU. Oragu Dubai Un rol important in structura economiei acestor state are secto- -_@ ene 1 reson noe | jBangladesh. Oragul Dhake Statele cu economie planificats, dup mat ‘multi indicatori social ‘economici, pot fl incluse In grupa statolor in curs de dezvoltare. eoneyaa rul industrial, deci ele sunt state industrial-agrare. Predomina ramurile industriei de prelucrare, inclusiv ramurile industriei grele. In structura comerfului exterior, atit in import cit si in export, o pondere insemnati revine productiel industriale finite, lor de piata este mai avansat in raport cu restul {arilor in curs de dezvoltare. Ele au mult mai multe asemanii cu tirile cu nivel mediu de dezvoltare decit cu cele in curs de dezvoltare. ») Statele cele mai slab dezvoltate din lume. Multe dintre ele sunt slab asigurate cu resurse naturale, n-au iesire la mare, nu dispun de conditii favorabile pentru dezvoltarea agriculturii, In aceste state principalul sector economic este agricultura, in care este ocupati ‘cea mai mare parte a populatiei active. Aceasta ramura este slab dezvoltata si neasigurata cu mijloace moderne de productic. in relatile agrare predomina cele de trib si feudale. Aceste tari au cel mai mic PLB. si venit national pe locuitor (vezi Anexa nr. 1). Circa 42 de state din Africa, Asia, America Latina si Oceania sunt considerate de O.N.U. cele mai slab dezvoltate din lume (Af- ganistan, Yemen, Ftiopia, Ciad, Niger, Somalia, Burkina Faso, Benin, Sierra Leone ete.) Pe lang’ cele trei grupe mari de tari descrise mai sus, exist un numar nu prea mare de state cu economie planificata: R PD. Coreeana si Cuba. Numai in RPD. Coreeana si Cuba s-au pastrat fard modificare structurile dictaturii comuniste de tip sovietic. in ultimul timp O.N.U. si alte organizatii internationale au inceput sa fo- loseasca in calitate de criteriu generalizator al aprecierii nivelului dezvoltarii economice si sociale a farilor lumii asa-numitul indice al dezvoltarii poten- fialului uman (D.PU.). La baza acestuia stau urmatorii indici 4a) speranta de viata la nastere (durata medie a vietii); b) nivelul de alfabetizare si gradul de cuprindere in invatimant; ©) produsul intern brut (P.1.B.) pe locuitor exprimat in dolariS.U.A. ca misurd a standardului de viata. Media diferitor variabile ce compun I.D.P.U. reflect nivelul atins in dezvol- tarea umana in fiecare tara. Valorile LD.PU. sunt cuprinse intre 0 gi 1; cu cat valoarea indicelui este mai mare, cu atat este mai mica distanta ce urmeaza s-o parcurgi o tari pani la nivelul maxim al dezvoltirii umane (care presupune 0 speranta de viata de 85 de ani, alfabetizare universala si un venit pe locuitor de circa 40 000 US.D,) posibil de atins la un moment dat. Astfel, in functie de nivelul atins in dezvoltarea umana, statele lumii se cla- sifica in trei grupe ~ cu valori ale LD PU: a) state cu nivel inalt de dezvoltare a potentialului uman — 0,800 si mai mare; b) state cu nivel mediu de decvoltare a potentialului uman — de ta 0,500 pans la 0,799; ©) state cu nivel jos de dezvoltare a potentialului uman ~ sub 0,500 (vezi Anexa nr. 1). Clasificarea tarilor dupa pozitia geografic’ are o anumita important pen- tau evaluarea avantajelor si dezavantajelor dezvoltarii economies, intre{inerii de relatii economice cu vecinii si cu alte {ari si regiuni ale lumii. inclusiv mijloacelor de productie. Gradul de dezvoltare arelatii- ozSchema 2, CLASIFICAREA TARILOR DUPA, POZITIA GEOGRAFICA 1 pees: + Numeste avantajele poztiei geografice a statelor maritime. + Compara pocitia economico-geografica a Franteicu ces Dupi marimea teritoriului se deosebesc mai multe grupe de state. Slovaciei ‘Schema 3. CLASIFICAREA TARILOR DUPA MARIMEA ‘TERITORIULUI + Recunoaste pe hart statele mentionate, Gruparea farilor dup’ marimea teritoriului si numirul populatiei per- mite de a diferentia farile lumii dupa potentialul teritoriului si al resurselor umane de munca, de. scoate in evidenta problemele social-economice legate de acest potential Spre exemplu, farile cu o suprafaté mare dispun si de diverse resurse na- turale, imense terenuri agricole, spatii suficiente pentru construirea diferitor objective industriale, cii de transport, zone de recreare, side un potential inalt de resurse umane de munca. Tabolu! 3. LASIFICAREA TARILOR DUPA NUMARUL POPULATIEL china, India, | Germania, alia, SUA, Indone- | Franta, Marea 2a,Brazila, | Brtane, Eoit, Pakistan, Rusa, | Turca, Vitnam, Barglacesh, | iran, Fine, slaponia, Maxie, | Eipia, Thallanda, Ngeraetc. | RD. Congo etc. cone recut no | jmonarhul este capul bisericiicatolice (Vatican) ‘sau al celeiislamice (Arabia Saudita), ‘te. juridic geful statului ‘este considerata regina Marit Britani ‘srael, Orasul lerusaim 2 Gocqrata umanda ume 2 X18 Dupa gradul de asigurare cu resurse naturale {arile pot fi clasificate in: a) tri cu un complex de resurse naturale de important mondiala. Dintre acestea fac parte Canada, $.U.A., Rusia, Australia, Brazilia, Republica, Africa de Sud, Mexic ete; ) tari care dispun de una sau doui resurse naturale de important ‘mondiald, cum ar fi: Arabia Saudi, Kuwait, ran, Irak, Nigeria, Libia (resurse petroliere), Chile, Peru, Zambia, R-D. Congo (minereu de cupru), Malaysia, ‘Thailanda, Bolivia (minereu de cositor), Guineea, Jamaica, Surinam, Came- run, Grecia, Ungaria (bauxita), Suedia, Norvegia, Finlanda (resurse forestiere simetalifere); «) tari care dispun de resurse naturale de important nationala sau regional: Marea Britanie, Franta, Germania, Belgia, Belarus, Azerbaidjan, Tunisia, Argentina etc 4) tari slab asigurate cu resurse naturale: Japonia, Elvetia, Republica ‘Moldova, Lituania, Letonia, Nicaragua, Sudan, Etiopia ete. Tarile bine dotate cu resurse naturale au mai mari posibilitati de a-si dez~ volta ramurile economiei. Bogatele resurse de materii prime, solicitate pe piata mondiala, servesc si ca sursi importanta de obtinere a valutei. ‘Tarile lumii se mai clasifica si dupa forma de guvernare. Tabelu! 4. CLASIFICAREA TARILOR DUPA FORMA DE GUVERNARE Tastmonarhi Teron dependente Tarbsepublick 3 ‘Absolute Constittionale | cu statut special SUA, Fran, | oman,Arbia | Mareastane, | Giratiar, Gund R Moldova, Saudi Brunei, | Japoria,Sparia, | la, Marinica, Sahara fusia,Rominia, | at Erato | Novedia, Sunda, | Oceldental,Painezia Conia peste 140 | Arabe Unt, Botjia Malysi | ances, Nous Calado oad Swaeiand Danomarea ate” | ne, Storia lena ote Din componenta Comunitatii Natiunilor fac parte tarile foste colonii ale ‘Marii Britanii, Aceasta grupa cuprinde 50 de state din Asia, Africa, Oceania, Australia si din bazinul Marii Caraibilor. Dintre ele 35 sunt republici: India, Bangladesh, Nigeria, Ghana, Zambia, Zimbabwe etc. In 15 state (Canada, Australia, Noua Zeeland, Papua Noua Guinee, Tuvalu, Mauritius, Antigua si Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Grenada, Saint Vincent si Grenadine, Saint Kitts si Nevis, Saint Lucia, Jamaica) functile oficiale ale statului le indeplineste guvernatorul general, care este numit de regina Marii Britanii la recomandarea guvernelor acestor tari. ‘Dupa diviziunea teritorial-administrativa se evidentiaza {ari unitare (majoritatea statelor lumii) si tari federale (24). La baza impirtirii administrative a statelor au fost puse diferite principi. In unele cazuri la baza se aflé principiul etnic-national (Belgia, Elvetia, India, Pakistan, Nigeria, Rusia), in altele - parti- cularitiile istorico-geografice (S.U.A., Canada, Mexic, Brazilia, ‘Venezuela, Germania, Malaysia, Austria etc.) RS) 5 S oslai) § Tipologia statelor lumii 1. Expl notiunile: ri cu economia de pia’, state-monarhil, state-republici, produs national brut, produs intern brut, venit national SS 2 tented nod mankil tore de cee stale urd 3. dupa care inc economic i social se determina nivelul de dezvoltare economia a fri 4. Uutzeaz tru manual, haa pole alumi insta cai le tate din Gre grpe de ir: nal daz Feta fal pe iced seme aera Enter aril cracnce ae rub do tat sal dezotate; aera tence ‘incurs de devote, 6. Identifica pe harta: statele cu cea mai mare suprafata, statele cu populatia de peste 100 min, locuitori, cate 5 state insulate peninsular invacontnenal, 7. Ui tert manual at sure suplmentare compton cai bell de maou a £8. Completoazd apa bere cu exemple de slat federal const dit 2) sate, ©) pubic ¢) landuri. ‘d) cantoane, °) provi ‘8, Identifica pe harta tarile din componenta Comunitatii Natiunilor. 40. Rezova gia 1. upon 2 Mona toca $3: ac maaih de al i 4 Terk egrets cvun cone dere nat 8 Fedo conus cater, 6 tt inocntnertt 1 Tatami. 6. tt sate pop de poste 100 mi 9. Repub tec fe. tenari contporat 11. de stole cot nti 12 12. Microstat din Europa, =eeae 1 Bxprimarea corecté Inlimba materna cuutiizareaadecvots ‘atermenilor geografic. + Argumentare relator inte socetates) patra. + Eloborareo scheme! Clasficarearesurselor ‘naturale conform itertor teri” oneal Conditiile si resursele naturale. Clasificarea resurselor naturale + Ceceste nvelisul geografc? + Ce:deosebire exist intre mediul natural si mediul geografc? Mediul geografic ca spatiu in permanent transformare este rezultatul activitatii indelungate a omului si influentei lui asupra invelisului geografic. Pe parcursul istoriei dezvoltarii civlizatiei a avut loc o permanent inter- actiune a omului cu natura, Ca rezultat, majoritatea landsafturilor naturale (circa 65% din suprafata uscatului) au fost transformate in landsafturi antro- pice ocupate de orase si localitati rurale, mine gi cariere, lacuri si masive de paduri artificial, terenuri cultivate etc. + Ce modificari au suportat landsafturite naturale de pe tertoriul de astizi al Repu- lili Moldova? Laetapa actuala de dezvoltare a societatiia sporit considerabil, pe de o parte, utilizarea resurselor naturale, iar pe de alta ~ poluarea mediului natural. Influenta ‘omului asupra naturii adesea depaseste prin proportille sale actiunea fortelor naturale ale Pamantului, fapt ce duce la aparitia dezechilibrului in natura. ‘Tirile lumii dispun de o varietate mare de conditi si resurse naturale, care influenjeaza in mod diferit, de lao fara la alta, asupra dezvoltarii economiei lor. Pornind dela nivelul de dezvoltare a stiinfei si tehnicii, pe misura dezvol- ‘arii societafii umane, in categoria de resurse naturale sunt incluse noi forje si corpuri ale naturii, Petrolul, gazele naturale si bauxitele, spre exemplu, au inceput si fie folosite abia la sfarsitul sec. al XIX-lea, iar metalele rare gi cele radioactive ~ in a doua jumatate a sec. al XX-lea. La etapa actuala tot mai insistent se efectueaza experimente de utilizare a argilei pentru producerea aluminiului, a energici fluxului si refluxului, a celei eoliene, a energici solare, a valurilor si curentilor maritimi pentru producerea energiei electeice. Conditiile naturale, spre deosebire de resurse, nu sunt folosite nemijlocit in productie. Ele favorizeaza sau retin dezvoltarea productiei sociale. + Argumenteazii prin exemple influenta condiitor naturale asupra dezvoltirt economiei ae =teen ee ribscriaiaes ieauctach i aes +330 torlandgafturi. in sec. al ail gia Problema utilizarii rationale a conditiilor si resurselor naturale, ca una din problemele globale ale omenirii, poarta un caracter complex. Solutionarea ei ‘poate avea loc doar prin participarea mai multor state si organizatii, in primul rind a celor din componenta Organizatiei Natiunilor Unite. * Ce erteri de clasificare a resurselor naturale cunosti? Resursele naturale pot fi clasificate dupa céteva criterii: genez, gradul de epuizare, modul de etlvare qi fera de ulllaare snes Dupa genezi se deosebesc resurse minerale, funciare, acvatice, biologice, climatice (ale atmosferei) Dupa gradul de epuizare se deosebesc resurse epuizabile si inepuizabile. La prima categorie se refera petrolul, carbunele, gazele naturale, minereurile. Din a doua categorie fac parte energia solara, geotermica, a fluxului si refluxului, a valurilor, eoliana, hidraulici, resursele atmosferei (aerul). Dupa modul de renovare se deoscbesc resurse renovabile si irenovabile. Primele cuprind resursele pedologice, biologice, de apa potabila. © Cum ereci, care resurse sunt irenovabile? Dupa sera de uilizare resursle se impart in: industiale(petrolu, gezele naturle, cérbuni, minereurile metalifere etc), agricole (solu, pisunle, fanetele, resursele agroclimatice), de recreatie (litoralul maritim, al raurilor, lacurilor, regiunile montane, monumentele naturale, parcurile si rezervatiile naturale) Dezvoltarea societatii umane a fost strins legata de utilizarea larga a resurselor naturale, Necesitatea omului in diverse resurse naturale este diferita Deexemplu, fara oxigen omul poate trai doar cdteva minute, fara apa - citeva rile, iar fara metale radioactive el a supraviefuit milenii © importanta mai mare pentru viata si activitatea omului au resursele agroclimatice, minereurile $i combustbili, + Enumeri categoriile de resurse naturale existente pe teritoriul Republicii Moldova. Cheltuielile pentru valorificarea resurselor naturale sunt diferite. In uncle cazuti ele sunt minime, dar de cele mai multe ori considerabile, indeosebi atunci cand se utilizeaza utilaje si tehnologii scumpe si cand resursele se extrag in conditii climatice extreme (deserturi, regiuni arctice) sau se gasesc Ja adancimi ori altitudini mari Resursele naturale extrase devin materii prime pentru diferite ramuri de roductie. La rindul lor, materile prime, trecand prin mai multe etape de pre- lucrare industriala, sunt transformate in resurse economice, Astfel, in urma activititii omului, elementele naturii sunt transformate in diferite mijloace de productie (obiective industriale si agricole, c4i de comunicatie etc.) Industria mondiala este consumatorul principal de materii prime. In costul productiei industriale materiei prime ii revin pnd la 75% din toate cheltuielile de productie. Dezvoltarea rapida a industriei de prelucrare in a doua jumatate a sec. al X-lea a condus la consumul enorm de diverse materit prime si combustibil, agravind in multe tari din lume problema asigurarii cu ele ‘Multe resurse naturale (petrolul, gazele naturale, carbunele, uncle minereur) treptat se epuizeaza, iar alte resurse extrase sunt fo- losite ineficient. O mare parte din ele, in urma prelucrarii, nimeresc in deseuri. Astfel, au aparut doua probleme interdependente: ~ folosirea rationala a resurselor naturale; = ocrotirea mediului de poluare. Dezvoltarea in continuare a stiinfet si tehnicii va permite dea descoperi sia include in categoria de resurse naturale noi Pur topical dn America Cente COFUS: Torte ale natuPAG co 41. Explica nofunile: natura, condi naturale, mediu geografc, resurse naturale, resurse economice, 2. Argumenteaza prin ce se deosebese resursele naturale de cele economic 3. Completeaza in caiet schema ,Clasifcarea resurselor naturale” dup citerile enumerate, Conditiile si resursele naturale. Clasificarea resurselor naturale 4. Construieste Tn caiat schema .Clasiicarea resurselor naturale dupa modul de epuizare’ '5. Apreciaza conaifjile gi resursele natur 6, Kentifica pe hart state Republict Moldova. lumii ce dispun de un complex de resurse naturale. -. Explicd daca existé 0 dependents directs Intre nivelul de dezvottare atari si gradul de asigurare a ei cu resurse haturale. Da exemple. £8, Numeste varianta corecté si argumenteaza rspunsul A, Resursele naturale sunt: 2) toate epuizabile; ) toate renovabile; ©) toate economice, 8. [In coloana A sunt indicate cateva tur de resurse, iar In coloara B exemple de resurse naturale. Scrie pe line din {aa iterelor mari din coloana A ciffele din coloana B, care corespund tipulul de resurse. concn 2 Coloana A A. biolagice B. acvatice ©. minerale D. funciare B. Epuizarea resurselor naturale poate conduce la: a) ameliorarea situatiei ecologice; bb) un dezastru economic; ©) prosperarea societatii umane. Coloana 8 4. torenuriarabilo 2. uri 3. paguni 4. peste ‘5. minereu de fier osPrima contrala holloclectrica a fost cconstruita in Franga (in ‘Muni Pirinei). een eoneaut 2 Resursele climatice Resursele climatice (ale atmosferei) reprezinta componentele, procesele si fenomencle din atmosfera, care pot fi utilizate pentru satisfacerea unor necesititi ale umanitaii. in categoria resurselor climatice se includ: resursele de energie solard, re- sursele de energie eoliand, resursele agroclimatice, aerul atmosferic. RESURSELE DE ENERGIE SOLARA Soarele este sursa primordiala de energie a tuturor fiintelor vii de pe Pa- mint, Energia solara care ajunge pe Pamant timp de 40 de minute ar fi sufi- cient pentru a acoperi necesarul anual de energie pentru intreaga omenire, Energetica mondial contemporana se bazeaza, in mare masura, pe energia solara conservati, ca rezultat al fotosintezei, in combustibil mineral (carbune, turba, sisturi bituminoase). Omul utilizeaza combustibilii fosili in cantitati enorme, incat rezervele lor se pot epuiza in secolul urmator. + Care ar fi avantajete liza energieisolare? Pana in prezent cea mai rispandita forma de valorificare a energici solare este conversia biologica, adica stocarea energiei solare in materia organica formata prin fotosinteza (plantarea padurilor de arbori cu crestere rapid, care dau peste 30 m? de lemn la un hectar pe an, producerea de carburanti lichizi din ‘materia vegetal — a etanolului si metanolului, care ulterior sunt transformati in benzini, a gazului biologic din deseuri organice, alge etc.). S-a demonstrat ci dintre sursele de energie care ar putea inlocui com- bustibilul fosil, energia solara ofera siguran4 maxima. Ea este 0 sursa inepuizabila si imensa de cildura. Fluxul anual de energie solara ce atinge straturile de jos ale atmosferei si suprafata scoartei terestre constituie valori enorme (10% kW), depasind astfel de zeci de ori toata energia continuta in rezervele de combustibil mineral explorate si de mii de ori nivelul actual de consum al energie + Identficd pe hartézonele climatic ale Terrei cu cele mai favorabile conti de wilizare ‘energieisolare. Cele mai favorabile conditii de utilizare a energiei solare se aflé in zona aridi a Globului, unde durata de luminare a Soarelui este cea mai mare. Domeniile de utilizare a energiei solare sunt variate. Cele mai timpurii doveri despre utlizarea energiei solare au fost atribuite lui Arhimede. Pottivit legendei, el a folosit mai multe oglinzi pentru a concentra energia Soarelui asupra coribiilor romane care atacau Syracuza, dindw-le foc. fn prezent energia solara este utilizata prin captatori solari — instalatii de captare a energiet solare si de conversiune in energie termica. Aceasta este fo- lositi la incalzirea locuintelor, intreprinderilor industriale, serelor, furnalelor siderurgice, pentru refrigerare,irigatii, uscarea unor produse agricole etc.Soarele este o sursi de lumina gi de caldurd Jintrefinuta prin reactit de fuziune nucleara, care se produc in regiunea ‘8a centala. Energia lul provine din fuziunea hi- lemnos. Cirole de pe hart indica: 1 pdr contre: 1 But mite in 2008 fomperat 1 pun topical evatoriale, IVa ral oe astro ‘ures forestare un teeutor (re) Media mondials la un locuitor de paduri este de 08 ha. {In ultimii 200 de ani suprafetele impadurite do'pe Glob s-au micsorat de peste 2 or. Zilnic. sunt tdiate suprafeje forestiore care s-ar egala cu suprafata a 26 terenuri de fotbal. Tabelul 11. FARILE CU CEL MA'INALT $1 CU CEL MAI SCAZUT GRAD DE IMPADURIRE Desi in $.U.A., Canada, Suedia si Finlanda padurile sunt exploatate intens, suprafata lor totala in braul de nord nu se micsoreaza datorita lucrarilor de restabilire a acestora. Braul de sud cuprinde zonele cu clima tropicala si ecuatorial. Lui ti re- ‘vin /, din totalul masivelor de paduri si de material lemnos. Aceste paduri constituie o diversitate bogata de specii de arbor, unele din ele valoroase (abanosul, teckul, mahonul etc.), mai raspindite in America Centrala si America de Sud, Africa Ecuatoriala, de asemenea, in Asia (India, Sri Lanka, ‘Myanmar, Malaysia, Indonezia, Papua Noua Guinee). + Analizeazét tabelul 1 si observa pe harta, in ce zone climatice se afla statele cu un grad inal de impidurive sin ce zone cele cu un grad scdut de impidurire. + Numestecaucele care au condus la micsorarea suprafetelor de piduri pe Terra, ‘Africa, Asia si America Latina au pierdut deja circa jumatate din pidurile tropicale umede. Ritmul de taiere a padurilor de pe Glob este de 15 min. ha pean. Principala cauza a nimicirii padurilor este extinderea suprafetelor agri- cole si folosirea lemnului in calitate de combustibil. Suprafefe mari de padure sunt tdiate din cauza con- structiei soselelor gi a cailor ferate, Guyana Francees 300 _| Oman 0.0 al #0 |oa oo de-a lungul cirora apar ulterior di- Pama Gate [647 [Rann | rns teateBakal as 22.0 | Kwa 03 a 2 So] Amur (Rusia) sia soselei Transama- set ae Weare 23) zonice in Brazilia. In ultisnul timp, in ee ja Sa °8 | America de Sud o rispandire larga Finianda 72.0 | terdania 08 | 4 capatat arendarea suprafetelor RIAD. Coreeand 550 [SEAM +2 _| mari de paduri tropicale de catre Suedia Co 18 | monopoluri straine, care defriseaza as 300] Niger 48] zeci de mii de hectare de paduri si eoneau 36‘Statele cu cele mai mari ‘suprafefe de paguni sunt: Rusia, Canada, Australia, S.UA., China, Brazil, Argentina, Kazahstan Masa biologic’ a ‘Oceanului Planetar include 180 mil de specii de plante ¢1 animale (poste, ‘mamifere marine, crab, de produse alimentare a ‘30 mird. oameni. Profil soll de cernoziom cones a7 in locul lor creeaza gospodarii mari specializate in cresterea bovinelor. Deseori aceste gospodarii agricole (rancio) exist 7-10 ani, dupa care are loc eroziunea intensa a solului, suprafetele date find transformate in adevarate deserturi. ‘0 importanta mare pentru evalu- area situatie reale privind suprafetele de piduri au cercetirile cosmice, care permit de fotografia aii imense si, pe China. Pais baza lor, de a elabora masuri concrete de ocrotire si de valorificare rational a resurselor forestiere RESURSELE DE PAJISTI NATURALE Pajigtile naturale sunt terenuri acoperite cu asociatii de vegetatie ierboasa naturala care se utilizeaza in sectorul zootehnic ca pagune sau faneat’. Ele cuprind suprafefe de step’ din Europa si Asia Centrala, prerii din America de Nord, pampas din America de Sud, savana din Africa gi chiar regiuni semidesertice din Australia, Africa, Asia Centrala. Pagunile gi finetele ocupa 3,3 mln. ha din fondul funciar mondial RESURSELE FAUNISTICE Resursele faunistice reprezinta, de asemenea, o resursa important a omenirii, care se referd la resursele renovabile. Resursele faunistice sunt utilizate pentru brand, muncé, imbraciminte etc. Pe Pimint exist citeva miilioane de specii de animale. Multe dintre ele sunt vanate pentru blanuti, carne, fildes, pene, par etc. impreuna cu vegetatia naturala speciile de animale alcatuiesc fondul genetic al planetei. PAstrarea diversitatiibiologice si prevenirea distrugerii fondului genetic al planeteieste o problema stringent a omenirii, Din anul 1600 pandlla inceputul secolului al XXI-lea de pe Glob au disparut circa 650 mii de specii de animale. {Intr-o situatie precara se afla lumea animala a Europe, indeosebi pasirile. {In prezent exista pericolul disparitiei a 30-50% din specie de pisari. Astizi se afla in pericol de disparitie circa 35 mii de specii de animale. Un exem- plu elocvent de saracire a fondului genetic in Africa gi Asia este micsorarea catastrofal de rapida a numirului de clefanti, rinoceri asiatici, ursi panda, tigri de Sumatera ete. RESURSELE PEDOLOGICE + Explica factori de pedogenezi. Principalul mijloc de productie in agriculturd il constituie solul. Solul reprezinta partea superficiala a scoarfei terestre care s-a format in urma interactiunii dintre natura vie organic’) si cea nevie (anorganica). Proprietatea fundamentala a solului este fertilitatea, datorita carcia solul devine una dintre cle mai mari bogatii naturale. Astfel,solul este baza materiala a tuturor side el depinde bunastarea aproape a fiecirui om. = =eoneyaut 34 Savantit-pedologi din Solurile se formeaza in timp, sunt limitate in spatiu si diverse in functie Inreaga lume au realizat_ de factorii pedogenetici programul cu deviza 0 4 Jumatate din suprafata planetei este practic lipsité de sol (deserturi, zone inghelate, zone cu exces de umezeala, munti inalti ete.) salvatisolurilenoastre’. “Sofurile apreciate calitativ ca fiind destul de fertile i prielnice agriculturii constituie 11% din suprafata uscatului. Principalele tipuri de soluri, incepind din zona ecuatoriala spre poli, sunt: lateritice, brune si rosii de savana, rogii si galbene din zona subtropicala (ter ra rosa), brune si cenusii de semidesertur si deserturi, soluri de cernoziom din stepe, brune si cenusii din paduri de foioase, podzolice din padurile de conifere si turboase in tundra. Dintre marile regiuni geografice mai bine sunt asigurate cu soluri fertile Europa, America Centrala i America de Nord, O calitate foarte redusi a solului au regiunile imense de deserturi din zonele tropicala, subtropicala si temperata. Alte regiuni geografice au soluri sirace in minerale (Asia de Sud- Est, America de Sud) sau soluri putin profunde, slab apreciate (Asia de Nord, Asia Centrala si Asia de Sud). Resursele vegetale, faunistice si pedologice 1. Identficd pe hartastatele bine asigurate gi state slab asigurate cu resurse forestier, 2. Argumenteaza rolul padurlor pentru natura si pentru activtatea umana. Completeaza th caiet schema ce urmeaza. 13. Descrie cole doua bréuri de padur de pe Glob. 4. Identficd pe harté repatizarea pajitilor naturale, Explicrolul lor pentru natura in activitatea orl, ‘5. Explica important resurselorfaunistce 6. Argumenteaza rolul solulul ca mijoc de existenté @ omulu 7. Mentfic pe hata din atlas reparta ipuilor de So, entific statele cu cele mal valoroas 8. Alege raspunsul corect Solurile mai fertile sunt 48) cermoziom; —_b) cenusil de pacure; ©) castani; 6) terra rosa 8. Ce masuri de protectie a solurir din Republica Moldova pot propune? == &Grruecucs + Comunicareacorects Intisba matema cuutiizarea adecvati «a termenilor geografc. + Hdentfcareafectonilor demodificare ‘2numdrulu popula + fxplcarea dinamici rhurérual populates depe Glob + Deserierea pearticularittilortipurilor de reproducere apopulare. Dupa catculele statisticlor demografice in toata istoria omeni e Glob s-au nascut peste 400 mird, oameni. ~ peste 50; vi~25-50, Ne 45-50, | vil-20-2 i= a0-45, Nv 35-40; Y= 3035; ja X= ma pu do 15. Evolutia numericd si miscarea naturald a populatiet Prin numarul, experienta si deprinderile lor de munca oamenii constituie principala forta de productie a societati si unul dintre elementele primordiale ale mediului geografic. O perioada indelungata populatia Globului a fost putin numeroasa. Cu 35-40 mii de ani in urma pe planeta locuiau circa I milion de reprezentanti ai Homo Sapiens. In antichitate (in Egipt, China, Roma Antica etc.) numarul populatiei era estimat la circa 190 min. de locuitori. De atunci si pind in prezent numarul populatiei planetei a crescut de sute de ori, atingind in anul 2012 cifra de 7 057 mlrd. de locuitori. In istoria demogralica pot fi evidentiate conventional doua etape mari. Prima etapa, numiti etapa civilizatie’ agrare, a durat aproximativ pina in a doua jumatate a sec. al XVIF-lea. Ea se caracterizeaza printr-un spor redus al populatici, natalitatea inalta fiind echilibrata de mortalitatea inalta Cifrete de pe hart indicd numirul Fae dh ‘de nousnscuf intrun an fa 1000 ‘fe locutor: Fig, 10. Nataltate.| | Tabolul 12, EVOLUTIA NUMERICA Numai in perioada feudalismului are loc o anumita inviorare a | SIDENSITATEA POPULATIEILUMI cresterii numarului populatiei, care a marcat trecerea la a doua etapa Ja] Pepaiatin | Denetates] demografica ~ etapa moderna. Fa cuprinde ultimele trei secole. In min. toe. | foe.pe then) | etapa moderna incepe si se manifeste, pentru prima data, cresterea = [ooo [2750 20 _| considerabila a populatiei, mai cu seams in statele din Europa, care 3 7500, 450.0 33__| primele au pasit pe calea industrializarii, Din anul 1650, prima dublare +S [Gem [ss00 ai] @populatiei are loc in mai putin de 200 de ani, iar a doua dublare — in 3 [reco] 8080 | er) citca 100 de ani eS Som a {In anul 1900 numarul locuitorilor de pe Glob a constituit peste 1,6 ~ mird., iar in anul 1960 el a atins cifra de 3 mlrd. In prezent pe Terra =o 122 | locuiesc peste 7 mird. de locuitori (vezi tabelele 12, 13) seo 24860 sa Pentru dublarea populatiei planetei, in prima jumatate a sec. al sso [36950 268 | XX-lea, a fost nevoie de 60 de ani. Urmatoarea dublare a populatiei o00 | 44150 325] $-a produs numai peste 40 de ani si, ca rezultat, la inceputul sec. al 7905 | 48020 358] XXHlea (a. 2000) numarul populatiei Terrei a depasitcifra de peste —___ aT altel muri de cre r diale (peste 2% i ‘ele mai inalte ritmuti de crestere a populatiei mondiale (peste 2% ee See <0) pean) au fost inregistrate in deceniul sapte al sec. al XX-lea, cind a 207} 86257 69 _| apirut sinotiunea de ,,explozie demografica’. In tarile slab dezvoltate Earag zosr 529] aceste ritmuri constituiau 3-4%. Drept urmare, ponderea acestora Ja populatia mondiala a crescut de la 64%, in anul 1950, la 82%, in prezent. + De ce explocia demografici sa produs in statele in curs de dezvoltare? Principalele cauze ale exploziei demografice au fost scaderea considerabila amortalitatii (mai ales a celei infantile, datorita imbundtatirii inte-o anumita masura aasistentei medicale, lichidarii multor epidemii), ameliorarca nivelului siconditilor de trai, pastrarea natalitiii inalte sau scAderea ci neinsemnata. Incepand cu deceniul noua al sec. al XX-lea, pe Glob are loc treptat, scaderea ratei de crestere a numarului populatiei, care in prezent constituie anual circa 1,2%, ceea ce denota ca etapa exploziei demografice a fost depasita (vezi tabelul 13). Totodata, in unee fai gi regiuni ale Globului se mai pastreazaritmuriinalte de cresterea populatiei (Africa, Asia de Sud, America Latina) (analizeazd tabelul 13). Tabolu 12, INDICH DEMOGRAFIC! PRINCIPALL ance | Matte | Moran] Sponge | "Porat! vars | a, Regiunes tates, a | toa fa medio, Seer Wreaaice 1 0 ee] "SR" | Sa |PStea | 2" | aeane 2012 | 2050 2012 sie ao [sm | a [wo] 7 | © | =o] 70 | m8 | «0 ation sore [200 | 26 | 360 | 10 | 58 | «10 | 30] 90 | 290 | ropa vo | 72 | 00 | mo | 0 | 7 | 160 | 760 | 382 | 700 fAnencataina | see | va | ta | mo | so | | 200 | 70 | a8 | veo Avencadenod | 38 | an | os | mo | eo | ve | wo | mo] sa | 70 | Ausvaio wv | | 411 | 0 | 70 | 77 | 240 | 10] s00 | 740 si Oceania frottpe clos | 7os7 [oom | a2 | 200 | oo | vo | 260 | a0 | 290 | azo ab‘Tabolul 14, RITMURILE DE CRESTERE Tabolul 15. TARILE CU CEL MAI MARE ‘APOPULATIE! MONDIALE NUMAR DE LoCUTTOR Regiunt | _Reglunl 7012 2050 | Perioada | deavottate | subdeevotte Pondersa co oo) inte | Popuisia, | popu | parte | Popa, 13501055 13 20 | sia tami, a Teo | ae BA om Er Ten vesn-r965 [42 2 inca v2se7_| 78 | china 13107 I 25 SUA ane [4s SUA ws 1870-1975 o9 24 Indonezia 241.0 34 Pakistan 3143 1975-1980 ea eu Brazilia 194.3 28 Nigeria 402.4 roo01965 [a8 20 Pakistan oa | 26 | indonesia | _a008 iaes-t000 | 08 20) wo = Nigoa ao. 24 | Bangladesh | 2253 SSS 5 ee 20 zo0e-2007 | 02 Ruse wo2_| 22 | RDCongo | 1942 morrow | __On Tania a2 | 18 | etna 1665 TIPURI DE REPRODUCERE A POPULATIEL. POLITICA DEMOGRAFICA Reproducerea populatiei reprezinta totalitatea indicatorilor natalititi, mortalitatii gi cresterii naturale, care asigura reinnoirea neintrerupta a omenirii si schimbul de generatii. Caracterul cresterii numarului de populatie in anumite regiuni si tari este direct proportional cu tipul de reproducere a populatiei. inlumeacontemporana se deosebesc, de obicei, dou tipuri de reproducere a populatiei Tipul traditional de reproducere a populatiei se caracterizeazi prin natalitate inalta i foarte inalta, mortalitate inalta, dar in descrestere si prin ritmuri inalte de crestere a populatiei (vezi tabelele 16, 17 si fig. 10, 1). Anume in {arile cu acest tip de reproducere a populatiei s-a manifesta explozia demografica din deceniul sapte al sec. al XX-lea, La acest tip se refera majoritatea {irilor din Aftica, Asia si America Latina, inregistrind un bilant natural de 1,1-2,5%. Insi in asa state ca Mali, Ciad, Niger, Uganda, R. D. Congo, Zambia rata cresterii anuale a populatiei depaseste 3% (cregtere exploziva). Fle fac parte din grupa celor mai slab dezvoltate state, unde ramura principal a economiei este agricultura. Tipul modern de reproducere a populatiei se caracterizeaza prin indict scizui ai natalitati si mortalitati , xespectiy, prin sporul lent al populatei ‘Acest tip este specific pentru statele inalt dezvoltate economic, care se afla in plina faz postindustriali. Printre farile din tipul modern de reproducere a populatiei se evidentiaza 3 subgrupe. in prima subgrupa fac pate statele cu rata medie acreteri anuale de 0,5-1% (5-10 oameni la 1 000 de locuitori, sau 5-10%s). Ca exemplu pot servi: $.U.A,, China, Australia, Islanda, Irlanda, Noua Zeelanda, R. Africa de Sud, Armenia, Cipru, Singapore, unde are loc o crestere important a populatiei piteliil Cup =Laa doua subgrupd se refera statele cu un bilant natural ,nul” sau aproape de zero (Cehia, Polonia, Grecia, Monaco, Austria etc.), e nu asigur o repro- ducere sporita a populatiei, care de obicei se stabileste la nivelul atins Dina treia subgrupa fac parte arile cu bilan natural negativ (deficit natu- ral), adicd in ele mortalitatea depiseste natalitatea. In consecint, numirul locuitorilor doar descreste. Demografii numese acest fenomen depopulare sau criza demografica, caracteristica pentru Buropa, unde circa 25 de state (Rusia, Ucraina, Romania, Ungaria, Bulgaria, RF. Germania, Belarus, Serbia, Letonia, Lituania, Estonia, Talia etc.) au o reproducere naturala negativ’, 0 situatie similara se atesta i in Japonia (Asia). {In majoritatea statelor europene mortalitatea inregistreaz valori ridicate, fapt ce se explica prin procesul de imbatranire demografic. Majoritatea statelor lumii au cunoscut mari schimbari demografice, trecind prin faze de dezvoltare - de la un regim demografic traditional, marcat de rate ridicate ale natalitiii si mortalitati, la unul modern, cu valori scizute ale celor doi indicatori In conformitare cu teoria tranzitiei demografice, nivelul natalititii si mortalitatii este conditionat nu de legitati biologice, ci de conditii eco- nomice. Tranzitia demografica reprezinta procesul de schimbari consecutive ale natalitati, mortalitatié si sporului natural al populatiei pe masura dezvoltarit social-economice a farilor. ‘Agadar, in prezent pe globul pamantesc s-au format dou tipuri de repro- ducere a populatiei - in tarile incurs de dezvoltare i in cele dezvoltate. Intre aceste doua tipuri se identifica cateva tipuri de tranzitie. Ele se caracterizeaza prin valori medii ale natalitatii, mortalitate joasi si crestere moderat.a populatiei. La baza trecerii reproducerii populatiei dela un tip la altul se ala schimbarile social-economice din societate ‘Tarile ce apartin acestor tipuri de reproducere se deosebesc intre ele nu numai dupa ritmurile de crestere a populatiei, dar si dupa speranta de viata la nastere, indice valoros al nivelului de trai al populate. In majoritatea farilor in curs de dezvoltare din Asia siin multe state din America Latina speranta de viata la nastere este de 68 de ani, pe cind in tarile din Africa este de circa 56 de ani, in cele mai slab dezvoltate ~ sub 50 de ani, pe cind in tarile dez- voltate ea constituie la femei 80 de ani, iar la barbati — peste 75 de ani (vezi tabelele 13, 18) Aceste tipuri de reproducere a populatiei au conditionat diferite directit de promovare a politicii demografice de catre statele lumii. In rile ce Tabolul 16, STATELE CU CELE MAI MARI ‘Tabolu! 17, STATELE CARE INREGISTREAZA CELE MAI SICU CELE MAI MIC! VALOR] ALE NATALITATH (2012) MARI §| CELE MAI MICI RATE ALE MORTALITATII (2012) Tarile ca cea Titile cu cea Tarile cu cea illo cu cea rmatreduss rata | te | marcicata rata | te rmatredusa rata | % | malridicatirata | ‘anata ‘anata ‘2 mortaliti '2-mortaliti Monaco 68 | Niger 80 GosiaRica. tibia | 40 | RD. Congo 170 ‘Japonia,Letonia_| 8.0 _| Mall Zambia 460 Singapore. Balze | 40 | Clad, Lesotho 160 Germania 83 | Uganda’ 460 wait, Oma 30 | Zambia, Malawi [18.0 Ungara, tala 90 | Ciad.RD.Conge | 450 Bahrain 20 | Angola, Uerana | 150 Rep. Coreea 34 | Aganisian, Malawi | 48.0 Qatar 10 | Mozambie 140 =eMortalitatea medic in Germania constituiet0%e, iar in Sri Lanka ~ 6%o, diferenta explicandu-se prin faptul c& Germania {are 0 pondere inalta {2 populatiel imbatranite, intimp ce Sri Lanka are ‘ponders inalts ‘4 populatieitinere, Intre statolotumit eu difert tip de reproducere ‘apopulatielexista un decalaj mare si In sporanta de vista la nagtere, care la nivel ‘mondial este de 70 de ani (vezi tabelul 13). De rand cu factorul demografic, un rol important in reproducerea pe urma bolilor, neasigu- ‘ari vei, confictelor ‘militare, crosterilcri- ‘minal, traumatismulul In productie, diferitor ccalamitaqi naturale si ‘agravarea calitail ‘mediulul. Conform estimarilor .N.U,, Tm arul 2025 populatia Globului ‘va constitui 7,8 mird. 2050 — 9,6 mird, iar in 2100 se va stabiliza la nivelul de 12 mird. de cameni. conepat © Crete de pe hart indies numsrul ‘de deceseintrun ala 1 000 de Fig, 14. Mortaitatea, urmiresc scopul de a stimula natalitatea sunt folosite aga misuri, ca alocirile financiare pentru fiecare nou-nascut, acordarea diferitor inlesniri mamelor cu copii mici asigurarea cu crese, gradinite gi locuinte, pistrarea locului de munca gi a salariului pe un anumit timp, acordarea drepturilor prioritare ‘mamei si copiilor in caz de destrimare a familiei, interzicerea avorturilor etc. O astfel de politica demografica promoveaz Franta, Japonia, Germania, Danemarca, Belgia, Olanda, tarile scandinave ete. Marea majoritate a statelor cu tipul traditional de reproducere a populatici adopta o politica demografica opusi, orientata spre retinerea cresterii| numiérului populatiei. Masurile intreprinse in aceste ari sunt: sporixea impozi- telor pentru fiecare al treilea ori al doilea copil nou-nascut, lipsirea familillor ‘cu mai multi copii de orice inlesniri si ajutoare materiale, de locuri pentru ‘micuti in institutiile prescolare, iar in unele cazuri si interzicerea continutii studiilor la institutile de invigamant mediu de specialitate si superior. Este ‘Tabolu! 18, STATELE CU CEL MAI REDUS ‘SICEL MAI RIDICAT NIVEL AL SPERANTE! DE VIATA LANASTERE (2012) = os Zt 73 | oa ae eSeIGed | aap aaa Se a Ta 50 | Ree Rr Fs Mobi 25a Fin, SUA saoea ae 55 Gaara ~ |my L Cupitel Inprezent inching se reglementataprin lege varsta de inregistrare acasitorilor, ea flind, de obi cei, mai mare decat in farile inalt dezvoltate. Lozinca raspandita in aceste eiagur cept state este: , familie ~ un copil”. O atare politica demografica a desfagurat opi. ‘China pana la inceputul deceniului doi al sec. al XXI-lea. Astfel fara a trecut . de la tipul traditional la tipul modern de reproducere a populatiei Politica de Insatele din China se —_retinerea cresterii populatiei este promovata, de asemenea, de India, Bangla- pe ndbilec cop deca desh, Indonezia, Sri Lanka, Pakistan, unele state din Africa etc. in familie primul nascut in multe (ari (India, Pakistan, Bangladesh, statele arabe din Asia de Sud- fe de sex ferinin Vest) o influent mare au religiile (hindusa, musulmana), care stimuleaz familiile cu multi copii. Un rol important revine traditiilor si obiceiurilor pastrate pe parcursul mai multor secole. Asadar, societatea umana a depisit explozia demografica, se intreprind masuri pentru a refine sia stabiliza cresterea numarului populatiei. Totodata, numirul populatiei continua sa creasca. Astfel, in anul 2012 populatia Glo- bului a constituit 7057 mlrd. locuitori Evolutia numerica si miscarea naturala a populatiei 41. Explicé nofunile:natatate, mortalitate, mortaltate inant, bilant natural, explozie demografica, politics demografica, ctiz8 demografica. 2, Utlizand tabelele din manual, cracterizeaza etapele istoriel demogratice mondiale ‘3. Completeaza in caiet tabelul Tipurile de reproducere a populate ree Natalitaten Mortaitaten Bilangul natural | Exomple de state ‘Traditional Modern 4. Explicd factor co contribule la pastrarea bilanfulul natural fnalt in statele tn curs de dezvoltare '5. Cum rez, este efcienta politica demograficd promovata de India, Bangladesh, Pakistan si ate state? 6°. Constituie, oare, 0 Incalcare a drepturior omului si personalitt poltica demograficd promovata de stat? 7". Utlizeaza surse suplimentare de informare si pregateste o comunicare despre caile de solutonare a problemelor demografice int-o tard (la alegere) ‘8. Cum consideri, care sunt factor care au condus la apartia defctulul natural in Republica Moldova? 9. Ce politics demograficd ar trebui sé promoveze guvernul Republic Moldova? 410. Noteaza pe harta-contur primele zece state cu cel mal mare numar de popula. 11. Incercuieste A, dacd afimatia este adevarata, si F, daca o consider fale. A F In etapa civilzatiel agrare numa populatie pe Glob a crescut considerabil A F ,Explozia demografca”s-a produs tn deceniul gapte al secolulu al XXea. [A F Republica Moldova apartinetipulultradiional de reproducere a popula AF Siatole dezvoltate europene promoveaza polltica demografca de stimulare a crestor numarulul populate aeMigratia populatiet 3 3 + Explicd mogunile: migrate a populatit, emigrari, imigrért. =} Migatile exerci o influent deosebit supra mumiulu, componente, si amplasarii populatiei in diferite tari si in intreaga lume. 5 In functie de aria geografica pe care au loc migratlle se disting migrati interne si migrati internationale, iar motivele acestora pot fi economice, poli- tee, de repariee regoase ecologic, familie et Dupa modul de desfisurare, se deosebesc migrafi spontane (cele mai importante sma ecvent) ogoncate frat lon Poste 40 min. de cotsteni Du durat8, migratile pot fi: definitive si temporare sezoniere, pendulare N3UR Sinise orgie! (qayetom). decade resem * deptgeste de Magra interationaleay aut locintotdeaun, ns lag ajunsaapoge Seer oe populates in a doua jumatate asec. al XIX-lea ~ inceputul sec. al XX-lea, Fluxul prin inNew York cipal de emigrari era orientat din Europa spre America de Nord si de Sud, ‘mai multi Australia, Nowa Zeelanda,Inire anii 1815-1915 circa 40 mln. de europents-aut ‘lectin Dublin, indreptat spre S.U.A, Canada, America Latina, Australia, Africa de Sud 5, ‘vrei mat multi deat iar peste 10 mln. de chinezi au emigrat spre Malaysia, Singapore, Indonezia, : Thailanda, Vietnam etc + Identified pe harta de mai jos (i. 12) fucurite principale de emigrar. + Esplicéconsecineleacestor migrati. Migratiie au influentat direct asupra structurii nationale, pe ase, lingvistice STD diferitor tari si regiuni De exemplu, structura multinationala a SUA. (desi, oficial, este considerata o {ara mononationala) s-a format pe baza migratilor. Migratiile au influentat asupra formirii natiunii canadiene bilingve (engleza si franceza), raspandini limbilor spaniola si portugheza in fare in America Latina Croe de pe hart inc: 1 pall unde rata pope eat pa tama maaan 11 niga popu! opera i ae migra europe Ne mariopenaiireeucoae ig, 72. Cele mal mar tuna de migra dn sec al xIKoa sone 6 =In a. 2013 pe Glob conform datelor O.N.U. au fost inregistrafi circa 240 min. de Imigranfi. Pe primul loc se plaseaza SS SUK ccreh a8 min. PS) act urna rea cu Simin imigran = ~ Termeni-cheie: Migrate — proces prin are persoanee If senimba Jocul de reedin in mod ofintv sau tomporar (2 ‘a eovdntl atin migrato eplasare). + Emigratio—plecarea Samenlr din fara care au tat persoaneleplecate Suntumite emigrsn. * migrate — verirea ‘amen din ara care audit pent aso sta- Dil cu vail nto at fara persoantle stabi aici se ‘umesc migra. * Cart servic de pat ore, executat permanent, pe schimburi pe bordul une ‘have, de meme echipa- a ® Bilan (sold) migratoriu ‘al populatel derenta Sine numarulimigranior sh cel al emigranfiorexprimata Invaler reatve, calcula peniry un an sa pentru o perioada terminals de ‘imp. El poato aveavaleare posiva or negativa + Exod de intelecte forma a marae: Intemational, constind in ‘mgraia camenior de sina $i alucrdloor de nats Caliicare, de obies, din {ise In curs do dezvotare Spe fle dezvoate, ap ‘Migratiile fortate ale negrilor in sec. al XVII-lea, din Africa in America de Nord si de Sud, in scopul folosirii lor ca sclavi in gospodarille feudale de plantati, au contribuit la aparitia si raspindirea noilor grupe rasiale (mulatri, metisi, zambos), care in unele state din America Latina in prezent constituie majoritatea populatiei + Explicé notiunea de zambos, mulatri si metisi. In primele decenii de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, ca rezultat al obfinerii independentei de catre fostele colonii, se inregistreaza un torent de imigranti spre Europa (mai ales spre Franta, Marea Britanie) pe seama repatrierii colonistilor. A scazut rolul migratiilor intercontinentale si a sporit importanfa celor intracontinentale, S-au redus considerabil migratiile spre S.U.A, iar la etapa contemporana sporeste rolul Europei Occidentale in pro- cesul de imigratie internationala. Circa 17 mln. de muncitori straini din {arile Europei de Sud (Italia, Grecia, Spania), din Turcia, Africa de Nord lucreaza in {rile Europei Occidentale (Germania, Franta, Marea Britanie, Belgia, Elvetia etc.). Aceasta categorie de muncitori, de regula, cu un nivel de calificare scézut, este folosita la munci grele si rau platite, unde nu se cere calificare inalta fn anii '90 ai sec. al XX-lea au crescut considerabil migratiile din tarile postsocialiste din Europa si din tarile C.S. In prezent cea mai mare parte din migranti pleaca in rile Europei: Spania, Italia, Grecia, Portugalia, Germania, Elvetia, Belgia, Cipru, Turcia, Rusia, precum si in $.U.A., Canada ete. + Argumenteaza caucele emigratilor din Republica Moldova, Munca ieftina a muncitorilor strain este, de asemenea, pe larg folosita in S.U.A., unde muncitorii migranti din America Latina constituie circa 15 min, La sfargitul sec. al XX-lea a aparut un curent nou de migranti - spre tarile Orientului Apropiat, incadrati in industria petroliera a Arabiei Saudite, Babrainului, Qatarului, Kuwaitului, Emiratelor Arabe Unite etc. Acestia sunt otiginari mai ales din India, Pakistan, Egipt, Yemen, Bangladesh si Turcia. Tn a doua jumatate a sec. al XX-lea, pe linga migratiile internationale ale muncitorilor de calificare obisnuiti sau joasa, au luat amploare si migratiile specialistilor de inalta calificare (savanti, ingineri, medici etc.), care au capatat denumirea de ,exod de intelecte’. Initial se atesta exodul specialistilor din {arile dezvoltate europene spre S.UA. si Canada, apoi din firile in curs de dezvoltare spre arile inalt dezvoltate, iar in prezent din tarile postsocialiste sidin C.S.L Ede mentionat faptul cd aceste migratii au consecinte grave pen: ‘ru tirile slab dezvoltate, indepirtand implementarea realizirilor revoluiet stiintifico-tehnice in economia lor. Fig. 13. rincipalele fur de migrati la etapa contemporand > migra intercontinentale; > ~ migra inracontinentalein prezent exist trei centre principale de migratii: Europa, $.ULA. si tarile din Golful Persic (vezi fig. 13) ‘Migratile interne. In perioada contemporana cele mai importante migratit inteme au loc de la sate spre orase, in special spre orasele mari. In secolul trecut cresterea numérului de orase si a populatiei lor din numeroase tari "=3 ale lumii s-a datorat, in cea mai mare parte, acestor migratii determinate de dezvoltarea intensa a industriei si constructiilor urbane si de pauperizarea, 2 populatiei rurale. Acest tip de migratie a c4patat amploare, fiind numit,,marea “== stramutare a popoarelor” din sec. al XX-lea. Ry + In ce perioada s-au produs intens migrate dela sat ta oras in Republica Moldova, care au fost consecingele? Migratile interne sunt caracteristice pentru orice tara, insé in diverse state ele se alla la etape diferite de dezvoltare. De exemplu, in {arle in curs de dezvoltare, unde majoritatea populatiei locuieste la sate, aceste migratii au proportit de- osebite la etapa actuala si favorizeaza ritmurile sporite de urbanizare. In tarile dezvoltate insa, migratile de la sat spre orag s-au incheiat demult. Dimpotriva, in ultimele decenii, in farile dezvoltate capata proportii tot mai mari migratiile Gin aglomeratile si centrele mari urbane, poluate de marile intreprinderi in- Gustriale si cu un ritm al viel foarte accelerat, spre periferii silocalitati rurale, care au un confort de trai mai avansat, proces numit suburbanizare. De migratiie interne tine, de asemenea, valorificarea noilor teritorii, a bo- gitillornaturale. Acest tip de migratie este caracteristic pentru statele cu suprafele ‘mari, cum sunt: Rusia, Kazahstan, Canada, Brazilia, China, Australia etc {In ultimul timp, o amploare tot mai mate a capatat_migratia populatiei din diferite , puncte fierbin(i” cu caracter nu numai militar-politic, dar 1 ecologic. De procesul migratiilor fine si nomadismul. Migratia populatier 1. Explicd nofunile: migrate, imigrate, emigrate, bilant migratori, exod de intelecte, migraie spontana, nomadism. 2. Completeaza in caiet schema .Tiourle principale de migrati ale populat est J te ja p— cacao CC) ‘3. Construieste schema ,Tipuile de migratt dupa aria geografica”. 4. Explica consecintele migratilor din sec. al XIX-lea— al Xa. ‘5. Care sunt umatile ,exodulu de intelecte” din fall in curs de dezvoltare spostsocalste? 66. Construiaste tn caiettabelul.Tipurle de nomadism gi caractrisicile lor”. Noteaza pe harta-conturregiunile si statole Lunde este rispandit nomadismul 7. Prin ce se explicd migrajile masive din statele postsocialiste gi ale C.S.1.npericada actuala? Care sunt consecinjele? =- L Cupitel Arran Senna Fig. 14. Reparitia populate pe regint * Explicarea factorilor de ‘reparttieapopulate + Identificoresacilor ‘aglomerate de pe Glob s1aceor sab populate, utilzand hile tematice sidatele statistic ae 1 Repartitia si densitatea populatiei + Urmareste pe fg. 15 cum este repartzaté populatia pe Glob. Populatia este amplasati pe Glob neuniform, In Emisfera de Est traiesc 85%, iar in cea de Vest ~ 15% din toata populatia Terrei, In cota parte a populatiei Emisferei de Nord ii revine 90%, iar celei de Sud - 10% din totalul mondial. Populatia este repartizata neuniform si pe regiuni, In Asia, care ocupa 30% din tot uscatul, traiesc 61,1% din populatia lumii, pe cand in Australia si Oceania, carora le revine 6% din uscat, traiesc numai 0,5% din totalul populatiei lumii (vezi fig. 14). Populatia este amplasata pe Glob neuniform, ca urmare a interactiunii complexe dintre numerosi factori natural si umani, + Enumeri factorii naturali care influenteazi asupra reparttci populatici. Dintre conditiile naturale, care influenteaza distribuirea populatiei, 0 importanta deosebita au conditile climatice. Acestea au jucat un rol esential la nivelul societatii agrare cdnd s-au format marile aglomeratii umane din zonele favorabile agriculturii (Asia Musonica ~ China de Est, India, de asemenca, Delta Nilului in Egipt, Mesopotamia). Asupra repartitiei populatiei pe Glob a avut influenta si relieful. Circa 80% din populatia Pamantului traieste pe teritorii cu inaltimea de pana la 500 m de la nivelul marii (vezi tabelul 19), Fluviile si zonele de litoral au avut un rol mare in repartitia populate! inca in perioada antici datorita resurselor de hrani gi ca mijloc de comunicatie. ‘Numeroase aglomerati au aparut in lungul fluviilor Gange, Chiang Jiang, Nil, Brahmaputra, Mecong etc. Tot in vaile fluviilor s-au aflat si cele mai fertile soluri, care au contribuit la dezvoltarea agriculturii. Un rol decisivin formarea aglomeratiilor umane in Furopa si S.U.A. a avut siimbinarea favorabilé a mai multor tipuri de resurse naturale (bazine carbo: nifere si de minereuri, resurse de apa, disponibile pentru agricultura irigata, soluri cu fertilitate naturalé etc.), mai ales in perioada societatii industriale din sec, XIX-XX, care au antrenat mari resurse umane, ‘Mult mai importanti in repartitia populatiei pe Glob sunt factorii umani, ai ales in cadrul societatii dezvoltate, cand omul se poate adapta cu succes si la conditiile naturale mai putin favorabile - valorificarea bogitiilor naturale in zonele arctice (Canada, $.U.A., Rusia, tarile scandinave), in zonele de desert etc. Tabelu! 19, REPARTITIA POPULATIEI TERREI PE ZONE DE ALTITUDINE (*k) Regiun!] Deie200 | Dea s00 [ete 1000] Reguni Continentele pandia | pandla | panala | pindla sus "200m | ‘sd0m | 000m | 2000m | de2000m Europa s 27 7 = = Asia 36 28 2 7 7 ‘Arica 32 2a 2 2 2 ‘America do Nord a7 38 3 @ 4 ‘America de Sud 42 15 2 3 7 ‘Australia i Oceania 73 18 8 1 = Total mondial 36 24 7 7 7‘Coa mai mare densitate a = 18.175 loc.skr? gi ‘Singapore ~ 7754 loc Jkm*: Crete de pe hart indi: | -denstates mace mal mare ‘e100 aah 11 danstatea adie fe 20 10098 —donetateg medi inte 2 ‘loch Ivalice denstate foarte mice "populate Fig. 16. Dnamica donskai popilati! pe Terra (locJem), Fig. 15. Denstatea populate Asupra densititii populatiei influenteaza si factorii demografici: sporul natural inalt sau scazut, migratiile, care contribuie in mod diferit la ampla- sarea populatiei. «In ce zone climatice locuieste cea mai mare parte din populata Terrei? Densitatea medie a populatiei pe Glob constituie 52 loc./km*, in Europa ~ 88,7, iar in Asia — 134 loc Jkm!, ceea ce depigeste cu mult valoarea medie mondial, in timp ce Africa (35 loc./km:), America de Nord (16,0 loc./km’) si America Latina (29 loc./km?) au o densitate de doua-trei ori, iar Australia $i Oceania ~ de peste 15 ori mai mica decat media mondiala, + Analizeazi diagrama, fig. 16, si observitin ce perioade a avut lc ocrestere mai intensé 4 densitti populate. Dintre cele mai aglomerate arii de pe Glob se evidentiazi: Asia de Est (China, Japonia, Republica Coreea) cu peste 1,5 mird. de locuitori; Asia de Sud-Est (Indonezia, Thailand, Fiipine, Malaysia) - cu 423,8 mln. de locuitoris Asia de Sud (India, Bangladesh, Sri Lanka) - cu circa 1,4 mlrd, de locuitori; Europa ~ cu 740 min. (inclusiv populatia asiatica a Rusiei), regiunea Marilor Lacuti si litoralul atlantic al Americii de Nord cu 0 populatie de peste 200 mln, locuitori. Dintre toate statele lumii (cu exceptia tirilor mici, precum Monaco, Singa- pore etc.) cea mai mare densitate a populatiei o are Bangladesh (1 062 loc./km’). Repartitia si densitatea populatiei 2. Explca factor care au infuenjatrepartfa si densitatea populate 3. In baza analizt tabelulu 19 rage concluzi despre reparitia populate! Terre pe zone de altitudine, 4. Identified pe hart, fig. 15, arile cu cele mai mari densitii ale populatil de pe Terra 5. Care zone clmatice sunt cele mai fovorabile penttu viata omulul? 6. In baza analizei Anexei nr. 1 din manual sia harti densitai populate! selecteaza in caiet céte cinci state cu cea mai mate $1 cea mai mica densitate a populale, cine! stale cu rele! de edmpe gi cinci Sate cy relief muntos. 4 Gece unard aun ot 28 sone @ @ 3 3 pit Cup = —Structura rasiala, etnolingvistica si religioasd a populatiei STRUCTURA RASIALA Populatia umana apartine unei singure speci biologice ~ Homo Sapiens. in cadrul acestei specii, un numir mare de populatii se diferentiaza genetic prin caracteristici observabile: culoarea pieli, a parului, forma fete, statura ete Diferentierile rasiale sunt destul de vechi, apreciindu-se ca dateaza din Paleolitic, respectiv dintr-o perioada cuprinsa intre 100 000 si 11 000 de ani fn urma, i au aparut ca rezultat al dispersiei treptate a grupelor umane din aria de antropogenez (Africa de Est) pe intreaga suprafata a planetei si al Europeans evolutici ulterioare relativ izolate a acestora in conditii de mediu diferentiate. + Enumerd rasele umane ale Terrei Intreaga societate umana se imparte in trei rase mari: europeand, mongoloida sinegroida. Se mai evidentiaza rasa australoida, putin numeroasi siraspindita in Australia, in tare Asici de Sud-Est si in Oceania. + Descrie rasele umane dupé aspectul exterior Pe parcursul dezvoltirii societatii umane, extinderii legiturilor dintre diferite regiuni ale Globului au avut loc contacte strnse intre diferite rase, in ‘urma céroraa aparut un numar considerabil de rase de trecere, sau populatia, Mongolisa metigata. La aceste grupe se refera o mare parte a populatici regiunii Sahel din Aftica, populatia din Etiopia (negroida-europeoida), din sudul Indiei (populatia europeoido-australoida), cea din Asia de Sud-Est (populatia mongoloido-australoida) etc. Deosebit de intens a decurs amestecul de rase in America Latina, unde au apirut trei mari grupe de rase + Aminteste-i din cursul ,Geografia continentelor si aceanelor” ce rase intermediare ‘-au format in America Lati STRUCTURA ETNOLINGVISTICA, ‘Termenul ,,etnic” provine de la grecescul ,,ethnos’, ceea ce semnifica »popor’, ,natiune’, ,comunitate umana’ Se cunose mai multe grupe etnice - triburi, popoare, natiuni. ‘Componenta nationala a populatiei planetei constituie rezultatul procesului de dezvoltare istorica a societitii umane. Natiunea nu poate fi confundata cu rasa, Natiunile s-au format deseori din neamuri si rase diferite (SUA., | + Reprezentareagrafcd _-_‘Brazilia) relativ recent (mai ales in cc poperelr sec. XIX. XX), eee Peste 3 mii de popoare auto popu- fireigioestapopulaier —_latie de la céteva zeci de locuitori + Aprecereasirespectaea pana la sute de milioane. La baza ‘obiceuniorsitradsilor _divizarii societafii umane in state sta GGlwrlesiepepocrelor criteriul national. Uneori, in cadrul = «& Roprezentante al fami ‘unui stat, sunt incluse cateva nafiuni lingvstce malayoso-palnezianaone 5 Fig. 17. Libile monciale. (Rusia, Ueraina, Kazahstan). Pe de alta parte, o natiune poate forma mai multe state (chinezii in China gi Singapore), Aproximatiy jumatate din numirul statelor lumii sunt mononationale, ‘unde natiunea principala constituie mai mult de 90% din numarul populatiei. Din aceasta grupa fac parte aga state ca Germania, Japonia, Vietnam, RPD. Coreeana, Republica Corea, Danemarca, Suedia, Norvegia, Australia etc. 0 ‘mare parte din fari sunt multinationale (Rusia, China, Franfa, Spania, Marea Britanie etc.). Caracterul multinational este bine exprimat in tarile in curs de dezvoltare. De exemplu, in India, Indonezia, Nigeria locuiesc céteva sute de diferite grupe etnice. Multitudinea de etnii de pe Glob este grupata, dup criteriul rudeniei de limba, in mari familii lingvistice. + Ce famililingvistce cunosti? + Identifcd pe haria din atlas principalele famititlingvistice. + Din ce familie ingvisticd face part poputata Republic Moldova? Cele mai mari familii lingvistice sunt: familia indo-europeana, care cu- prinde circa 4 milrd. de locuitori si include o serie de mari grupe lingvistice: romanica (italienii, spanioli, francezii, portughezii, romanii, majoritatea popoarelor din America Latin), germanicd (nemtii, englezii, americanii, canadienii de origine engleza, popoarele tarilor scandinave, australienii, fara aborigeni) si slava (rusii, ucrainenii, belarusii slovacii, cehii, bulgarii, sarbii, croatii, slovenii etc.) O alté familie lingvistica este familia sino-tibetand, a doua dup’ numarul de vorbitori (1,5 mlrd). Ea populeazd cea mai mare parte din Asia de Est, cuprinde i cel mai mare popor al lumii - chinez, care se refera la grupa lingvistica chineza. ‘Mari familiilingvistice sunt, de asemenea, familia bantu, la care se refer cea mai mare parte a populatiei Africii Tropicale, i familia semito-hamiti, care cuprinde populatiatarilor din Africa de Nord, populatia tarilor arabe din ‘Asia de Sud-Vest sia Israelului, cu circa 260 mln. de vorbitori osPe Glob existé 3-4 mii de popoare si etn Potrivit O.N.U. in prezent pe Glob sunt circa 48 min. fo rofugiati. min. oameni Fig. 18. Sonepat + Uilicand fig. 17 si 18 enumerd cele mai rispanditelimbi de pe Glob. Rispandirea larga a limbilor engleza si spaniola, care dup’ numarul de vorbitori depaseste de multe ori numarul populatiei Mari Britanii si Spa- niei, se explica prin trecutul colonial al multor {ari din Asia, Africa, America Latina, al Australiei, Noii Zeelande, .U.A. si Canadei. Pana in prezent peste 30 de tari din Africa, America Centrala, Asia si Oceania au ca limba de stat limba englez, Numarul vorbitorilor de limba rusa depaseste de circa doua ori populatia rusa. Aceasta, de asemenea, se explica prin expansiunea, in cazul dat, a Imperiului Rus, iar mai apoi sia celui sovietic, care au raspandit limba rrusa gi pe teritoriile incluse in component lor, PROBLEMA NATIONALA IN LUMEA CONTEMPORANA Una dintre cele mai acute si complicate probleme existente in multe din {rile lumii, unde locuiesc reprezentanti ai mai multor natiuni, iar deseori siai diverselor rase, este cea nationala. Ea cuprinde un complex intreg de aspecte ale relatilor dintre diferite etnii: politice, economice, teritoriale, ideologice, culturale, juridice ete. Deseori cauza conilictelor dintre etnii este manifestarea nationalismului, ce se caracterizeaza prin ideea superioritatii unei natiuni, Una dintre misiunile nobile ale societitti umane este createa conditiilor pentru dezvoltarea liber si egal a tuturor popoarelor si natiunilor. {In perioada dominarii regimului totalitar comunist ait in fosta URSS,, cit siin celelalte tri ex-socialiste, problemele nationale, nefiind solufionate, au fost fortat conservate, iar consecintele acestui proces se resimt dureros §i in prezent. Conflictele din Karabahul de Munte (dintre Armenia si Azerbai- jan); cel din Abhazia, Adjaria, Osetia de Sud (Georgia); din Osetia de Nord, Ingusetia, Cecenia (Rusia) - soldate cu zeci de mii de morti si raniti, au avut, la baza probleme interetnice nesolutionate Complexitatea componente etnice si religioase intr-un sir de tari asiatice a condus la declansarea multor conflicte interetnice gi religioase. Deosebit de pronuntate sunt aceste conflicte in India, Sri Lanka, Pakistan, Afghanistan, Filipine, iar in prezent in Siria, care s-au soldat cu zeci de mii de morti si un numir mare de emigranti, de asemenea, conflictul de mai multe decenii dintre Israel siteritorile palestiniene, razboiul dintre Iran si lrak, conflictele militare ceauavutloc dintee Irak si Kuwait, conflictele interetnice dintre greciiciprioti si turcii ciprioti. Cele mai multe dintre aceste conflicte isi au ridacinile in trecutul colonial si semicolonial si se desfaoara, de regula, sub lozinca separatismulu De lunga durata sunt conflictele interetnice din Irlanda de Nord (Olster), dintreirlandeziicatolici si englezii protestanti, dintre basci tage si spanioli in Spania. 2 th Africa, ca si Asia, este regiunea unde au loc multiple ike conflcte etnopolitice si religioase. Cele mai acute sunt 8. Fancozd in Kenya, Nigeria, Ciad, Angola, Rwanda, R. D. Congo, 8. malayesiana —_Libia, Tunisia, Egipt, Mali, R. Centrafricana. Deseori aceste a, Rntonerirs —conflicte capata caracter de adevarat genocid, ee en 10 benstes In prezent in circa 40 de state ale lumii exista litigii in- mai sp8ndite lim mondiale teretnice, religioase si teritoriale.| _ Orice problem interetnica trebuie s fie examinata gi solutionaté numai pe cale pagnica, STRUCTURA RELIGIOASA, + Ce cunosti despre rolul religiei in societatea uma Ce inseamnd pentru tne religia si care este aitdineata fad de religie? 3 Religia are o anumita influent asupra populatiei din diferite tari. Biserica “=, OrapulChigin este un centru important de pistrare culturi, obiceiurilor, traditilor,totodati. 3 Biserica Ciufiea ea exercit’ influenta asupra relatiilor dintre oameni, iar in unele cazuri- chiar. si asupra relatiilor dintre tari + Enumeriérelgile pe care le cunosti Care dintr ele sunt cele mai raspéndite pe Glob? Pe Glob exista trei religii universale de baza cu cel mai mare numar de credinciogi, Dintre acestea cea mai réspandita este religia crestina, cu circa 1,9 mld, de credinciosi, Ea este raspandita, practic, pe toate continentele, insa regiunile principale, unde are o mai mare influenta, sunt Europa, America de Nord si America Latina, Australia si Nowa Zeelanda. Religia crestina are trei ramuri principale - catolicd (Franta, Germania, Italia, Iranda, America Latina, Spania), protestantd (Marea Britanie, Australia, Noua Zeelanda, $.U.A. etc.) si ortodoxa (Romania, Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Rusia, Armenia, Georgia, Bulgaria, Grecia etc.) + Care este centrul mondial principal al religii crestine? A doua religie universala este cea islamica ori musulmana, care intruneste peste 1 mlrd. de credinciogi, In 28 de tari din Asia si Africa de Nord, unde aceasta religie e mai raspéndita, ea este proclamata religie de stat. Religia islamica cuprinde populatia urmatoarelor tari: Arabia Saudita, Turcia, Iran, Irak, Afghanistan, Pakistan, Algeria, Egipt, Maroc, de asemenea, cea a férilor su- verane din Asia Centrala, a unor republici din Federatia Rusé, ca Tatarstan, Baskortostan etc. Fig. 19. Religile mondiale, conepa 5 meson nw | j3 3 = ~ Termeni-cheie: « tslam — una dnt cole ‘rei mar eeligi ale omen, TIntemetaa tn sec, Ville3 de Mahomed (ca profet unc, faunal Dumnezed une ~ ia, fundamenata pe textle Canjnate i Goran § Suna. = Budism ~rlge aiatea fandatan ince maze, EV [ede de etre Badaha Saka Muni aro, consiordnd vata © sured de uz 9 uteri, pred renuntareala pcan Si seutundarea in ning. * Shintotsm ~relgie spo cd Japon, aparat ed ‘npereada ania, recunos- uta aca in aul 1858 Esto precusoare inital a bdismlui, pundnd accent cults mortior, pe practete famanice gi mune agra, * Hinduism relige fra Intemetator uman care no ‘orespunge unc! aspect sepa Fata viel soca, cat cazu ator righ, Este un sistem Sociceligos care sala baz Socit, detrind Inatorrla {8 revinfecdrlindve tn ‘neie de apartenenta a a anus clasd ocala, 2 vata sex * ludaism ~ regis ca apart Guaproximat 3 000~4 000 fo an in ur a Oona ‘Aoropa, denise ‘cu un singur grup sri, cu ln complex 5 sel resticiv de credino gle Asta 8 rumara crea 18 min. de ‘epi ave epand ps "ote continent, ae in religia islamicé, la fel ca in cea crestina, nu existi o unitate. Ea este impartita in doua ramuri mari sunnita si std, Mai numeroasi este ramura sunita, pe cand siti locuiesc numai in doua tari ~ Iran gi Trak Religia islamic a aparut cu peste o mie de ani in urma gi intotdeauna a servit ca norma universala de conduita in tarile unde era confesata. Ea a dirijat relatile sociale, activitatea economica, relatile de familie gi cisatoriile. Dupa legile Coranului se efectua judecata si se decidea soarta nu numai a unor ‘redinciosi aparte, dar chiar gia unor popoare intregi. Asti religia islamic are un rol deosebit in farile Orientului, cuprinzind toate aspectele vietii — social, economic, politic, cultural Centre de aparitie a islamului sunt considerate oragele sfinte Mecea si Medina din Arabia Saudita ‘Orasul erusalim este centrul celor teei religiirispandite in lume - crestina, iudaica giislamica. Aici se intersecteaza interesele spirituale ale credinciosilor din intreaga lume. In oras sunt multe locuri istorice si sfinte ce reprezinta obiecte de pelerinaj in masa, Printre ele este Templul Sicriului Mantuitorulut ~ unul dintre cele mai onorate obiecte sfinte, construit pe locul ristignirii, inmormantarii i invierii lui Isus Hristos. + Care dintre religile mondiale enumerate au 0 m Moldova? A treia religie universalé este budismul, care, teritorial, este mai putin rispandita decat primele doua. Aceasta religie e raspandita in India, Sri Lanka, China, Mongolia, Nepal si Rusia (bureatii, kalmacii, tuvinii). In total, in lume sunt circa 380 mln. de budisti. In afara de religiile universale exista si religii nationale (etnice), care apartin unui anumit popor. Conform numarului credinciosilor, se evidentiaza hinduismul - in India, caruia ii revine cea mai mare parte a populatiei tarit (820 mln.), confucianismul - in China, shintoismul - in Japonia, iuda- ismul - in Israel. {In afara de religiile universale si cele nationale, mai exista si religii tribale. Animism si samanismul constituie forme speciale ale religiilor etnice. Se disting prin numarul redus al membrilor, prin apropierea de natura. De fapt, sunt grupuri culturale care nu au fost inca absorbite de societatea moderna. ‘Cunoasterea apartenentei confesionale a populatiei ajuta si intelegem mai profund particularitatile geografiei populatiei si a economiei unor regiuni ale lumii. Spre exemplu, in tarile musulmane practic lipsesc aga ramuri ale agricul- tri, cacresterea porcinelor sivviticul ‘ura (religia interzice consumul carnii de pore sial vinului). Influenta religiet se rasfrange si asupra caracterului vestimentatiei, coloritului fesiturilor produse de industria textilé. Tradi- lille religioase igi gasesc expresia in regimul reproducerii populatiei, in statutul angajarii femeilor in cimpul wre rispandire in Republica Templul ui Budara(attra Structura rasiala, etnolingvistica si religioasa a populatiei 3 4. Exped nore: a8, nae, muti, mel, zambos, genet, separatism, el 3 2. Compleat n cl scharnaRasole mane’ exriple de atl popoer 3 = = =) 3. Identiicd pe hart cite cnc! state mononationale gi multinajonale. Noteazé-e pe harta-contur 4. Numeste cole mai mari natiuni din lume. Ce stil despre contributa lor la cultura universals? 5°, Pebaza surselor de informare In masa da exemple de conficte inteetnice inlumea contemporand, Care sunt cauzele acestor conficte, ce solu ai propune pentru rezolvarea lor? ‘6. Completeazi in caiet schema ce urmeaza: 7. Identiicd pe harta arealele de rAspandire a religiior mondiale gia celor nationale, 8*. Folosind surse suplimentare de informati,scrie un eseu pe una din teme: a) rolul eligi crestine tn vata gi activitatea omului, »b)rolu eligi islamice in viata si actvtatea popoarelor din Orient; ©) budismal strate. 9. Argumenteaza importanja cunoasteri apartenentel confesionsle a populajei pe Glob, Ss sone 5my L Cupitel Col mal multi copil au India = 390 min, $i China = 300 min, ‘Coa mai mare pondere a porsoanelor de varsta Tnaintata esto in Japonia gi Monaco ~ 24% din totalul populate, usa — in EAU. + xprimarea corectiin limba materna cuutiizarea adecvata ‘termenilor eografc. + Diferentierea populaies dupa ctrl de vari sere. ‘ Aprecerea gradului de calficarearesurselor Lumane In cele dou grape destate + Comparareastucturit economice apopulate’ Incele ous grupe de ae Structura populatiei pe grupe de varsta gt Sexe. Resursele umane de munca Din punctul de vedere al structurii, populatia poate fi analizata dupa mai multe criterii: de varsta si sexe, domeniul de activitate, rasial, etnolingvistic, religios. STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTA Determinarea structurii pe varste a populatiei are 0 mare importanta aplicativa. Divizarea populatiei pe grupe de varsta prezinta posibilitati de rognozare a necesarului in asigurarea pe viitor cu resurse umane de munca, Structura pe grupe de varsta este expresia divizarii populatiei in trei cate gorii corespunzatoare de varsta: téndra (0-15 ani), adultd (16-65 de ani) si inaintata (peste 65 de ani) ‘Analizand piramidele structurii pe varste a populatiei prin prisma celor dous tipuri de spor natural, se contureaz doua grupe de state, observandu-se usor deosebirile dintre ele. Ponderea copiilor pana la varsta de 15 ani este cu mult mai mare (de circa 1,5 ori) in tarile cu tipul traditional de reproducere a populatiei (sarile in curs de dezvoltare) decat in statele cu tipul modern de spor natural In majoritatea farilor in curs de dezvoltare din Asia, Africa, America Latina si Oceania copiii de pana la 15 ani constituie 28-41% din numarul total al populatiei, ajungénd pana la 46% in Burundi, 49% — in Niger, 47% — in Mali, 48% — in Angola et. In statele dezvoltate din Europa, America de Nord si in Japonia varsta tanara (copii) are o pondere redusa -13-19%, in Flvetia, Austria, Danemarca, Grecia ~ 13-18%, Ponderea cea mai redusa a copiilor este in Japonia ~ 13% siin Italia ~ 14%, In farile inalt dezvoltate este mai mare ponderea populatiei Tabelu! 20, VARSTA MEDIE A POPULATIEIIN UNELE STATE ALE LUMI 3. 2011 ‘tatoo inal dezvotate ‘Statle curs de dozvoltare Stat A Stat ‘a ‘ia 228 Yorn 7] Grea RD Congo 68 Belgia Gia 168 Sued Etopia 168 Fntanda ‘Somaia 17.8 Spania as Hat 205 Enel aa ak 208 Canada “7 ‘Nepal 212 Oianda Tasikstan 22 ares Brtanie ‘amsica 239 + Analizeazittabelul sformuleazii concluzi.‘ran Marea Bitanie Fig. 20. Piramida pe grupe de varsia si sexe Structura populatiei dupa criteriul varstet i al sexelor poate fi reprezentata prin diagrama ,Piramida vvarstelor", care include flecare grupa de virsta, calculata in procente din {otalul populatiei de soxul respectiv. concise 57 populate cu pul rational ‘$1cal modern do roproducere (a. 2010} de varsta inaintata (peste 65 de ani), care constituie in Europa 16% (cea mai fnalta: Italia ~ 24%), iar in America de Nord - 13% din numarul total al populatiei, pe cand in tarile slab dezvoltate acest indice atinge 3-6%. Varsta medie a populatiei Globului este de 29 de ani, cu diferentieri intre regiunile dezvoltate (39 de ani) si cele subdezvoltate - 22 de ani (vezi tabelul 20). + Compari piramidele pe grupe de varstisisexe in staele cu tipul modern si cel traditional de reproducere a populagei. Intre tarile dezvoltate gi cele in curs de dezvoltare exista deosebisi si in structura populatiei apte de munca ori a adultilor (16-60-65 de ani). In prima grupa de {ari ponderea lor este mai mare si constituie peste 65%, in a doua ~ circa 50%, STRUCTURA POPULATIEI PE SEXE Structura populatiei pe sexe reflect raportul dintre barbati si femei in toate grupele de virsta, care, cu unele deosebiri, este aproximativ acelagi, Desi {in medie la fiecare 100 de fete se nasc 104107 baie si in varsta tinara de pani la 15 ani se inregistreaz o anumiti predominare a sexului masculin, din cauza mortalitatii mai mari a barbatilor in randul adultilor, ponderea sexelor este aproximativ egal, iar in cadrul varstelor inaintate (peste 60-65 de ani) predomin’ sexul feminin, Aproximativ in jumitate din tarile lumii numiarul femeilor este mai mare decat numarul barbatilor. O preponderenta ‘mai importanti se constata in statele C.S.L, in Europa si America de Nord. ‘Aceasta se explica, in primul rind, prin faptul ca durata medie a vieti la fe- mei este, de obicei, cu citiva ani mai mare decit la barbati In multe tari din aceste regiuni predominarea sexului feminin e legata de pierderea populatici masculine in cel de-al Doilea Rizboi Mondial In Africa, America Latina, Australia si Oceania numérul barbatilor si al femeilor este aproximativ egal. inmaimulte jaridin Asia numarulbarbatilor depaseste considerabil numarul femeilor (vezi tabelul 22). Aceasta se explica prin discriminarea femeii in fami- lic 6 societate (cAsitori timpurii gi nasterea multor copii in conditii de saracie, foamete, asistenta medicala nesatisfécatoare). In ultimul timp asupra structurit pe sexea populatiei unui sir de state din Asia au o influent mare emigratile Capit SosL Capit Copit Pe Glob barbati sunt cu 25-30 min. mai mult decat fomel Familie din Austratio. 1 Tabolu! 21. POPULATIA MATURA Indicele total mondial al structurii pe 21 POPULATIAMATURA sexe este determinat de predominarea barbatilor in dou dintre cele mai populate Regiunes * ‘ri ale lumii - China si India. Anume din. [reac tauna al acest motiy, in total pe Glob, la fiecare 100 de femei revin 101 barbati. Asia de Est bad Cele doua grupe de state se deosebese si. | SreniAropat 268 dupa rata de alfabetizare asia de Sud 368 + Amalizeazistabelul 21 si determina in care Mteainsedde Sanere | 318 regiuni procentajul de analfabefi este cel mai inalt sin care — cel mai seizut. Tabolu! 22, PRIMELE ZECE STATE ALE LUMIL IN CARE PREDOMINA POPULATIA MASCULNA SI FEMININA Statscu preaorinares | pondeeainne | Satecupredominarea |p ne Gatar 90 Teton 0) ErirsteleArabe Unie ear Ueraina 53.9) Bahan 26 Thana 8) Kuwait 504 Rusia 537 ‘Onan 578 Estonia 538. ‘Arabia Saudi 557, Belarus 535. Brel 523 Ungaro 528. Bhutan 522, Moldova 528 (China 58. Georgia 524 Pakistan 518 ‘Armenia 514 RESURSELE UMANE DE MUNCA Resursele umane reprezinti populatia apti de munci (barbatii ~ intre 16 ~ 60-65 de ani, femeile ~ intre 16 ~ 55-60 de ani) in functie de legislatia fn vigoare a tari, Tn funefiedestructura pe grupe de virst gi sexe, de gradul de dervoltarea economiei side nivelul de pregatire profesionala, in cadrul populatiei oricarei {ari se pot distinge: populatia economic activa sau angajata in diferite sfere de activitate economica si populatia intrefinuta (student, elevii claselor supe- rioare, somerti, militar) | © alta categorie de populatie reprezinta populatia nepro- = ductiva. Aceasta include persoanele necuprinse in activitatea sociala - copiii de 16 ani, pensionatii, invalizii Ponderea populatiei active de pe Glob este 50% (3,5 mlrd. ‘oameni), fiind mai mare in tarile dezvoltate din Europa, America de Nord - 60-70% si mai mica in cele in curs de dezvoltare din Asia, Africa si America Latina - 45~48%, Aceasta se explica prin. nivelul scazut de dezvoltare economic, insuficienta locurilor de munci, numarul mare de copii in structura populatiei, gradul scizut de incadrare a femeilor in munca social-utila,Populata activa Tn functo do forma de ‘activtate economico- Practica, populafia activa ‘sto divizata fn tol Sectoare: 4) sectorul primar, ce uprinde agricutu silvicultura, piscieutur b) sectoral secundar, ‘ce cuprinde industria i cconstructil 2) sectorul teria, co uprinde comertul transport, servicile State cu col mai mare procent de someri: Ciberia — 85%; Zimbabwe - 80%; Turkmenistan - 60 Afganistan ~ 40%; Macedonia — 34% bla 30%: Grecia ~ 28%; Spania- 26%. ‘State cu col mai mic procent de someri: ‘Qatar ~ 0.4%; Azerbaidjan ~ 0,9% Problema somajului este una dintre cele mai acute in toate gru pele de fari, ins in statele slab dezvoltate si in special in cele cu ‘un numar mare de populatie (India, Bangladesh, Indonezia etc.) ea capita o amploare deosebita. Printre categoriile de populatie ale lumii sufera de pe urma somajului indeosebi femeile. In lume ‘mai sunt state, unde femeile sunt lipsite de drepturi politice, eco- rnomice gi sociale. Discriminarea femeii se manifesta prin asa masuri, ca salariul mai mic decat al barbatilor pentru o munca egala, limitarea ac cesului la locurile de munc’ ete. Criza financiara, economica care a inceput in august 2008 a afectat puternic economia mondiala, cea ce a dus la cresterea somajului in Spania, Portugalia, Grecia, Italia, Germania, S.U.A., Canada etc. ‘Cea mai mare parte a populatiei active mondiale o constituie aranii - ca rezultat al predominarii sectorului primar (agrar) in structura economiei majoritatii farilor subdezvoltate. In unele tari slab dezvoltate majoritatea populatie active este incadrata in sectorul tertiar (in America Latina aceasta sferd de activitate a populatiei ocup’ locu! al doilea dup’ agricultura). Sectorul tertiar in aceasta grupa de tari are o structura simpla, spre deosebire de tarile dezvoltate. Cele mai rispandite forme de activitate economico-practica sunt: comertul cu amanuntul, deservirea turistilor straini, a famnilillor bogate etc. Sectorul secundar ocupé ultimul loc printre sferele de activitate ale populatiei {irilor slab dezvoltate. Alta este structura de incadrare in munca a populatiei din farile inalt der: voltate, Ponderea sectorului primar in activitatea economic a populatiei este foarte scizuta (2-4%) in comparatie cu tirile in curs de dezvoltare (50-60%). ‘Cea mai mare parte a populatiei active este incadrata in industrie (20-25%) si in sfera de deservire (60-75%), care ¢ strans legata de productie, fiind totodata o conditie necesara pentru functionarea acesteia (centre de calcul, institutii de cercetaristiintifie side proiectiri, birouri de constructe, unititi financiare etc.). In $.U.A. $i Canada in sectorul tertiar sunt antrenate circa 79% din populatia activa. In tarile in curs de dezvoltare si in cele dezvoltate difera esential si calitatea resurselor umane de munca. In prima grupa predomina resursele umane de munca cu un nivel de calificare mai scazut, putin carturare din cauza rispandirii largi a analfabetismului. Tarile dezvoltate sunt bine asigurate cu resurse umane de munca de inalta calificare, care deservesc cele mai complicate procese de productie in toate ramurile economiei, In majoritatea tarilor inalt dezvoltate, la etapa contemporana are loc tot mai intens inlocuirea aga- numitelor ,gulerase-albastre” (mun- citori necalificati) cu , gulerage albe” si,.gulerase aurit” (muncitori de inalta calificare), care deservesc procesele de productie avansate, inclusiv cele din ramurile tehnologiilor de varf (electronica, mecanica de precizie, Populate intretnuts industria aeronautica etc.) @ Capitelul 11my Structura populatiei pe grupe de varstd si sexe. Resursele umane de munca Pail ce FA |i expt revuneecre lnnw soot soma pol porte mol spoarpa cond ney 12. epes co repriia praia virstelr ga sexelr? 32. competeazd in calettbelu Compardapotlpocentul al vrselorin pul madem cel tradijona de reproducre = ‘a populafel (vezi fig. 20) 2 Tea 7a Pomoans de vanil harial de reproducere (18-65 de ani) (peste 65 de ani) Neder Tradonal 4, Analzeazé piramida varselor 9 formuleaza concci despre asigrarea cu resurse umane a ror. Putem estima, pe bara pramidel varie, posbitates asigrani cu reurse mane pe vito"? 5. Analzeazataboll 22 expla cauzel predominarbarbaior sa emer in state enumerate Propune cli de solujonare a problema gomejuul in Republca Moldova 7*-In coloana A sunt indicate grupele de state iar in coloana B — indicator al structun populafel (pe grupe de varsta ‘sexo, rsurse umane). Salecteazd cele cn coloana B ce corespund grupolor de stato din coloana A Coloana A Coleana B ‘State inalt dezvoltate —___ 1. In structura pe varste a populatiei predomina copii ‘State In curs de dezvoltare —___ 2. In structura pe sexe a populatiei precomina barbatti 3. In agrcaturé sunt ocupate 2% din total reurselor umane 4, In ramurile tehnologillor de vart activeaza ,.gulerage aurit” 5. Ponderes popula: ocupa in sctoral primar consiie 50-60% 6. Peste 50% cn resursle unane sunt ncadate in fora senicilor Evatuarea dinamicii ee si structurii populatiei eet i in diferite regiuni 1. Constnostegrafelpivindcinamica numanupopulal Teri nbazaanalzedatelor Ss statistice din tabelul 12. * Gonrmaea grata | 2 Apateansh fy 20 compart panel pe gre populajelinbecadateor ‘Ul Fadiionalsicel madem de reproducere a po rst gi sexe a populalci cu statistice 3. Utlizand text manualulu, compara structura economicé a populatit gi calitateafortel Analieapiramidel de ‘do munca in dferite grupe de stato, Examineaza problema gomajulul in lume, versa sexe a populaiel Inceledoua tpuride repreducere a populate, © Comparareastructuri economice a populaieiin cele doud grupe de state. erae + Comunicoreacorects Inlimba materna ‘eautiizareaadecvata ‘atermenilor geagrafic. + Descierea particulaitaitor asezinlorumane. + Explicarea etopelor urbanizai. + Comparareariveului Agricultura este una dintre primele activitati economice din istoria dezvoltarii societatii umane. In formatiunile sociale precapitaliste ea a fost ramura dominant a economiei. $iin prezent in multe tari ale lumii continua si rdmana principala ramura a economic si sfera de activitate a populatiei Agricultura este cea mai raspandita ramura a productiei materiale gi, spre deosebire de industrie, se practica pe spatii intinse. In agricultura mule procese de productie au caracter sezonier, in functie de conditiile naturale. Agricultura cuprinde cultura plantelor (fitotehnia) si cresterea ani ‘Agricultura are rot malelor (zootehnia) (analizeazé schema 5). Tot activitate agricola se considera primordial in dezvottarea $i piscicultura, cultura stridiilor, a perlelor si cultura unor alge. ‘economiel, asigura ‘securitatea alimentara ‘2 populatiel Globului, sigur cu materii prime ‘serie de ramuri al industriel, pastreaza ‘chilibrul ecologic si ‘geografic in natura, Participa cu produsole sale int-o mare misura in cadrul comertului ‘mondial. ‘Schema 5, COMPONENTA RAMURALA A AGRICULTURI! Porat Eien Agricultura furnizeaza produse vegetale si animaliere, care sunt folosite ca materie prima in unele ramuri industriale, si asigura necesititile populatiei {n produse alimentare de baza + Enumera factori ce determina dezvoltarea agriculturi Factori care influenteaza asupra dezvoltiri agriculturi sunt de ordin natural, tehnic si social-economic. Factorii naturali favorizeaza sau frineaza dezvoltarea agriculturii. Dintre acestia mai important sunt: solul, relieful, clima, hidrografia. + Enumeri cele mai fertile solur de pe Glob. Dintre marile regiuni geografice, mai bine asigurate cu soluri fertile, pri- elnice agriculturii, sunt Europa, America Centrala si America de Nord, O buna parte din solurile de pe Glob sunt afectate de seceta. O calitate redusa ene 7 moon ns | ji" Cifrate de pe hart indies: — bye plata ‘grostraedbonala, Cupitelia ~ agreutra ial do tip ‘mestoranooan; Vi~ agrcstra modema mecanizata cu rvalarea gospodirior cereale, it~ agicstura gain cazale din coger ‘Vil namagarna de sta dope 1X —exploatre orestere dn zona ‘e taiga X~eegiareaextonsiva a animallor: 1 ereterea nomad a renior ‘in ana une. Factoril tohnico- ‘economic! includ: ‘mecanizarea, chimizarea, aplicarea iigatilor, ‘electionarea noilor soluri de culturi gi rase de animale. Fondul funciar includ terenuri agricole ~ 35,8%, din ele torenuri arabile st cculturi permanente 11%, paguni gi fanete - 248%; paduri- 29,7%; alte tere uri 34.5%. ae | agra de sbi baza iar art aor din ane ‘los roplene¢ eesoii, ur oraz in aie mutones, Fig. 25. Cele mai mari peisaje agricole moncial. au solurile imenselor regiuni de deserturi din zonele tropicala, subteopicala si temperata. Alte regiuni geografice au soluri sirace in minerale (Asia de Sud-Est, America de Sud) sau slab evaluate (Asia de Nord si Central, Asia de Sud), care influenteaza in mod diferentiat asupra productivitali agriculturii Relieful influenteaz, de asemenea, foarte mult asupra repartitiei_ agri- culturii, Cerealele se cultiva mai mult pe cimpii, vita-de-vie, pomii fruc- tiferi prefera zonele de panta, iar plantatiile de ceai - colinele premontane cu expozitie sudica. In agricultura pot fi folosite atat terenurile joase (lunci, sesuri), cit si pantele muntoase pina la 3-4 mii m altitudine. + Hentifick pe harttzoneteclimatice cele mai favorabite pent decvottareaagricultri Factorii climatici limiteaza intr-o masuri mai mare activitatea agricol8, Existi zone unde conditiile de dezvoltare ale plantelor, de crestere ale ani- ‘malelor si cele de viata ale oamenilor sunt foarte aspre din cauza temperatu- rilorjoase, cum sunt regiunile circumpolare si platourile inalte. Ele constituie */,din suprafata uscatului, Aproximativ aceeasi suprafata ocupa gi deserturile, fn care, de asemenea, este limitata activitatea agricola normali. Factorii tehnici si social-economici au un rol important in cresterea productiei agricole, Practicarea unei agriculturi intensive constituie 0 cale sigur’, eficienta pentru cresterea considerabilé a productiei agricole. Factorii ‘ehnici sunt in strans dependenta de nivelul dezvoltarii economice a diferi- tor fari, de structura sociala a acestora, rezultate in urma dezvoltaritistorice a popoarelor. Pe plan mondial exist mari disproportii in dotarea tehnica ‘ agriculturii iin folosirea metodelor agrozootehnice inaintate. In functie de factorii tehnici si social-economic, in lume sunt cunoscute doud tipuri principale de agriculturd ~ agricultura traditionala, caracteristica tarilor slab dezvoltate din Africa, Asia, America Latina, $i agricultura modernd cu caracter comercial, rispandita pe larg in tarile dezvoltate (vezi tabelul 27). Schimbari importante s-au produc in relatile agrare in farle postsociali- ste din Europa gi din C.S11. in ele a avut loc trecerea treptata de la forma de proprietate colectiva la gospodarile privateTabelu! 27, DOUA TIPURI DE AGRICULTURA, Rt ‘erioara adiional Pena TSaT f= (enters) titans) + Seuilzazd mfloscle piv Inlucares_ | Parl de tractare i magi agile este || =3 | paar. rumeos 9 vers 3 “Toggle mineraleaproape o& nu se. | + Se foosesccantap mart de grisaminte | = fotsee. lanectar 5 miioace de potecfeapanal. | “=, + Tn majotatea statelor in gospodarie j2- | + Se apicdtehnologh modeme tn cutvarea |, <3) ‘ton de igo ‘ines Ipese miocele thnce-nateale, | lansior gl eestor animalor aciveara. |) hw se aplearealizarie contemporane dn | insu de cereean since Tn coment lomeni seecielplantlrsanimaloor, | soleciplantlr gama. + Recotele de cultur agricole la hectar sunt | + Se obi recote bogate do cutur agricole Joase §1 productvitatea animaleior este | a hectar 910 produetitate ata a crestert reduss, anmallo Tari cu cel mai mare PLB, | + Creterea animaletor are un rol secundar, | In structure agricuttunponderea cresteri din agriculturé (in %): ‘darn asa state ca india, Brazil, Kenya ate. | animalelor consttule 50-85% cin producja Liberia 76,9; ramur Trevine crea sain producti global | gabala agreot, Somalia ~ 85,0; agricola + Agrcutura comercialé modems oats un R.D. Congo ~ 55,0; + Tatile Im curs de dezvotare depn 70% din | caracter Ina ntensv cu ferme specalzate Myanmar ~ 40; ‘Suprafal cutvaa a uscatull dar pracuemal | in cult cestinate peje, pe plantati inat Laos - 39,2. putin de Ys dn producia agncoié mondials, | intensive, Ea realizeaza #!s din productia ‘cl se praie’ © agicuturd de monocuturd, | agrcolé mona gi eoncentveazd doat 30% 4 catel producte este destinaté exportuui | oi supratajacutvata a uscatll Agrcutura Tari cu cel mai mic PAB. (cafea, cacao, panans, buna, civce). este coil g jt de marie monopolu, din agricultura (in %): + Cola populajlactve, angajattinagrewturd, | «Tn niecurvl inate dezvotare economic Qatar — 0.45 ésto dest! de natn Braii, Columbia, | procanipoplaeiccupaten agai eso Kuwait ~ 0, Mase ~ inte 20-30% Ino sree in in| redus sconsite cca 5% inMarea Stan, Reig. ‘Asia gi Asia acost indice dop&gosto 60%, 1,6% in SUA. 2.0% In Germania, 3,0% in SU =Diversiaieamareareajlragrreinjiein | J#Poia, 24% In rane, 4.0% In aa, Danemmarea 1.3 ‘ude devote gospodariimarimosieres_ | + Cea mai mae parte @ terenuor agricole {atfurdi,gosposaicaptaiso ce partati | se ata in propretatea gospodanior mi {Amorica Lating), gospodsri mii gi uneori_| mire gia maror compan cave prac po ‘spade agricole cu propriate comin de_| larg mincasalariaior In acest tun mare too asupra pint (Ria Area). ropa de panda est isis Agricultura mondiala. CUTE Caracterizare generala 41. Explicdimportanta agriculturi n econamia mon 2. Explica factor ce determina dezvoltarea si repartizarea agricuturl pe Terra, 3. Argumenteazé relalile de producte a agriculturi cu alte ramuri, completnd tabelul Ramuri ce asiguré agrcultura cu diferite produse Ramuriasigurate cu materie prima de la agricutura 4, Compara agricuitura moderna cu cea tradijonal.i" Cupitelia 1 + Identiicareaprincipalor production! ai culturiplanteor, utilzand hail tematice sidatee statisie + Argumentarea importante culturit plantelor pentru economia mondial Republica Moldova. Prantate de vig-de-vie ae Cultura plantelor ‘+ Enumerd subramurileculturi plantelor,utlizind schema 5, Culturile agricole constituie o sursé esentiala de hrana a umanititii, masa organic a unora din ele prezinta o baz furajera insemnata pentru cresterea animalelor i surs de materii prime pentru industrie Cultura plantelor este dezvoltata practic in toate zonele naturale ale lumii, in afara de zona tundrei si deserturilor arctice Cultura cerealelor constituie baza agriculturii mondiale. Fiii revine circa 4h din totalul suprafetelor insimantate. Productia mondiala de ceteale-boabe in anul 2011 a depasit 2,4 mird. tone, "vs din aceasta cantitate fiind recoltata de numai trei state (China, $.U.A., India). Cele trei cereale de baza (griul, porumbul, orezul) pana nu demult detineau ponderi relativ egale in productia de cereale-boabe, astazi ins’, productia de porumb a depasit productia de griu gi orer (vezi fig. 28). Gréul se cultiva in toate regiunile populate ale Terrei, dar mai multin Emi- sfera de Nord, unde se evidentiaza Asia, urmata de Europa, apoi de America de ‘Nord. Graul este cultivat in 70 de tari ale lumii, Principalele tari producitoare de griu sunt: China, India, S.U.A. Mari producatori sunt, de asemenea, Rusia, Franta, Canada, Germania, Pakistan, Australia (vezi tabelul 28). Cultura porumbului detine o pondere insemnati in tarile din America de Nord si America de Sud, carora le revine peste 50% din productia mondiala, in farile Asiei — circa 20%, in cele ale Furopei ~ 15%. Cei mai mari producitori de porumb sunt $.U.A., China, Brazilia, Mexic (vezi tabelul 29). Boabele de orez sunt produsul alimentar de bazi pentru o jumitate din populatia Globului. Cultura orezului are o raspandire larga in regiunile mu- sonice. 90% din recolta mondiala revine Asici, aici evidentiindu-se China, India, Indoneria, Bangladesh, Vietnam etc. (vezi tabelul 30). © Ceculturicerealiere mai cunosti? + Ceculturitehnice cunosti? Inala. Plantato do bumbac Guinooa, Recottarea ‘arahidelorCupitelul 1V Ccitroe de ps harté indica: |= produc de ru (min. 2011) li—tegunleprnipale de cutvare rau IM para gral meat: 1 patria grt; ig, 26. Principaleleregiun! mondiale de cultvare a gral Culturile tehnice se clasificd in cdteva grupe: plantele textile, zaharoase, oleaginoase, etero-oleaginoase, narcotice. Printee culturile textile, cea mai mare extindere si important o are bumbacul, cunoscut inca la fenicieni si arabi. El a inceput si fie folosit pe larg in sec. al XIX-lea, dup’ inventarea ‘masinii de fiat (de tors). Se cultiva, mai ales, in regiunile calde si semiaride din tile mediteraneene si tropicale. Cei mai mari producatori mondiali de bumbac sunt China, $.U.A., India, Pakistan, Uzbekistan ete. (vezi fig. 27). 0 alté planta textila importanta este iuta. Dupa bumbac, ea este planta textila cea mai solicitata pe piata mondiala. intrucat prefer multa caldura si ume- zeala, zonele musonice tropicale si subtropicale sunt cele mai favorabile pentru cultivarea ei, Trei state Tabelul 28, PRINCIPALII PRODUCATOR! (MONDIAL! DE GRAU (2011) India, Bangladesh si China asigura peste Tabelul 29, PRINCIPALII PRODUCATOR! MONDIAL! DE PORUM (2011), a rar a imine | ee B minors | meses ae fae eo 7 = Australia 26,0 40 Franta_ 14.0 16 oe = 2 oe 7H = a oa SSE = ao BS=) 3 Scan covenant |= producfia de bumbac-fibre, min. ¢ 4 | (2011): Sn) ; nn eases raw regis principal de culbvare ainuur Vege prnipa de culbvare caucus natura i —pnpaate dct ie export - - umbae ‘l= prncalel direc ale exports ‘cucu natal Stato cu cole mai mari torenurl irigate (mil kn’): India - 558; China 546; SUA. - 224; Pakistan — 182; ran ~77. 274% Fig. 28. Structura supratetelr ‘ulate eu careale eet 7 Fig. 27. Prncipaleleregiuni mondiale de culivare ‘a bumbacul, nul, cauciucual natural 80% din productia mondiala de iuta. Producitori insemnati sunt Thailanda, Vietnam si Brazilia. Cultura textilé importanta este sii, cultivat atat pentru fibre, cit i pen- tru obtinerea semintelor din care se extrage ulei. El prefera clima umeda si ru este pretentios fata de caldura. Inul pentru fibre este cultivat pe suprafete mati in Rusia, Belarus, Lituania, Letonia, Estonia, Franta, Polonia, Romania etc. (vezi fig. 27). ‘Culturile zaharoase sunt reprezentate prin trestia de zahar si sfecla de zahit. Sfecla de zahar, cultura a zonei temperate, se cultivi, cu precadere, in E ropa, unde se obtin peste 50% din productia mondiala de ridacini (analizeaza tabelul 31). Trestia de zahar, culturd a zonei tropicale, ocupa mari suprafete in America Latina (50% din suprafata total) in Asia (409%). Coi mai mari producatori de trestie de zahar Tabelu! 30, PRINCIPALII PRODUCATORI MONDIAL! DE OREZ (2011) sunt Brazilia, India, China etc. |_Chna 1980 298 (analizeazi tabelul 32). Inga 1220 8 Plantele leaginoase sunt nume- | iéonzia 250 3 roase, dintre ele principale fiind | Bangiagesh 780) Za floarea-soarelui, soia, arahidele, |~Vetam 310 55 alpaca det arboele |i ra 75 Unele produse ale aestor plan |= = = te~ maslinele si uleiul de masline, 2 : uleiul de palmier side cocos, ara-_ |_S:2#llt ued ne hidele etc, constituie un obiect de [_SU® “1a i export destul de important. Tetalmonaiat | 6500 | 1000Crate de pe hart indics: | produc ge ones (in. 2011: Fegiunlapeecipae de cutvare a reel I~ pati rez IN= principales dct ale export Goo, Mirodeniile tropicale (piperul, scortigoara, culgoarele, nucgoarele, vanilia etc.) se cultiva In India, Sri Lanka, Indonozia, China, Africa ‘Tropicala, Madagascarul define 80% din productia mondiala de vanilie Fig. 29. Principalele regiuni mondiale de eultvare a erezuu Floarea-soarelui este cultivata in zona temperata si are o réspandire mai larga in Argentina, Rusia, Ucraina, Franta, China, $.U.A., Romania ete. (vezi fig. 31) Soia s-a extins foarte mult in ultimii ani, indeosebi in $.U.A. (peste 35% din productia mondiala), Brazilia, Argentina, China, India etc. (vezi fig. 32). Uleiul de masline se obtine, cu precidere, in Italia, Spania, Grecia, Siria, Tunisia, Portugalia, Maroc, S.U.A. (vezi fig. 33). Palmierul de cocos este raspandit in Asia de Sud-Est, Oceania si Africa, iar arahidele — in China, India, $.U.A., Senegal, Nigeria, Indonezia. Cultura palmierului de wlei este concentrata, preponderent, in Africa de Cupitelul 1V Vest (70% din uleiul de palmier), unde se Nigeria. In Asia aceasta cultura este rispandit Tabolu! 34. PRINCIPALII PRODUCATORI MONDIAL! identiazd Angola, R. Congo, in Indonezia, Malaysia, India, Tabelul 22. PRINCIPALI| PRODUCATOR! MONDIALI re oe Senseo ocmeent oe Some porn Fonda m= Promcta, | srprocucia Te ‘rmtome | mondiala (%) mondial (%)_ ia ro 167 Bea ai En cere 78 104 Tralee Es 58 Tea ie a akin saa a Ta sr 3 Te a8 28 Pali 7 a cari 2 i Chia 8 a8 Figo 200 78 Foe of 7 SUA, 78 1 Mars Bn ar Task 70 7 Toso Teas Tota mena | 1023 Tone a3 2 = e ~ Citrate de pe harté ini | producti do tect do zane (rm, 2042) N— prod da West de zane (rin. t 2012) I—regiuite principale de eutivare alec de za, 1 —repunie pancpale de cutvare 2 rested do anar pata test de za, ‘i-peveipall direc esas bt cn rot, tutun (mil tone) sunt China - 3.006; Brazilia~ 781; India ~ 756; Argentina - 123; Malawi - 215. Principalli producatori de cartofi sunt: China, Rusia, India, $.U.A., Polonia, Ucraina, Germania, Olanda, Belarus, china, Recoltaree ce 1] 7 port Fig, 30, Princinalele egiuni mondiale de cutvare 8 sfecie! de zahar si trestel de zahar Pomicultura cuprinde un sir de pomi fructiferi din zona temperata (meri, peti, pruni, caisi, visini etc.) si din zona subtropicala (culturi citrice) In zona tropicala se cultiva bananierul, curmalul, arborele de cafea, arborele de cacao, ananasul Pomicultura din zona temperata este pe larg raspandita in Franja, Ungaria, Romania, Bulgaria, Italia, Republica Moldova, .U.A. Dintre culturile citrice se evidentiaza portocalul, a cérui productie este concentrata in $.U.A., Brazilia, Mexic, Italia, Spania, Israel, China, Mari producatori de lémdi sunt Mexic, Argentina, Spania, India, S.U.A., Turcia, Iran etc., iar de mandarine ~ Japonia, $.U.A., Spania, Italia, Brazilia, China, Bananierul creste in zonele tropicale. Plantatii si productii considerabile detin farile din America Latina (Brazilia, Ecuador, Honduras, Costa-Rica), din Asia de Sud, Est si Sud-Est (India, China, Thailanda, In- donezia, Filipine) Curmalul, o varietate a palmierului, cu inaltimea de 15- 20 m, este arborele specific al oazelor, Tari cu mari productii de curmale sunt Irak, Fgipt, Iran, Algeria, Arabia Saudita Ananasul, cultivat pe plantatii in tarile tropicale, este origi- nar din Brazilia. Cea mai mare productie se obtine in Thailanda, Mexic, Brazilia, Filipine, China, India, Malaysia, Arborele de cacao se cultiva intens in Africa Ecuatoriala, in Cote d ‘Ivoire, Ghana, Nigeria, Camerun, de asemenea, in Indonezia, India, Brazilia, Columbia, Malaysia etc. Arborele de cafea se cultiva in America Latina: in Bravia, Columbia, Mexic, Guatemala. Eleste réspandit iin Aftica de Est: in Etiopia (patria cafelei), Uganda si in Africa de Vest (Ghana, aii Nigeria, Céte d'Ivoire), de asemenea, in India, China etca4 78 : a2 19 a0 20 1845 144 ¢ gf 2 8 SEs : 38 gg 222 <8 8: beer FR gaF 8 2 - < 2 Fig. 31. Principal Fig, 32. Principal Fig, 32. Principal produto al seminelor production de soi rocucitor de maine, de foareacoarei, Babe, min. (202), mint (2011). sip t(2012) State cu cele mai mici Cultura ceaiului e raspandita, cu precidere, in Asia Musonica (India, Sec oere Gan: ‘China, Sri Lanka, Indonezia, Japonia), de asemenea, in Africa de Est (Kenya), Brunei - 10; in Turcia ete. Gambia 20; Arborele de cauciuc se cultiva pe plantatii moderne in Asia de Sud-Est R. Congo ~20; (TMhailanda, Indonezia, Malaysia, Vietnam, care asigura peste 70% din Bosnia si Herfegovina~30. )-4ductia mondiala) si in Africa de Vest (Céte dIvoire, Liberia), Cea mai réspandita dintre culturile cu tuberculi este cartoful. Patria car- tofului este America de Sud, dar in prezent aceasta cultura este raspindita indeosebi in zona temperata din Emisfera de Nord. Pe primele locuri la productia de cartofi se afla China, Rusia, India, $.U.A., Polonia, Ucraina In Asia de Est, Asia de Sud gi in Africa Ecuatoriala se cultiva batatul (car- toful dulce). Chinei ii revine primul loc in lume. Viticultura este pe larg raspandita in Europa, care define 60% din suprafata mondiala de podgorii. Regiunile mediteraneene si cele balcanice au o pondere insemnata in productia mondiala de struguri. Cei mai mari producatori de struguri sunt Italia, Franta, $.U.A., Spania, Argentina, Turcia. Din primele 20 de tari producitoare de struguri face parte si Republica Moldova, ana, 259% 31.9% 35.0% oa 2% 4% 43% 70% 7% aa% 68% Ieci Brazita China atnam Fipine Indonezia Ecuador Cokmbia Brazil. Etopia Res satelor Rost statlor Rest stator Fig. 34, Pondoroa principale Fig. 35. Ponderea pene. Fig, 8. Ponderea princ- ‘State in productia monelala paleior slate tn productia paler stat in productia ‘de banane (2072) ‘mondial de cafea (2011). ‘mondiala do eva! (2011), ene > meson mien | jCupitelia oncapntt Influenta R.$.T. asupra agriculturii. La fel casi alte ramuri ale economiei mondiale, agricultura a fost puternic influentata de R.$.T,, care s-a raspandit ‘mai mult in farile cu agricultura moderna de tip comercial. fost obtinute soiuri do ee een ee gj * Ceschimbiri au aut loc in agricul sub influent RS.T2 Productivitate inal, R§-T.a contribuit, de asemenea, la realizarea in agricultura mondiala a Tot atunel in Filipine tevolutiei verzi’, care include trei componente a fort obtinute nour + obfinerea de soiuri noi inalt productive si selectionarea soiurilor timpurii, etivitate inal, care permit obtinerea a 3-4 recolte pe an; + extinderea suprafeteloririgate; + utilizarea tehnicii moderne, a ingrasmintelor si substantelor de protectie «a plantelor. ,Revolutia verde” a avut un efect pozitiv in statele in curs de dezvoltare, ‘mai ales in cele din America Latina gi din Asia, Sporirea recoltei de 2-3 ori le-a dat posibilitate acestora sisi satisfac in intregime necesitatile in cereale, solutionand, intr-o masura oarecare, problema subalimentatii. TRGUTET CY) Cultura plantelor 4. Explicd: Importanta culturlor corealore. 2. Identified pe hart principal producatori de careal. 3.1n ce grupe se clasiica culture tehnice? 4. Completeaza in caiet schema, 5 In.baza analizei halo (fig. 27, 30) i tabelelor (31,32 identifica principal producdtor de cultur thrice. 6. Seloctoaz in cat dn grupa de state enumerate pe cole producatoare de eivce: Germania, Porugala, Ucraina, Braziia, Grecia, laa, Canada, Olanda, Mexic, Argentina, Japon, Ungaria. 7. Inscrie In caiet principal producatori mondial de: a. Cereale-boabe 4. Masline b. Struguri Banane ©.Cafea f. Coal Care subramuri ale culturiplantelor in Republica Moldova sunt de speciaizare intemalionala? 8. Utlizeaza difeite surse de informare gi scrie un referat pe tema: .Revolutia verde. Rolul el In solutfonarea problemel alimentare’Zootehnia a aparut ca ramura agricola in a doua jumatate a sec. al XIX ca urmare a solicitarilor ‘mereu sporite de carne 13nd in regiuni Urbanizate din estul S.UA., din Europa ete. Datorita introducerit Instalafillor figorf toate mijloacole do Noua Zeelanda) cresterea animalelor a cunoscut 0 dezvoltare considerabila. een « Identfiareasubramr- lorcresteri animalelor + Explicarea importante! + Idenificareaprincipailor producitoraicreteri ‘animale utilizing barpletematice sdatele statistie * Caracterizoreasubroma: ‘lor reste animalelo. Ctrole de pe hart india: 1 ~ereterea vielr de came, ‘lope, da came ging V~ Grogtorea volor do apo, de ap 6 Gecgrafa and alums ck exh ~gepell de bovine, min. capets (201) ~Fepell de porene, min capete 2017), —Fopall 6 ovine, in. capote (2010; Cresterea animalelor * Care este rolul zootehniei in economia mondial? Zootebnia este una dintre principalele ramuri ale agriculturii, Ea furnizeaza produse alimentare de baza pentru hrana oamenilor (carne, lapte, oui etc), ‘materie prima pentru industria alimentara, usoara, Cresterea animalelor este o ramura prioritard a agriculturii in majoritatea tirilor dezvoltate ale Europei, Americii de Nord, in Australia si Noua Zeclanda. in aceste state cresterea animalelor are caracter intensiv sie practicata in gospodarii mari specializate, care utilizeaza pe larg metode si tehnologii avansate. Sectorul zootehnic al tirilor dezvoltate este bine asigurat atat cu mijloace si instalafii moderne de productie, energie electric’, resurse umane de munca calificata, cat si cu furaje si nutreturi, fapt pentru care se distinge printr-o productivitate foarte inalta. fn tarile in curs de dezvoltare cresterea animalelor are un caracter extensiv, ani- malele au o productivitate redusa, ramura find practicata deseori pe cale nomada. in multe ari din Africa Tropicala cresterea animalelor nu este asociata cu cultivarea plantelor si de aceea pentru sectorul zootehnic nu se produc furaje sau nutreturi, cea ce duce la sciderea productivitati sectorul zootebnic. + Enumerdsubramuritecresteril animator, analicind schema nt. 5. Dintre subramurile zootehniei, 0 rispandire mai larga are cresterea bo- vinelor pentru carne si lapte. Cel mai mare septel de bovine il detine India (284 mln. de capete), Brazilia (210 mln. - locul doi in lume), China (143 mln.) Fig. 97. Tél cu cel mai mare goptel de vite Capitelulim" BRE 322228 aeege Fig. 38, Sent mona ‘in. capete (2010). 29m, 8.4% 2a 3.8% A —5% Binda \as% raza China BsUA Argentina 1B Rectal siatslor Fig. 29. Ponderea prin paler state in geptelul mandial de bovine (2071), ae siS.UA. (98 mln). Datorita caracterului industrial al cresterii bovinelor S.U.A. depageste cu mult China si Brazilia in ceea ce priveste productia de lapte si carne de bovine, detinand locul {ntdi in lume. In multe tari din Europa (Germania, Franfa, Danemarca, Inlanda, Olanda), de asemenea, in Noua Zeelandi, cirezile sunt completate cu bovine de o productivitate inalta. Sunt pe larg rispindite vacile de lapte olandeze, elvetiene si daneze, vitele de carne engleze etc. Dupa productia de lapte pe an la un locuitor se evidentiaza Noua Zeelanda (3000 litri), Irlanda (1600 litri), Danemarca (1.000 litri) i Lituania (800 litt). Cresterea porcinelor are o larga raspindire in tarile mari producatoare de cereale si mai ales de porumb. Ca hrani pentru cresterea porcinelor se folosesc deseurile de la prelucrarea sfeclei de zahar, a semintelor de floarea-soarelui, soia, arahidelor, Primele locuri dupa septelul de porcine (mln. capete) le detin: China (477,0), $.U.A. (65,0), Brazilia (39,0), Germania (26,5), Spania (23,9). Cresterea ovinelor este raspindila in tarile care dispun de mari suprafete de piguni si fanefe. Efective mai numeroase de ovine detin China, Australia, India, Iran, Noua Zeelanda. Cel mai important produs obfinut in cresterea oilor este lina, care se obtine preponderent della oile de rasa ,Merinos” (vezi ig. 41). Avicultura a devenit subramura important’, mai ales incepand cu a doua jumitate a sec. al XX-lea, Toate tarile inalt dezvoltate dispun in prezent de mari complexe de crestere a pasirilor, de statii de incubatie specializate side fabrici de producere a nutreturilor concentrate. fn unele fari (Olanda, Belgia, Danemarca) aceasta subramuri e de specializare internationala. Mari producatori de carne de pasare si oua sunt $.U.A., Germania, Franta, Olanda, Belgia, Danemarca, China, Japonia, India, Indonezia, Pe plan mondial se practic si uncle activititi cu caracter rural, inde- osebi sericicultura, rispindita pe larg in China, Japonia, India, Uzbekistan, Tadjikistan, si apicultura, dezvoltata in China, $.U.A., Mexic, Turcia, India, Argentina, Canada ete. In ultima perioada agricultura statelor lumii a avut de suferit din cauza crizei financiare, economice, cat si din cauza 476% — conditiilor climatice nefavorabile, ceea ce a pro- vocat sciderea productivitatii in aceasta ramura m8 ae ae 3.4% a pat aching 24% 27% 1 52 gy BS 50 55 sua Beinn © Gomania 2285 8 243 2 1 spun eggs Fea 1 Rest stator : Fig 40. Pondorea prin- Fig. 4. State coun gape! Fig. 42 Slate cau opt cipilor statin gente "avansat de ovine, min. avant de capi, min rand de porcine (201) cape (2010) capate (2010).2p my = 3 = 1 China . mSUA ~ 5 Indorea 1 Brazia Sectio a une fabric viele din S.U.A. ‘Peso crablor in mile Ocean Paco mini 1 Rost stator Fig 4, Stato cu Devine o practica obignuita cresterea pestelui in bazine acvatice artifi- oproducteavansata _—_ciale. O astfel de activitate a capatat caracter agricol, formand o subramura de pasa 2010) importanta a zootehniei, numits pisciculturd. In ultimele decenii cantitatea de peste obtinuta din apele Oceanului Planetar a crescut considerabil si este evaluata la peste 140 mln. tone anual. Din intreaga cantitate de peste prins, mai mult de /,provine din pescuitul oceanic si maritim, iar restul - din apele continentale Principalele areale de pescuit in spatiul oceanic si statele care practic pescuitul in fiecare din ele sunt: + nord-vestul Pacificului (Japonia, Rusia, China, Canada, $.U.A. ete.); + nord-estul Atlanticului (Rusia, Norvegia, Marea Britanie, Islanda, Franta, Suedia, Polonia $.a.); prnciptoe stat + zona centrala est-pacificd (Peru, S.U.A., Chile, Columbia); tncipalale state + zona indo-pacificd (China, Japonia, India, Indonezia, Australia, Fiipine) Principal cate ido-pacifica (China, Japonia, India, Indonezia, Australia, Filipine); Chine eee + nord-vestul Atlanticului (S.U.A., Canada, Marea Britanie, Franta); India, SUA, + zona sud-est atlantica, alaturata coastei vestice a Africii, area Britanie, + Identifca pe harta principatele areate de pescuit LAGI TC) Cresterea animalelor 41, Argumenteaza importanja cresteri animalelor in economia mondial 2, Construieste th caiet schema ,Subramurile cresteii animalelor. 43, Inscrie in caietstatele cu cel mai mare geptel de: a) bovine ») porcine ejovine: 9) pasar 4, Explica, de ce Tn agricultura statelor In curs de dezvoltare cresterea animalelor joacd un rol secundar? 5. Care sunt principaleleareale de pescult in Oceanul Planetar? Enumera statele care se evidentiaza dupa cantiatea de peste prins, ae =In baza intoractiun cu medial, industria se clasifica in extractiva i prelucratoare. een + Expcares out indus etapa postndustil. + Idecarea componenteiromirale indus + Caracezerea indus conform algortt + Elaboraea scheme {Componentaramavalé energetic + tdentfcrea prin pallor producto de combust tiitand hae tematic sdatle saistce + Comperreacaracter- tel siterip de centrale lecice. ES =s Industria — ramura de bazd a econo- miei mondiale. Industria energetica ROLUL INDUSTRIE IN EPOCA POSTINDUSTRIALA, Industria este ramura de baza a productiei materiale, care are o influenta decisiva asupra nivelului dezvoltarii economice a societaii. Industria asigura transformarea surselor de energie sia materiei prime in mijloace de productie (utilaje industriale, masini-unelte, mijloace de transport) si bunuri materiale de larg consum (imbracaminte, inciltiminte etc.) ‘Schema 6, COMPONENTA RAMURALA A INDUSTRIEI iron ++ Anatizeazd schema si enumerié ramurile industrici + Expl legdturie de productie dintre industri si agriculturi fn fune srupe fn prima grupa se includ ramurile vechi - industria carbonifera, extractia minereurilor, industria metalurgica, productia materialului rulant, construc- fiile navale, industria textila. Aceste ramuri in prezent se dezvolta in ritm incetinit, dar importanta lor in industria mondiala continua sa fie mare. Din adoua grupa fac parte ramurile noi, care au determinat progresul stint fico-tehnic in prima jumatate a secolului al X-lea ~ constructia de automobile, topiea aluminiului, productia de mase plastice fibre sntetice etc. Aceste ramuri au o influent considerabila asupra geografiei industriei mondiale je de timpul aparitiei, toate ramurile industriei se impart in treiState cu col mai mare 3. din Industrie: (in %): Qatar ~ 74,9; bia - 70,9; Bahrain - 66,2; Algeria ~ 62,3; ‘Azerbaidjan ~ 60,5; China ~ 48.6. State cu cel mai mic PLB. din industries (in %): Monaco — 4, R.D. Congo ~ 11,0; Luxemburg ~ 13,6, Line de inaltatensiune Din grupa a treia fac parte ramurile cele mai noi care au aparut in epoca revolutiei tehnico-stiintifice: microelectronica, tehnica de calcul, constructia de roboti, industria informational, industria nucleara si aerocosmonautica, chimia sintezei organice, industria microbiologica. Ele mai sunt numite ramuri ale tehnologiilor de varf. Aceste ramuri in prezent se dezvolta cu cele mai sporite ritmuri i sunt cele mai stabile. Dupi nivelul de dezvoltare a productiei in ramurile mentionate lideri sunt Japonia, Germania, S.U.A. sialtele ‘Trisitura determinanté a dezvoltarii industriei la etapa actuali este cresterea ponderii tehnologiilor de varf pe baza cirora se obtin productii performante. In ultimele decenii au avut loc doua tendinte cu directii opuse, care se compenseaz una pe alta, In urma dezvoltirii furtunoase a sferei servicii- lor a avut loc micsorarea ponderii sectorului primar (agricultura) sia celui secundar (industria) in economia statelor dezvoltate, ceea ce a determinat tuecerea lor in etapa dezvoltirii postindustriale. na doua jumatate a sec. al XX-lea dezvoltarea industriel a fost caracte- ristica pentru multe state ale lumii, dar totodata cea mai mare parte a poten- tialului tehnologic si cel mai mare volum al productiei industriale la fel este concentrat in grupa statelor inalt dezvoltate, care sunt tot mai mult numite state postindustriale, INDUSTRIA ENERGETICA «De ce energetica este ramura de frunte a economici mondiale? Energeticaindeplineste un rol esengial in dezvotarea socal-economicé« statelor lumii, in accelerarea progresului tehnic si a civilizatiei in ansamblu. Ea este una dintre ramurile de baza ale industriei ‘Schema 7. COMPONENTA PE RAMURI A ENERGETICI Ete cae Consumul mondial de energie se mareste concomitent cu dezvoltarea rogresului tehnic si cresterea confortului uman. In ultimele dou’ secole energetica mondial a parcurs in dezvoltarea sa doué etape principale. Prima etapa de dezvoltare a energeticii mondiale cuprinde sec. al XIX-lea ae upite C willlCrete de pe hart indica: = acd atl, Oras Tar-mombre ale O.PE.C. ‘sunt: Algeria, Indonezia, Irak, Iran, Qatar, Kuwai Saudita, Venezu Emiratele Arabe Unite, lar din a, 2007 Angola $i Ecuador. Marea Nordul. Platform otraliord ae Fig. 44. Exacta petrol tn principalele state producatoare (min, van). ~ prima jumatate a sec. al XX-lea si este numita etapa carbumelui, intrucat in structura balan{ei mondiale de energie si combustibil predomina carbunele, Apoi a urmat etapa a doua ~ a petrolului si gazelor naturale, a hidroenergiei si energiei nucleare. Ea se caracterizeaza prin multiple avantaje ale acestor combustibili in comparatie cu cirbunele Ponderea surselor de energie in balanta energetica a diferitor tari este foarte variata, ea fiind determinata de resursele energetice de care dispune {ara respectiva sau de posibilitatile de import al energiei. Astfel, in balanta energetica a tarilor bogate in petrol si gaze predomina utilizarea acestor surse de energie. Tabolu 22. REPARTITIA PRODUCTIEI DE PETROL PE REGIUN! GEOGRAFICE (2010) Pondereain Rgunea Principal state producta seogratica ‘producstoare mmondils, % “rala Sau, ra, rak, Kowa cs Indore, Bruel, China a “America de Nord SUA, Canada a Rusia, Azerbaijan, Kezahsian, Statel CSI aes 105 ‘Aca de Nor, Aca de Vest tibia, Ea Ageia, Nigeria, Gabon | 102 “America Genital side Sud esi, Venezuela, Colunbla 130 Europa Noweaia, Marea Beanie 60 ‘Asta Oceania ‘ta 08Citrate de pe hata indica: 1 expr de pet 1— por do pov: I~ prnpaiow ao ala ‘rpors do pth Fig. 45. Comer mondial cu pao La inceputul ace. al + Recunoaste pe hart statele ina ciror balanta energeticd predomini perrotul sigazele XXHea a crescut roul naturale, petrolului in energetica fn balanta energetica a unor tiri bogate in cirbune (China, Germania, ene Non att: Polonia) o pondere mare are utilizarea carbunilor, iar in balanta energetica ‘america Latinas a unor titi bogate in cideri de apa (Norvegia, Elvetia, Canada, Tadjikistan inCS.-acrescutrolul et.) predomina utilizarea energiei hidraulice. sgazolor naturale, iar in Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial dezvoltarea economiei tarilor Australia pe primul loc industriale din Europa, America de Nord, Japonia a avut loc in mare a ramas carbunele. re . : miasura pe seama utilizarii cantitatilor mari de petrol ieftin. Cele mai bo- gate resurse petroliere din Orientul Apropiat, America Latina, Indonezia apartineau monopolurilor tarilor inalt dezvoltate din Europa si $.U.A. Petrolul era ieftin pentru tirile industrializate, deoarece companiile mari petroliere pliteau statelor exportatoare numai o parte neinsemnata din costul petrolului extras. Preturile la petrol pe piata mondiala erau cu mult mai mici decit la cirbune. Din anul 1960, odata cu fondarea Organizatiei Tarilor Exportatoare de Petrol (0.P.E.C), in care au intrat numai tari in curs de dezvoltare ce In portul Rotterdam dispun de resurse petroliere de importanta mondial, marile monopo- (Glenda) functioneazi _‘luri strdine si-au slabit treptat pozitile in acest sector economic impor- una dintre cele mai tant pentru firile slab dezvoltate. La inceputul anilor ‘70 ai sec. al XX-lea ner one dinlume- industria petroliera in tarile O.P.E.C. a fost nationalizata, s-au majorat rafinaria Perl preturile petrolului pe piata mondiala, tarile din Vest find nevoite si : pliteasca sume considerabile pentru importul lui. fn anii 1973-1975, in Tn unele state, ca tirile industrializate s-a inregistrat o criz energeticd acuta determinata S.A, Canada, Rusia, de majorarea preturilor la petrol pe piata mondiala. Criza energetica a Petrolul, de obicei, este marcat si o noua etapa in dezvoltarea economiei mondiale in ansamblu, {ransportat prin conducte ‘ Spe hureprndestods. . — précum sia industriei energetice in particular. In anii 70-80 ai sec. al XX- Prelucrare situate la mii _lea tarile dezvoltate au reusit sa elaboreze si si aplice tehnologii noi, care de kilometr au permis de a micsora substantial consumul de energie si combustibil oa willlCitrete de pe harté indie: | extra de gaze nate, rm i N-prncipall deci ale exports e gaze ratuale Functioneaza conducta de petrol Baku-Tbilisi-Geyhan (Turcia) care transporta petrol de la Marea Caspi ‘spre Europa. S.UA. dispune de cea mai lunga refea de conducte pentru transportarea ‘gazelor naturale: 548 mii km, fiind urmata de Rusia =167 mii km. Conducta de gaze naturale Severna potok” are lungimea de 1200 km (reg. Leningrad - Germania). 3200 2800 200: 2000) 1600) 1200) 1985 1970 1975 1980 1985 2001 2006 2011 Fig. 47. Dinamica producti monciale Fig. 46. Exacta gazelor naturale in principale tr producatoare, lao unitate de producfie, ceea ce a condus la scéderea treptaté a ponderii petrolului in balanta energetica mondiala pe seama sporirii consumului de carbune si a altor surse de energie. INDUSTRIA PETROLIERA + Ce produse se obin din petrol? Petrolul a devenit unul dintre cele mai importante tipuri de combustibil in economia mondiala. El constituie, in acelasi timp, o important materie prima pentru industria chimica, Petrolul este transportat indeosebi pe cale maritima cu nave-tancuri pet- roliere. + Anaticeazi harta (fig. 44, 49) ddetransportare a perrolului Circa 65% din resursele mondiale de petrol sunt concentrate in farile in curs de dezvoltare. Aceste fri se inscriu si printre principalii 32782 producitori de petrol (vezi tabelul 33). Industria de prelucrare a petrolului a avansat esential mai ales dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Mari rafinarit fanctioneaza in $.U.A., Rusia, Japonia, China, Italia, Germania, Marea Britanie, Olanda ete. INDUSTRIA GAZELOR NATURALE In prezent gazele naturale constituie 27% din balanta cenergetica a tarilor inalt dezvoltate. Cele mai mari zicaminte se aflé in Rusia (26%), Orientul Apropiat si Mijlociu (15%). ‘Zacaminte bogate sunt concentrate in Europa Occidentala lo geze natura ied (Olanda, regiunea de self Marii Nordului, care apartine MariiSe aflé In constructie Britanii si Norvegiei), de asemenca, in T#balu! 34, PONDEREAIN PRODUCTIA conducta de gaze Te ee race ie tort ___ MONDIALADE CARBUNE (201 Sonducta de gaze ge Rominia (Transilvania), Africa de Nord Culungivies de 2s00km (Algeria), America Latina (Venezuela, “din total {fusiaMarea Neagra — Mexic), SULA. (statele din Sud). i mondial Bulgaria~Serbia—ttaia). _Principalii producatori de gaze natu- | na 44 rale sunt Rusia $i S.UA,, cérora le revin [SUA 744 circa 40,5% din extractia mondial | Austola 58 (a. 2011). Ceilalti producatori (Canada, [ina 55 Marea Britanie, Algeria, Olanda, Iran, In- [ndoneaa Bi donezia, Romania etc. au o pondere mai Rosia 40 in productia mondiala (vezifig. 46). x aecaas Sa aa + Pentru ce produse chimice gacele naturale Kazanatan 1s servesc ca materie prima? Polonia 1 + Cum sunt transportate gazele naturale la | Germania zi distanta? fn ultimul timp au fost construite conducte subacvatice de gaz. din Africa de Nord (Algeria) spre sudul Italiei si al Franfei si din Algeria spre Spania (prin Stramtoarea Gibraltar). Este proiectati o conducta din Nigeria, prin Desertul Sahara si Marea Mediterana, spre Europa Occidentala, Conducte subacvatice de gaz exista, de asemenea, in Marea Britanie, Nor- vegia, Germania (pe selful Marii Nordului), Mexic, $.U.A. (in Golful Mexic). In prezent se foloseste pe larg transportarea gazului lichefiat cu nave ma- ritime speciale (metaniere). Astfel este transportat, bundoara, gazul din Africa de Nord si Orientul Apropiat spre Japonia, Franta, Germania. Acest mijloc de transportare a gazului lichefiat este costisitor, intrucat necesita prezenta unor statiuni speciale de lichefiere (in farile exportatoare) si de regazificare (in tarile importatoare), totodata implica mari pierderi de gaze (circa /, din cantitate. + Analizeazi fig. 46 gi identified principalele directi ale exportului de gaze naturale. stra de ciroune, ‘nin BOM). | priciest ale ‘por de cdbure Fig, 48. Exacta de carbune in principale fai producatoare. willl19%, 195%) 00.0% I 3 = 3 ° acre a cHE 10 NE 1 alo tpurde corral Fig. 49, Sirctura produciel mondiale de energie electrics (2011) Co! mai mari exportatori do carbune su SUA, Aust ia, Republica Africa do Sud, iar eel mai mare Importator este Japonia. Primul tip do contrat ‘lectrica din lume a fost hidrocentrala Lancey (Franta), construita 3 1869, {In 2.1882 au intrat simultan in functiune primele termocentrale din lume — la Londra si New York. Kasima, Chiba (Japonia) <4 min. sirespectiv 3,6 min. KW, Ekibastuz (Kazahstan) - 4 min. KW, Kendal (RAS.)- 40 min. 3,8 min, KW, Kostroma (Rusia) -3,6 min. kW, Zaporojie (Ueraina) ~ 3,6 min. KW ote. ae INDUSTRIA CARBONIFERA Zacamintele de cirbune sunt pe larg rispandite in mai multe tari, mai ales in cele din Emisfera de Nord, Insi cele mai mari rezerve se afl in: Rusia, Ucraina, Kazahstan, $.U.A., China, in subsolul carora sunt concentrate circa 80% din totalul mondial. Rezerve importante de cérbune au, de asemenea, Germania, Marea Britanie, Polonia, India, Australia, Republica Africa de Sud, Canada etc. ‘Ince ramuri ale industriei este utilizat cirbunele? In China, cele mai mari cantititi de carbune sunt extrase in provinciile din nord-estul tarii- in bazinele Fuchun, Taiyuan si Datong. Principala regiune de extractie a cérbunilor din $.U.A. este Bazinul Appalasi, unde exista cele mai favorabile conditii de exploatare a zicamintelor ce permit de a practica pelarg cea mai ieftind metoda de extractie ~ extractia la zi. A doua baza carbonifera este cea din bazinul de mijloc al fluviului Mississippi, a treia baza cuprinde regiunile din vest (statele Wioming, Colorado, Utah, Dakota de Nord). Jn Rusia cérbunele este extras in bazinele Kuznetk, Irkutsk, Peciora, Ne- riungri (carbune superior), Kansk-Acinsk (carbune brun). In Germania cirbunele superior se extrage in bazinele Ruhr, Saar; in Marea Britanie— in bazinele Scotiei, Northumberland, Yorkshire, Lancashire, Tara Galilor, iar in India cel mai mare bazin carbonifer este Bazinul Damodar, situat in estul tari, ‘+ Urmireste pe fig. 48 principatele direct ale exportului de cirbune. Comertul mondial cu cérbune si transportarea lui la departari mari sunt favorizate de progresul tehnic in transportul maritim — constructia unor nave specializate de mare capacitate (ating deseori sute de mii de tone) INDUSTRIA ENERGIE! ELECTRICE Energia electric are o importanta vitala pentru dezvoltarea economico-so- ciala a lumii contemporane, consumul de energie electric’ find indispensabil tuturor sectoarelor de activitate. Utilizarea larga a tehnologiilor moderne (me- canizarea, automatizarea proceselor de productie, robotizarea etc.) nu poate fi realizata fara energie electrica. In plus, cregterea nivelului vietii materiale si spirituale a populatiei mondiale, fie ea urbana sau rurala, este strins legata de productia si consumul energiei electrice, acestea devenind indicatorii de baz ai aprecierii nivelului de dezvoltare economico-sociald siai standardului de viata. in functie de sursele primare energetice utilizate se disting mai multe tipuri de centrale electrice: termocentrale, hidrocentrale, centrale nuclearoelecteice, geotermice, mareomotrice, eoliene, solare etc + Numestesursele de energie uilizate de fiecare tip de centrale elecrice enumerate mai ‘Termocentralele folosesc pentru producerea energieielectrice combustibili fosili: cérbuni, petzol, gaze naturale, sisturi bituminoase, turba. Acest tip de centrale prezinta avantaj prin faptul ca pot fi construite intr-un timp relativCole mai mari hidrocentrale de pe Glob sunt: ttaipu ~ 12,6 min. KW ay) {SUA}; Gurl —10,3 min, KW (Venezuela); Krasnoiarsk = 6,0 min. KW, Saiano- ‘Sugensk— 6,4 mln. KW (Rusia). Ina. 2011 a sport productia de energie produsa la hidrocentrate cu 1.6%. la centrala Fucushima, Intr-un sir de state alo lumii au fost inchise unele reactoare la centralele nuclearoelectrice pentru afireverificate. Ca lurmare, In a, 2011 a scazut ‘consumul mondial de ‘energie nucleara cu 4,3%: {in Japonia~ cu 44%, Germania — cu 23,2%, Spania—cu7%, SUA —cu 21% Turcia. Centra nuclearoelectrics scurt, cu cheltuieli relativ mici, desi consumul de combustibil ridica pretul de cost al productiei de energie electrica. Cea mai mare parte din energia electric produs in lume revine termocen- tralelor (vezi fig. 49). Cel mai raspandit tip de termocentrale sunt cele care functioneaza pe baza turbinelor cu aburi, folosind o mare cantitate de combustibil si apa po- tabilé. De regula, aceste centrale electrice sunt amplasate de-a lungul réurilor navigabile, surse importante de apa industriala, dar si cai de transportare a combustibilului, Se cunosc adevarate grupuri liniare de termocentrale de-a Tungul raurilor Rhin, Odra, Ohio ete. Dupa modul de amplasare, termocentralele se clasificd in doua categorii: construite in apropierea bazei de combustibil (folosesc combustibil ce nu ¢ rational sa fie transportat la depirtari mari - deseuri lemnoase, turba, sisturi bituminoase, lignit) si cele construite in apropiere de consumator (functioneaza pe baza combustibilului de calitate ~ gaze naturale, pacura, carbune superior), + Identificd pe harta ,Blectroenergetica lumii” din alas. cele mai mari termocentrale. Hidrocentralele necesita mari investiti pentru constructie, se construiese ‘un timp mai indelungat, dar exploatarea lor este cu mult mai ieftina, Facto- rul principal in amplasarea hidrocentralelor este prezenta fluviilor cu debit ‘mare. Totusi, hidrocentralele au dezavantajul fluctuatiei productiet in functie de variatiile de debit al raurilor. Datorita cheltuiclilor reduse de exploatare, energia electric’ produsa la hidrocentrale este de 3-4 ori mai ieftina decat cea produsé la termocenteale. + Pe care rduri este mai convenabil de a construi hidrocentrale: pe rrile de munte sau pe cele de cimpie? Centralele hidroclectrice au un rol tot mai important in industria electro- energeticd mondiala. Cantitati enorme de energie clectrica la astfel de centrale se produc in Canada, Brazilia, $.U.A., China, Rusia, Norvegia etc. Perspective mari in constructia de hidrocentrale au tarile in curs de der: voltare, care dispun de 65% din resursele hidraulice mondiale si unde acestea sunt inca foarte slab utilizate (Africa, America Latina), + Mdemifica pe harta ,Electroenergetica lumii” din atlas cele mai mari hidrocentrale. Centralele nuclearoelectrice. Energetica nucleari este cea mai tinari ra- muri a industriei electroenergetice, care a inceput si se dezvolte la mijlocul anilor ‘50 ai sec. al XX-lea. In prezent in lume sunt circa 450 de reactoare nucleare. In productia de energie sicapacitatile instalate la acestea se evidentiaza S.U.A., Japonia, Franta, Germania etc Actualmente centralele nuclearoelectrice (CNE) reprezinta cea mai avansata forma de obtinere a energiei electrice, in plus, produc energie electrica cu 60% maiieftina decat termocentralee. Centralele nuclearoelectrice folosesc drept surse energetice me- talele radioactive + Ce metale radioactive cunosti? 3 3 = 5Ca factori de amplasare a centralelor nuclearoclectrice serveste prezenta consumatorului care necesita volume mari de energie elec- trica cand aici lipsesc alte surse de energie. Totodata, CNE sunt mari consumatori de apa potabila necesara pentru ricirea reactoarelor. CNE necesita masuri costisitoare de securitate, legate de depozitarea deseurilor radioactive In afara de statele inalt dezvoltate, centrale nuclearoelectrice au fost construite in unele tari cu nivel mediu de dezvoltare siin curs de dezvoltare (China, Brazilia, Argentina, Mexic, India etc.) Catastrofa de la CNE Cernobal (Ucraina) din anul 1986 si cea de la Fucushima (Japonia) din anul 2011 au schimbat esential atitudinea opiniei publice fata de realizarea noilor proiecte de exploatare a CNE existente, Urmirile catactrofelor au moderat ritmurile de dezvoltare a energeticii nucleare Franta. Centrats mareomotrca in ‘ostuanl rut Ranco ‘Ce urmari asupra mediului au avut catastrofele de a centralele nuclearo- electrice Cernobil si Fucushima? Tot mai mult in lume iau amploare sursele ecologice pure de energie, asa- numitele surse netraditionale de energie. Prima central + Enumera sursele netraditionale de energie. nuclesroslectricé a fost # Aminteste-fi din tema ,Resursele climatice’ cconstruité in 1954in Rusia * Aminteste-t din tema »Resursele climati jn ce fari au fost construite centrale (or. Obninsk). helioelectrice, . Lideri in productia mondiala a energici solare sunt: Germania ~ 34.1%: Inprezent pe Glob sunt _ Italia ~ 16,9%; Spania ~ 16,4%; Japonia ~ 8,1% si China ~ 4,5%, circa 250 de CNEin32de ——_Diintre zonele deosebit de bogate in energie geotermicd, unde apele ferbinti gate ene sun: S8BEAPrOape de suprafata, se emaxci aga-numitul Cerc de Foc al Pacificulut, fucuhiwe 82min Prima central geotermica din lume a fost construita in 1897 in Italia. As- KW (Japonia), care a tazi astfel de centrale functioneaza in $.U.A., Noua Zeclanda, Japonia, Mexic, fost avariata in urma Rusia, China, Indonezia, Fiipine, Islanda etc. eutzomurulul de pamant sl th ultiml timp multe state, spre exemplu Germania, $.U.A., Spania, Da- a valurior tsunami, Todia, Olanda, Palle i Dunkerque 5,7 min.kwW, Remarca, India, Olanda, Talia, Marea rape, 35. PRINGIPALM PRODUCATOR! Lyon — 4,3 min. kW Britanie, China, Suedia, utilizeazi pe" DEENERGIE ELECTRICA (2012) {Frenfa); Teronto-4,1 larg energie eoliana ‘min. RW (Canada) ete. Principalele capacititienergetice | aa | | iit mareomotrice functioneaza in Fran- ca zope {8 Canada, Marea Brita | nna acco | EZIE| 7870 nie, Rusia, $.U.A,, India, | SUA az8_ [188 14880 China, Republica Corea, [Jaron Tot ‘2100 Australia, Argentina etc. [Rusa tose [a7 sou OP In epoca R$, pema- Tiga 0651 (NE sura dezvoltarii electro- J" oae wee nicti, automatizarii comp- 2300 lexe, informatizarii, pro- | Ce? _{| $10 | 27_| sak. - FL. ductiamondiala de energie |_Fante =i |e 19391860780 196715002005 2ng2012 St tnca crest cu sitar | rl cad aa Fig, 0. Evouja producteimendale inalte (analizeazi fig. 50). | Rep Cowes | 52 | 23) EsIndustria — ramura de bazd a economiei mondiale. Industria energetica 4. Explicé roll industriel Th economia mondial 2, Analizeaza schema 6 $i explica componenta ramurala a industriel mondiale, 3. Enumerd ramurie tehnologilor de var. Cupitelul 1V 4. Argumenteaza importanfa industie| energetice In economia mondial la etapa contemporand. 5. Care au fost schimbale principale in balanta energetic din sec. al XIXea — al XXea™ 6. Explicd de ce petrolul a devenit una dintre cele mai importante marfur in comertul mondial 7. Noteaza pe harta-contur principalii producatori de petrol, gaze naturale, carbuni, energie electrica (cate 5 stat). '8. Argumenteazii de ce In Europa de Vest este mai convenabil de a folosi cirbune din Australia gi Republica Afica ‘de Sud, petrl din Orientul Apropiat gi Rusia decdt combust local 9. Complateaza in caiet tabe _Principalele centrale electice din lum nderea in Exomple ‘Tipurile de centrale Principal productia mondial | de centrale elec- ‘lectrico a producitor 10. Identfica avantajle gi dezavantajele centralolor nuclear 11. Incercuiagte eispunsul corect: 1D Coi mai mari producdtori de cérbune sunt a) China si Germania; b) Australia s1 Republica Africa de Sud; ©) S.U.A. gi China. 1 Primal loc In lume dupa rezervele si extracta de gaze naturale revine: 8) S.UAA; 6) Japoniel: c) Rusiei d) Olandei 18 Cele mai mar intreprinder de prelucrare a petrolului din Europa de Vest sunt amplasate: 2) In preajma surseloriftine de energie gi apa; b) Tn oragele-portur; c) in captale, 12. Completeaza tn calet schema , Sursele netradijonale de energie". 13}, Scrie un eseu despre una din sursele netraditonale de energie. ssI 3 = 3 ° Rezervele mondiale de iminereu de fier cercetate, potrivit O.N.U., sunt ‘evaluate la 848 mird. tone, La aceste rezerve se adauga concrefiunile feromangi lo ceanului Planetar, ‘evaluate la 250 mird.t. ree «= Identificarea ramurior Industrie metalurgice. + Caractrizares industries ‘metalurgice conform algortmulu + xplicarea factonlor deamplasare auzinelor ‘metalurgice. + Identificareaprincipalilor producitoride produse ‘metalurgice utlizand atl tematicesdatele statisti Es Industria metalurgica + Ce minereurireprecintéprincipalele materi prime in industria metalurgicl? Industria metalurgica este compusd din dowd ramuri — siderurgia (meta- lurgia feroaselor) si metalurgia neferoaselor. Metalurgia feroasclor i cea a neferoaselor au un rol dominant in industria mondiala. Fle asigura cu metale industria constructoare de magini, industria constructilor, transporturile etc. INDUSTRIA SIDERURGICA {In pofida tendinfei de substituire a metalelor feroase cu diverse materiale, o{elul riméne principalul material constructiv pentru industria constructoare de masini. ++ Cu ce materiale noi se substituie metalele feroase? Baza de materie primi a industriei siderurgice este foarte variat’, Mine- reului de fier ii revine 90% din materia prima utilizata in acest scop. + Analizeact tabelul 36s evidentiact regiunile eu reerve mari de minerew de fier. fn sec. al XX-lea productia mondiala de minereu de fier a crescut foarte mult, ca urmare a cerinfelor tot mai mari ale metalurgiel feroase ~ de la 217 min, tone in 1938 ~ pana la 2,8 mlrd. tone in a, 2011. Principalele state producatoare de minereu de fier sunt China, Brazilia, Australia, India, Rusia, Ucraina, Kazahstan, Canada, Suedia, Liberia, Vene- zuela, Mauritania, S.U.A. + Ldentifick pe harta resurselor minerale din atlas statelesus-numite. Pe lang minereul de fier, in producerea metalelor feroase sunt utilizate in calitate de materi prime minereurile feroase aliate (de mangan, crom) si metalele aliate ~ vanadiul, molibdenul, wolframul etc. Utilizarea acestor materii prime permite de a obtine ofel de calitate speciala si superioara. Mari producatori de minereu de mangan sunt Ucraina, Republica Africa de Sud, Australia, Gabon, India, Brazilia; de crom - R.AS., Zimbabwe, Ka- zahstan. Aceste state sunt principali exportatori de materii prime mai ales in tarile Europei, in S.U.A. si Japonia. Industria siderurgica consums mari cantititi de carbune cocsificabil, di- verse materiale refractare, calcaruri, apa. Obtinerea si producerea fieru- Tabolu! 36. REPARTITIA REZERVELOR Ini este cunoscuta in istoria civi ‘DE MINEREU DE FIER PE REGIUMT lizafiei din cele mai vechi timpuri, a insa intreprinderile industriale | Regiumte Rezove | eeaul mari apar dupa revolutia indus- (minds) | monetat trialé din Anglia, O mare am- [Eaopaqaacsiy | 96 42 ploare capita siderurgia mai ales [egy 304 388 dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Pe parcursul acestei eta | “ste d= Not ae) ead pes-au inregistrat ritmuri sporite | A7=teateins nad i in producerea de metal pana la | #288051) a oy crizaenergetica din 1973-1975 si | Awsala Oceana [96 40 mailente dupa anul 1975. Aceas- | Ava 3 38 tase explica prin claborarea unor | Tetal mendial 38 700.0Sea a ee ay ce rue) = State — mar eS) producatr de produce “= loonie cae imports |S cantap evarme se Pr ‘minereu defer Y Ucraina, S.UA., China, Brat, India, Suedia, Libera, Mauritania, Japonia, Hai, - ) ‘Caneca, ) . ‘aie Stan, Go ‘Rusia, Kazahstar ‘Veneeuaie, ‘Guineea, Gabor ‘mania, ‘Anual pe piaja mondial noi tehnologii in industria constructoare de masini, care este principalul ‘se exporta circa 450 min. __consumator de metale feroase, ceea ce a permis de a consuma o cantitate mult tone de minereu defer. mai mici de metal la o unitate de producti si de a reduce consumul mondial . de metal, Totodata, in unele ramuri ofelul este inlocuit tot mai insistent cu mase plastice, ceramica industrial, aluminiu. Seimal man importator! Intreprinderile siderurgice se impart in doua grupe: cu ciclu complet seer ie coulica (producerea forte, ofelulu i laminatelor) si cu ciclu incomplet (producerea Corea, Franta, Marea ofelului si laminatelor). Britanie, Htalia, S.U.A. Intreprinderile siderurgice sunt amplasate in functie de anumiti factori: a) in apropiere de baza de materie prima sau de carbune cocsificabil . (Ruhr in Germania, Midland in Marea Britanie, Donbas in Ucrs Uralin CColemaimariregiuni Rusia, Bazinul Appalasiin S.U.A. etc.);b) in porturile mari maritime, unde ‘metalurgice din lume materia prima, cérbunele sunt aduse pe cale maritima cu nave speciale de ‘sunt: mare capacitate (Japonia, litoralul Oceanului Adlantic al S.U.A., Franta, Italia, Ruhr, Ural, Appalasi, uzinele noi din Marea Britanie etc.; c) in apropiere de sursele de energie poche laponia, __ €lestricd ieftin’, unde se dezvolta electrosiderurgia (5.U.A., Franta, Ucraina). vo ‘Cea mai mare cantitate din productia mondiala de otel revine farilor inalt Cree de pe hart na: ‘rani deminer fo, ant) IT pineal dec ie prude minaret de far "Fig. 5. Exraca minreu de fern prncpaele a producitoare. eS™ Otfele de pe hart indica: 1 topirea oll min. (2011), I principal coca export de oa ona tress eet Fig, 52. Dinamica product mondiale de fond gferoalaj, do ojo rin. tone) Fig. 52. Toprea ofluul in principale fri producdtoare. dezvoltate. Principalii producitori de metale feroase sunt: China, Japonia, S.UA,, India, Rusia, R. Coreea, Germania, Ucraina, Brazilia etc + Analizeazh fig. 53 si constata in ce ania avut loco crestere mai mare a (roductei metalurgice. Industria siderurgic’ a fost puternic influentata de R.$.T. Au fost eabo- rate i aplicate in productie tehnologii noi (electrometalurgia, producerea ofelului de calitate prin metoda de convertizoare, folosirea pe scara larga in procesul de productie a clectronicii si robotilor industriali et Deoarece industria siderurgica se refera la ramurile ce polueaza intens mediul geografic, ea este tot mai mult strimutata din farile inalt dezvoltate (Japonia, $1U.A., Europa de Vest) in tarile in curs de dezvoltare, bogate in materie prima si surse imense de energie hidraulica necesare pentru dezvoltarea electrosiderurgiei. Deja au devenit mari producitori de metale feroase Brazilia, India, Venezuela etc METALURGIA NEFEROASELOR + Ce metale neferoase cunost si unde sunt ele uiliate? Metalele neferoase sunt utilizate pe larg in dezvoltarea subramurilor mo- derne ale industriei constructoare de masini — electrotehnica, producerea robotilor industriai, adiotehnica, industria aeronauticd, mecanica de precizie etc. Metalele radioactive sunt utilizate in energetica nucleara. Tabu 37, PRINGIPALELE TAR! PRODUCATOARE Tabet 38. PRINGIPALH PRODUCATORI DE OTEL, min® ot) DE NICHEL 1 PLUME, mit. ON) Paar Produc de Producfa are rmin.tone | Gintotaa Tara ica yore | Ge piomb mondial (4) (tone) irtone Cina 7609 a6 asa a 2200 | Toponia 00 72 _| [Fine 0__| Asai 0 SUA 352 37] [Tndoneea | Sua m5 ina Ta aa] [anace 20 | Pew 20 Ruse ear a3] [rae 760 | Mee 25 ae