Arta poetica

Paul Verlaine
Arta poetica a lui Verlaine reda principiile simbolismului
(anularea vechilor rigori formale ,pledoaria pentru muzica
interioara si vagul sentimentelor).
Poezia cu acest titlu este intr-adevar o arta poetica
celebra,prin care Paul Verlaine defineste noul statut al
poeziei moderne,asezate sub semnul armoniei muzicale
desavarsite,fapt care reiese chiar din primele versuri.
Deci, muzica intai de toate,fiind in tot,plutind pe toate
Muzica devine pentru poet o cale de eliberare a fiintei,un
mijloc de plutire spre lumea eterica(slava,aer,vazduh) a
inceputurilor.
Muzica este esentiala in arta poetica a lui
Verlaine,pentru ca aceasta ii permite poetului sa transpuna
impresiile sale in ritm si sonoritati.
El privilegiaza fluiditatea versului impar si efectele mai
sugestive,mai impresionante ale aliteratiei si asonantei.
Verlaine lasa versul impar sa prinda un caracter aerian
care este reprodus pe parcursul poeziei si confera impresia
zborului de la un vers la altul Mai vagi,mai libere-n eter ;
Ah,cantecele gri,iluzii de Tulbure in Cristalin etc.

A 2-a strofa expune idea unei poezii incerte,neintelegerea

provocata de confuzia limbii,cuvintele trebuiesc alese foarte
bine pentru a nu periclita claritatea si puritatea muzicii
Alege vorbele ce-ti vin,sa para scoase din confuzii
Poezia autentica se inscriie in zona misterului Sunt ochi
splendizi de dupa voaluri,din care reies senzatii estetice
inedite astrii-n azurii gramezi,zi ezitand in dupa-amiezi
Poetul devine un estetician al simturilor vizuale optand
pentru nuante,imbinari cromatice,nu pentru culori
pregnante, lipsite de mister,incapabile de a starni interesul.
Nuante eu doresc sa caut,
Nuante,nicidecum culoare, poetul evidentiaza
faptul ca importanta este esenta nu aparenta.
In strofele 5 si 7 poetul evidentiaza defectele stilurilor
poetice carora li se opune:
El denota:
-cruzimea si rationalitatea poeziei satirice Alunga
poante ce ucide/Si crudul spirit,ras impur
Astfel ironia nu este gustata pentru ca ucide esenta poetica,
o destineaza imperfectului.
Lirismul exacerbat (intensificat) si spiritualitatea poeziei
romantice Suceste gatul elocintei(care are darul de a
expune frumos si convingator si bine faci cand cu putere )

Rima si elocinta trebuiesc folosite cu mare grija;

exuberanta si caracterul navalnic al versurilor nu sunt
dorite: Astamperi rima-n chingi severe,ea sclava a
nesocotintei si nici rimele cautate cu
obstinatie(incapatanare):Ah, rima numai chin si sila.
Aceste forme poetice au in comun impuritatea care nu
inseamna nimic in ochii lui Varlaine. Ce surd copil,ori negru
drac,scorni bijuteria fleac ce suna gol si fals sub
pila(instrument de ajustare).
Muzica impreuna cu versul sunt singurele mijloace care il
apropie pe poet de lumea cereasca Deci muzica mai
mult,mereu /Iar versul tau, aripi inalte sa prinda spre alte
bolti de Empireu(partea cea mai de sus a boltei ceresti).
Muzica deschide calea chiar si catre aventura si calatorie
sa fie buna aventura,cand sulfa zgribulitii nori
Poetul e ca o albina care cauta muzica din floare in floare
asa cum albina cauta nectar. prin minte si prin cimbrisori
Ultimul vers prezinta perfect imbinarea muzicii cu
literatura,autorul privind fiecare cuvant ca pe o melodie si
evidentiind faptul ca diverse sentimente si trairi interioare
din poezii au fost puse pe muzica de-a lungul timpului;
Tot restul e literatura.
Caracterul polemic (controversa,ceva contradictoriu) al
poemului este redat de trasaturi clasice ale satirei:

-structuri hiperbolizante:ce ucide,crud,impur,surd,gol

si fals
-vocabularul trivial(vulgar,ordinar) :si izul trivial de
blide,suceste gatul.
Punctuatia marcata mai ales de frazele exclamative:
Vreau muzicii intaietate,De Tulbure in Cristalinsi izul
trivial de blide,etc si
Majusculele:Imparele,Tulbure,Cristalin,Culoare,Poanta,Spirit
,Ras,Rima.

Celelalte structuri consolideaza indemnul autorului si

creeaza un effect de emfaza(atitudine pretentioasa).
De altfel utilizarea imperativului denota intensitatea si
puterea sentimentelor poetului pe care vrea sa le transmita
si lectorului.
In toate manifestarile sale acest poem are caracteristicile
unui text argumentative,care doreste sa convinga cititorul.

Verlaine nu tine cont de teorie si pune in practica sfaturile

sale astfel ca poezia aceasta este un exercitiu de stil,un
adevarat model de arta poetica.
In ciuda aparentelor,Arta poetica a lui Verlaine nu are nimic
din caracteristicile unei poezii traditionale.

In spatele unui discurs ce pare prcis argumentat,poetul nu

doreste sa impuna o conceptie universal a poeziei,ci vrea sa
transpuna propriul sau ideal poetic;o creatie axata pe
senzatii si muzica.

Poezia poseda o muzicalitate aparte data de repetitia

anumitor grupe de sunete,precum si utilizarea
virgulelor.Rima este imbratisata,versurile fiind grupate cate
4 in 9 strofe.