Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Echipa editorială
CUPRINS
1 INTRODUCERE ...................................................................................... 7
2
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
6.3 Evoluţia sectorului serviciilor de consultanţă pentru mediul de afaceri din România ..... 44
6.3.1 Definiţia noţiunii de consultanţă în România ..................................................... 44
6.3.2 Metodologia folosită .................................................................................. 45
6.3.3 Caracterizare generală după cifra de afaceri..................................................... 46
6.3.4 Dinamica sectorului de consultanţă din România ................................................ 48
6.3.5 Caracterizarea sectorului după dimensiunea firmelor de consultanţă ....................... 49
6.3.6 Analiza regională a serviciilor private de consultanţă .......................................... 51
9 ANEXE ............................................................................................... 71
3
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Lista Anexelor
Anexa 1. Procedură pentru derularea focus-grupurilor în cadrul proiectului de elaborare a
Strategiei pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri __________________________ 71
Anexa 2. Chestionarul on-line privind serviciile de consultanţă ______________________________ 74
Anexa 3. Răspunsurile primite la chestionarul on-line _____________________________________ 79
Anexa 4. Lista întrebărilor folosite în interviul semi-structurat cu privire la serviciile publice şi
private de consultanţă destinate mediului de afaceri ______________________________________ 88
Anexa 5. Lista persoanelor intervievate _________________________________________________ 91
Anexa 6. Lista instituţiilor participante la Grupul de lucru din data de 9/03/2010 _____________ 92
Anexa 7. Lista participanţilor la Sesiunea de dezbateri în vederea verificării şi validării studiului
“Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România”
(13 aprilie 2010, orele 09:30 – 12:45)____________________________________________________ 93
Anexa 8. Servicii de consultanţă oferite de ADETIM________________________________________ 95
Anexa 9. Centre regionale pentru promovarea proprietăţii industriale în România înfiinţate în
teritoriu cu sprijin OSIM ______________________________________________________________ 96
Anexa 10. Distribuţia regională a firmelor de consultanţă în domeniul proprietăţii intelectuale
(2005, 2010) _______________________________________________________________________ 100
Anexa 11. Centrele de informare Europe Direct __________________________________________ 101
Anexa 12. Cifra de afaceri şi rezidenţa (pentru firmele de consultanţă din România) __________ 102
Anexa 13. Distribuţia cifrei de afaceri pe tipuri de servicii de consultanţă, în România (2007) __ 103
Anexa 14. Evoluţia principalilor indicatori în domeniul consultanţei pentru afaceri (2005-2008) _ 106
Anexa 15. Alocarea financiară în cadrul Programelor Operaţionale (axa de AT) _______________ 108
4
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Lista Tabelelor
Tabelul 2-1. Sumarul metodelor şi instrumentelor folosite la elaborarea studiului ................... 13
Tabelul 6-1. Serviciile de consultanţă din România potrivit CAEN rev. 1 ................................ 45
Tabelul 6-2. Dinamica principalilor indicatori, pe domenii (2005-2008) (%) ............................. 49
Tabelul 6-3. Dimensiunea medie a firmelor de consultanţă din România ................................ 50
Tabelul 6-4. Modul de organizare al consultanţilor în proprietate industrială.......................... 54
Tabelul 6-5. Cererea de servicii de consultanţă, în Europa şi România (2009) .......................... 56
Tabelul 6-6. Cererea de servicii de asistenţă tehnică din partea programelor operaţionale ......... 56
Tabelul 7-1. Sumarul serviciilor de consultanţă furnizate mediului de afaceri de instituţii publice 64
Tabelul 7-2. Structuri asociative şi neguvernamentale care oferă servicii de consultanţă............ 65
Lista Figurilor
Figura 1-1. Componentele Strategiei pentru îmbunătăţirea şi dezvoltare a mediului de afaceri..... 8
Figura 2-1. Analiza tridimensională a perspectivelor ........................................................ 10
Figura 2-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative .................................................. 11
Figura 2-3. Procesul de formulare a concluziilor şi a recomandărilor .................................... 12
Figura 3-1. Centre regionale pentru consultanţă în domeniul proprietăţii industriale ................ 25
Figura 6-1. Indicatorii pieţei de consultanţă în management din Europa ................................ 41
Figura 6-2. Structura pieţei de consultanţă în management din Europa ................................. 42
Figura 6-3. Principalele pieţe de consultanţă în management din Europa ............................... 43
Figura 6-4. Structura serviciilor de consultanţă pentru afaceri, în Europa .............................. 44
Figura 6-5. Structura cifrei de afaceri pe tipuri de activităţi de consultanţă în România, anul 2007
........................................................................................................................ 46
Figura 6-6. Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul serviciilor de consultanţă în România (2006-2007)
........................................................................................................................ 47
Figura 6-7. Cifra de afaceri a firmelor de consultanţă, după rezidenţă (2007) ......................... 47
Figura 6-8. Dinamica sectorului de consultanţă în management, în Europa (2008/2007) ............. 48
Figura 6-9. Dinamica principalilor indicatori ai sectorului de consultanţă, la nivel regional, în
România (2005-2008) .............................................................................................. 50
Figura 6-10. Structura serviciilor de consultanţă la nivel regional (2005 şi 2008) ...................... 52
Figura 6-11. Evoluţia numărului firmelor de proprietate industrială în România ...................... 54
Figura 6-12. Distribuţia regională a serviciilor de susţinere a proprietăţii intelectuale (2005 şi 2010)
........................................................................................................................ 55
Figura 6-13. Gradul de utilizare al serviciilor de consultanţă pe sectoare de activitate (%) ......... 57
5
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Acronime
ADR Agenţii de dezvoltare regional
AIPPIMM Agenţia pentru implementarea proiectelor şi programelor pentru IMM-URI
AMCOR Asociaţia Consultanţilor de Management din România
AT Asistenţă tehnică
CA Cifră de Afaceri
CAA Centre de asistenţă antreprenorială
CAI Centre de Afaceri şi Inovare
CC Camerele de comerţ
CDIMM Centrul Pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii
CNIPMMR Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România
CoA Consultanţă în Afaceri
CRIMM Centrul Român pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
DMA Dezvoltarea mediului de afaceri
FEACO Federaţia Europeană a Asociaţiilor de Consultanţă în Management/European Federation
of Management Consultancies Associations
ITC Consultanţă tehnologia informaţiei
INSSE Institutul Naţional de Statistică
OSIM Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
Mulţumiri
Autorii studiului mulţumesc tuturor celor care au participat la procesul de consultări directe sau care au
completat chestionarele expuse pe site-ul proiectului.
Apreciem în mod deosebit sprijinul constant şi consistent din partea:
‐ Conducerii MECMA, direcţia Mediu de Afaceri şi colegilor din cadrul diverselor ministere implicate pe
aspecte specifice, pentru alocarea de resurse şi sprijin;
‐ Institutului Naţional de Statistică pentru datele statistice furnizate.
Aducem mulţumiri speciale următoarelor persoane care au făcut uneori eforturi deosebite în cadrul
procesului de elaborare a studiului: Mihai Svasta, Tudor M. Ciumara, Cornelia Rotaru, Raluca Hău, Ion
Ianoş, Anca Tofan, Daniela Antonescu.
Mulţumim tuturor celor care au principii sănătoase, cred în progres şi susţin iniţiative de acest gen, complexe,
incomode, dar realiste.
6
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
1 Introducere
7
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
6. Analiză pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale aflate în
subordinea Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de
Afaceri - studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ;
7. Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a
investiţiilor - studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ.
Aria de cuprindere a strategiei acoperă cinci componente majore: cadrul instituţional,
comportamentul responsabil în afaceri, investiţiile și climatul investiţional, serviciile de
consultanţă pentru afaceri şi profesiile liberale (vezi figura următoare).
8
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
9
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
10
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
11
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Trebuie menţionat ca metodologia folosită s-a bazat foarte mult pe participarea celor
interesaţi şi pe implicarea acestora în susţinerea şi argumentarea punctelor de vedere într-
un cadru organizat1.
1
Detalii pot fi găsite la adresa de internet www.proiect-dma.ro
12
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Cantitativă
Cantitativă şi calitativă
Calitativă
13
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
14
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Instituţiile internaţionale cum ar fi UE, Banca Mondială, OECD furnizează o serie de servicii
publice care pot fi încadrate în domeniul consultanţei. Acest tip de servicii au un caracter
exclusiv orizontal. Spre exemplu UE pune la dispoziţia mediului de afaceri şi a publicului în
general o serie de servicii care au drept grup ţintă acele entităţi care nu au suficiente
resurse sau cunoştinţe pentru a-şi desfăşura activitatea pe piaţa unică. Întreprinderile, în
special micile întreprinderi, pot fi descurajate să exploreze multiplele oportunităţi
existente pe piaţa unică de o serie de obstacole: bariere lingvistice, lipsa de informaţii
privind piaţa, lipsa de cunoştinţe privind cerinţele şi procedurile administrative.
Domeniul principal acoperit de serviciile specializate de consultanţă și asistenţă ale UE
este cel al IMM-urilor, dar nu numai (vezi Anexa 11. Centrele de informare Europe Direct).
Aceste servicii au caracter de serviciu public şi sunt gratuite. În acest studiu vom menţiona
doar o parte din aceste servicii.
1. Enterprise Europe Network
”Enterprise Europe Network” (reţeaua Enterprise Europe) este primul punct de acces
pentru IMM-uri, care sprijină IMM-urile cu o gamă largă de servicii furnizate de birouri
dedicate şi integrate din Europa şi din multe ţări terţe. Alte reţele se concentrează pe
sarcini specializate, precum Centrele Releu pentru Inovare, care sprijină firmele şi
organizaţiile de cercetare în alinierea ofertei la cerere, permiţând transferul de tehnologie
între întreprinderi şi ţări diferite. Începând cu anul 2008, aceste două reţele au fuzionat,
cu scopul de a forma un singur punct de acces pentru asistenţa furnizată IMM-urilor.
Suplimentar, sunt disponibile alte servicii prin intermediul unui serviciu central de
asistenţă on-line şi/sau telefonic. Deşi aceste servicii de sprijin vizează în special IMM-
urile, există unele servicii care pot sprijini companiile şi firmele mai mari care doresc să
iniţieze parteneriate cu alte întreprinderi.
Reţeaua se construieşte pe atuurile şi pe realizările fostelor reţele ale Centrelor Euro Info
(EIC) şi ale Centrelor Releu pentru Inovare (IRC), reuneşte peste 500 de organizaţii din
Europa şi nu numai, furnizând IMM-urilor servicii integrate de o calitate ridicată. Gama
largă de servicii oferite de reţea include: furnizarea de informaţii despre politicile,
programele şi legislaţia comunitară; căutări de parteneri de afaceri şi baze de date de
cooperare; evenimente de brokeraj pentru transferul cunoştinţelor şi tehnologiilor;
materiale de promovare şi informare; vizite individuale la sediul companiilor pentru a
evalua nevoile acestora; instrumente de implicare a IMM-urilor în formularea politicilor
etc. Aceste servicii sunt disponibile prin aplicarea principiului „nu există o uşă greşită” şi a
principiului proximităţii, prin urmare IMM-urile care caută consiliere oriunde în Europa vor
primi asistenţă personalizată din partea unui partener al reţelei sau va fi îndrumat direct
către cel mai adecvat furnizor de servicii.
Euro Info Centrele acordă întreprinderilor servicii suport de informare, asistenţă, consiliere
şi documentare în vederea integrării în Piaţa Unică a Uniunii Europene. Serviciile furnizate
vizează următoarele domenii tematice:
programe şi surse de finanţare;
cooperare în afaceri şi căutare de parteneri;
evaluarea conformităţii, calitate, etichetarea şi marcarea produselor;
acces pe noi pieţe;
protecţia mediului şi dezvoltare durabilă;
achiziţii publice;
15
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
cercetare şi dezvoltare tehnologică;
societate informaţională şi e-business.
Euro Info Centrele pot acţiona şi sub forma unor centre de informare pentru standarde.
Acest serviciu este dezvoltat pe baza acordului de colaborare semnat cu ASRO-Asociaţia de
Standardizare din Romania, având drept scop facilitarea utilizării şi aplicării standardelor
pentru produse, procese şi sisteme. Direct de la sediul Centrului Euro Info se pot
achiziţiona toate documentaţiile de standarde dar şi Catalogul Standardelor Române,
editat de către ASRO.
2. SOLVIT – este o reţea on-line independentă, unde statele membre UE colaborează
pentru a rezolva probleme cauzate de aplicarea incorectă a normelor comunitare de către
autorităţile naţionale. Centrele SOLVIT soluţionează probleme cu care s-au confruntat atât
cetăţenii, cât şi întreprinderile. Acestea fac parte din administraţia naţională şi se
angajează să furnizeze soluţii reale pentru problemele prezentate, într-un termen de zece
săptămâni. Serviciile furnizate de către SOLVIT sunt gratuite.
SOLVIT2 se ocupă de problemele transfrontaliere între o întreprindere sau un cetăţean, pe
de o parte, şi o autoritate publică pe de alta, acolo unde există posibilitatea ca legislaţia
comunitară să fi fost aplicată în mod necorespunzător. Domeniile politice cel mai frecvent
tratate de SOLVIT şi care au incidenţă asupra mediului de afaceri sunt:
recunoaşterea profesională a calificărilor şi a diplomelor;
securitatea socială;
drepturile de ocupare a unui loc de muncă;
accesul pe piaţă al produselor;
accesul pe piaţă al serviciilor;
achiziţiile publice;
aplicarea impozitelor;
libera circulaţie a capitalurilor şi a plăţilor.
Comisia Europeană coordonează reţeaua, a cărei funcţionare este asigurată de către
statele membre, furnizează baza de date, iar după caz, ajută la soluţionarea mai rapidă a
problemei. Plângerile oficiale primite de către Comisie, pentru care se întrevede o
posibilitate reală de a fi soluţionate altfel decât pe cale juridică, sunt trimise de asemenea
către SOLVIT.
3. Portalul Europa voastră – Întreprinderi – acest portal oferă informaţii practice în mai
multe limbi şi acces la servicii guvernamentale on-line pentru societăţile care doresc să
desfăşoare activităţi economice în altă ţară din UE. Portalul oferă informaţii privind
drepturile și obligaţiile întreprinzătorilor dar și informaţii privind diverse proceduri
administrative sau evenimente din lumea afacerilor. De asemenea, în cazul în care apar
probleme specifice, portalul îndrumă utilizatorii către organizaţii locale de afaceri unde
aceştia pot obţine sprijin şi consiliere personalizate.
Serviciile de sprijin pentru întreprinderi create de autorităţile publice oferă companiilor
informaţii şi asistenţă personalizată pentru a se putea lansa pe piaţa UE şi pentru a-şi
putea exploata potenţialul de creştere.
Furnizate de personal calificat, serviciile de sprijin oferă ajutor la nivel local, un lucru
esenţial pentru înţelegerea nevoilor specifice ale întreprinderii. În afară de asistenţă
personalizată, autorităţile consultă întreprinderile cu privire la nevoile acestora şi le oferă
instrumente de informare.
2
SOVIT funcţionează din luna iulie 2002.
16
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Portalul Europa voastră – Întreprinderi este oferit în comun de către Comisia Europeană şi
autorităţile naţionale.
4. Programul de asistenţă privind implementarea și respectarea legislaţiei mediului de
către IMM-uri. Acest program de asistenţă cuprinzător furnizează informaţii despre modul
în care IMM-urile pot evolua spre activităţi durabile din punct de vedere al mediului şi îşi
pot ameliora conformitatea cu reglementările de protecţia mediului, inclusiv informaţii
despre legislaţia de mediu, studii de caz şi bune practici, oportunităţi de formare,
consiliere locală şi pachete de instrumente on-line.
Există o serie de domenii vizate în acest sens, în care sunt susţinute și promovate
următoarele tipuri de activităţi:
- reducerea poverii administrative;
- sprijinirea IMM-urilor în vederea integrării normelor de mediu în cadrul activităţilor
desfășurate;
- susţinerea reţelelor regionale și naţionale;
- îmbunătăţirea nivelului de know-how la nivel local;
- creșterea gradului de comunicare între organizaţii.
5. Techweb destinat IMM-urilor – este portalul de cercetare destinat IMM-urilor realizat
de Comisia Europeană. Oferă informaţii şi resurse pentru IMM-urile orientate spre
tehnologie care doresc să solicite o finanţare pentru cercetare în cadrul celui de-al
şaptelea program cadru de cercetare (PC). Printre temele prezentate se află posibilităţile
de finanţare pentru IMM-uri disponibile în cadrul Programului Cadru, un ghid pas-cu-pas de
depunere a unei propuneri de proiect şi un serviciu de informaţii pe teme de cercetare
pentru o consiliere personalizată.
De asemenea, site-ul Techweb pentru IMM-uri prezintă lista punctelor naţionale de
contact, atât din fiecare stat membru UE, cât şi dintr-un număr de ţări terţe, care
facilitează IMM-urilor găsirea directă de asistenţă şi consiliere la nivel local cu privire la cel
de-al şaptelea program cadru pentru cercetare şi dezvoltare.
6. InnovAccess – dezvoltat de către Biroul de asistenţă DPI finanţat de UE, acest portal
web furnizează IMM-urilor din Europa o prezentare generală pe tema proprietăţii
intelectuale – ce este aceasta şi de ce este importantă pentru ele. Site-ul prezintă
circumstanţele şi modalitatea în care IMM-urile îşi pot proteja proprietatea intelectuală,
precum şi momentul şi modalitatea de a cerceta dacă ideile lor pot fi afectate de
drepturile de proprietate intelectuală existente, deţinute de alte entităţi. De asemenea,
site-ul oferă linkuri şi informaţii privind serviciile şi taxele aplicate de oficiile naţionale
pentru brevete din Europa.
7. Reţeaua Europeană a Centrelor de Afaceri și Inovare (CAI) – vizează coordonarea
activităţilor, dezvoltarea şi promovarea conceptului CAI în interiorul şi în afara Uniunii
Europene. CAI-urile sunt instrumente regionale de inovare pentru dezvoltare economică.
Misiunea acesteia se rezumă la:
crearea și consolidarea unei comunităţi de antreprenori, practicieni inovatori și
incubatori;
furnizarea unui cadru de referinţă în vederea încurajării și promovării de
antreprenori inovativi;
asigurarea conexiunii cu mediul de afaceri global, sectorul public și marile companii
din industrie;
asigurarea unei reţele de comunicare de calitate și de servicii profesionale;
17
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
relevarea și identificarea de oportunităţi de afaceri atât în interiorul Europei cât și
în afara acesteia;
asigurarea transferului de experienţă, modele și bune practici către membrii săi;
creșterea și îmbunătăţirea nivelului de competitivitate, eficienţa, credibilitatea și
impactul CAI-urilor;
stimularea procesului de inovare.
8. eMarket Services – este un ghid web al pieţelor electronice. El a fost creat de agenţiile
de promovare a comerţului din statele membre: UE, Irlanda, Ţările de Jos, Portugalia,
Spania, Suedia, Norvegia şi Australia. Site-ul furnizează un repertoar al pieţelor
electronice, studii de caz, anchete sectoriale şi alte teme din sfera activităţilor economice
electronice.
9. Lexelerator – prescurtarea de la Legal Knowledge Transfer Accelerator (acceleratorul
de transfer de cunoştinţe juridice), furnizează resurse de informaţii utile gratuite privind
problemele juridice din domeniul afacerilor economice electronice. De asemenea, permite
IMM-urilor să-şi împărtăşească experienţa cu profesioniştii şi funcţionarii publici prin
intermediul unor instrumente on-line, precum blogurile şi un forum public de discuţii.
Lexelerator are la bază proiectul LEKTOR, care este finanţat în cadrul celui de-al Şaselea
Program Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare al UE.
10. Centru de documentare privind responsabilitatea socială corporatistă - mulţi
antreprenori doresc să-şi conducă întreprinderea mică într-o manieră mai responsabilă din
punct de vedere social, dar duc lipsă de expertiză şi de pricepere. Acest pachet de
instrumente multifuncţional disponibil on-line oferă o introducere în responsabilitatea
socială corporatistă şi prezintă o colecţie de zece studii de caz concrete. Pagina de
internet mai conţine un chestionar de creştere a conştientizării, o serie de studii de caz şi
un ghid de comunicare a problemelor privind responsabilitatea socială a corporaţiilor,
urmărind să ofere antreprenorilor o instruire adecvată.
11. Comerţ electronic – este o componentă centrală a demersului Uniunii Europene de a
deveni una dintre cele mai competitive societăţi bazate pe cunoaştere din lume. Acest site
explică Directiva privind comerţul electronic şi oferă linkuri spre documentele oficiale
relevante, un grup de experţi în comerţ electronic numiţi de Comisie, puncte de contact
naţionale pentru comerţ electronic, surse de asistenţă şi informaţii suplimentare.
12. Grupul de consultare a întreprinderilor europene (European Business Test Panel) -
vocea întreprinderilor - este un instrument unic prin care Comisia Europeană obţine o
reacţie directă din partea întreprinderilor cu privire la propunerile sau iniţiativele
legislative ale Comisiei care pot avea un impact asupra mediului de afaceri. EBTP este
alcătuit din aproximativ 3.600 de companii de dimensiuni diferite, cu activităţi în sectoare
diverse, reprezentând toate statele membre UE. Companiile selectate ca membri ai EBTP
răspund la chestionarele on-line trimise în mod regulat de Comisie.
13. Oficiul european pentru standardizare în domeniul comerţului, artizanatului şi al
IMM-urilor NORMAPME – deciziile luate în cadrul procesului de standardizare au un impact
direct asupra IMM-urilor, indiferent dacă este vorba de producători sau de utilizatori ai
produselor vizate de standarde. Deseori, IMM-urile nu sunt reprezentate sau sunt
subreprezentate în cadrul organismelor care stabilesc standardele. NORMAPME a creat un
cadru în care IMM-urile din Europa se pot implica mai mult în procesul de stabilire a
standardelor şi în schimb, pot informa mai bine IMM-urile cu privire la standarde şi la
procesul de stabilire.
18
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
În România, la nivel central există o serie de agenţii şi instituţii care oferă consultanţă
mediului de afaceri, în funcţie de domeniul de specializare. Pentru acest studiu au fost
alese cele mai reprezentative agenţii.
3
Numărul maxim de posturi al aparatului propriu al Agenţiei este de 31, exclusiv demnitarii și posturile aferente oficiilor
teritoriale pentru întreprinderi mici și mijlocii și cooperaţie.
4
Pentru detalii se poate consulta pagina oficială a agenţiei: http://www.mimmc.ro/animmc/aippimm/
19
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
- sprijină, împreună cu alte organe ale administraţiei publice, elaborarea şi
implementarea politicilor şi programelor de cercetare, inovare şi a transferului
tehnologic în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii;
- aplică strategia și politicile specifice în domeniul programelor de încurajare și de
stimulare a înfiinţării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, în conformitate
cu Programul de guvernare și cu Strategia guvernamentală pentru susţinerea
dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;
- implementează schemele privind acordarea ajutorului de stat, facilitând
exploatarea mai eficientă a posibilităţilor oferite întreprinderilor mici şi mijlocii de
a beneficia de acest tip de ajutoare;
Agenţia are atribuţii importate în acordarea de asistenţă şi consultanţă pentru o serie
de participanţi la mediul de afaceri. Astfel, prin intermediul oficiilor teritoriale, se
asigură asistenţă și instruire, servicii de informare, asistenţă, consiliere primară și
instruire pentru întreprinderile mici și mijlocii;
De asemenea, Agenţia instituie și gestionează, prin oficiile teritoriale pentru întreprinderi
mici și mijlocii și cooperaţie, baza de date privind întreprinderile mici și mijlocii la nivel
naţional, precum și din regiunea în care își desfășoară activitatea oficiile teritoriale
respective.
În domeniul gestionării programelor europene Agenţia participă la activităţi de informare
și promovare a fondurilor europene, precum și la cele de consiliere a potenţialilor
beneficiari în vederea întocmirii unor proiecte competitive şi a absorbţiei rapide a
fondurilor comunitare;
În subordinea Agenţiei funcţionează 13 oficii teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii
și cooperaţie, organizate ca unităţi cu personalitate juridică, finanţate din venituri proprii
și subvenţii acordate de la bugetul de stat.
Veniturile proprii ale Agenţiei şi ale oficiilor teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii
şi cooperaţie se constituie din:
a) tarife pentru cursurile de perfecţionare organizate pentru reprezentanţii mediului
de afaceri;
b) asistenţa tehnico-financiară din partea organismelor internaţionale;
c) sponsorizări și donaţii;
d) alte venituri.
Piaţa muncii a suferit schimbări puternice în ultimul deceniu. Modificările apărute au creat
nevoia unei noi instituţii - una modernă, flexibilă, cu capacitatea de a răspunde acestor
provocări. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), împreună cu cele
42 de agenţii judeţene şi peste 180 de agenţii locale, răspunde acestor provocări. Serviciile
sale se adresează șomerilor şi agenţilor economici. Principalul său obiectiv este creșterea
gradului de ocupare a forţei de muncă şi implicit scăderea ratei șomajului. Prin Legea nr.
145/1998, a fost reglementată înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale
pentru Ocupare şi Formare Profesională, instituţie publică de interes naţional, cu
personalitate juridică, ce şi-a început în mod efectiv activitatea la data de 1 ianuarie
1999. Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 294/2000 a fost modificată şi completată Legea nr.
145/1998, noua denumire a instituţiei fiind Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă. Pentru organizarea şi coordonarea activităţilor specifice la nivel judeţean şi la
nivelul Municipiului București, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are în
20
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
subordine agenţii constituite la nivel judeţean şi la cel al municipiului București, unitate cu
personalitate juridică.
În vederea atingerii obiectivelor desemnate, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de
Muncă are următoarele atribuţii principale:
organizează servicii de ocupare a forţei de muncă;
organizează, prestează şi finanţează, în condiţiile legii, servicii de formare
profesională pentru persoanele neîncadrate în muncă;
orientează persoanele neîncadrate în muncă şi mediază între acestea şi angajatorii
din ţară, în vederea realizării echilibrului dintre cerere şi ofertă pe piaţa internă a
forţei de muncă;
realizează propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurărilor pentru
șomaj;
administrează bugetul asigurărilor pentru șomaj şi prezintă Ministerului Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale rapoarte trimestriale şi anuale privind execuţia
bugetară;
propune Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale proiecte de acte
normative în domeniul ocupării şi formării profesionale şi al protecţiei sociale a
persoanelor neîncadrate în muncă;
organizează serviciile de stabilire, plată şi evidenţă a ajutoarelor, alocaţiilor şi
indemnizaţiilor finanţate din bugetul asigurărilor pentru șomaj;
implementează programe finanţate din Fondul Social European;
elaborează, în baza indicatorilor sociali de performanţă stabiliţi de Ministerul
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, programe anuale de activitate pe care le
supune spre aprobare Ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Servicii de consultanţă şi asistenţă a activităţii de întreprinzător oferite de ANOFM.
Consultanţa şi asistenţa pentru iniţierea unei activităţi de întreprinzător se acordă, la
cerere, persoanelor neîncadrate în muncă, sub formă de servicii juridice, de marketing,
financiare, metode şi tehnici eficiente de management şi sub alte forme de servicii de
consultanţă.
Serviciile date se prestează de specialiştii agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de
muncă în colaborare cu patronatele şi sindicatele sau, după caz, de agenţii private,
organizaţii profesionale, fundaţii şi asociaţii.
Consultanţa pentru începerea unei afaceri este furnizată:
pentru șomeri – consultanţa şi asistenţa pentru începerea unei activităţi
independente sau pentru iniţierea unei afaceri se acordă, la cerere, persoanelor în
căutarea unui loc de muncă, sub formă de servicii juridice, de marketing,
financiare, metode şi tehnici eficiente de management şi alte servicii de
consultanţă. Aceste servicii pot fi realizate de agenţiile pentru ocuparea forţei de
muncă sau, după caz, de firme private, organizaţii profesionale, fundaţii şi asociaţii
specializate în aceste domenii, cu care agenţiile încheie contracte. Serviciile se
acordă, gratuit, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care persoanele
beneficiază de indemnizaţii de şomaj;
pentru studenţi – se acordă, în regim de gratuitate, servicii de consultanţă şi
asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei
afaceri care solicită credite cu dobândă avantajoasă din bugetul asigurărilor pentru
șomaj. În acest fel, studenţii beneficiază de consultanţă gratuită sub formă de
21
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
servicii juridice, de marketing, financiare, metode şi tehnici eficiente de
management şi alte servicii de consultanţă.
De asemenea ANOFM acordă sprijin demarării unor afaceri prin realizarea a două
incubatoare de afaceri destinate personalului disponibilizat din cadrul Ministerului
Apărării Naţionale, în judeţele Sibiu şi Timiş. Incubatorul de afaceri este una dintre
măsurile active pe care le implementează ANOFM, cu finanţare din împrumutul Băncii
Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi din bugetul de stat pe o
perioadă de 2 ani, urmând ca în următorii ani să funcţioneze din fonduri proprii sau atrase.
În acest sens, incubatorul de afaceri reprezintă un instrument de dezvoltare economică
locală, menit să faciliteze demararea afacerilor, dezvoltarea şi succesul acestora. Acest
program contribuie la consolidarea afacerilor prin oferirea unei game largi de servicii
firmelor, la preţuri rezonabile sau cu titlu gratuit, pe o perioadă determinată. Un element
important al proiectului este că are organizare proprie, internă, unde se oferă asistenţă
privind managementul la faţa locului care creează şi conduce asistenţa managerială,
accesul la finanţare şi la serviciile tehnice sau de sprijin în dezvoltarea afacerilor incubate.
Incubatoarele de afaceri mobilizează resursele locale pentru facilitarea creării de firme
noi şi locuri de muncă, contribuie la reducerea ratei de eşec a afacerilor recent înfiinţate,
sprijină iniţiativele locale/regionale de dezvoltare economică şi promovează dezvoltarea
economică locală/regională. Incubatoarele oferă diverse facilităţi clienţilor, precum:
închiriere de spaţiu sau utilităţi, accesul la instruire, asistenţă managerială, bibliotecă de
afaceri şi consultanţi în diverse domenii, servicii profesionale, cum ar fi cele juridice şi de
contabilitate, acces la programe de instruire profesională şi alte servicii.
ANOFM şi Ministerul Apărării Naţionale au implementat deja un incubator de afaceri în
Bucureşti pentru personalul militar disponibilizat, care în prezent funcţionează, fiind
incubate 21 de firme.
22
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
şi dezvoltare rurală, în concordanţă cu obiectivele Planului Naţional de Dezvoltare
Rurală;
continuarea şi impulsionarea procesului de autorizare a Oficiilor Judeţene de
Consultanţă Agricolă ca furnizori de formare profesională, conform legislaţiei în
vigoare;
diversificarea activităţilor de formare profesională în funcţie de necesităţile locale,
în vederea creşterii atractivităţii zonelor rurale şi a calităţii vieţii;
organizarea cursurilor de iniţiere autorizate în scopul reducerii timpului de
şcolarizare a celor interesaţi să obţină un certificat, condiţie obligatorie pentru a
putea accesa fonduri UE.
În anul 2009, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă a organizat un număr de 3.312
cursuri de calificare, instruire, perfecţionare şi formare de formatori, cu un număr de
84.052 participanţi.
Alte activităţi de formare profesională au inclus:
elaborarea unui “Ghid practic cu instrucţiuni pentru formatori” utilizat de lectorii
formatori din reţeaua Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, ca instrument de
referinţă pentru îmbunătăţirea permanentă a calităţii programelor de formare
profesională continuă organizate de oficiile judeţene de consultanţă agricolă;
efectuarea unui studiu de piaţă în scopul identificării cerinţelor actuale de formare
profesională în mediul rural, raportul final urmând a fi publicat şi transmis oficiilor
judeţene de consultanţă agricolă spre informare şi utilizare; datele rezultate din
acest studiu sunt utile pentru elaborarea unei strategii ANCA pe termen mediu
privind formarea profesională continuă şi pentru diversificarea programelor de
formare în funcţie de cerinţele actuale;
participarea la activităţile Comitetului Sectorial “Agricultură, Piscicultură şi
Pescuit”, înfiinţat de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor
(CNFPA), prin propuneri de noi standarde ocupaţionale şi validarea unui nou
standard ocupaţional pentru ocupaţia “Administrator bunuri agricole”.
În strategia A.N.C.A, asocierea este considerată o acţiune prioritară, având în vedere că
aceasta constituie principala modalitate de sporire a dimensiunilor exploataţilor agricole,
un mod economic de folosire a pământului, de aplicare a unor tehnologii moderne de
producţie şi procesare respectiv de prospectare a pieţei etc. Totodată, asocierea
reprezintă o strategie eficientă de a face faţă concurenţei de piaţă, precum şi de a
beneficia de un real sprijin financiar acordat de stat şi de Uniunea Europeană.
Asistenţa acordată de ANCA are mai multe componente:
Acordarea de consultanţă şi asistenţă tehnică de specialitate;
Elaborarea de proiecte-model pentru ferme vegetale şi de creştere a animalelor;
Elaborarea de modele tehnico-economice cadru pentru culturi şi specii de animale;
Asistenţă tehnică pentru realizarea de demonstraţii practice;
Acordarea de asistenţă tehnică pentru elaborarea de proiecte de accesare a
fondurilor europene;
Monitorizarea proiectelor de accesare a fondurilor europene şi a potenţialilor
beneficiari de fonduri de dezvoltare rurală;
Realizarea bazei de date privind evoluţia preţurilor principalelor produse
agroalimentare;
23
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Realizarea unei baze de date cu furnizori de input-uri, unităţi de stocare,
procesare, institute de cercetare şi învăţământ agricol, firme de consultanţă
privată;
Participarea în cadrul programului de colaborare pentru consolidarea şi dezvoltarea
Reţelei de Informaţii Contabile Agricole (RICA).
24
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
atestă şi autorizează consilierii în domeniul proprietăţii industriale, ţinând
evidenţa acestora în registrul naţional.
Centre regionale pentru promovarea protecţiei proprietăţii industriale
În conformitate cu art. 14, alineatele 1 şi 2 din HG nr. 573/07.09.1998, Oficiul de Stat
pentru Invenţii şi Mărci are obligaţii în a organiza şi sprijini activitatea Centrelor Regionale
pentru Promovarea Protecţiei Proprietăţii Industriale5.
Centrele reprezintă entităţi deschise în teritoriu, pe lângă unele instituţii locale,
beneficiind din partea acestora de sprijin financiar, de spaţii şi dotarea lor cu birotică, de
personal, iar din partea OSIM de sprijin în ceea ce priveşte formarea personalului lucrativ
al centrelor şi de punere la dispoziţie a produselor OSIM6.
Scopul activităţii Centrelor 7 este de a oferi şi efectua, la cerere, o paletă de servicii
descentralizate pentru mediul de afaceri. Dintre cele mai importante servicii oferite
mediului de afaceri se pot menţiona:
- diseminarea informaţiilor publice legate de Proprietatea Industrială;
- consultanţă în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii industriale;
- facilitează protecţia mărcilor sau desenelor înregistrate şi a modelor industriale.
Sursa: www.osim.ro.
5
Lista centrelor regionale pentru promovarea proprietăţii industriale se găseşte în Anexa 9
6
Buletine Oficiale de Proprietate Industrială, Revista Română de Proprietate Industrială, CD-rom-uri ca baze de date care
conţin informaţii publice referitoare la obiectele de proprietate industrială, respectiv invenţii, mărci, desene şi modele
industriale, precum şi broșuri, prospecte, legislaţie internă şi internaţională în domeniu
7
Centrul Regional pentru Promovarea şi Protecţia Proprietăţii Industriale Maramureş a fost fondat în 1999 la iniţiativa OSIM
(Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci) şi CDIMM Maramureş şi face parte din fundaţia CDIMM Maramureş. Centrul este
integrat într-o reţea naţională formată din 14 centre regionale şi coordonată de OSIM Bucureşti, care asigură baza de
documentaţie şi toate documentele de cercetare necesare.
25
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
26
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
- Sprijinirea autorităţilor publice locale din regiune în vederea dezvoltării unor
proiecte relevante, mature şi cu impact;
- Coordonarea parteneriatului regional pe teme specifice: Infrastructura regională şi
locală, Dezvoltarea mediului de afaceri, Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor
sociale şi Dezvoltare rurală;
- Furnizarea de date statistice, grafice, evoluţii prin Analiza Economico-socială
Regională;
- Promovarea axelor de intervenţie şi a măsurilor specifice, stabilite prin Strategia
Regională de Dezvoltare.
3. Cooperare externă:
- Selectarea partenerilor regionali interesaţi şi elaborarea de documentaţii în vederea
solicitării de finanţare prin proiecte/programe internaţionale pentru satisfacerea
nevoilor identificate;
- Furnizarea de informaţii pentru potenţiali investitori externi;
- Stabilirea şi dezvoltarea de relaţii de cooperare cu parteneri externi.
4. Promovare regională:
- Promovarea organizaţiilor din regiune în mediul economic naţional şi internaţional
prin includerea în baze de date, pagina web, broșuri, newsletter şi reprezentare la
târguri şi expoziţii;
- Facilitarea participării la activitatea de informare şi instruire oferită de organizaţii
naţionale şi internaţionale partenere;
- Organizarea de misiuni economice, seminarii, conferinţe şi zile de informare, la
solicitarea partenerilor;
- Stimularea dezvoltării mediului antreprenorial prin facilitarea asocierii la nivel local
şi regional, furnizarea de informaţii privind oportunităţile de finanţare prin site-ul
propriu, dezvoltarea reţelelor de sprijin pentru investitori şi a turismului.
27
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Agenţii de Dezvoltare Economică Regională, un an mai târziu luând fiinţă oficial ADETIM,
Agenţia de Dezvoltare a judeţului Timiş.
ADETIM îşi propune să fie o interfaţă între administraţia publică locală şi sectorul privat,
un centru de promovare a celor mai bune politici, metode şi practici de dezvoltare
economică.
Beneficiarii serviciilor ADETIM sunt administraţia publică locală, instituţiile şi organismele
interne şi internaţionale, persoanele fizice şi juridice române şi străine.
Cei peste 10 ani de experienţă în domeniul iniţierii, derulării şi al managementului unor
proiecte de dezvoltare economică locală, cât şi serviciile realizate şi rezultatele obţinute
în domeniul asistenţei sectorului IMM şi în domeniul perfecţionării profesionale a
personalului administraţiei publice locale constituie cartea de vizită şi expresia
competenţei personalului ADETIM.
Din anul 2008 ADETIM - Agenţia de Dezvoltare economico-socială Timiș a fost reorganizat
ca serviciu public subordonat Consiliului Judeţean Timiș. Agenţia este unul dintre
principalele instrumente organizaţionale create de Consiliul Judeţean Timiş pentru
dezvoltarea economică a judeţului şi reprezintă interfaţa între administraţia publică locală
şi sectorul privat, centru de promovare a celor mai bune politici, metode şi practici de
dezvoltare economică, fiind specializată în dezvoltare economică judeţeană.
Scopul ADETIM este să identifice problemele care împiedică dezvoltarea economică a
Judeţului Timiş, să sugereze soluţii adecvate şi să iniţieze proiecte care să rezolve aceste
probleme.
Ca partener de cooperare al instituţiilor publice şi al agenţilor economici privaţi din ţară şi
din exterior, ADETIM oferă informaţii şi servicii de consultanţă şi management de
proiect, cât şi sprijin în accesarea programelor de finanţare, în vederea realizării de
obiective de investiţii din sectorul public şi privat. Lista completă a serviciilor se
regăseşte în Anexa 8. Servicii de consultanţă oferite de ADETIM.
Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brașov (ADDJB) 8 a luat fiinţă în luna aprilie a
anului 2006, la iniţiativa Consiliului Judeţean Brașov. Asociaţie intercomunitară, Agenţia
este o entitate juridică de drept privat ce are ca membri unităţile administrativ-teritoriale
din judeţul Brașov. Agenţia are în prezent 42 de membri dintre care 35 sunt membri
fondatori.
Misiunea agenţiei este de a sprijini dezvoltarea locală şi regională prin aplicarea
principiilor dezvoltării durabile.
Scopul Agenţiei este de a facilita cooperarea între unităţile administrativ-teritoriale
membre şi colaborarea cu alţi factori interesaţi de dezvoltarea durabilă a judeţului, prin
respectarea principiilor acesteia:
- progresul social, condiţionat de recunoașterea şi admiterea nevoilor fiecărui
individ;
- protejarea eficientă a mediului;
- utilizarea raţională a rezervelor naturale;
- păstrarea unui nivel ridicat şi sigur de creștere economică şi ocupare a forţei de
muncă.
8
http://www.addjb.ro/
28
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Principalele obiective ale Agenţiei sunt:
• Sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Brașov;
• Protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului istoric, arheologic şi cultural;
• Protejarea şi valorificarea mediului natural;
• Promovarea şi dezvoltarea turismului în judeţul Brașov;
• Dezvoltarea capacitaţii instituţionale a administraţiilor publice locale din judeţ;
• Implementarea, monitorizarea, evaluarea şi adaptarea la schimbările socio-
economice a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brașov, precum şi a
strategiilor localităţilor membre asociaţiei.
9
http://www.adjharghita.ro/uploaded/publicatii/infocurier_03-2009.pdf
29
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
întocmirea planului de afacere/planului de marketing.
Valoarea totală a pachetului este raportată la valoarea cheltuielilor eligibile ale
proiectului de finanţare astfel10:
• 800 euro – proiecte de complexitate redusă;
• 1000 euro – proiecte de complexitate medie;
• 1500 euro – proiecte de complexitate ridicată.
30
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Implementarea proiectelor de dezvoltare a judeţului Argeș;
Informare, comunicare şi consultanţă privind proiectele de dezvoltare a judeţului
Argeș.
12
http://www.cjhunedoara.ro/index.php-meniuId=7&viewCat=1244.htm
31
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
În România există 42 de camere de comerţ cu atribuţii şi funcţii similare. Cea mai mare
dintre ele, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti este o
organizaţie nonguvernamentală, de utilitate publică, cu caracter autonom, având drept
scop promovarea comerţului şi industriei româneşti, pe plan intern şi extern, şi sprijinirea
intereselor comercianţilor români în raporturile cu autorităţile din ţară şi cu organismele
specializate din străinătate.
Sprijinirea şi promovarea operatorilor economici din industrie, agricultură, comerţ, turism
şi servicii se realizează prin:
consultanţă de afaceri;
asistenţă pentru constituirea şi funcţionarea societăţilor comerciale;
facilitarea contactelor de afaceri - acţiuni bi şi multiparteneriat de afaceri,
organizarea de manifestări comerciale şi expoziţionale în ţară şi străinătate,
organizarea de misiuni de afaceri în străinătate, publicitate şi promovare
comercială; distribuţia modernă a produselor şi serviciilor;
13
UNDP = United Nations Development Programme.
14
CRIMM = Fundaţia Centrul Român pentru IMM.
15
PAEM = Programme of Active Employement Measures (Program Phare)
16
USAID = United States Agency for International Development.
32
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
asigurarea calităţii mărfurilor şi serviciilor, standardizare; asistenţă în probleme de
protecţie a mediului şi a consumatorului; iniţiere şi cooperare în probleme de
dezvoltare locală;
asistenţă de specialitate în probleme de drept comercial şi arbitraj comercial;
pregătirea şi perfecţionarea profesională în afaceri a operatorilor economici;
reprezentarea şi apărarea intereselor comunităţii româneşti de afaceri în raport cu
puterea, la nivel local şi naţional.
Obiectivul major al Camerelor de Comerţ îl reprezintă prosperitatea comunităţii de
afaceri. În vederea sprijinirii şi promovării operatorilor economici din industrie,
agricultură, comerţ, turism şi servicii, Camera reprezintă şi apără interesele comunităţii
româneşti de afaceri în raport cu autorităţile, la nivel local şi naţional, prin:
preluarea de semnale de la operatorii economici privind reglementări în vigoare şi
noi iniţiative legislativ-normative;
organizarea de reuniuni cu membrii Camerei şi cu alţi operatori economici din
Bucureşti şi din ţară;
organizarea de dezbateri tematice pe probleme de actualitate şi de larg interes, în
scopul dezvoltării economice şi al progresului în afaceri;
iniţierea şi realizarea de întâlniri cu factorii puterii, pentru bunul mers al
comunităţii de afaceri;
formularea şi transmiterea de puncte de vedere şi documente programatice ale
Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti în probleme
economice, financiare şi investiţionale;
acţiuni de diseminare, la operatorii economici din Bucureşti şi din ţară, a
reglementărilor locale, naţionale şi internaţionale, cu impact major asupra vieţii
comunităţii româneşti de afaceri;
acţiuni de parteneriat cu organisme similare din ţară şi din străinătate, inclusiv prin
încheierea de protocoale şi de acorduri de colaborare.
Totodată, Camera de Comerţ şi Industrie a României asigură:
a) efectuarea de studii şi acordarea de informaţii şi consultaţii privind comerţul
românesc, la cererea autorităţilor centrale de stat;
b) organizarea târgului internaţional al României şi participarea ţării la târguri şi
expoziţii în străinătate;
c) eliberarea de certificate de origine pentru mărfurile româneşti de export,
certificate preferenţiale vamale şi carnete pentru admiterea temporară a
mărfurilor cu scutire de taxe vamale, precum şi avizarea facturilor, procurilor şi a
altor documente de comerţ exterior;
d) emiterea, pe baza de documentaţie, a certificatelor privind evenimentele ce pot
fi considerate cazuri de forţă majoră.
Camera de Comerţ şi Industrie a României urmăreşte pregătirea şi perfecţionarea
profesională în afaceri a operatorilor economici din Bucureşti şi din ţară, prin:
organizarea de forme de învăţământ profesional postliceal şi postuniversitar;
desfăşurarea de cursuri intensive pe probleme de organizare, conducere şi
programare în afaceri;
acţiuni de atestare profesională pentru afaceri;
33
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
organizarea de simpozioane, colocvii, mese rotunde pentru formarea şi
perfecţionarea profesională în afaceri;
acţiuni de iniţiere şi perfecţionare în utilizarea tehnologiei moderne a informaţiei.
Aceste funcţii-obiectiv se realizează printr-o varietate de forme şi metode specifice
camerelor de comerţ pe plan mondial, valorificând experienţa naţională şi internaţională,
prin intermediul departamentelor şi oficiilor Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi
a Municipiului Bucureşti, precum şi prin societăţile comerciale la care Camera de Comerţ şi
Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti are participare preponderentă.
Camerele judeţene de comerţ şi industrie/agricultură au funcţii similare în privinţa
serviciilor de consultanţă pentru mediul de afaceri
Aşa cum s-a arătat anterior, în decursul timpului au apărut o serie de fundaţii şi asociaţii
cu scopul de a asigura crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi de a
favoriza dezvoltarea mediului de afaceri. Cele mai multe dintre ele au fost create cu
sprijin de la donatori externi care au avut intenţia de a crea structuri viabile în timp. Din
nefericire, puţine asociaţii create în acest fel şi-au dovedit viabilitatea şi mai funcţionează
şi astăzi; multe dintre ele şi-au încheiat activitatea o dată cu încetarea finanţării externe.
În continuare, amintim unele dintre acestea. Doar o parte din aceste structuri au
supravieţuit, adaptându-se la noile cerinţe sau schimbându-şi domeniul de activitate.
34
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
CNIPMMR, iniţierea unor centre şi organizaţii de consultanţă accesibile pe întreg teritoriul
ţării, oportunităţi de afaceri din ţară şi străinătate, organizarea de târguri şi expoziţii cu
caracter naţional şi internaţional, organizarea de misiuni economice în străinătate,
prezentarea etapelor în vederea obţinerii certificatelor internaţionale de calitate şi a
instituţiilor abilitate, prezentarea legislaţiei în vigoare cu impact asupra sectorului IMM cu
modificările survenite, precum şi legislaţia comunitară relevantă, modalităţi de accesare a
rezultatelor cercetării şi posibilităţi de finanţare a activităţilor inovative, acordarea de
sprijin direct sau prin parteneri în soluţionarea problemelor legate de obţinerea avizelor
de funcţionare/omologare, abuzuri ale organelor de control, colectarea necesarului de
forţă de muncă şi soluţionarea cererilor în colaborare cu AJOFM, realizarea demersurilor
necesare la ministere, agenţii, parlament, prefecturi, consilii judeţene pentru soluţionarea
cererilor îndreptăţite ale membrilor, realizarea demersurilor pentru integrarea filialelor şi
membrilor în programe cu finanţare externă, organizarea de întâlniri cu reprezentanţi ai
sectorului bancar, ai administraţiei centrale şi locale de stat, personalităţi ale mediului de
afaceri, membrii grupului parlamentar de sprijin, presa centrală şi locală, asistenţă pentru
crearea la nivel local a asociaţiilor profesionale de IMM care să fie afiliate CNIPMMR.
Consiliul furnizează şi servicii cu tarif preferenţial pentru membri - aceste servicii se
referă la: consultanţă juridică, managerială şi de marketing, consultanţă pentru întocmirea
planurilor de afaceri, întocmirea dosarelor pentru accesarea diverselor surse de finanţare,
obţinerea standardelor internaţionale de calitate prin intermediul CTIMM, implementarea
sistemelor de mediu, a sistemelor integrate de calitate, mediu, sănătate, siguranţa
muncii, întocmirea formalităţilor de cumpărare a activelor disponibile ale statului,
acordarea de asistenţă pentru crearea de societăţi mixte, integrarea în lanţurile de
furnizori ale marilor societăţi comerciale, organizarea participării la misiuni economice,
târguri şi expoziţii, seminarii şi workshop-uri, întâlniri cu oameni de afaceri din
străinătate, organizarea de cursuri pe tematici de interes (management, marketing,
finanţe, relaţii publice şi comunicare în afaceri), prezentarea experienţelor de succes în
Revista Afaceri IMM şi a reclamelor firmelor şi produselor.
O serie de specialişti în domeniul sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii au dubii
serioase referitoare la capacitatea CNIPMM de a furniza servicii de calitate pe o
problematică atât de vastă.
Reţeaua CDIMM a fost una dintre realizările primului program PHARE (programul PHARE
R920717) destinat IMM din România. Iniţial au fost înfiinţate mai multe centre CDIMM. În
decursul timpului, doar o parte din centrele iniţiale au supravieţuit şi s-au adaptat la
realităţile economice şi sociale ale României. În continuare le vom prezenta pe cele care
au supravieţuit şi s-au consolidat.
CDIMM Brăila18
Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Brăila 19 este o organizaţie
nonguvernamentală, apolitică şi nonprofit, oferă servicii de consultanţă şi instruire pentru
afaceri. Scopul CDIMM Brăila este de a furniza propuneri practice clienţilor, bazate pe
analiza completă a nevoilor acestora, şi de a încuraja dezvoltarea sectorului privat al
întreprinderilor mici şi mijlocii la nivel regional.
Activităţi desfăşurate de CDIMM Brăila - CDIMM identifică, elaborează şi implementează
diverse proiecte/programe care sprijină activitatea de dezvoltare economică pentru IMM în
17
Programul a fost derulat de fundaţia CRIMM.
18
Pentru detalii vezi www.cdimm.ro.
19
Centrul a fost înfiinţat în anul 1994 sub forma unei organizaţii nonguvernamentale, apolitice şi nonprofit, la iniţiativa şi cu
sprijinul fundaţiei Centrul Român pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii - CRIMM Bucureşti, care la acea vreme implementa în
România programul PHARE pentru IMM.
35
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
vederea creării de noi locuri de muncă, sprijină programele de parteneriat în scopul
realizării de legături economice între firmele româneşti şi firme străine de acelaşi profil,
oferă oportunităţi de perfecţionare profesională şi managerială prin organizarea de cursuri
şi seminarii locale sau participare la programele de instruire din străinătate. CDIMM
cooperează cu centre şi organizaţii similare din ţară şi străinătate şi întreţine un schimb
activ de informaţii cu acestea. De asemenea, oferă consultanţă în afaceri, facilitează
accesul întreprinzătorilor la schemele de finanţare şi garantare a creditelor, elaborează
sau sprijină agenţii economici pentru întocmirea documentelor necesare obţinerii
asistenţei financiare şi a creditelor.
CDIMM Maramureş20
Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Maramureş a fost înfiinţat în
anul 1994 la iniţiativa unui grup local format din reprezentanţi ai instituţiilor publice,
autorităţi locale, bănci locale şi firme private. Fundaţia a fost înfiinţată cu sprijinul
programului PHARE al Uniunii Europene, ca parte a programului PHARE R9207, primul
program european care a vizat direct sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din
România. Fundaţia CDIMM Maramureş a fost creată ca organizaţie nonprofit,
nonguvernamentală şi apolitică. De asemenea, fundaţia sprijină dezvoltarea ONG-urilor
locale. Obiectivul fundaţiei CDIMM Maramureş este sprijinirea dezvoltării sectorului privat
de întreprinderi mici şi mijlocii la nivel local sau prin filiale. CDIMM Maramureş are
următoarele componente: Fundaţia CDIMM Maramureş - sediu; Centrul Euro-Info Baia Mare;
Incubatorul de Afaceri; Centrul Regional pentru Promovarea şi Protecţia Proprietăţii
Industriale. Incubatorul de Afaceri21 avea o suprafaţă de 1.550 mp şi era una dintre cele
mai mari investiţii ale CDIMM Maramureş (196.000 USD). În anul 2005 funcţionau 17 firme în
Incubator.
Personalul şi colaboratorii fundaţiei CDIMM Maramureş acordă consultanţă în afaceri
firmelor şi persoanelor private care solicită asistenţă în următoarele domenii: identificarea
metodelor şi a costurilor privind pornirea unei afaceri, start-up, elaborare de analize
financiare şi evoluţie, alegerea băncii pentru deschiderea unui cont, elaborarea planului
de afaceri, solicitarea unui împrumut, informaţii privind activităţile şi facilităţile oferite
de centre şi fundaţii similare din ţară, identificarea surselor privind achiziţia de
echipamente, identificarea surselor privind achiziţia de materii prime, identificarea
oportunităţilor de afaceri.
CDIMM Argeş22
Fundaţia Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Argeş este o
organizaţie independentă nonprofit, nonguvernamentală. Fundaţia a fost creată la
iniţiativa unor reprezentanţi din judeţul Argeş ai sectorului privat, ai autorităţilor locale,
instituţiilor locale de învăţământ superior şi ai Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş şi cu
suportul programului PHARE al Uniunii Europene. Aria de acţiune este regională (judeţele
Argeş, Dâmboviţa, Olt, Prahova).
Scopul fundaţiei constă în promovarea creării şi sprijinirea dezvoltării sectorului privat de
întreprinderi mici şi mijlocii şi susţinerea dezvoltării economice, sociale şi culturale pe
plan regional şi local.
Obiectivele fundaţiei sunt următoarele: acordarea suportului pentru dezvoltarea
sectorului privat de întreprinderi mici şi mijlocii şi organizaţiilor nonguvernamentale la
nivel regional, atragerea şi utilizarea, în condiţiile legii, de surse financiare şi resurse
interne şi externe, promovarea şi dezvoltarea activităţii educaţionale şi de pregătire
profesională prin organizarea de conferinţe, seminarii şi cursuri, inclusiv prin intermediul
unor programe externe, încurajarea asocierii micilor întreprinzători în scopul promovării şi
20
Pentru detalii vezi www.cdimm.org.
21
Pentru mai multe detalii, se poate consulta pagina Internet a Incubatorului: http://bic.cdimm.org.
22
Pentru detalii, vezi http://www.ong.ro/ong/cdimm/index.html.
36
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
reprezentării intereselor acestora, valorificarea mai eficientă a resurselor destinate
sectorului privat la nivel naţional, local şi a programelor internaţionale de asistenţă
destinate acestui sector, consultanţă, informare şi instruire pentru întreprinzătorii privaţi
şi pentru alţi specialişti necesari dezvoltării sectorului privat local de întreprinderi mici şi
mijlocii, asistenţă şi sprijin pentru înfiinţarea unor organisme similare în judeţele
limitrofe, elaborarea de studii de eficienţă şi optimizare pentru proiecte de investiţii,
promovarea de programe de finanţare pentru întreprinderi private mici şi mijlocii,
elaborarea de studii pentru a determina dezvoltarea şi cerinţele sectorului privat de
întreprinderi mici şi mijlocii pe plan local.
Serviciile23 oferite de CDIMM Argeş acoperă mai multe domenii, cum ar fi:
1. consultanţă - evaluarea ideilor de afaceri; întocmirea planurilor de afaceri pentru
finanţarea afacerilor şi pentru management; planuri de afaceri şi studii de
fezabilitate pentru investitori; analize şi proiecţii financiare; asistenţă în
realizarea contactelor de afaceri între partenerii români şi străini; consultanţă şi
asistenţă pentru organizaţiile nonguvernamentale;
2. instruire şi susţinerea iniţiativelor locale - seminarii pe diferite teme de afaceri;
susţinere pentru iniţiativele locale orientate către dezvoltarea economică şi
socială;
3. informare - CDIMM Argeş are o bază de date importantă, care include: surse de
finanţare - linii de credite interne şi internaţionale; bibliotecă cuprinzând
publicaţii naţionale şi internaţionale de interes pentru sectorul IMM; informaţii
detaliate despre firme din România sau din străinătate.
La începutul anului 1992, a fost trasată o strategie pentru promovarea sectorului IMM din
România. Aceasta a fost un document vizionar, care evidenţia nevoia de a pune la punct un
cadru instituţional local şi naţional pentru sprijinirea IMM. Strategia a format baza
programului PHARE24 (RO 9207) destinat sprijinirii dezvoltării unei agenţii pentru IMM ce ar
fi putut fi fundaţia CRIMM25, precum şi înfiinţării unui grup de centre pilot de consultanţă
în afaceri şi de centre de inovare în afaceri în România şi introducerii unui program de
acordare de granturi, pe bază de condiţionalitate.
În primii ani de existenţă, fundaţia CRIMM era dependentă aproape integral de fondurile
PHARE, primind foarte puţin din partea guvernului. La început fundaţia CRIMM a fost
considerată ca principal motor 26 de dezvoltare a sectorului IMM, iar UE, prin programul
PHARE, a folosit CRIMM drept PMU pentru toate programele sale în domeniul IMM până la
sfârşitul anului 1995, când s-a încheiat primul contract de asistenţă tehnică. Deşi până în
acel moment fundaţia CRIMM fusese transformată într-o organizaţie nonguvernamentală
mai extinsă, ea nu a fost pe deplin acceptată ca Agenţie Naţională pentru Dezvoltarea IMM
de către autorităţi. PHARE a încetat să furnizeze sprijin preferenţial fundaţiei CRIMM în
momentul când a decis să transfere PMU pentru IMM altor organisme.
CRIMM avea un personal de aproximativ 25 de angajaţi, necesar pentru a administra
numeroasele aspecte ale primului program PHARE. După 1996, când rolul de PMU a fost
transferat altei organizaţii nonguvernamentale, fundaţia CRIMM a trebuit să concureze
pentru obţinerea de fonduri. În consecinţă CRIMM devenit una dintre fundaţiile care
23
În contextul serviciilor furnizate de CDIMM Argeş se poate menţiona şi elaborarea unui ghid intitulat "Paşii pentru pornirea
unei afaceri"; programul de administraţie publică, implementat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă România, prin care
CDIMM Argeş are cofinanţare la proiectului intitulat "Funcţionarul public - instrument al integrării europene", în parteneriat
cu Prefectura Judeţului Argeş.
24
Programul PHARE RO 9207 a avut o valoare de 10 milioane euro.
25
Deşi a fost înfiinţată ca fundaţie, CRIMM a avut iniţial un singur membru, guvernul, cu un consiliu director numit prin
decret, în ciuda intenţiei iniţiale a autorităţilor şi a programului PHARE de a crea o organizaţie nonguvernamentală.
26
A fost derulat un program PHARE de granturi pentru IMM-uri în valoare de peste 6 milioane de euro.
37
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
furnizează servicii în sfera dezvoltării sectorului IMM, diminuându-şi semnificativ
activitatea şi personalul angajat.
La terminarea finanţării europene, fundaţia CRIMM şi-a redus considerabil activitatea.
38
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
participarea la Societatea de Finanţare Rurală, care are drept scop sprijinirea şi susţinerea
financiară a agriculturii private şi a întreprinderilor mici şi mijlocii în vederea promovării
economiei regionale în judeţele Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Suceava. Acţionarul principal
este Fundaţia pentru promovarea Agriculturii şi Economiei Regionale (FAER), creată cu
sprijinul Guvernului Confederaţiei Elveţiene şi a HEKS/EPER.
Nu în ultimul rând, FPP încurajează întreprinderile mici şi mijlocii să includă programe de
responsabilitate socială în cadrul strategiei generale de dezvoltare a afacerii. Chiar dacă
acest concept este asociat, în cele mai multe cazuri, corporaţiilor şi marilor companii în
general, FPP îşi propune să demonstreze că antreprenoriatul responsabil şi etic nu ţine
cont de dimensiunea companiei, ci de voinţa, viziunea şi gândirea strategică a
antreprenorilor. Pe lângă proiectele şi instrumentele proprii legate de promovarea
responsabilităţii în afaceri, reunite sub umbrela «Business Ethics 360 », FPP susţine activ şi
alte iniţiative care aduc o contribuţie pozitivă mediului în care firmele îşi desfăşoară
activitatea. Astfel, FPP a realizat împreună cu editura Curtea Veche Publishing prima
colecţie de carte din România dedicată responsabilităţii în afaceri.
39
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
40
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
şi achiziţii, vânzări, comunicare, strategii financiare, strategia resurselor
umane, relaţiile client furnizor (CRM);
b. Consultanţa în domeniul IT (ITC) include activităţi care ajută organizaţiile
să-şi alinieze tehnologiile informatice cu procesul tehnologic utilizat sau cu
afacerea desfăşurată.
2. Dezvoltarea şi integrarea include activităţi legate de dezvoltarea unei afaceri,
conversia unor activităţi, integrarea aplicaţiilor existente, instalarea de noi
echipamente şi tehnologii etc.;
3. Externalizarea cuprinde trei categorii de servicii:
a. Managementul activităţilor IT şi operarea infrastructurii;
b. Servicii de management aplicat prin externalizarea unor servicii pentru a
reduce costurile;
c. Externalizarea unui proces din cadrul afacerii (business process outsourcing -
BPO); acest serviciu presupune externalizarea unui întreg proces tehnologic.
4. Alte servicii, cuprind o varietate de activităţi complementare celor trei mari
categorii prezentate: pregătire personal, proiectare, studii diverse, delocalizare,
audit, contabilitate, selecţionare personal.
Trebuie menţionat că această tipologie nu este fixă sau imuabilă. Multe din firmele de
consultanţă ocupă poziţii intermediare faţă de tipologia menţionată sau furnizează mai
multe activităţi ceea ce face ca încadrarea strictă să fie foarte dificilă. Din acest motiv şi
datele statistice sunt greu de procurat.
6.2 Sectorul serviciilor de consultanţă în Europa
Raportul FEACO 2008-09 privind piaţa de consultanţă din Europa arată că, în ultimii trei
ani, cererea de servicii a crescut cu 15,8%, de la 74 miliarde € în anul 2007 la 85,7 miliarde
€ în 2009 (estimări) (Figura 6-1).
În aceiaşi perioadă se constată creşterea personalului angajat în firmele de consultanţă cu
26,7%.
Figura 6-1. Indicatorii pieţei de consultanţă în management din Europa
Sursa: Survey of the European management consultancy 2008-2009., European Federation of Management
Consultancies Associations (FEACO)., www.feaco.com
41
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Sursa: Survey of the European management consultancy 2008-2009., European Federation of Management
Consultancies Associations (FEACO)., www.feaco.com
27
Cehia, Ungaria, România, Polonia, Slovenia, Grecia, Cipru, Bulgaria, Bosnia, Croaţia
42
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Sursa: Survey of the European management consultancy 2008-2009., European Federation of Management
Consultancies Associations (FEACO)., www.feaco.com
Notă:
Ţări nordice: Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia.
Europa Centrală şi de est: Cehia, Ungaria, Romania, Polonia, Slovenia, Grecia, Cipru, Bulgaria, Bosnia,
Croatia.
Alte ţări: Belgia, Elveţia, Olanda, Austria,Italia.
43
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Sursa: Survey of the European management consultancy 2008-2009., European Federation of Management
Consultancies Associations (FEACO)., www.feaco.com
44
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Pentru studiul de faţă, din cele prezentate mai sus, se poate caracteriza consultanţa ca
un serviciu profesional de consiliere şi, la cerere, de implicare, realizat de către
specialişti sau firme specializate, având ca scop sprijinirea managerilor în realizarea
unor obiective.
Acţiunile consultantului pot fi de trei tipuri:
• corective, când se urmăreşte ameliorarea unei situaţii care se înrăutăţeşte sau este
pe cale a se înrăutăţi;
• progresive, care vizează creşterea performanţelor faţă de un nivel dat;
• creative, când se solicită crearea unor situaţii noi, cu caracter novator.
Sursa: www.insse.ro
28
Ancheta de conjunctură în servicii se bazează pe estimările managerilor de întreprinderi, cu privire la tendinţa de evoluţie
a activităţii economice. Ancheta s-a efectuat pe un eşantion de 2081 agenţi economici, reprezentativ pe ansamblul
sectorului. Mărimea eşantionului a fost stabilită astfel încât eroarea de estimare maxim admisă este ± 5% la nivel total
sector. Anchetele de conjunctură sunt realizate în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene – DGECFIN (Bruxelles).
45
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Analiza a fost realizată pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică prin
publicaţiile sale. Datele disponibile cuprind doar întreprinderile 29 care furnizează bilanţ
contabil. Din această cauză o parte a serviciilor de consultanţă furnizate pe baza
contractului de drepturi de autor sau alte forme contractuale (onorarii) nu au putut fi
incluse.
Cererea de servicii de consultanţă a fost privită prin prisma cifrei de afaceri raportată prin
bilanţul contabil.
În cursul anului 2008 a fost realizată colectarea de date statistice privind serviciile pentru
întreprinderi având ca perioadă de referinţă anul 2007 şi s-a adresat întreprinderilor care
au avut ca activitate principală servicii pentru întreprinderi.
Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, cifra de afaceri a sectorului servicii
de consultanţă a crescut de la 21522,6 milioane lei în anul 2006 la 28777,6 milioane lei în
anul 2007. Trebuie menţionat că aceste valori diferă substanţial de valorile furnizate de
Raportul FEACO care estimează piaţa consultanţei de afaceri la 460 milioane €, în anul
2008 şi la 340 milioane € în anul 2007.
Pentru anul 2007, se observă că cea mai mare pondere a cifrei de afaceri o deţin, la fel ca
în anul 2006, întreprinderile cu activitatea principală de „Informatică şi activităţi conexe”,
respective 24,7% din totalul cifrei de afaceri obţinute în servicii pentru întreprinderi.
Ponderea cea mai redusă s-a înregistrat pentru întreprinderile cu activitate principală
juridică, respectiv 2,0% din valoarea totală a cifrei de afaceri (
Figura 6-5).
Figura 6-5. Structura cifrei de afaceri pe tipuri de activităţi de consultanţă în România, anul 2007
Publicitate 20,2%
În perioada 2006-2007, evoluţia sectorului privit prin prisma cifrei de afaceri a fost pozitivă
(creştere de 34%). Toate domeniile au înregistrat creşteri semnificative de peste 10%
29
Întreprinderea este o grupare de unităţi legale care se constituie ca o unitate organizaţională de producţie de bunuri,
servicii comerciale sau servicii de interes social, care beneficiază de o autonomie de decizie, mai ales pentru asigurarea
resurselor sale curente.
30
Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor facturate rezultate din vânzările de bunuri, vânzări de mărfuri, executarea de
lucrări şi prestarea de servicii, mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.
46
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
(Figura 6-6. Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul serviciilor de consultanţă în România
(2006-2007)).
În 2007, cifra de afaceri realizată de către rezidenţi a reprezentat 82,6% din totalul cifrei
de afaceri a domeniului cercetat, în timp ce firmele din cadrul UE au reprezentat 15,7% în
creştere faţă de anul precedent cu 5,6%. Firmele din afara UE au o contribuţie redusă pe
piaţa de consultanţă din România (Figura 6-7. Cifra de afaceri a firmelor de consultanţă,
după rezidenţă (2007)).
Firmele nerezidente ce activează în România oferă, în principal, consultanţă pentru
afaceri şi management şi servicii privind studiere a pieţei şi sondaje.
Figura 6-6. Evoluţia cifrei de afaceri în domeniul serviciilor de consultanţă în România (2006-2007)
47
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009
Dinamica sectorului de consultanţă din România este una pozitivă. Din comparaţia cu alte
ţări din Europa rezultă că, în anul 2008, în România s-a înregistrat cea mai mare creştere a
sectorului, de 30% (Figura 6-8). Alte ţări cu creşteri semnificative, de peste 10%, au fost
Germania (10,7%), Spania (11%), Slovenia (17%). Media europeană a fost de 8%.
Această creştere spectaculoasă se explică prin nivelul redus al activităţilor de consultanţă
din România la care s-a adăugat creşterea economică de 8% şi infuzia de fonduri europene.
Sursa: Survey of the European management consultancy 2008-2009., European Federation of Management
Consultancies Associations (FEACO)., www.feaco.com
48
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Aşa cum s-a arătat, numărul de firme de consultanţă a crescut de la 42510 în anul 2005 la
57190 firme în anul 2008. Datele aceste sunt diferite de raportările FEACO care indică,
pentru anul 2008, un număr de aproximativ 8000 de firme ce acţionează în domeniul
consultanţei în management cu un personal de 10000 persoane cu un venit/consultant: 57
500 €/an.
Din punctul de vedere al mărimii firmelor de consultanţă putem spună că domeniul este
puternic fragmentat, atomizat chiar. În anul 2008, faţă de anul 2005, numărul mediu de
salariaţi angajaţi la o firmă a crescut de la 2,9 la 3,3. Cifra de afaceri medie a unei firme
de consultanţă a crescut de la 0,268 milioane lei/an în anul 2005 la 0,49 milioane lei/an în
anul 2008 (Tabelul 6-3. Dimensiunea medie a firmelor de consultanţă din România).
Cifra de afaceri mică a firmelor de consultanţă din România este o piedică majoră în
participarea la licitaţii mari unde se cer anumite praguri ale cifrelor de afaceri. Raportul
FEACO din anul 2009 estimează că, în România, atomizarea pieţei este foarte mare (80-90%
din firmele de consultanţă au o cifră de afaceri mai mică de €200.000 pe an, personalul
este format numai din unul sau două persoane, numai 2% din firme au o CA mai mare de €1
milion). Acelaşi raport estimează că doar 5 companii de consultanţă din România au o cifră
de afaceri de aproximativ 3 milioane €/an.
La nivel regional, situaţia privind dimensiunea firmelor este similară (Tabelul 6-3). În două
regiuni, Regiunea Sud şi Bucureşti-Ilfov se înregistrează valori peste media numărului de
49
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
salariaţi (anul 2008). În celelalte regiuni valorile înregistrate sunt sub media naţională. În
perioada 2005-2008 se poate constata o uşoară creştere a numărului mediu de salariaţi
angajaţi de o firmă de consultanţă. De asemenea şi cifra de afaceri este extrem de redusă.
În anul 2005 valoarea medie a cifrei de afaceri era de 0,268 milioane lei/an (aprox.
74000€/an) iar în anul 2008 aceasta a ajuns la aproape 0,5 milioane lei /an (aprox. 135000
€/an). Cele mai mari cifre de afaceri medii se înregistrează în Regiunea Bucureşti-Ilfov şi
în Regiunea Sud iar cele mai mici în Regiunile Sud-Vest şi Centru.
Tabelul 6-3. Dimensiunea medie a firmelor de consultanţă din România
2005 2008
Nr. Cifra de Afaceri Nr. Salariaţi/ Cifra de
Salariaţi/firmă medie (mil. Lei/ firmă Afaceri medie
firmă/an) (mil. Lei/
firmă/an)
TOTAL ROMÂNIA 2,9 0,268 3,3 0,498
REGIUNEA NORD EST 2,3 0,136 2,5 0,256
REGIUNEA SUD EST 2,5 0,152 2,5 0,242
REGIUNEA SUD 3,2 0,244 3,4 0,492
REGIUNEA SUD VEST 2,4 0,144 2,6 0,265
REGIUNEA VEST 2,9 0,201 3,0 0,319
REGIUNEA NORD VEST 2,2 0,141 2,5 0,288
REGIUNEA CENTRU 2,5 0,148 2,5 0,270
REGIUNEA BUCUREŞTI 3,6 0,423 4,1 0,797
Sursa: prelucrări date Anexa 14. Evoluţia principalilor indicatori în domeniul consultanţei pentru afaceri (2005-
2008)
50
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
În acest context, concluzii similare sunt regăsite în studiul Piaţa de consultanţă în
management din România în perioada 2009-2010, elaborat de AMCOR. Cu privire la
mărimea firmelor de consultanţă în management, studiul menţionat arată că 98% din
firmele de consultanţă au o cifră de afaceri mai mică de 200000€/an şi mai puţin de 10
consultanţi permanenţi.
51
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Figura 6-10. Structura serviciilor de consultanţă la nivel regional (2005 şi 2008)
52
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
31
Termenul de firme include şi consultanţii independenţi sau persoanele fizice autorizate
32
Mai multe detalii pot fi găsite pe site-ul www.patent-chamber.ro.
33
Camera este constituită şi funcţionează potrivit prevederilor Ordonanţei de Guvern nr.66/2000 republicată în temeiul art.II
din Legea nr.331/2006. Camera are personalitate juridică de la data de 23 septembrie 2000, data intrării în vigoare a
Ordonanţei de Guvern nr. 66/ 2000.
53
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Consilierul în proprietate industrială îşi poate exercita profesia şi ca salariat specializat în
domeniul protecţiei proprietăţii industriale în cadrul unei unităţi sau societăţi comerciale
cu alt obiect de activitate decât proprietatea industrială.
Cele mai frecvente forme de organizare a activităţii sunt: consilieri independenţi (55,5%) şi
societăţi cu răspundere limitată (39%) (Tabelul 6-4.).
Tabelul 6-4. Modul de organizare al consultanţilor în proprietate industrială
163 164
160
146
Nr. Firme
140
131
120 112
100
88
76
80
63
60
46 48
40 35
26
22
19
20 12
8 8 10
7
4
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Sursa: www.osim.ro
54
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Figura 6-12. Distribuţia regională a serviciilor de susţinere a proprietăţii intelectuale (2005 şi 2010)
Sursa: Calculat pe baza datelor din Anexa 10. Distribuţia regională a firmelor de consultanţă în domeniul
proprietăţii intelectuale (2005, 2010).
55
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
(%)
Domenii Europa România
Bănci şi asigurări 30,7 10
Industrie 23,3 16
Sectorul public 11 45
Telecomunicaţii şi media 9 2
Energie şi utilităţi 7 25
Transport 5 -
Comerţ 5 2
Altele 5 -
Aviaţie/apărare 3 -
Sănătate 1 -
Sursa: prelucrări date după Survey of the European management consultancy 2008-2009., European Federation
of Management Consultancies Associations (FEACO)., www.feaco.com
Mil. € %
Total alocare Alocare
AT
POS CCE 4260,2 90,04 2,11%
POS DRU 4253,5 163,61 3,85%
POR 4568,3 131,51 2,88%
POS T 5697,7 122,58 2,15%
POS Mediu 5610,9 173,92 3,10%
PO DCA 246,0 11,09 4,51%
POAT 212,8 212,8 100,0%
Total 24849,3 905,6 3,64%
Sursa: Documente Cadru de Implementare aferente Programelor Operaţionale 2007-2013.
56
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Un segment important al cererii de servicii de consultanţă, dar care nu poate fi uşor
estimat este cel care se adresează sectorului IMM.
Potrivit unor analize din anul34 2005, cererea de consultanţă a IMM-urilor se îndreaptă cu
precădere către consultanţa în domenii operaţionale, precum: finanţe, marketing,
producţie, creaţie, proiectare. Din 80,4% dintre IMM-urile care au apelat, fie în mod
regulat fie sporadic, la servicii de consultanţă de acest gen, doar 1/3 s-au îndreptat către
servicii de instruire de personal şi într-o măsura mult mai scăzută către alte categorii de
servicii de consultanţă: sprijin în întocmirea unui plan de afaceri (21,7% dintre opţiunile
exprimate) sau asistenţă tehnică pentru introducerea şi certificarea diferitelor categorii de
standarde (20,3%).
Acest din urmă aspect se coroborează cu preocuparea încă scăzută a firmelor de a
introduce sistemul de management al calităţii sau a altor tipuri de certificări, atestări şi
autorizări.
Pe categorii de mărime nu se remarcă o tendinţă aparte, cu excepţia faptului că se
observă o corelaţie directă între categoria de mărime şi frecvenţa cu care firmele au
apelat la servicii de asistenţă tehnică pentru standarde şi certificări.
Astfel, dacă doar 16,3% dintre micro-întreprinderi au solicitat acest tip de consultanţă, în
cazul firmelor mijlocii acest procent se dublează, respectiv 33,8% dintre ele au apelat la
acest tip de asistenţă de specialitate, fapt care se coroborează cu preocuparea lor mai
ridicată de a se certifica şi introduce sistemul de management de calitate, atât la
categoria standard, cât şi protecţia mediului.
Conform unui sondaj realizat la nivel naţional cu privire la Evoluţia cererii pentru
serviciile de consultanţă pentru afaceri la nivelul anului 2005, la care au participat mai
multe firme de specialitate în domeniu, putem menţiona că puţine sunt IMM-urile care au
apelat la servicii de consultanţă în mod regulat (6,6%), un procent mai ridicat (15,6%) au
făcut-o în mod sporadic, şi mai mult decât atât, marea majoritate nu au solicitat niciodată
astfel de servicii în timpul vieţii lor active (77,1%), conform figurii de mai jos.
0 20 40 60 80 100
Agricultura
Industria si Energie
Constructii
Comertul
Hoteluri si rest.
Transport si comunicatii
Alte servicii
Printre factorii care stimulează cererea de servicii de consultanţă din România, cei mai
importanţi sunt:
Oportunităţile apărute pe noi pieţe;
Noi abordări, inovative în companii; optimism în unele sectoare (i.e. energie);
Nevoia de a restructurare a companiilor şi optimizarea proceselor;
34
http://animmc.ro/raport_anual/acces_servicii_sprijinire/
57
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Nevoia de management performant;
Cererea de servicii pentru programe finanţate de UE.
Perspectivele pentru 2010 nu sunt optimiste în ciuda creşterii cererii.
Principalele priorităţi pentru clienţi şi deci priorităţi pentru consultanţă vor fi:
Reducerea costurilor,
Managementul riscului;
Abordarea de noi pieţe;
Concurenţă sporită;
Creştere şi inovare;
Managementul clienţilor şi furnizorilor;
Implementarea de noi sisteme IT şi de comunicare;
În această conjunctură, în care capacitatea clienţilor de a investi s-a diminuat din raţiuni
de criză şi incertitudine, piaţa de consultanţă va trebui să facă faţă unor provocări:
Să susţină necesităţile clienţilor care solicit reducerea costurilor şi consolidarea
afacerilor;
Să ajute sectorul public să-şi crească eficienţa şi să-şi dezvolte capacităţile
potenţiale
Să soluţioneze o parte din cerinţe chiar în condiţii de criză pentru a putea profita
ulterior de procesul de relansare economic;
Să facă faţă concurenţei firmelor străine;
Să facă faţă nevoii de personal calificat;
Să soluţioneze proiectele în dificultate (datorită recesiunii, lipsei de finanţare
etc.);
Să facă faţă reorganizării sectorului public.
58
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
c. dificultatea de a participa la proiecte internaţionale din alte ţări (exportul
de consultanţă este foarte mic şi de multe ori cifrele raportate nu reflectă
realităţile);
4) Lipsa unui control consistent și adecvat cu privire la calitatea serviciilor:
a. creşterea numărului de competitor neloiali, de calitate îndoielnică, care
sublicitează.
b. multe companii noi apar pe piaţă. Se creează confuzie între clienţi datorită
diferenţelor uriaşe de preţuri şi de calitate.
5) Lipsa de personal calificat şi stabil; dificultăţi în angajarea de personal calificat;
6) Informaţii parţiale și insuficiente, existente pe piaţă cu privire la cererea de servicii
de consultanţă;
7) Factorii cu impact nefavorabil care influenţează furnizorii de servicii de consultanţă
ce sunt legate de măsurile negative ale beneficiarului:
a. reducerea bugetului; a apărut o subfinanţare serioasă în sectoarele atinse de
recesiune şi o abordare mai restrictivă referitoare la costuri;
b. schimbări ale deciziilor şi soluţiilor constructive;
c. schimbarea amplasamentului investiţiilor.
8) Dependenţa mare de fondurile UE:
a. multe firme de consultanţă (66%) consideră că cea mai mare oportunitate
pentru anii următori este legată de fondurile structurale;
b. administraţia centrală şi locală absoarbe o pondere mare din oferta
existentă.
9) Constrângeri apărute din condiţiile restrictive ale caietelor de sarcini la achiziţiile
publice:
a. licitaţiile ISPA s-a cerut o cifră de afaceri de peste €1.5 Milioane ceea ce a
fost o constrângere uriaşă pentru companiile de consultanţă indigene care
nu aveau o astfel de CA;
b. solicitarea de referinţe excesive au eliminate multe firme româneşti;
c. costuri mari de participare la licitaţii care nu pot fi recuperate ulterior
(traduceri, copii legalizate, etc.);
10) Disfuncţii apărute din modul de evaluare a ofertelor de consultanţă:
a. există o subiectivitate mare asupra criteriului cele mai avantajate proiecte
din punct de vedere economic;
b. criteriul: preţul cel mai mic, ridică alte neajunsuri importante. Preţurile
scăzute (uneori până la 40% din suma solicită) sunt acceptate, fără a se lua
în considerare faptul că acestea nu se pot realiza în realitate. Se merge pe
un preţ de dumping şi calitatea proiectului se reduce;
c. există multe licitaţii în care se cer puncte de vedere de la ANRMAP şi se
primesc multe răspunsuri diferite pentru aceeaşi întrebare. Este nevoie de o
practică unitară în acest sens;
59
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Concluziile rezultate din discuţiile avute în cadrul Grupului de Lucru: Serviciile publice şi
private de consultanţă destinate mediului de afaceri sunt prezentate în continuare.
Subiectul 1: Cadrul instituţional şi legislativ este suficient dezvoltat pentru a permite
activitatea firmelor de consultanţă? Au răspuns toţi participanţii.
Concluziile au fost următoarele:
nu există un deficit major de legislaţie sau disfuncţionalităţi percepute de firmele
de consultanţă; nu este nevoie de măsuri suplimentare pentru serviciile de
consultanţă;
permisivitatea legii în legătură cu opţiunea liberă pentru forma de organizare a
unei firme de consultanţă este percepută ca un avantaj;
se consideră utilă furnizarea de exemple de bună practică de către asociaţiile
profesionale din domeniul consultanţei cu privire la forma de organizare a firmelor
de consultanţă;
se consideră utilă punerea la punct a unor mecanisme informale de atestare a
firmelor de consultanţă în funcţie de anumite criterii de calitate pe care acestea le
îndeplinesc (spre exemplu, garantarea prin mecanismul de atestare naţională
practicată de AMCOR), fără ca un astfel de mecanism să îngrădească principiul
liberei concurenţe şi al accesului nediscriminatoriu pe piaţă pentru toate firmele
active în domeniu;
se consideră utilă punerea la punct a unor mecanisme pentru furnizarea de pachete
minimale de consultanţă („consultanţă primară”) la nivelul autorităţilor publice
locale, cu titlu gratuit, pentru firmele mici, care nu îşi permit să apeleze la firme
de consultanţă specializate;
se consideră necesară profesionalizarea serviciilor de consultanţă prestate de
firmele româneşti, în comparaţie cu firmele străine mari active pe piaţa din
România şi este utilă realizarea unor studii care să monitorizeze nu numai numărul
şi valoarea serviciilor de consultanţă prestate, ci şi a impactului şi a eficacităţii
acestor servicii pentru entităţile care au beneficiat de ele;
se consideră utilă stimularea asocierii firmelor mici de consultanţă pentru a creşte
calitatea serviciilor şi pentru a creşte gradul lor de reprezentativitate la nivel
naţional.
cadrul instituţional şi legislativ este relativ fragmentat în sensul că mai multe acte
de reglementare conţin prevederi referitoare la serviciile de consultanţă;
Se consideră utilă asocierea firmelor mari de consultanţă străine cu firmele de
consultanţă românești pentru că asigură transferul de know-how şi permite, în
timp, firmelor de consultanţă romanești să răspundă cerinţelor minime necesare
pentru participarea la licitaţii.
60
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
intervenţia pe piaţă trebuie să fie limitată. Este preferabil sistemul recomandărilor
pe bază de bune practici din partea asociaţiilor profesionale în domeniu decât
intervenţionismul public;
autorităţile ar trebui să se preocupe ca, la nivelul instituţiilor de nivel central şi
local, să existe o comunicare omogenă, unitară şi să se asigure feedback în relaţia
de comunicare cu piaţa de consultanţă;
consultantul trebuie să înceapă să fie privit ca un partener de către instituţiile
statului, nu ca un concurent sau ca o sursă de risipă a fondurilor;
este utilă legalizarea activităţilor de lobby în România;
resursele alocate intervenţiei trebuie să fie limitate pentru a nu distorsiona piaţa;
furnizarea de consultanţă primară de către autorităţile publice este binevenită;
intervenţia ar trebui să fie de natura conștientizării, mai ales în rândul micro-
întreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, asupra beneficiilor aduse de
consultanţă pentru dezvoltarea afacerii.
Subiectul 3: Puncte slabe/tari ale sectorului de consultanţă din România faţă de
concurenţa din alte state membre;.
Concluzia generală a fost că atuurile firmelor de consultanţă din România sunt:
o Cunoaşterea bună a realităţilor locale;
o Reţea de afaceri sau reţea de cunoştinţe mai bună;
o Potenţial de creştere ridicat;
o Potenţial de competitivitate prin preţ/tarif.
Nu au fost considerate atuuri sau au fost considerate incerte următoarele:
Know-how ridicat;
Calificare bună a forţei de muncă;
Capital propriu însemnat.
Au fost menţionate ca puncte slabe interne şi/sau disfuncţionalităţi externe, următoarele:
- lipsa de profesionalism a anumitor firme româneşti;
- lipsa de focalizare pe rezultate;
- expertiza limitată în prestarea de servicii de consultanţă de anvergură şi la
standarde ridicate de calitate;
- lipsa unei platforme adecvate de comunicare cu instituţiile statului;
- acces limitat la finanţare, mai ales pentru firmele mici;
- diferenţialul de rentabilitate între proiectele publice şi cele private (în favoarea
celor din prima categorie).
În aceste condiţii a apărut comentariul privind capacitatea firmelor româneşti de a
participa la proiecte de consultanţă în afara ţării sau de a face faţă competiţiei cu firmele
străine pe piaţa din România.
Unii participanţi au văzut ca oportunitate, extinderea serviciilor de consultanţă românești
pe piaţa regională (avantaj competitiv faţă de firmele de consultanţă din Europa de Vest,
cunoaşterea limbii - pentru Republica Moldova - a culturii și a mediului economic, social și
politic - pentru ţările din fostul bloc comunist).
61
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Subiectul 4: Care ar trebui să fie rolul învăţământului superior în furnizarea de servicii
de consultanţă?
- a existat quasi-unanimitate în rândul participanţilor că sistemul de învăţământ din
România nu contribuie activ la oferta de pe piaţa de consultanţă din România, deşi
o astfel de implicare se dovedeşte de succes în numeroase state membre ale
Uniunii Europene;
- se consideră că sistemul de învăţământ superior din România are potenţial de a
oferi servicii de consultanţă înalt specializate (de nişă), mai ales în domeniul
tehnic;
- se consideră că ar trebui să fie întărită interfaţa camere de comerţ – patronate –
IMM-uri – universităţi în domeniul serviciilor de consultanţă pentru mediul de
afaceri.
Subiectul 5: Formularea de obiective pentru îmbunătăţirea pieţei serviciilor de
consultanţă din România
Participanţii la FG au notat următoarele obiective:
- creşterea standardelor de profesionalism în prestarea serviciilor de consultanţă prin
mobilizarea unor sisteme informale de certificare a calităţii şi credibilităţii firmelor
de consultanţă;
- valorificarea potenţialului camerelor de comerţ la nivel local pentru prestarea de
servicii de consultanţă şi implicarea acestora în procesele de consultare pentru
actele normative ce vizează piaţa serviciilor de consultanţă;
- asigurarea cu titlu de gratuitate, cu sprijinul statului, a unui pachet de servicii de
consultanţă primară, mai ales pentru firmele mici;
- asigurarea unui grad mai ridicat de transparenţă privind piaţa serviciilor de
consultanţă şi creşterea gradului de conştientizare privind importanţa serviciilor de
consultanţă în economie.
62
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Din cele arătate în acest studiu se pot trage o serie de concluzii cu privire la serviciile
publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
7.1 Consultanţa oferită de instituţii publice
63
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
special micile întreprinderi, pot fi descurajate să exploreze multiplele oportunităţi
existente pe piaţa unică de o serie de obstacole: bariere lingvistice, lipsa de informaţii
privind piaţa, lipsa de cunoştinţe privind cerinţele şi procedurile administrative. Domeniul
principal acoperit de serviciile specializate de consultanţă și asistenţă ale UE o este cel al
IMM-urilor.
Aceste servicii au caracter de serviciu public şi sunt gratuite.
Tabelul 7-1. Sumarul serviciilor de consultanţă furnizate mediului de afaceri de instituţii publice
64
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Nr. Instituţia Tipul Aria de Tipul consultanţei oferite mediului de afaceri
crt. instituţiei responsabili-
tate
judeţeană descentra Asistenţă pentru întreprinderi (în domeniul
lizate managementului, studiilor de piaţă, studii de
fezabilitate).
NOTĂ: Deoarece studiul de faţă nu a avut drept obiectiv inventarierea exhaustivă a tuturor serviciilor de
consultanţă oferite de instituţii publice, este posibil ca unele instituţii să nu fie menţionate.
65
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
dezvoltarea elaborarea şi implementarea de programe şi proiecte
întreprinderilor care sprijină activitatea de dezvoltare economică a
mici şi mijlocii) IMM;
consultanţă pentru atragerea şi utilizarea de surse
financiare interne şi externe.
66
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
mediu de salariaţi angajaţi de o firmă de consultanţă. De asemenea şi cifra de afaceri este
extrem de redusă. În anul 2005 valoarea medie a cifrei de afaceri era de 0,268 milioane
lei/an (aprox. 74.000€/an) iar în anul 2008 aceasta a ajuns la aproape 0,5 milioane lei /an
(aprox. 135.000 €/an). Cele mai mari cifre de afaceri (medie anuală) se înregistrează în
Regiunea Bucureşti-Ilfov şi în Regiunea Sud iar cele mai mici în Regiunile Sud-Vest şi
Centru.
Prin prisma numărului de firme de consultanţă, se poate constata că 40% din total sunt
situate în Regiunea Bucureşti – Ilfov. Un număr mai ridicat de firme de consultanţă se
regăsesc în Regiunea Centru (11,7% în anul 2008) şi Regiunea NV (13,1%). Cel mai redus
număr de firme de consultanţă (4%) se regăsesc în Regiunea Sud-Vest.
Din punct de vedere al numărului mediu de salariaţi se constată că 50% din aceştia sunt
concentraţi în Regiunea Bucureşti-Ilfov, urmată de Regiunea Nord-Vest cu 10% şi Regiunea
Centru (9,1%). În anul 2008, aproximativ 70% din personalul angajat în domeniul serviciilor
de consultanţă era concentrat în cele trei regiuni menţionate. Regiunea Sud-Vest are cei
mai puţini angajaţi în domeniul consultanţei (3,2% în anul 2008).
Din punct de vedere al cifrei de afaceri, situaţia este şi mai dezechilibrată. În Regiunea
Bucureşti-Ilfov, firmele de consultanţă înregistrează o cifră de afaceri de 63,4% din totalul
cifrei de afaceri la nivel naţional (anul 2008). Cifre de afaceri mai importante sunt
înregistrate în regiunile Sud (6,8%), Vest (6%), Nord-Vest (7,6%) şi Centru (6,4%) iar cele
mai mici valori ale cifrei de afaceri se înregistrează în Regiunea Sud-Vest (2,1% în anul
2008).
Principalii factori care au stimulat piaţa de consultanţă în România, au fost:
1) Programele structurale şi cererea din partea autorităţilor publice;
2) Creşterea economică;
3) Stabilitatea macroeconomică;
4) Investiţiile străine în România;
5) Proiectele de infrastructură.
Cererea mare din partea sectorului public se explică prin componentele de asistenţă
tehnică ale programelor operaţionale care însumează peste 900 milioane € pentru perioada
2007-2013. Cel mai important program operaţional, din acest punct de vedere, este
Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică cu o valoare de 212,8 milioane €.
Printre factorii care stimulează cererea de servicii de consultanţă din România, cei mai
importanţi sunt:
oportunităţile apărute pe noi pieţe;
noi abordări, inovative în companii; optimism în unele sectoare (i.e. energie);
nevoia de restructurare a companiilor şi optimizarea proceselor;
nevoia de management performant;
cererea de servicii de asistenţă tehnică pentru programe finanţate de UE.
Principalele priorităţi pentru clienţi şi deci priorităţi pentru consultanţă vor fi:
Reducerea costurilor;
Managementul riscului, creştere şi inovare;
Abordarea de noi pieţe şi concurenţa sporită din partea firmelor din Europa;
Managementul clienţilor şi furnizorilor;
67
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Implementarea de noi sisteme IT şi de comunicare.
În această conjunctură, în care capacitatea clienţilor de a investi s-a diminuat din raţiuni
de criză şi incertitudine, piaţa de consultanţă din România va trebui să facă faţă unor
provocări:
Să susţină necesităţile clienţilor care solicită reducerea costurilor şi consolidarea
afacerilor;
Să ajute sectorul public să-şi crească eficienţa şi să-şi dezvolte capacităţile de
administrare;
Să soluţioneze o parte din cerinţe chiar în condiţii de criză pentru a putea profita
ulterior de procesul de relansare economic;
Să facă faţă concurenţei firmelor străine;
Să facă faţă nevoii de personal calificat;
Să gestioneze proiectele în dificultate (datorită recesiunii, lipsei de finanţare etc.);
Să facă faţă reorganizării sectorului public.
68
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
69
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
a. măsuri pentru clarificarea criteriilor de selectare a celei mai bune oferte
(criteriului cele mai avantajate proiecte din punct de vedere economic);
b. măsuri pentru eliminarea din licitaţie a firmelor care fac dumping;
c. măsuri pentru a asigura o practică unitară a ANRMAP; aceleaşi probleme să
fie soluţionate în mod similar;
5) Măsuri instituţionale:
a. măsuri pentru valorificarea potenţialului camerelor de comerţ la nivel local
pentru prestarea de servicii de consultanţă;
b. măsuri pentru întărirea interfeţei camere de comerţ – patronate – IMM-uri –
universităţi în domeniul serviciilor de consultanţă pentru mediul de afaceri;
c. studiu de analiză pentru compatibilizarea statisticii serviciilor de consultanţă
din România cu statistica utilizată în rapoartele internaţionale;
d. măsuri pentru identificarea şi eliminarea criteriilor excesive impuse firmelor
de consultanţă la participarea la licitaţii (traduceri, legalizări, alte condiţii);
e. măsuri pentru identificarea şi eliminarea suprapunerilor serviciilor furnizate
de instituţii publice şi private.
70
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
9 Anexe
71
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Notă: alocările de timp pentru fiecare etapă sunt orientative; moderatorul poate decide
schimbarea dinamicii în funcţie de modul în care decurg discuţiile. Se va respecta timpul
total al discuţiei și vor fi alocate obligatori 10 minute la final pentru concluziile
moderatorului și validarea acestora de către participanţi.
3.3.Încheiere
Vă mulţumim foarte mult pentru timpul acordat și pentru sugestiile făcute. Suntem
convinși că ele vor contribui la realizarea unei strategii bine fundamentate pentru
dezvoltarea mediului de afaceri din România. O să păstrăm legătura cu dvs. pentru
etapele ulterioare ale proiectului și pentru a vă transmite produsul final….
4. Logistică
a. Pentru înregistrarea focus-grupului se vor utiliza două reportofoane digitale,
poziţionate astfel încât să se poată înregistra pe fiecare întreaga conversaţie.
Reportofoanele și calitatea sunetului vor fi testate de la distanţele maxime faţă de
reportofon (pentru a fi siguri că se poate asculta sunetul ulterior).
b. Fiecare sală este dotată cu flipchart care va fi utilizat de asistentul moderatorului
pentru a consemna la final concluziile discuţiei.
c. Fiecare sală a fi dotată cu laptop și videoproiector pentru a proiecta prezentarea
sintetică a proiectului (titlu, scop, obiective, beneficiar) și pentru a derula
întrebările / temele de discuţie (o temă pe pagină).
5. Recomandări pentru moderator / moderatoare și asistentul / asistenta sa:
1. Moderatorul va avea grijă maximă la:
a. Conducerea efectivă a discuţiei, capacitarea fiecărui vorbitor și menţionarea
numelui fiecăruia atunci când ia cuvântul;
b. Timpul alocat fiecărui vorbitor și timpul total de derulare;
c. Validarea listei finale de propuneri / concluzii.
2. Moderatorul și asistentul vor avea grija la:
72
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
d. Acurateţea consemnării propunerilor și buna funcţionare a aparatelor de
înregistrare;
e. Crearea uneia atmosfere de discuţie plăcute și relaxante.
4. Asistentul moderatorului va avea grijă maximă la următoarele aspecte:
f. Notarea în timp real a propunerilor și ideilor avansate de participanţi;
g. Sprijinirea moderatorului dacă este cazul.
73
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
74
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Introducerea de standarde, managementul calităţii, norme tehnice, atestări,
autorizări
Protecţia mediului
Managementul afacerii, planuri de afaceri, studii de fezabilitate
Alte activităţi (precizaţi __________________________)
5. Care consideraţi că sunt domeniile de consultanţă care nu pot fi acoperite
corespunzător de oferta internă (se pot selecta mai multe domenii):
Informatică (soft şi hard)
Asistenţă juridică
Instruire, pregătire profesională
Contabilitate, consultanţă fiscală
Arhitectură, urbanism
Difuzarea de informaţii
Introducerea de standarde, managementul calităţii, norme tehnice, atestări,
autorizări
Protecţia mediului
Managementul afacerii, planuri de afaceri, studii de fezabilitate
Alte activităţi (precizaţi __________________________)
Nici una de mai sus
Nota. La întrebarea 5 trebuie permisă alegerea multiplă
6. Cum apreciaţi piaţă de consultanţă din România?
Concurenţială
Puţin concurenţială
Neconcurenţială
7. Care ar trebui să fie problemele din domeniul serviciilor de consultanţă din
România pe care intervenţia prin politici publice le poate rezolva?
pieţe neconcurenţiale
cerere redusă pentru servicii de consultanţă
ofertă redusă
slăbiciuni instituţionale
sector informal important
Toate cele mai de sus
Alt criteriu: precizaţi ______________________________________
75
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
9. În ce masură consideraţi că piaţa serviciilor de consultanţă din România se
confruntă cu probleme de funcţionalitate?
în foarte mare măsură
în mare măsură
nu se confruntă cu probleme
în foarte mică măsură
în mică măsură
10. În cazul lipsei unor servicii pentru consultanţă sau instruire profesională
autorităţile ar trebui să:
Furnizeze serviciile lipsă
Impulsioneze crearea unei pieţe
11. În cazul deciziei autorităţilor de a interveni pe o piaţă disfuncţională pentru
consultanţă sau instruire profesională ar trebui să:
Furnizeze serviciile lipsă pe o durată lungă de timp prin furnizarea anuală de
resurse pentru intervenţie
Furnizeze serviciile lipsă pe o durată limitată de timp şi să limiteze resursele
implicate
12. În cazul deciziei autorităţilor de a dezvolta programe pentru consultanţă sau
instruire profesională ar trebui să:
Dezvolte programe standard pentru toţi beneficiarii potenţiali
Dezvolte programe specifice pentru diversele categorii de beneficiari
(natura problemei, natura afacerii, gradul de educaţie al beneficiarului,
nivelul tehnologic etc.).
13. Cum apreciaţi implicarea învăţământului superior pe piaţa serviciilor de
consultanţă din România?
Foarte ridicat
Ridicat
Mediu
Scăzut
Foarte scăzut
14. Care este regiunea de dezvoltare în care sunt cele mai importante oportunităţi
de consultanţă în perioada următoare (2010-2012)?
Bucureşti-Ilfov;
Sud Muntenia;
Sud-Est;
Nord-Est;
Centru;
Nord-Vest;
Vest;
76
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Sud-Vest Oltenia.
15. Care este rolul programelor operaţionale pentru piaţa de consultanţă?
Vor avea un efect pozitiv prin dinamizarea pieţei
Vor reduce participarea naţională prin atragerea concurenţei din alte state
membre
Ambele efecte se vor manifesta
16. Programele operaţionale dinamizează cererea de servicii de consultanţă mai
ales pentru:
Autorităţi publice locale sau centrale
Sectorul privat
Pentru ambele sectoare în mod egal
17. Există riscul ca Programele operaţionale să orienteze cererea de servicii de
consultanţă mai ales pentru autorităţi în defavoarea sectorului privat:
Da
NU
18. Care sunt atuurile firmelor de consultanţă din România (alegere multiplă)
Know-how ridicat
Calificare bună a forţei de muncă
Cunoaşterea bună realităţilor locale
Reţea de afaceri şi cunoştinţe mai bună
Capital propriu însemnat
Alte atuuri precizaţi _________________________
Nota. La întrebarea 18 trebuie permisă alegerea multiplă
19. Care sunt punctele slabe ale sectorului de consultanţă din România? (alegere
multiplă)
Fragmentare mare
Concentrare regională crescută
Lipsa de resurse financiare pentru a participa la licitaţii internaţionale
Lipsa unui portofoliu semnificativ de proiecte de succes
Lipsa de personal calificat/recunoscut
Experienţa internaţională redusă
Alte puncte slabe, precizaţi _________________________
Nota. La întrebarea 19 trebuie permisă alegerea multiplă
20. Apreciaţi oportunitatea introducerii următoarelor tipuri de măsuri în Strategia
de dezvoltare a mediului de afaceri (cu scala de notare de la 1-4 unde 1 = total
oportună, 2= oportună, 3= neoportună, 4 = total neoportună) pentru a
îmbunătăţi piaţă de consultanţă din România?
a) Măsuri instituţionale
77
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
b) Măsuri legale (de reglementare)
c) Măsuri Fiscale, economice
d) Nu este nevoie de măsuri speciale
e) Altele (precizaţi) __________________________________
21. Enumeraţi două măsuri importante pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri din
perspectiva furnizorilor de consultanţă
_________________________________
__________________________________
Vă mulţumim!
78
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
7
6 Instruire
profesionala
5
Consiliere MP
4
3 Consultanta afaceri
2
Consultanta F/C
1
0
79
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
5
Foarte ridicat
4
Ridicat
3 Mediu
2 Scazut
Foarte scazut
1
NA
0
12 Contabilitate/f
iscal
10
Instruire/PP
8
Asistenta
6
juidica
4 Inform atica
2 S/H
Afaceri/SF
0
Consultanţa de afaceri este cel mai mult acoperită de către oferta internă, fiind urmată de
managementul calităţii, protecţia mediului și difuzarea de informaţii. Cu o singură
menţiune întâlnim: Informatică, Instruire/PP, Arhitectură/urbanism și Cercetare-
dezvoltare. Nici o menţiune pentru Asistenţa juridică și 4 răspunsuri menţionează alte
domenii.
5
Afaceri
4
Managementul
3
calitatii
2 Protectia
mediului
1 Difuzarea de
informatii
0
80
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
10
Concurentiala
8
Putin
6
concurentiala
4 Neconcurentia
la
2 NA
Fig. 7 Categorii de probleme care se pot rezolva prin promovarea de politici publice
10
Slabiciuni
8 institutionale
Cerere redusa
6
4 Oferta redusa
2 NA
14
12
Concurenta
10
8 Complementar
6 itate
4 NA
2
0
81
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Majoritatea respondenţilor apreciază că problemele de funcţionalitate ale pieţei de
consultanţă din România sunt prezente în foarte mare măsură (2) sau în mare măsură (10).
Numai 2 respondenţi consideră că nu există probleme.
Fig. 9 Funcţionalitatea serviciilor de consultanţă
Foarte mare
10 masura
Mare masura
8
Nu sunt
6 probleme
4 Foarte mica
masura
2 Mica masura
0 NA
14
12
Furnizare
10
servicii lipsa
8 Crearea unei
6 piete
4 NA
2
0
82
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Fig. 11 Modul de intervenţie al autorităţilor pentru eliminarea disfuncţionalităţilor de pe
piaţa serviciilor de consultanţă
7
6
Durata
5 lunga/resurse
4 anuale
Durata
3 limitat/resurse
limitate
2 NA
1
0
14
12
Programe
10
standard
8 Programe
6 specifice
4 NA
2
0
10
8 Foarte ridicat
Ridicat
6
Mediu
4 Scazut
Foarte scazut
2 NA
București-Ilfov și Nord-Est sunt regiunile cu cel mai mare potenţial privind dezvoltarea
serviciilor de consultanţă. Acest răspuns poate fi comentat în strânsă corelaţie cu
răspunsul la întrebarea 13, reflectând faptul că regiuni de dezvoltare care au centre
universitare mari nu prezintă oportunităţi de dezvoltare a serviciilor de consultanţă.
83
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Fig. 14 Oportunitatea dezvoltării serviciilor de consultanţă la nivel regional
8 BI
7 Sud
6 Sud-Est
5 Nord-Est
4 Centru
3 Nord-Vest
2 Vest
1 Sud-Vest
0 NA
Dinamizarea
6
pietei
5
Reducere
4 participare
nationala
3
Ambele efecte
2
1 NA
0
5 Autoritati
4 Sector privat
3
Ambele
2 sectoare
NA
1
84
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
8
7
6
5 Da
4 Nu
3 NA
2
1
0
14
Know-how
12
Calificare buna a RU
10
Cunoasterea
8 realitatilor locale
6 Retea de afaceri
4 Capital propriu
2 Altele
Fragmentare
12
Concentrare
10 regionala
Lipsa resurse
8 financiare
6 Lipsa portofoliu
4 Lipsa personal
2 Experienta
redusa
0
Altele
85
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
cu caracter legal, de reglementare, ca foarte oportună sau oportună introducerea unor
măsuri cu caracter fiscal-economic, oscilează în ceea ce privește introducerea unor măsuri
speciale și nu consideră oportună introducerea unor altor măsuri. Aceste răspunsuri sunt în
strânsă corelaţie cu răspunsurile la întrebările precedente.
1 0
6 Scor - 1
Scor - 2
Scor - 3
Scor - 4
Fig. 20b Oportunitatea introducerii unor măsuri legale (de reglementare) în Strategia de
dezvoltare a mediului de afaceri (1 – total oportună, 2 – oportună, 3 – neoportună, 4 – total
neoportună)
5
4 Scor - 1
Scor - 2
Scor - 3
Scor - 4
86
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
1
5
Scor - 1
5 Scor - 2
Scor - 3
Scor - 4
Fig. 20d Nu este nevoie de introducerea unor măsuri speciale în Strategia de dezvoltare a
mediului de afaceri (1 – total oportună, 2 – oportună, 3 – neoportună, 4 – total neoportună)
5
Scor - 1
Scor - 2
Scor - 3
5 Scor - 4
5
4 Scor - 1
Scor - 2
Scor - 3
Scor - 4
87
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Interviu
LOCUL ŞI DATA DESFĂŞURĂRII INTERVIULUI
_____________________________________________________________________
PERSOANA INTERVIEVATĂ:
_____________________________________________________________________
INSTITUŢIA, FUNCŢIA:
_____________________________________________________________________
Scurtă prezentare a proiectului de elaborare a Strategiei pentru îmbunătăţirea şi
dezvoltarea mediului de afaceri (www.proiect-dma.ro)
• Scurtă prezentarea a studiului: Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă
destinate mediului de afaceri din România - studiu calitativ şi cantitativ
I. Ce rol joacă instituţia dvs. în mediul de afaceri şi/sau domeniul consultanţei ?
______________________________________________________________
II. Ce servicii sau produse oferiţi?
Enumeraţi primele trei categorii de servicii/produse pe care le oferiţi.
_____________________________________________________________________
Completaţi de ex. cu: instruire profesională, servicii de informare, consultanţă
fiscală/contabilă, consultanţă juridică, consultanţă în informatică etc.
88
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
IV. Ce măsuri ar fi potrivite pentru reducerea gradului de fragmentare şi consolidarea
firmelor de consultanţă din România?
a. Măsuri pentru a creşte gradul de reprezentativitate la nivel naţional
b. Măsuri pentru stimularea asocierii firmelor mici de consultanţă pentru a creşte
calitatea serviciilor şi pentru a creste accesibilitatea acestora la contracte de valori mari
c. Alte măsuri _____________________________________________________
89
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
e. Alte măsuri _____________________________________________________
f. _________________________________________________________
XI. Enumeraţi două măsuri importante pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri din
perspectiva instituţiei dvs.
• _________________________________
• __________________________________
90
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
91
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
92
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Nr.
Nume participant Instituţie/Organizaţie
crt.
93
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Nr.
Nume participant Instituţie/Organizaţie
crt.
94
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
95
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
BAIA MARE - Bd. Independenţei nr. 4B, Baia Mare, Cod 430123, judeţul MARAMUREŞ.
- tel./ fax : 0262 213753
- e-mail : crpppimm@bic.cdimm.org; carmen@bic.cdimm.org
- http://crpppimm.cdimm.org/
Coordonator : Nicolae DĂSCĂLESCU- Preşedinte CDIMM
persoană de contact: Ing. Carmen NEACŞU - Director Centru
BIHOR - str. Roman Ciorogariu nr. 65, ORADEA, Cod 410009, CP 211, judeţul BIHOR
- tel: 0259 417807; 0359417991; 0359417992
- fax: 0259 47 0015
- e-mail : secretariat@ccibh.ro
Coordonator activitate Centru: dl.Constantin BADEA - Director General CCI BIHOR
persoană de contact : dna. Mihaela SECARA
BISTRIŢA-NĂSĂUD- Str. Petre Ispirescu nr. 15 A, Bistriţa, Cod 420081, judeţul BISTRIŢA-
NĂSĂUD
- tel. 0263 230640; 230400; 210038
- fax. 0263 230640; 210039
- e-mail : office@ccibn.ro sau relatii@ccibn.ro
- www.cciabn.ro
- Adresa pentru corespondenţă: Oficiul Poştal 1, Căsuţa Poştală 18, Bistriţa 420081, judeţ
Bistriţa -Năsăud
Coordonator: dl. Vasile BAR- Preşedinte CCIA Bistriţa
- responsabil centru: dl. Ing. Daniel Cristian BĂLAN-tel: 0733.900.193
96
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
BRĂILA- str. Pensionatului nr. 3, C.P. 6-42, Brăila, Cod 810245, judeţul BRĂILA
- tel/fax : 0239 613716; 613172; 614324
- e-mail :cciabr@brx.ssibr.ro
Coordonator: dl. Ioan CHIRIACESCU, Director Executiv CCIA
- responsabil centru: dna. Ing. Angela SPIRIDON
97
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
COVASNA - Sediul ASIMCOV, str. Presei nr.4 , Sfântu Gheorghe, Cod 520009, judeţul
COVASNA O.P.1, C.P. 167
- tel/fax: 0267 318152
- e-mail : stanciu@planet.ro
Coordonator: dl. Miklos Levente BAGOLY- Preşedinte ASIMCOV
- Responsabil centru: dna Adelina STANCIU- telefon : 0744435291
CRAIOVA- STR. Libertăţii nr. 19, Corp Administrativ Universitate, cam. 208-209
Craiova, Cod 200583, Judeţ DOLJ
- pentru corespondenţă CP. 609, Oficiul Poştal 6 (OP 6), Craiova
- tel/fax: 0251 534880
- e-mail : inventii@administrativ.ucv.ro
- e-mail : ghmanolea@em.ucv.ro sau gmanolea@gmail.com
- www.central.ucv.ro/newwebpg/ciitt/CRPPI.htm sau http://em.ucv.ro/cercetare/ciitt
Coordonator : Prof. dr. ing. Gheorghe MANOLEA - tel : 0744771432
Persoană de contact: Prof. dr. ing. Gheorghe MANOLEA
IAŞI- Campus Universitar Tudor Vladimirescu, bl T-24, Et 1, cod 700305, CP 2002, Of. Poştal
10, Iaşi.
- tel/fax 0232 214763
- e-mail : inventica@inventica.org.ro
Coordonator: dl. Prof. Univ. Dr. ing. Boris PLAHTEANU
SUCEAVA - str. Universităţii nr. 15-17, Suceava, Cod 720229, judeţul SUCEAVA
98
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
- tel. 0230 521506; 520099
- fax.0230 520099; 521506
- e-mail : ccisv@ccisv.ro; ovidon@ccisv.ro;
Coordonator: cons. jur. Ovidiu DONŢU - Director General CCIA
- tel. 0741221494
TIMIŞ - Sediul lucrativ str. Piaţa Victoriei nr.3 , parter, sediu al CCIA Timiş, Timişoara, Cod
300030, judeţul TIMIŞ
- tel: 0256 497136
- fax. 0256 219173
- e-mail : Aurelia.Chira@cciat.ro ;ru@cciat.ro
- www.cciat.ro
Coordonator: dl. Georgica CORNU - Preşedinte CCIA
Responsabil centru: dna. Aurelia CHIRA, Consilier ; mobil :0745 422896
Sursa: http://www.osim.ro/centre/listacentreaug.htm
99
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
1. Nord-Est 5 11 220%
2. Sud-Est 5 9 180%
3. Sud 3 6 200%
4. Sud-Vest 1 2 200%
5. Vest 5 8 160%
6. Nord-Vest 6 9 150%
7. Centru 14 20 143%
8. Bucureşti-Ilfov 48 99 206%
Total 87 164 189%
Sursa: www.osim.ro
100
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
101
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Anexa 12.
Cifra de afaceri şi rezidenţa (pentru firmele de consultanţă din România)
- milioane lei -
Total Total din care:
2006 2007
Activitatea rezidenţi în cadrul în afara
UE UE
Activităţi de testări şi analize 510,5 582,8 516,3 62,8 3,7
tehnice
Informatică şi activităţi conexe 5332,7 7112,7 5801,9 1085,3 225,5
Activităţi juridice 35,0 48,9 48,9 - -
Activităţi de contabilitate, revizie 876,4 1166,1 1053,8 102,7 9,6
contabilă, consultanţă în
domeniul fiscal
Activităţi de arhitectură, 4573,1 6424,9 5870,0 469,0 85,9
inginerie şi servicii de consultanţă
tehnică legate de acestea
Publicitate 4205,6 5801,1 5210,1 551,4 39,6
Activităţi de studiere a pieţei şi 517,6 636,2 504,9 81,1 50,2
de sondaje
Selecţia şi plasarea forţei de 446,7 656,0 578,4 62,2 15,4
muncă
Activităţi de consultanţă pentru 5025,0 6348,9 4197,7 2099,1 52,1
afaceri şi management
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009
102
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Anexa 13.
Distribuţia cifrei de afaceri pe tipuri de servicii de consultanţă, în România
(2007)
Tabel A. Activităţi de testări şi analize tehnice
Indicatori 2007 Structura
(milioane lei) (%)
Total cifră de afaceri, din care: 582,8 100,0
- servicii de verificare şi analiză tehnică 560,8 96,2
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009
103
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Indicatori 2007 Structura
(milioane lei) (%)
autor şi alte drepturi de proprietate intelectuală
- servicii de consultanţă legală privind licitaţiile 2,6 5,3
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009
Tabel F. Publicitate
Indicatori 2007 Structura
(milioane lei) (%)
Total cifră de afaceri, din care: 5801,1 100,0
- vânzare de spaţiu publicitar pe bază de 1424,6 24,6
contract în media scrisă
- vânzare de spaţiu sau timp publicitar la 627,5 10,8
TV/radio pe bază de contract
104
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Indicatori 2007 Structura
(milioane lei) (%)
- vânzare a publicităţii legate de evenimente 461,8 8,0
- vânzare de spaţiu sau timp publicitar în alte 613,6 10,6
domenii pe bază de contract
- servicii oferite de agenţii de publicitate 2548,7 43,9
Sursa: INS, Informaţii statistice, Seria Statistica Întreprinderii., 2009
105
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
Anexa 14. Evoluţia principalilor indicatori în domeniul consultanţei pentru afaceri (2005-2008)
CAEN ANUL 2005 ANUL 2008
Rev. 1
NUMĂR NUMĂR CA (mil. Nr. Cifra de NUMĂR NUMĂR CA (mil. Nr. Cifra de
AGENŢI MEDIU Lei) Salariaţi/firmă Afaceri AGENŢI MEDIU Lei) Salariaţi/firmă Afaceri
SALARIAŢI medie SALARIAŢI medie
(mil. (mil.
Lei/firmă) Lei/firmă)
TOTAL 42510 125161 11410,3 2,94 0,268 57190 186612 28462,09 3,26 0,498
ROMÂNIA
721 Consultantă în 1210,0 3245,0 611,3 2,68 0,51 1569,0 4593,0 1244,0 2,93 0,79
domeniul
echipamentelor
de calcul
(hardware),
exclusiv
consultanţă şi
furnizare de
programe
722 Consultanţă şi 5422,0 24254,0 2252,5 4,47 0,42 7187,0 40853,0 6122,5 5,68 0,85
furnizare de
programe
informatice
(software)
723 Prelucrarea 992,0 3163,0 188,4 3,19 0,19 1613,0 5776,0 724,3 3,58 0,45
informatică a
datelor
724 Activităţi 277,0 685,0 57,8 2,47 0,21 367,0 1030,0 112,3 2,81 0,31
legate de
băncile de date
726 Alte activităţi 1095,0 3660,0 718,0 3,34 0,66 943,0 3404,0 961,3 3,61 1,02
106
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
legate de
informatică
742 Activităţi de 9135,0 43012,0 2827,0 4,71 0,31 14130,0 60801,0 8410,1 4,30 0,60
arhitectură,
inginerie şi
servicii de
consultanţă
tehnică legate
de acestea
741 7411 Activităţi 556,0 692,0 25,8 1,24 0,05 524,0 620,0 50,1 1,18 0,10
juridice
741 7412 Activităţi de 6193,0 13442,0 760,4 2,17 0,12 8399,0 19326,0 1660,8 2,30 0,20
contabilitate,
revizie
contabilă,
consultaţii în
domeniul fiscal
741 7413 Activităţi de 911,0 2895,0 373,7 3,18 0,41 1068,0 3979,0 810,9 3,73 0,76
studiere a
pieţei şi de
sondaj
741 7414 Activităţi de 16474,0 29217,0 3284,5 1,77 0,20 21358,0 45864,0 8335,0 2,15 0,39
consultare
pentru afaceri
şi management
741 7415 Activităţile 245,0 896,0 310,8 3,66 1,27 32,0 366,0 30,8 11,44 0,96
companiilor de
management
Sursa: date de la INS, 2010
107
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
108
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
AP 1 – Sprijin
AP 2 – Dezvoltarea în
pentru AP 3 – Diseminarea
% din continuare și sprijin
implementarea informaţiei și
Program total pentru funcţionarea % din total % din total
An Total instrumentelor promovarea
Operaţional alocare Sistemului Unic de alocare PO alocare PO
structurale și instrumentelor
PO Management al
coordonarea structurale
Informaţiei
programelor
109
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
10 Bibliografie
A. Cărţi de specialitate
1. Freedman Rick The eConsultant: guiding clients to net success
Editura Jossey-Bass/Pfeiffer, San Francisco, 2001
2. Kubr M. Management Consulting
Asociaţia Consultanţilor în Management din România,
Bucureşti, 1992
3. Mănescu Cristina., Bokor Ferenc Centrul de consultanţă în afaceri: manual de înfiinţare
şi cooperare
Editura Expert, Bucureşti, 1996
4. Mark Pinder., Stuert McAdam Consultanţă în afaceri
Editura Teora, București, 1997
5. Nakel Karl D., Graz Glen L. CPA’s guide to e-Business: 2001 – Consulting and
assurance services
Editura Harcourt Professional Publishing, San Diego,
2000
6. Pleter Thor Octavian Administrarea afacerilor
Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2005
7. Popescu-Nistor Manoela Cultura afacerilor
Editura Economică, Bucureşti, 2003
8. Scarlat C. Iniţierea, dezvoltarea şi managementul afacerilor mici
şi mijlocii: studii şi cercetări despre întreprinzători,
antreprenoriat, managementul afacerilor şi asistenţă
pentru întreprinzători
Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2001
9. Victor Platon (coordonator) Construcţia şi dezvoltarea infrastructurii specifice IMM-
urilor, Editura Expert, 2005
10. Esteban Lafuente BUSINESS DEMOGRAPHY IN ROMANIA: A SUMMARY OF
BUSINESS TRENDS (1999-2005)., CEBR Working Paper
Series, 01-2008., March, 2008., Centre for
Entrepreneurship and Business Research (CEBR)
Universitat Autònoma de Barcelona, Department of
Business Economics
11. Tudor M. Ciumara Piaţa serviciilor de consultanţă în management din
România, Teza de doctorat, INCE, 2010
B. Articole
1. Daniela Antonescu Rolul şi importanţa activităţii de consultanţă în
atragerea şi obţinerea finanţărilor pentru mediul de
afaceri din România
Institutul de Prognoză Economică, Academia Română,
15 mai 2008
2. Dobrescu M. Emilian Sprijinirea IMM-urilor o prioritate comunitară
Revista „Tribuna Economică”, 8 mai 2008
110
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
111
Studiul nr. 3 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
E. Site-uri internet
1) **** http://www.amposcce.minind.ro/
2) **** http://www.animmc.ro/
3) **** http://www.anofm.ro/
4) **** http://www.capital.ro/
5) **** http://www.cnipmmr.ro/
6) **** http://www.ec.europa.eu/
7) **** http://www.esimplu.ro/
8) **** http://www.fseromania.ro/
9) **** http://www.fonduriadministratie.ro/
11) **** http://www.immromania.ro/
12) **** http://www.inforegio.ro/
13) **** http://www.mae.ro/
14) **** http://www.mmediu.ro/
15) **** http://www.mt.ro/
16) **** http://www.oecd.org/
17) **** http://www.programenationale2009.medianetdesign.ro/
18) **** http://www.unido.org/
19) **** http://www.web.worldbank.org/
112
Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din România
F. Acte normative
113