Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Echipa editorială
Lista figurilor
5
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Lista tabelelor
Tabelul 4-1. Sumarul elementelor calitative şi cantitative ale metodologiei folosite Pag 15
la elaborarea studiului
Tabelul 7.1.1 Evoluţia costurilor cu forţa de muncă 2003-2007 (Euro) Pag 39
Tabelul 7.1.2 Evoluţia Pondere Balanţă de Plăţi Netă din PIB (%) Pag 44
Tabelul 7.21. Relevanţa indicatorilor selectaţi în analiză din perspectiva percepţiei Pag 46
investitorilor străini
Tabelul 7.6 - 1 Cotele de calcul pentru impozitul pe venit datorat de nerezidenţi Pag 68
Tabelul 7.6 - 2 Măsuri fiscale pentru promovarea investiţiilor străine directe Pag 78
Tabelul A4.1 Situaţia investiţiilor şi evoluţia acestora în conformitate cu răspunsurile Pag 103
la chestionarului on-line
6
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Lista Abrevierilor
7
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
1. Sumar executiv
8
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
2. Introducere
2.1. Proiectul
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) implementează proiectul
„Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de
afaceri”, cu sprijinul consorţiului format din firmele de consultanţă Archidata (Italia),
Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România).
Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European, prin Programul Operaţional
„Dezvoltarea Capacităţii Administrative” şi are ca obiectiv general îmbunătăţirea
capacităţii MECMA (prin Direcţia Mediul de Afaceri) de planificare strategică, analiză,
monitorizare şi evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea Strategiei
Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării afacerilor reprezintă un element
central al politicilor economice ale României, având în vedere faptul că asigurarea unor
condiţii propice este de importanţă crucială pentru iniţierea, supravieţuirea şi dezvoltarea
afacerilor într-o piaţă liberă, globalizată, competitivă. Sprijinirea, protejarea şi
îmbunătăţirea mediului de afaceri este un domeniu în care intervenţia publică, prin
elementele de politică publică, poate lua forme dintre cele mai diverse şi poate avea un
impact semnificativ asupra dezvoltării economice.
Acţiunile directe ale autorităţilor publice de sprijinire a mediului de afaceri au la bază
cunoaşterea clară a contextului în care trebuie să aibă loc intervenţia publică, a
oportunităţii şi impactului acesteia. Astfel, autoritatea publică îşi stabileşte obiective,
linii de acţiune şi activităţi specifice în cadrul unui proces complex de planificare
strategică.
Eficacitatea oricărei măsuri de politică publică de sprijinire a mediului de afaceri depinde
în mare măsură de capacitatea autorităţii publice (în acest caz Ministerul Economiei,
Comerţului şi Mediului de Afaceri – Direcţia Mediul de Afaceri) de a analiza nevoile actuale,
de a anticipa evoluţiile viitoare, de a construi o viziune strategică şi de a o duce la
îndeplinire.
În acest context, obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi capacitatea
MECMA (prin Direcţia Mediul de Afaceri) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi
evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea unei Strategii Guvernamentale
pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Potrivit termenilor de referinţă, elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru
îmbunătăţirea mediului de afaceri este fundamentată pe şapte studii pilot, studii
tematice preliminare care urmează să furnizeze concluzii şi recomandări pentru capitolele
corespunzătoare ale documentului final. Studiile reprezintă o îmbinare de cercetare şi
analiză de politici şi sunt centrate pe următoarele domenii, aşa cum apar ele în caietul de
sarcini şi în oferta tehnică:
1. Analiza bunelor practici internaţionale - studiu comparativ;
2. Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei
împotriva corupţiei – studiu de evaluare;
9
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
10
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
înalt. Studiul prezent se concentrează preponderent pe ISD, deşi sunt abordate pe cât
posibil şi investiţiile străine de portofoliu (ISP), datorită capabilităţii reduse de corelare a
timpului dedicat studiului cu disponibilitatea experţilor ISP.
În cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi
dezvoltarea mediului de afaceri”, studiul percepţiei investitorilor străini asupra României
îşi propune să evidenţieze aspectele prezentate în numeroase rânduri de Camerele de
Comerţ bilaterale, de către Consiliul Investitorilor Străini (FIC) şi susţinute de asociaţiile
oamenilor de afaceri din România şi anume că „România are încă un mare potenţial dar
trebuie să-şi facă temele – să rămână atractivă, să păstreze investitorii existenţi şi să
atragă noi investiţii” – Raport asupra Investiţiilor Elveţiene, februarie 2010. În analizele
cuprinse în studiu, am dorit să evidenţiem poziţia României raportată la ţări ale Europei
Centrale şi de Sud-Est care reprezintă atât concurenţi principali, cât şi exemple de bună
practică.
Nivelul de dezvoltare economică influenţează atât volumul cât şi structura fluxurilor de
ISD generate şi receptate de o ţară. Există o relaţie bidirecţională între nivelul de
dezvoltare economică al ţărilor Central, Est şi Sud-Est Europene şi volumul fluxurilor de
investiţii străine directe receptate de către acestea. Astfel, decalajele iniţiale existente
sub raportul volumului de ISD atrase s-au reflectat asupra nivelului de dezvoltare al ţărilor
mai sus menţionate, care a influenţat, la rândul lui, volumul intrărilor de capital străin.
Decizia de a investi într-o anumită ţară se bazează pe o analiză amănunţită a factorilor
locali (avantajele ţării gazdă), corelaţi cu necesităţile de rentabilitate ale agenţilor
economici şi mărimea (intensitatea) riscului aferent operării într-un mediu străin.
Deşi mărimea pieţei şi costul factorilor de producţie sunt principalele motivaţii ale
companiilor multinaţionale de a investi în Europa Centrală şi de Est, o importanţă din
ce în ce mai mare este acordată mediului economic şi politic (stabil), calităţii
instituţiilor guvernamentale, sistemului juridic (stabil şi transparent), nivelului de
acces la informaţii şi gradului de dezvoltare al infrastructurii (de transport, de
comunicaţii etc).
În spiritul unei abordări riguroase, în studiu au fost utilizate informaţii şi date statistice
furnizate de EUROSTAT, UNCTAD, Banca Naţională a României, Institutul Naţional de
Statistică, Comisia Naţională de Prognoză şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
11
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
4. Metodologia Consultantului
În vederea asigurării unei bune fundamentări a studiului, în procesul colectării şi analizei
datelor a fost folosită o metodologie mixtă, cantitativă şi calitativă. Pentru a creşte
validitatea concluziilor şi a da studiului o fundamentare cât mai bună s-a folosit o metodă
de analiză tridimensională care presupune verificarea/validarea datelor din cel puţin trei
surse. Din perspectiva metodologiei cercetării această metodă se referă la utilizarea
încrucişată a unor metodologii diferite de investigaţie pentru studierea unuia şi aceluiaşi
fenomen (Figura 4-).
Metodele principale de cercetare folosite au fost următoarele (dar nu exclusiv):
1. Analiza documentelor/analiza de conţinut
2. Ancheta pe bază de chestionar on-line (Anexa 3)
3. Focus-grupul (Anexa 1 prezintă protocolul general de derulare a focus-grupului)
4. Interviul semi-structurat (Anexa 5 prezintă structura interviului şi Anexa 6 prezintă
numele persoanelor intervievate)
5. Sesiune de validare a concluziilor şi măsurilor propuse (Anexa 8 cuprinde lista
măsurilor propuse, Anexa 7 cuprinde lista instituţiilor şi a persoanelor prezente la
sesiunea de validare).
12
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
13
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
1
Detalii pot fi găsite la adresa de internet www.proiect-dma.ro
14
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Tabelul 4-1. Sumarul elementelor calitative şi cantitative ale metodologiei folosite la elaborarea studiului
Cantitativă
Chestionare Chestionare online, în FG, Membrii grupului ţintă
în interviuri şi în
dezbateri
Cercetare de Colectarea de date şi Date secundare
birou informaţii secundare sau existente în documente
extragerea de date care strategice, studii,
au fost deja colectate rapoarte
Cercetarea online Colectarea de date Site-uri pe Internet
secundare sau extragerea
de date care au fost deja
colectate
Calitativă
Focus grup Paneluri simultane de Reprezentanţi ai
experţi instituţiilor şi
persoanelor din grupul
ţintă
Interviurile de Interviuri individuale: În principal cu
adâncime directe sau prin telefon AMCHAM, FIC, Camere
de Comerţ bilaterale,
reprezentanţi din
grupul ţintă
15
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Toate valorile au fost aproximate şi rotunjite în plus sau în minus prin raportare la
unitatea 0.5. Interpretarea rezultatelor obţinute s-a realizat ca tendinţă şi nu ca valoare
absolută.
5. Definiţii
Investiţiile străine reprezintă acea componentă a fluxurilor internaţionale care reflectă
scopul unei entităţi (persoană fizică sau juridică) rezidente într-o ţară, de a obţine un
interes (pe termen scurt sau lung) într-o companie rezidentă în altă ţară.
Investiţiile străine de portofoliu (ISP) sunt caracterizate de tendinţa de a se muta în
unele sectoare din ţări străine care au un avantaj asupra respectivelor sectoare interne.
Acest avantaj este reflectat de un profit superior. Vasta majoritate a investiţiilor de
portofoliu este realizată de persoane fizice sau instituţii şi nu de persoane juridice prin
intermediul pieţei de capital străin (în general, preced investiţiile străine directe).
Investiţia străină direct (ISD): relaţie investiţională de durată, între o entitate
rezidentă şi o entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de către investitor a
unei influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit. Sunt
considerate investiţii străine directe: capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui
investitor nerezident care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei
întreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor şi întreprinderea în care a
investit, precum şi profitul reinvestit de către acesta.
• Investitorul străin direct: persoană juridică, persoană fizică sau grup de persoane ce
acţionează concertat, care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris (respectiv
din capitalul de dotare al entităţilor fără personalitate juridică) sau cel puţin 10% din
voturi, într-o întreprindere situată în afara propriei ţări de rezidenţă.
• Întreprinderea investiţie străină directă: este o întreprindere cu sau fără personalitate
juridică, în care un investitor nerezident deţine cel puţin 10% din capitalul social
subscris sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare în cazul întreprinderilor fără
personalitate juridică (sucursale). Deţinerea a cel puţin 10% din capitalul social subscris
sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare, este primordială în stabilirea relaţiei
de investiţie directă.
• Investiţia directă reversibilă: relaţia investiţională de sens contrar investiţiei străine
directe pe care o întreprindere investiţie străină directă rezidentă o are cu investitorul
străin direct, dacă întreprinderea rezidentă are o participaţie de sub 10% din capitalul
social al investitorului străin direct.
• Componentele investiţiilor străine directe:
16
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
o Capitaluri proprii: capitalul social subscris şi vărsat, atât în numerar cât şi prin
contribuţii în natură, deţinut de nerezidenţi în companii rezidente, precum şi cota
aferentă din rezerve; în mod corespunzător, în cazul sucursalelor, se ia în
considerare capitalul de dotare aflat la dispoziţia acestora.
o Creditul net: creditele primite de către întreprindere investiţie străină directă de
la investitorul străin direct sau din cadrul grupului de firme nerezidente din care
face 2/7 parte acesta, mai puţin creditele acordate de către întreprinderea
investiţie străină directă investitorului străin direct sau unei alte firme din cadrul
grupului respectiv de firme.
o Tipurile investiţiilor străine directe (diferenţiate după contribuţia fluxului de
participaţii străine la capital în întreprinderile investiţie străină directă):
o Greenfield: înfiinţarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitori
străini (investiţii pornite de la zero);
o Fuziuni şi achiziţii: preluarea integrală sau parţială de întreprinderi de
către investitori străini de la rezidenţi;
o Dezvoltare de firme: majorarea deţinerilor de capital ale investitorilor
străini în întreprinderi investiţie străină directă.
2
Extract din „U.S. – E.U. ECONOMIC RELATIONS IN THE CONTEXT OF ECONOMIC GLOBALIZATION” - Gabriel-
Andrei Donici, Andreea Maha, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi
17
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Criza şi-a spus puternic cuvântul şi în ceea ce priveşte comerţul cu servicii. Astfel, în
2009, s-au înregistrat scăderi semnificative comparativ cu 2008 - la nivel global au fost
scăderi de 13% pentru exporturi şi 12% pentru importuri, iar UE a înregistrat scăderi de 14%
pentru exporturi şi 13% pentru importuri. De notat că, până la începutul crizei, ritmul de
creştere al exporturilor de servicii de transport a fost unul alert, UE înregistrând până în
2008 o creştere de 88% comparativ cu anul 2003.
Fondurile de investiţii
Fondurile de investiţii mondiale au cunoscut în ultimii ani o evoluţie fluctuantă. Până în al
3-lea trimestru al lui 2007 tendinţa generală a fost una de creştere a valorii. Începând cu
trimestrul al 4-lea s-a înregistrat o scădere de la 18,21 trilioane de USD la 13,59 trilioane
de USD în trimestrul 4 din 2008. În 2009 s-a înregistrat o creştere temperată, ajungându-se
la 15,28 trilioane USD în trimestrul trei. Conform Asociaţiei Europene a Administratorilor
de Fonduri (EFAMA), la sfârşitul trimestrului 2 din 2009, fondurile de investiţii din S.U.A. şi
Europa totalizau 80.1% din totalul fondurilor mondiale (o scădere de 0,7% comparativ cu
2008). La finalul trimestrului trei, activele totale ale fondurilor de investiţii se împărţeau
astfel: fondurile de acţiuni deţineau o pondere de 38% din total (în scădere cu 1% faţă de
trimestrul doi), fondurile de obligaţiuni deţineau 19% (creştere cu 1% faţă de trimestrul
doi), iar cele monetare reprezentau 25% (în creştere cu 20% faţă de finalul lunii iunie),
fondurile diversificate aveau 10% din total (în scădere cu 12%). Fondurile care nu se
încadrează în niciuna din aceste categorii erau, la finalul lunii iunie, în valoare de 8%
(scădere cu 9%). În ceea ce priveşte situaţia principalelor tipuri de fonduri de investiţii din
punct de vedere valoric, în al treilea trimestru al anului 2009, s-a înregistrat o uşoară
creştere în cadrul a trei din cele patru categorii. Fondurile de acţiuni au crescut cu 0,701
miliarde euro, cele de obligaţiuni cu 0,254 miliarde euro, cele monetare au scăzut cu 0,28
miliarde euro, iar cele diversificate au crescut cu 0,147 miliarde euro.
În contextul crizei mondiale fondurile de investiţii din S.U.A. şi U.E. au fost cele a căror
activitate a fost cel mai grav afectată, iar greii din domeniul investiţiilor din S.U.A.
(Kohlberg Kravis Roberts, Carlyle Group, Goldman Sachs şi Morgan Stanley) au căutat să
contracareze efectele crizei prin alocarea a 250 de miliarde de dolari investiţiilor în
infrastructura din S.U.A. şi din afara lor.
6.2 Prezentare cadru legislativ, politici, strategii UE
6.2.1 Reglementări UE
Pentru a veni în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă Uniunea Europeană,
statele membre au lansat cu prilejul Consiliul European din 23-24 martie 2000, Strategia
Lisabona. Scopul declarat al acestei strategii este acela de a revigora politicile
comunitare, pe fondul a două provocări majore care afectau economia şi societatea:
globalizarea şi dezvoltarea cu repeziciune a societăţii informaţionale.
Procesul de globalizare implică creşterea concurenţei în toate sectoarele economiei.
Dezvoltarea societăţii informaţionale presupune o reformă radicală a sistemului
educaţional din Europa şi asigurarea învăţării pe tot parcursul vieţii pentru cetăţenii
europeni. Obiectivul Strategiei Lisabona îşi propune transformarea Uniunii într-un spaţiu
mai atractiv pentru investiţii şi muncă, promovarea cunoaşterii şi inovării şi crearea de
locuri de muncă mai numeroase şi mai bune.
Pentru perioada de programare financiară 2007-2013, statelor membre li s-a solicitat
alocarea anumitor sume din fondurile structurale pe care urmează să le primească pentru
finanţarea proiectelor legate de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona.
Libertatea de circulaţie a capitalurilor are drept scop înlăturarea restricţiilor existente în
legătură cu circulaţia capitalurilor între statele membre.
Libertatea de circulaţie a capitalurilor este prevăzută prin art. 56 – 60 din Tratatul de la
Roma. Pentru buna funcţionare a pieţei comune, statele membre elimină treptat în
18
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
3
Radu Serban, "Tribuna economică”
19
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Costuri şi beneficii
Costul aplicării directivei este, conform Centrului de Studii Politice Europene din
Bruxelles, citând un studiu JP Morgan, de 4 – 20 mil. € pentru o bancă. În cazul unei bănci
foarte mari, costurile pot atinge chiar 106 mil. €. În bună parte, aceste costuri provin din
faptul că întreprinderile financiare vor fi obligate să-şi schimbe sistemul informatic şi
procedurile de control. Evident, asemenea schimbări sunt o adevarată mană cerească
pentru firmele de consultanţă.
Totusi, serviciile financiare din UE rămân competitive, ceea ce înseamnă că beneficiile
depăşesc costurile. Se produce şi o mai mare concentrare, entităţile mici fiind absorbite
de cele mari, fenomen observabil de altfel şi în România.
Impactul de piaţă
”MiFID ar putea anunţa sfârşitul balcanizării pieţelor de capital”, scria revista „Trends”
din 28 decembrie 2006 (pag.70), iar Asociaţia Internaţională a Pieţei de Capital apreciază
că „MiFID este cea mai mare provocare a sectorului serviciilor financiare din Europa, în
ultimul timp”. Directiva a modificat din temelii modul de negociere a acţiunilor,
obligaţiunilor şi instrumentelor derivate în Uniunea Europeană, liberalizând piaţa.
Se presupune că bursele tradiţionale vor fi destul de imune la MiFID pentru început, în
timp ce firmele de investiţii vor fi primele afectate. Pe termen lung însă, se aşteaptă
efecte serioase şi asupra burselor. Dacă la apariţia MiFID marii actori financiari au privit-o
ca pe un duşman, acum, dimpotrivă, o tratează, în ciuda costurilor, ca pe un aliat în
obţinerea unor noi venituri, pe o piaţă liberalizată.
În mod cert, MiFID aduce mai multă concurenţă pe piaţa hârtiilor de valoare, transformând
mediul de afaceri. Volumul tranzacţiilor a crescut ca urmare a unei mai mari transparenţe
a pieţei. Pe măsură ce pieţele europene de capital se integrează în profunzime, iar
naţionalitatea firmelor devine tot mai ambiguă, bursele se vor concura mai mult pe o
piaţă unică.
Este de aşteptat ca transparenţa sporită impusă firmelor de investiţii să atragă mai mulţi
investitori pe piaţa de obligaţiuni.
Câştigători şi perdanţi
Câştigă operatorii care dispun de resurse pentru adaptare şi o talie suficient de mare
pentru a suporta costurile, cu condiţia să acţioneze cât mai rapid. Vor avea de câştigat şi
bursele de valori care s-au pregătit din timp pentru MiFID. Printre câştigători se vor
număra şi viitorii gestionari ai fondurilor de pensii, fonduri mereu în creştere în UE.
Dimpotrivă, vor pierde întreprinderile lipsite de flexibilitate şi nepregătite pentru
schimbare.
Ambiguităţi
Managerii de fonduri sunt obligaţi, conform MiFID, să obţină „cele mai bune condiţii”
pentru clienţi, când le execută ordinele exprese. Neexistând o definiţie clară a ceea ce
20
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
înseamnă „cele mai bune condiţii”, directiva lasă loc de interpretare. De asemenea, nu
există un mod precis de măsurare a costului tranzacţiei.
Unii reclamă formulările vagi ale MiFID şi textul prea stufos care creează confuzii. De
exemplu, societăţile mobiliare susţin că anumite aspecte ale MiFID le asimilează incorect
cu operatorii bursieri.
România – fruntaşă în transpunere
Deşi termenul iniţial de transpunere fusese 1 ianuarie 2007, la acea dată numai 3 din cele
27 de state membre o transpuseseră: România, Marea Britanie şi Bulgaria.
România nu a apelat nici măcar la formula clasică de adaptare a unei directive, aşa-zisa
„poleire cu aur” (goldplating), prin care un stat membru, la transpunere, adaugă multiple
reguli suplimentare, conform propriilor interese, în felul acesta fragmentând piaţa.
Consecinţe pentru actorii financiari români
MiFID se articulează pe două paliere. Primul se referă la pieţele financiare, iar al doilea
la protecţia investitorilor. Cu privire la cel de al doilea, investitorii români sunt destul de
puţin protejaţi, aşa încât MiFID va impune instituţiilor române să-şi adapteze unele
structuri şi practici.
Operatorilor români li se vor facilita activităţile intracomunitare. Dacă înainte de MiFID,
pentru a vinde un produs într-o altă ţară a UE, era nevoie de autorizaţii, după aplicarea
ei, o bancă românească va putea să-şi vândă produsele în oricare alt stat membru, fără
complicaţii. MiFID permite realizarea de operaţiuni în afara bursei de valori, ceea ce
sporeşte concurenţa şi reduce costul tranzacţiilor şi în România.
Investitorii particulari sunt mai bine protejaţi, mai bine informaţi şi vor putea realiza
tranzacţii oriunde în UE, în baza aceloraşi reglementări. Investitorul român beneficiază de
acelaşi tip de servicii, la acelaşi preţ, pentru acţiunile şi obligaţiunile româneşti, ca şi
pentru cele străine. Se vor facilita tranzacţiile prin Internet.
Pe măsura integrării, preţurile scad, ca dovadă, preţul serviciilor bancare este substanţial
mai mic în zona euro decât în afara acesteia. În statele UE din afara zonei euro, unde se
situează şi România, preţurile sunt medii. Cele mai mari preţuri pentru aceste servicii se
înregistrează în America de Nord, iar cele mai mici în ţările din Asia-Pacific.
Concluzii: Toate reglementările UE vizează liberalizare completă a capitalurilor, a
circulaţiei lor şi a circulaţiei serviciilor financiare. Intervenţia pârghiilor de reglare a
investiţiilor la nivelul central este diminuată la minimum, cedând locul liberei
concurenţe de piaţă şi a mecanismelor de autoreglare a mediului de afaceri. Se doreşte o
piaţă unică de capital în UE, sporind concurenţa întreprinderilor financiare: burse de
valori, bănci de investiţii, firme de curtaj, gestionări de active şi alţi ofertanţi de servicii
financiare. În acest context, singurii câştigători vor fi operatorii care dispun de resurse
pentru adaptare, care acţionează rapid, care sunt flexibili şi pregătiţi pentru schimbare.
6.3 Fonduri UE
Programele Operaţionale (PO) sunt documentele prin care se realizează implementarea
acţiunilor strategice prevăzute în CSNR şi implicit accesarea efectivă a Instrumentelor
Structurale. Au fost elaborate şapte Programe Operaţionale (PO), în cadrul Obiectivului
„Convergenţă”.
Proiectele celor şapte Programe Operaţionale au fost elaborate de către Autorităţile de
Management responsabile (ministerele de linie), în coordonarea Autorităţii pentru
Coordonarea Instrumentelor Structurale, în cadrul grupurilor de lucru inter-instituţionale
şi parteneriale. Ele au fost transmise oficial spre negociere Comisiei Europene în perioada
ianuarie-februarie 2007, iar în perioada februarie-iunie 2007 programele au fost supuse
consultării inter-servicii în cadrul Comisiei Europene şi discuţiilor tehnice.
21
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
22
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
23
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
24
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Mediul macroeconomic şi cel politic sunt mereu clasificate ca printre cele mai importante
criterii de decizie de a investi, în toate sondajele către investitori.
Politica Guvernului este crucială pentru că defineşte regulile de a face afaceri într-o ţară.
25
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
În continuare, în acest studiu ne vom referi, însă, numai la modul în care este evaluată
reforma politicilor cadru adresate investiţiilor străine, conform Indicelui de Reformă a
Investiţiilor (The Investment Reform Index – IRI).
6.5.3 Evaluarea reformei politicilor cadru adresate investiţiilor străine conform
IRI
Cadrul de evaluare a politicilor de investiţii
Transparenţă
26
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
27
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
FIGURA 6.5.3 - 3 – ELEMENTELE CHEIE ALE UNEI STRATEGII DE PROMOVARE ŞI FACILITARE A INVESTIŢIILOR
28
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
29
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
creator de locuri de muncă, cel mai mare exportator) în vederea sublinierii beneficiilor
noilor investiţii.
Sursa: OCDE Investment Compact
Aşa cum vom prezenta în capitolul 7 al acestui studiu, Cehia şi-a făcut temele prezentate
mai sus. Abordarea investitorilor străini practicată de Cehia este un exemplu de bună
practică adesea prezentat de reprezentanţi ai investitorilor străini în România, inclusiv de
Amcham. Rezultatele unei astfel de strategii de promovare a investiţiilor ca cea a Cehiei
se pot regăsi în datele comparate ale unor indicatori macroeconomici pe care i-am inclus
în capitolul 7.
30
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
31
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Stimulente fiscale pentru activităţi izolate de economia naţională şi care, prin urmare,
nu au nici un impact asupra bazei naţionale de impozitare;
Acordarea de avantaje fiscale chiar şi în absenţa vreunei activităţi economice reale;
Lipsa de transparenţă.
Sursa: Comisia Europeană (1997), „Concluziile reuniunii Consiliului ECOFIN din 1.12.1997 referitoare la politica de impozitare”,
Jurnalul oficial al Comunităţilor Europene [98/C2/01];
http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/company_tax/harmful_tax_practices/index_en.htm
32
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Conform sondajelor opiniilor investitorilor străini (FDI Confidence Index), primii cinci
factori determinanţi în decizia de a investi într-o ţară din Europa de Sud-Est sunt
dimensiunea pieţei, stabilitatea politică, creşterea PIB-ului, mediul legislativ şi
posibilitatea de repatriere a profitului.
33
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
FIGURA 6.5.3 - 7 – TOPUL DETERMINAŢILOR ISD ÎN ŢĂRILE DIN EUROPA DE SUD – EST
Reglementarea Calităţii
Consultare public/privat
Mecanisme de planificare
Acces la informaţii de
reglementare
34
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Concluzii: Aderarea la UE a adus după sine multe oportunităţi pentru creşterea economică
a României. Cu toate acestea, liberalizarea pieţei investiţiilor, mediul concurenţial
deosebit de acerb, rigurozităţile şi transparenţa datelor statistice impun concentrarea
eforturilor pe obţinerea unei performanţe macroeconomice. În continuare prezentăm
Strategia de îmbunătăţire a climatului investiţional în România, formulată de OECD, încă
înainte de aderare. Cele cuprinse în această propunere de strategie rămân actuale şi în
prezent.
CADRAN 6.5.3.3 - Strategia formulată de OECD Investment Compact pentru
îmbunătăţirea climatului investiţional în România, formulată din 2006:
1. Facilitarea şi promovarea investiţiilor: Elaborarea unei strategii cuprinzătoare de
promovare a investiţiilor care să includă sectoarele prioritare precum şi programe
concrete pentru conectarea investiţiilor străine de cele locale (IMM-uri). Această strategie
de promovare a investiţiilor ar trebui de asemenea să fie strâns corelată cu strategiile
privind promovarea industriei şi exportului.
2. Facilitarea şi promovarea investiţiilor: Consolidarea agenţiei de promovare a
investiţiilor prin personal adiţional şi buget (cu scopul de a dubla bugetul de la 500.000
EUR la 1 milion de EURO şi a creşte numărul personalului de la 19 la 40). Agenţia ar trebui
să intensifice promovarea către potenţialii investitori străini prin intermediul misiunilor
specifice fiecărei ţări şi furnizarea de servicii la faţa locului clare şi bine structurate
pentru investitorii potenţiali şi pentru cei existenţi.
3. Politica fiscală – Implementarea unor standarde transparente şi consecvente pentru
inspectorii fiscali în vederea derulării de investigaţii şi impunerea de sancţiuni, precum şi
35
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Figura 7.1.1 - Pondere din PIB EU 27 ţări, PIB pe locuitor în Putere Standard de Cumpărare
36
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
a avut-o Slovacia, iar Grecia, după cum era de aşteptat, este cea mai apropiată de media
celor 27. Comparând însă Cehia şi Ungaria cu Polonia putem observa că primele două sunt
mai apropiate de media celor 27, decât Polonia, deşi sunt ţări mai mici. Aceasta poate fi o
consecinţă a eficienţei şi eficacităţii politicilor macroeconomice ale Cehiei şi respectiv
Ungariei, precum şi a promovării mediului investiţional autohton.
România are cea mai mică pondere a veniturilor în PIB dintre toate ţările analizate.
Studiul nu şi-a propus să afle cauzele pentru care Slovacia, de pildă, a avut o scădere atât
de dramatică a acestei ponderi în perioada analizată, dar se observă că Cehia, Grecia,
Polonia şi Bulgaria au înregistrat în anul 2008 o pondere a veniturilor în PIB relativ
comparabilă între ele, situată între 39% şi 41%, iar Ungaria a reuşit, în acelaşi an, să
depăşească chiar media UE27. Acest aspect a fost amplu dezbătut în România şi este clar o
cauză principală pentru multe dintre problemele economice ale României, în special în
legătură cu mediul de afaceri. În studiul 7 din grupul de studii destinate fundamentării
Strategiei Guvernamentale de îmbunătăţire şi promovare a mediului de afaceri, respectiv
„Analiza ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a
investiţiilor – studiu-pilot”, ne-am propus să analizăm după structura cauză-efect
(arbore al problemelor) consecinţele potenţiale ale unei asemenea situaţii. Cauzele
ponderii mici a veniturilor în PIB sunt formulate de decidenţi la nivelul central astfel:
Evaziunea fiscală (conform Ministrului Finanţelor, declaraţia din 16.03.2010)
România nu are adaptat cadrul legislativ şi instituţional pentru creşterea efectivă
a veniturilor la mai mult de 31% din PIB (conform Guvernatorului BNR, declaraţia
din 5.03.2010)
37
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
România a pornit în 2000 de la cea mai slabă productivitate orară a muncii, reuşind însă să
devanseze Bulgaria începând din anul 2006. Statistica EUROSTAT arată o productivitate
orară pentru România de aproximativ 40% (39,2%) în anul 2008, unde 100% este
productivitatea orară a EU15. Productivitatea muncii este o cauză şi pentru venituri mici.
Pentru a recupera această diferenţă mare, România ar trebui să adopte măsuri legate de:
Introducerea sistemului de management al performanţei atât în domeniul public
cât şi în cel privat;
Intensificarea monitorizării îndeplinirii obligaţiilor asumate conform Codului
Muncii, referitor la investiţiile în dezvoltarea RU pentru creşterea productivităţii
muncii;
Simplificarea operaţiunilor de raportări, intermedieri între domeniul public şi cel
privat (raportări către organismele fiscale diferenţiate în funcţie de mărimea
firmei)
Întărirea şi facilitarea mecanismelor de reglare a mediului de afaceri dictate de
economia de piaţă şi diminuarea interferenţei statului în procesul de organizare a
acestuia.
38
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Costurile cu forţa de muncă sunt în continuare percepute relativ avantajoase din punctul
de vedere al investitorilor străini, cum o demonstrează şi rezultatele chestionarului on-
line, realizat pentru acest studiu. Din trendul indicatorului observăm însă că, în curând,
acest aspect nu va mai constitui avantajul pe care România să-şi bazeze strategia de
atragere a investiţiilor. De altfel, analizând din punct de vedere cauză-efect, aşa cum am
prezentat şi în Studiul 2 de fundamentare a Strategiei Guvernamentale, „Analiza mediului
de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva corupţiei”,
veniturile mici ale populaţiei conduc la creşterea vulnerabilităţii la corupţie a naţiunii, şi
sunt în oarecare contradicţie cu un alt avantaj major al României – potenţialul pieţei
interne (consumului intern).
Următorii doi indicatori se referă la bunăstarea populaţiei – salariul minim în EURO şi
paritatea puterii de cumpărare, date bianuale 2007-2010, şi reflectă cele spuse anterior.
Din comparaţia făcută lipsesc acele ţări care nu au furnizat date pe întreaga perioadă de
analiză. Graficele ce urmează folosesc informaţiile EUROSTAT actualizate la data de
15.04.2010.
4
Din această analiză nu este cuprinsă Grecia, datorită lipsei datelor în baza de date EUROSTAT.
39
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Figura 7.1.5 - Comparaţie între ţările Europene a salariului minim pe economie, în EURO
România şi Bulgaria raportează cele mai mici salarii minime pe economie în comparaţie cu
celelalte ţări Est Europene. Pentru 2010, primul semestru, deşi salariul minim pe
economie al României este puţin mai mare decât cel al Bulgariei (142 Euro în România,
faţă de 123 Euro în Bulgaria), diferenţele faţă de Ungaria (271 Euro), respectiv Cehia (302
Euro) sunt încă prea mari.
În România, paritatea puterii de cumpărare a crescut din 2007 până în prezent, depăşind-o
pe cea a Bulgariei cu puţin (2010, semestrul I - 268 pentru România, faţă de 244 pentru
Bulgaria), diferenţele faţă de Ungaria (429), respectiv Cehia (441) rămânând în continuare
mari.
40
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
41
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
În domeniul exportului de servicii, în 2008, România se afla pe locul 5, din nou mai
aproape de ultimele două ţări din clasament – Slovacia şi Bulgaria. Raportându-ne la
numărul de locuitori şi la mărimea ţării, rezultă în mod evident că potenţialul României nu
este folosit eficient şi eficace.
Componenta dedate
Sursa de Conturi
UNCTADCurente
aprilie 2010 a Balanţei de Plăţi acoperă toate tranzacţiile dintre
rezidenţi şi nerezidenţi care implică valori economice, în principal în ceea ce priveşte
bunuri, venituri, transferuri curente (guvernamentale şi altele)5.
Deşi este obişnuit să existe un deficit al Balanţei de Plăţi, începând din 2005, acesta a
început să crească îngrijorător de mult pentru România. În cadrul acestui studiu n-am avut
date actualizate la nivelul anilor 2008 şi 2009 pentru toate ţările pe care ni le-am propus
spre analiză comparată, însă la nivelul anului 2007 numai Grecia era într-o situaţie mai
proastă în ceea ce priveşte deficitul Balanţei de Plăţi. Investitorii străini sunt preocupaţi
de asemenea aspecte care demonstrează un grad mare de îndatorare a ţării gazdă şi care
pun sub semnul incertitudinii o evoluţie macroeconomică pozitivă pe o perioadă lungă de
timp.
42
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Această componentă a Balanţei de Plăţi acoperă două categorii: venituri din dividente şi
venituri din dobânzi, ambele rezultând unui investitor direct rezident într-o anume
economie din drepturile de proprietar al capitalului unei investiţii directe într-o
întreprindere din altă economie. Din acest indicator putem observa că investitorii străini
direcţi în România au realizat în 2007 venituri ce se pot clasa pe locul 4 în grupul ţărilor
analizate aici, respectiv după Polonia, Cehia şi Ungaria. Conform unui comunicat al
Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS), 15 companii cu activitate în România s-au
situat în Top 100, clasamentul celor care au înregistrat cele mai mari venituri din vânzări
din toată Europa de Sud-Est, respectiv de 15,2 miliarde euro. Potrivit acesteia, cea mai
bine cotată firmă din România în Top 100 este compania Petrom SA, care ocupa locul 2,
înregistrând în anul 2007 venituri nete din vânzări de 3,4 miliarde euro, urmată de
Rompetrol Rafinare SA pe locul 6 şi Metro pe locul 10. Alte companii care activează în
România, situate pe locuri fruntaşe în Europa de Sud-Est, considerând veniturile nete din
vânzări în anul 2007 au fost Billa, Orange, Vodafone, Distrigaz Sud, Romtelecom,
Transelectrica, Alro, Oltchim. ARIS a punctat, în acel comunicat, că volumul ridicat al
investiţiilor străine directe atrase şi consumul local au susţinut creşterea economică a
României în ultimii ani6.
Activităţile spre care s-au orientat preponderent investiţiile străine directe în anul 2007 au
fost: industria (40,7 la sută), intermedierile financiare şi asigurările (23,3 la sută),
comerţul (14,0 la sută), construcţiile şi tranzacţiile imobiliare (7,8 la sută), poşta şi
telecomunicaţiile (6,5 la sută), serviciile prestate întreprinderilor (4,5 la sută),
transporturile (1,2 la sută). Principalele zece ţări investitoare au fost: Austria (21,4 la
sută), Olanda (16,3 la sută), Germania (11,7 la sută), Franţa (8,8 la sută), Grecia (7,5 la
sută), Italia (6,1 la sută), Elveţia (5,1 la sută), Cipru (4,7 la sută), Turcia (1,9 la sută),
Ungaria (1,7 la sută)7.
6
Ziare.com din 24 octombrie 2008
7
Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României, Raport anual 2007 BNR
43
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Veniturile din investiţii de portofoliu cuprind tranzacţii de venituri rezultate din deţinerea
de acţiuni, obligaţiuni, titluri şi instrumente ale pieţei de capital şi este asociat
derivatelor financiare. Poate fi subdivizat în venituri din dividente şi venituri din dobânzi.
Investiţiile de portofoliu au înregistrat în anul 2007 intrări nete de 482 milioane euro,
comparativ cu ieşiri nete de 195 milioane euro în anul precedent, rezultate din tranzacţii
cu titluri financiare realizate de către sectorul real8. Şi în acest domeniu, balanţa plăţilor
netă este negativă pentru majoritatea ţărilor. Poziţia cea mai avantajată, însă, o are
Cehia care a reuşit să păstreze această balanţă la surplus pe întreaga perioadă analizată.
Grecia este într-un dezavantaj evident, iar România începe un trend mai pronunţat
negativ.
Tabel 7.1.2 Evoluţia Pondere Balanţă de Plăţi Netă din PIB (%)
8
Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României, Raport anual 2007
44
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Deficitul Balanţei Nete de Plăţi a crescut la valori care periclitează poziţia României în
piaţa concurenţială a investiţiilor străine, ajungând ca pondere din PIB la 14%, în 2007.
Conform Raportului de ţară (Country Report)9 referitor la România, publicat în martie 2010
de către Economist Intelligence Unit, deficitul bugetar consolidat a fost de 7,2% din PIB
pentru 2009. Pentru 2010 această pondere este aprobată de către parlament la valoarea
de 5,9% sau 6,5% folosind metodologia UE, aşa cum este solicitat şi de FMI. Valorile sunt
prognozate pentru o creştere a PIB de 1,3% şi pentru o legislaţie care să asigure
stabilitatea financiară astfel încât planificarea pe termen lung a bugetului să poată fi
îmbunătăţită, iar schimbările parlamentare referitor la bugetul anual să fie limitate.
Creşterea PIB depinde în mare măsură de creşterea exporturilor. Aşa cum vom prezenta şi
în subcapitolele următoare, România depinde în foarte mare măsură de piaţa de desfacere
comunitară, iar aceasta îşi va reveni din criză destul de slab în anul 2010. Restricţiile
fiscal (reducerile cheltuielilor bugetare cu salarii şi pensii) vor influenţa consumul intern.
Intrările ISD au scăzut în 2009 cu 48%, echivalent cu 3,8% din PIB şi nu se preconizează o
creştere mare a lor în 2010. Astfel, creşterea cererii, respectiv potenţiala ieşire din criza
economică) ar putea apărea numai ca o combinaţie între creşterea exporturilor, creşterea
remiterilor de la românii care lucrează în străinătate şi de la proiecte de investiţii
finanţate din exteriorul României (care depind de îmbunătăţirea economiei globale şi a UE,
în particular).
De asemenea încadrarea în deficitul bugetar stabilit prin Acordul cu FMI creează mari
disfuncţionalităţi în co-finanţarea proiectelor cu finanţare prin Programele Operaţionale
Sectoriale aferente Fondurilor Structurale, punând în pericol atragerea unor fonduri de
aproape 870 milioane EURO pentru proiecte de infrastructură rutieră şi căi ferate în mod
special; de aceea Guvernul României va încerca să negocieze cu FMI o creştere agreată a
deficitului bugetar tocmai pentru a asigura co-finanţarea unor astfel de proiecte vitale
pentru economie.
Concluzii: În acest context deosebit de defavorabil României, revizuirea Legii Achiziţiei
Publice – în vederea accelerării procesului de absorbţie a Fondurilor Structurale,
negocieri ale Guvernului cu băncile în vederea elaborării programelor de sprijinire a co-
finanţării pentru proiectele din cadrul POS, concentrarea pe activitatea de promovare a
mediului investiţional românesc şi a exportului constituie direcţii vitale pentru ieşirea
României din criză, pentru creşterea PIB-ului şi respectiv a consumului intern.
9
Country Report, Romania March 2010 , Economist Intelligence Unit
10
Comisia Naţională de Prognoză, Prognoza de primăvară 2009, Proiecţia principalilor indicatori
macroeconomici pentru 2009-2013
45
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
46
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Figura 7.2 - 2 surprinde evoluţia ratei de creştere a PIB, pentru care este dificil de
identificat un trend. Graficul preia în mod fidel efectele crizei financiare internaţionale,
dar şi pe cele ale crizei economice interne în perioada 2008-2009 şi încorporează o notă de
optimism privind revenirea economică progresivă până la finele perioadei de analiză.
47
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
48
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Deşi trendurile importurilor şi exporturilor sunt aproximativ similare, nivelul acestora este
semnificativ disproporţionat (România este un stat importator net), ceea ce s-a transpus
de-a lungul timpului într-un deficit cronic al balanţei comerciale, cu impact negativ asupra
49
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
50
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
51
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Corelând graficele de încasări şi plăţi, figura 7.2 - 10 pune în evidenţă balanţa veniturilor,
soldul fiind unul negativ.
Figura 7.2 - 10 Evoluţia Balanţei Veniturilor
Analizând structura comerţului exterior pe zone de export (figura 7.2 - 11), se observă o
pondere mult mai mare a exporturilor intra-comunitare în raport cu cele extra-comunitare.
Pentru autorităţile româneşti, acest aspect a reprezentat un semnal de alarmă în sensul
identificării de soluţii pentru intensificarea/extinderea exporturilor României şi către alte
state decât statele membre ale Uniunii Europene. Din punct de vedere al structurii pe
zone de import, se remarcă o structură similară, în sensul că sunt predominante
importurile din interiorul spaţiului comunitar.
52
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
53
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Figura 7.2 - 14 reflectă evoluţia pentru populaţia totală în vârstă de muncă, populaţia
activă, inactivă şi ocupată. Se remarcă deviaţii mari de la trend mai ales pentru
populaţia inactivă, dar şi pentru populaţia activă şi ocupată.
O astfel de analiză cantitativă privind forţa de muncă trebuie să fie completată de
analize calitative de detaliu, care să surprindă nivelul de calificare profesională a
forţei de muncă şi nivelul de competenţe pe domenii de activitate.
54
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
7.3 Eximbank
Rolul EXIMBANK
Banca de Export Import a României Eximbank a fost înfiinţată în anul 1992 având ca
obiectiv susţinerea exporturilor româneşti prin instrumente specifice. Banca oferă
finanţări, asigurări şi garanţii specifice operaţiunilor de export, şi urmăreşte întărirea
poziţiei financiare a exportatorilor, creşterea încrederii în potenţialul propriu pentru
menţinerea pe pieţele actuale, precum şi pătrunderea în condiţii de siguranţă pe noi pieţe
de desfacere.
55
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
11
Raportul anual EXIMBANK, 2008, www.eximbank.ro
56
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
12
http://www.arisinvest.ro/
57
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
un volum de Investiţii Străine Directe (ISD) care să asigure acoperirea deficitului de cont
curent în proporţie de cel puţin 80% pe anul în curs şi de a menţine şi extinde investiţiile
străine directe existente în România.
Atribuţiile ARIS:
Acordarea de asistenţă specializată investitorilor străini interesaţi în dezvoltarea
de proiecte tip Greenfield în România pe toată durata implementării proiectului de
investiţie cât şi ulterior;
Asigurarea unei baze de date conţinând informaţii despre locaţiile şi parcurile
industriale oferite investitorilor străini;
Acordarea de asistenţă investitorilor străini în alegerea locaţiilor pe baza
necesităţilor de ordin tehnic ale proiectelor;
Acordarea avizul tehnic de specialitate cetăţenilor străini care solicită viză de
lungă şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale în România;
Organizarea de vizite la locaţiile industriale cât şi organizarea de întâlniri cu
autorităţile locale;
Furnizarea de informaţii generale privind legislaţia în vigoare;
Asistarea şi medierea contractelor şi discuţiilor dintre investitorii străini şi
autorităţile locale, în vederea implementării proiectelor de investiţii străine;
Identificarea de potenţiali parteneri;
Organizarea de evenimente promoţionale.
Toate aceste atribuţii şi obligaţii au fost preluate de CRPCIS începând din anul 2009. De
asemenea, prin intermediul paginii de internet, sunt puse la dispoziţia investitorilor străini
informaţii referitoare la climatul investiţional, cadrul legislativ, facilităţi pentru investiţii,
noutăţi fiscale, etc. Serviciile ARIS sunt furnizate în regim de gratuitate.
În termeni cantitativi, la nivelul anului 2008, conform datelor prezentate în Raportul
Anual de activitate13, activităţile ARIS au inclus:
- Susţinerea a peste 100 prezentări la evenimente interne şi peste 150 de prezentări
la manifestări internaţionale vizând cadrul macroeconomic, fiscal, de afaceri şi
investiţii;
- Elaborarea de materiale promoţionale care au fost distribuite investitorilor străini
prin intermediul Ambasadelor şi Consulatelor României în străinătate; relansarea
paginii de internet a agenţiei;
- Participarea la numeroase evenimente de promovare a climatului investiţional din
România;
- Acordarea de asistenţă tehnică pentru un număr total de 88 proiecte de investiţii
(67 aflate în faza de intenţie şi 21 în faza de implementarea) a căror valoare
cumulată este de 8.175 milioane Euro, cu un impact social de 37.780 noi locuri de
muncă;
- În perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2008, ARIS a soluţionat un număr de 306 de
cereri pentru eliberarea avizului care stă la baza obţinerii vizei de lungă şedere
pentru desfăşurarea de activităţi comerciale, acordându-se 265 avize favorabile şi
41 avize de respingere.
13
http://www.arisinvest.ro/files/arisprofile/rapoarteanuale/ARIS%20annual%20report%202008.pdf
58
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
59
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
A. Indicele performanţei intrărilor de ISD este dezvoltat pentru perioade de câte 3 ani şi
acoperă 141 de economii. Unele economii în tranziţie nu sunt luate în calcul din lipsa de
date, iar paradisurile fiscale sunt excluse datorită atragerii de investiţii străine directe, nu
din motive de productivitate, ci ca urmare a sistemelor fiscale pe care le-au abordat.
Indicele performanţei pentru ISD atrase clasifică ţările după nivelul investiţiilor străine
atrase relativ la nivelul lor economic15.
Este vorba deci despre raportul dintre partea de investiţii atrase de o ţară şi nivelul global
al investiţiilor atrase, pe de o parte şi ponderea PIB-ului din ţara respectivă în PIB global,
pe de altă parte. Indicele captează influenţa asupra ISD a factorilor de genul: stabilitatea
economică şi politică, prezenţa resurselor naturale, infrastructură, tehnologii,
oportunitatea de a participa la procesul de privatizare etc.
Ţara noastră ocupă un loc bun, locul 21 din 141 economii analizate. Acest fapt ne permite
să ne referim la capacitatea mărită de a asimila investiţii străine a României, de care se
va profita în perioada următoare, ceea ce este de natură să aducă beneficii importante
pentru statul român.
14
Subcapitolul evidenţiază datele oferite de Banca Naţională a României și Institutul Naţional de Statistică, în
Investiţiile străine directe în România în anul 2008, București, 2009
15
Nuţă Alina, Nuţă Florian, Perspective asupra investiţiilor străine directe în România, Universitatea „Al. I:
Cuza”, Iaşi, 29 ianuarie 2009
60
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
B. Indicele potenţialului de atragere a ISD este calculat pentru perioade de câte trei ani
şi acoperă, de asemenea, 141 economii. Acest indice exclude paradisurile fiscale din
aceleaşi motive ca şi indicele performant ei. Indicele potenţialului captează efectele
provocate de factori capabili să afecteze atractivitatea unei economii în ce priveşte
investitorii străini şi este de fapt o medie (normalizată astfel încât rezultatul să fie cuprins
între 0, pentru ţările cu scoruri proaste şi 1 pentru ţările cu scoruri înalte) a 12 variabile
precum:
PIB pe cap de locuitor (cu menţiunea ca ţările care au un nivel mai mare al acestui
indicator atrag un nivel înalt de ISD);
rata de creştere a PIB pe o perioadă de 10 ani anteriori;
procentul de exporturi în PIB, pentru a pune în evidenţă deschiderea şi
competitivitatea unei economii;
media de linii telefonice şi de telefoane mobile la 1.000 de locuitori, ca indicator al
infrastructurii de comunicare şi tehnicilor moderne de informare;
consum comercial de energie pe locuitor;
ponderea cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB, pentru evidenţierea
capacităţilor tehnologice;
ponderea populaţiei cu studii superioare în total populaţie, ce indică disponibilitatea
de aptitudini superioare;
riscul de ţară, un indicator compozit care vizează factori macroeconomici şi de altă
natură care afectează percepţia investitorilor despre risc;
ponderea exportului de resurse naturale în toată piaţa;
ponderea importurilor de componente pentru produse electronice şi automobile în
toată piaţa;
ponderea exporturilor de servicii în piaţa globală;
ponderea stocului de ISD atrase în total ISD, care e un indicator general al atractivităţii
şi capacităţii de absorbţie a ISD şi climatului investiţional.
Primul loc în top este ocupat de SUA, în timp ce România ocupă locul 76 cu un scor
apropiat de 0. Cauzele clasării pe acest loc sunt reprezentate de indicatori de natură
economică şi politică, precum riscul de ţară pe care îl prezintă ţara noastră, capacitatea
administrativă ce supune climatul investiţional la impedimente vizibile.
C. Indicele performanţelor ieşirilor de ISD este calculat ca raport între ponderea ISD
ieşite dintr-o anumită ţară în total, ieşiri de ISD pe de o parte şi ponderea PIB-ului sau în
total PIB la scară mondială, pe de altă parte. În general, indicele reflectă două categorii
de factori care determină fluxurile de ieşire de ISD ale companiilor transnaţionale. Cu alte
cuvinte, diferenţele dintre valorile indicelui dintre ţări reflectă diferenţele dintre aceste
două seturi de factori care determină ieşiri de ISD. Aceste categorii de factori sunt potrivit
UNCTAD:
avantajele proprietarilor sau avantajele concurenţiale ale firmelor, precum inovaţii,
brand, capacităţi manageriale şi organizaţionale, accesul la informaţii, resurse
financiare sau naturale, pe care acestea le exploatează în străinătate;
factorii/avantajele de locaţie, care vizează factorii economici, în primul rând, care
servesc la producerea diferitelor bunuri sau servicii în economiile-mamă sau
61
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Legea investiţiilor în ultima sa variantă, Ordonanţa de urgenţă nr. 85/2008, are ca scop
susţinerea investiţiilor din diverse domenii de activitate (industria prelucrătoare,
producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă, salubritate,
gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, telecomunicaţii şi activităţi de
servicii informatice, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, administrative şi de
suport) în ideea asigurării unei dezvoltări durabile a României.
Articolul 3 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2008 consideră drept
investiţii următoarele activităţi:
a) achiziţionarea de active corporale şi necorporale, în legătură cu crearea unei noi
unităţi, extinderea unei unităţi existente, diversificarea producţiei unei unităţi prin
realizarea de produse noi, schimbarea fundamentală a procesului global de
producţie a unei unităţi existente, precum şi achiziţia activelor fixe legate direct
de o unitate, atunci când unitatea s-a închis sau s-ar fi închis fără această achiziţie,
iar activele sunt cumpărate de un investitor independent;
b) iniţierea unor proiecte de cercetare-dezvoltare şi inovare;
c) crearea de noi locuri de muncă şi/sau formarea profesională a angajaţilor;
d) iniţierea unor proiecte legate de valorificarea resurselor de energie regenerabilă,
protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă.
Investitorilor li se acordă, în contextul îndeplinirii unor condiţii, o serie de beneficii dacă
demarează pe teritoriul ţării noastre un proiect de investiţii. Astfel, scutirea de plata
taxei pe valoarea adăugată la achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile ori
piese de schimb ce vor fi utilizate în producţie pe o anumită perioadă de timp este unul
dintre beneficii. Apoi, scutirea de la plata impozitului pe venitul corporaţiilor (impozit pe
profit), în cazul în care activitatea se desfăşoară în anumite domenii ce prezintă interes
pentru preocupările de dezvoltare sănătoasă, scutire realizată pe o anumită perioadă de
timp (de exemplu, 4 ani) de la punerea în funcţiune a obiectivului investiţional. Pe lângă
aceasta, ca o continuare a dependenţei de înlesniri, se mai poate beneficia de reduceri de
impozit pentru profitul reinvestit sau în cazul în care cheltuielile pentru cercetare
ştiinţifică ating un anumit prag bine definit de cadrul legal. În plus, sume de bani
nerambursabile, dacă acestea sunt utilizate în scopul achiziţionării de active, contribuţii
financiare de la bugetul de stat pentru fiecare loc de muncă nou-creat, bonificaţii de
dobândă acordate la contractarea creditelor reprezintă alte facilităţi la fel de importante,
care ar putea atrage investitorii.
62
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Figura 1. Evoluţia soldurilor ISD în perioada 2003‐2008
45000
40000 12180
11301
35000
7496
30000
milioane euro
25000
20000 4395
32531
30352
15000 3033 27016
0
31 dec. 2003 31 dec. 2004 31 dec. 2005 31 dec. 2006 31 dec. 2007 30 apr.2008
Credite* 2570 3033 4395 7496 11301 12180
Participaţii la capital (incl. profituri reinvestite) 7092 12007 17490 27016 30352 32531
Dacă ne raportăm la activitatea economică ce atrage cele mai multe ISD, în speţă
industria prelucrătoare, analiza poate fi adâncită şi se pot identifica acele sub-activităţi
către care se direcţionează în principal ISD:
metalurgie;
alimente, băuturi şi tutun;
prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase plastice;
mijloace de transport.
63
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Total economie Industria Prelucrătoare
7.40%
7.70% 5.90%
3.80% 24.40%
5.00% 30.50% 6.20%
9.10% 6.90%
7.10% 8.50%
15.60%
12.30% 11.70%
24.50% 13.40%
Metalurgie
Industria prelucrătoare Alimente, băuturi şi tutn
Intermedieri financiare şi asigurări Prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase plastice
Comerţ cu amănuntul şi cu ridicata Mijloace de transport
Poştă şi telecomunicaţii Ciment, sticlă, ceramică
Construcţii şi tranzacţii imobiliare Fabricare produse din lemn, inclusiv mobilă
Industria extractivă Tehnică de calcul, aparate electrice, radio-TV, comunicaţii
Energie electrică, termică, gaze şi apă Textile, confecţii şi pielărie
Alte activităţi Alte ramuri ale industriei prelucrătoare
100% 9.3%
90% 27.5% 25.5%
80% 41.6%
70% 60.6% 61.8%
60% 92.6% 91.2%
50% 90.7%
40% 72.5% 74.5%
30% 54.8%
20% 39.4% 38.2%
10% 7.4% 8.8%
0%
Industria Intermedieri Comerţ cu Poştă şi Construcţii şi Industria Energie, Alte activităţi
prelucrătoare financiare şi amănuntul şi cu telecomunicaţii tranzacţii extractivă electrică,
asigurări ridicata imobiliare termică, gaze şi
apă
Greenfield Fuziuni şi achiziţii (M&A)
64
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Total ISD ISD greenfield
4.50% 2.70% 1.20% 5.20%
0.80%
2.30%1.80%
5.60%
6.00%
6.50%
8.00%
7.40%
9.60%
7.70% 64.40%
66.30%
Bucureşti Sud‐Est Centru Sud Vest Nord‐Vest Sud‐Vest Nord‐Est Bucureşti Sud‐Est Centru Sud Vest Nord‐Vest Sud‐Vest Nord‐Est
Din punct de vedere al ţărilor de provenienţă, pe total ISD, principalul investitor este
Austria, iar pe ISD de tip greenfield este Olanda. Italia şi Germania se află, de asemenea,
în topul investitorilor străini în România. SUA, Elveţia şi Ungaria investesc, de asemenea,
în România, dar ponderea acestora în total ISD este una relativ redusă.
Figura 7.5 - 5 ISD pe ţări de provenienţă
Total ISD ISD greenfield
13.10% 16.50%
23.00% 24.80%
1.60%
2.00%
1.70%
4.30% 2.10%
2.80%
6.30%
5.40%
6.90% 5.80%
17.50% 14.30%
7.50% 6.30%
65
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Printre cele mai semnificative investiţii directe olandeze în România menţionăm: A&D
Pharma, Rompetrol, Vodafone, UPC, ALRO, Carpatcement, ABN AmroBank, Philip Morris,
Solectron, Unilever. Austria, ţară clasată pe locul al doilea se remarcă în special prin
investiţia în: privatizarea Băncii Comerciale Române preluată de către Erste Bank,
privatizarea Petrom preluat de către OMV, Raiffeisen Bank, Henkel, Billa, Unita, HVB
Bank. Printre cele mai cunoscute investiţii franceze în România enumerăm: preluarea de
către Renault a Automobile Dacia, Hiproma, Saint Gobain Sticlă, Orange, Lafarge,
Alcatel, Danone. În cazul Germaniei şi Italiei se remarcă numărul mare de societăţi
comerciale înregistrate în România, în fapt majoritatea investiţiilor din aceste ţări fiind
în întreprinderi mici şi mijlocii.
Comparând, în fiecare an din intervalul de analiză, soldul contului curent al balanţei de
plăţi externe cu ISD, se poate observa faptul că la nivelul anului 2004, soldul ISD a
devansat soldul contului curent. În ceilalţi ani din intervalul de analiză situaţia a fost
una opusă, gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin ISD variind între 42,1% şi
89,2%.
milioane euro
15000
10000
5000 9060
5183 5213 7141
1946 3058
0
‐3060 ‐5099 ‐4842
‐6888
‐5000 ‐10156
‐16950
‐10000
‐15000
‐20000
2003 2004 2005 2006 2007 ian‐apr. 2008
investiţii directe (fluxul net) soldul contului curent
7.6 Impactul cadrului fiscal din România asupra percepţiei investitorilor străini
7.6.1. Principalele coordonate ale impozitării persoanelor juridice în România
Fiscalitatea este unul dintre domeniile care a trecut prin cele mai importante transformări
decursul ultimilor zece ani; din păcate, aceste modificări au avut loc fie prea lent, fie
prea brusc, astfel încât mediul fiscal s-a întipărit de multe ori în conştiinţa contribuabililor
ca fiind un factor de instabilitate în dezvoltarea sistemului economic românesc.
66
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Pentru impozitele şi taxele plătite în România, cadrul legal este stabilit prin Codul fiscal.
Acest cod a fost aprobat prin Legea nr. 571 din 22.12.2003 şi a intrat în vigoare la data de
01.01.2004, suferind numeroase modificări în decursul timpului.
A. Categorii de impozite şi taxe aplicabile societăţilor comerciale rezidente
1. Impozitul pe profit
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%. Se
datorează impozit minim în cazul în care impozitul pe profit este mai mic, stabilit în
funcţie de venituri înregistrate la 31 decembrie a anului anterior.
2. Taxa pe valoarea adăugată (TVA)
Cota standard de TVA este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru
operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse.
Cota redusă este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări
de servicii şi/sau livrări de bunuri:
a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi
botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât
cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m) din codul fiscal;
b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate
exclusiv sau în principal publicităţii;
c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota redusă de 5% pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale.
Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României
pentru livrarea aceluiaşi bun.
Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul
României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine
exigibilitatea taxei.
Regulile de stabilirea a locului livrării bunurilor şi prestărilor serviciilor (şi implicit a
locului de taxare cu TVA ) sunt armonizate cu prevederile Directivei 112/2006 şi ale
Directivei 8/2008 a UE privind TVA.
3.Accizele
Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibilă la data când produsul este eliberat
pentru consum în România. Accizele se calculează în cota şi rata de schimb în vigoare, la
momentul în care acciza devine exigibilă. Produsele accizabile se clasifică în produse
accizabile „armonizate” (alcool şi băuturi alcoolice; tutun prelucrat; produse energetice şi
electricitate) şi produse accizabile „nearmonizate” (cafea verde, cafea solubilă, cafea
prăjită).
4. Impozitele şi taxele locale
67
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Impozitele şi taxele locale sunt următoarele: impozitul pe clădiri; impozitul pe teren; taxa
asupra mijloacelor de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi
autorizaţiilor; taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate; impozitul pe
spectacole; taxa hotelieră; taxe speciale; alte taxe locale.
Nivelul impozitelor şi taxelor locale se aprobă anual prin hotărâre a consiliilor locale.
B. Impozitarea entităţilor străine
Măsura în care entităţile străine sunt supuse impozitării în România depinde de activităţile
desfăşurate de acestea în România sau în legătură cu România. Entităţile străine se supun
impozitării dacă înfiinţează o sucursală, un sediu permanent sau o reprezentanţă sau dacă
intră în sfera de aplicare a impozitului cu reţinere la sursă aplicat veniturilor realizate în
România.
Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi se aplică asupra veniturilor
brute impozabile obţinute din România.
Nerezidenţii care obţin venituri impozabile în România şi care prezintă, în original,
certificatul care atestă rezidenţa fiscală în unul din statele cu care România a încheiat
convenţii pentru evitarea dublei impuneri, au obligaţia de a plăti impozit în cotele
prevăzute în aceste convenţii, prezentate în situaţia anterioară. În cazul în care cotele de
impozitare din legislaţia internă sunt mai favorabile decât cele din convenţiile de evitare
a dublei impuneri se aplică cotele de impozitare mai favorabile. Dacă un contribuabil este
rezident al unei ţări din Uniunea Europeană, cota de impozit care se aplică venitului
impozabil obţinut de acel contribuabil din România este cota mai favorabilă prevăzută în
legislaţia internă, legislaţia Uniunii Europene sau în convenţiile de evitare a dublei
impuneri. Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri şi a
legislaţiei Uniunii Europene, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit,
în momentul realizării venitului, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de către
autoritatea competentă din statul său de rezidenţă, precum şi, după caz, o declaraţie pe
propria răspundere în care se indică îndeplinirea condiţiei de beneficiar în situaţia
aplicării legislaţiei Uniunii Europene. În cazul în care nerezidentul nu prezintă certificatul
de rezidenţă fiscală şi, după caz, dacă nerezidentul este rezident într-un stat membru,
declaraţia ce va indica calitatea de beneficiar, impozitele se calculează potrivit Titlului V
din Codul fiscal - Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul
pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România.
Impozitul se calculează, reţine şi virează de plătitorul de venit, persoana juridică română.
68
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Din punct de vedere vamal, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România
aplică tariful vamal comun al UE şi reglementările vamale ale UE. România aplică toate
acordurile de liber schimb ale UE încheiate cu terţe state. Nu există formalităţi vamale
pentru bunurile cu statut comunitar.
C. Facilităţile fiscale pentru companii
Conform Codului Fiscal, instalaţiile şi echipamentele, calculatoarele şi perifericele precum
şi brevetele pot fi amortizate prin metoda amortizării accelerate care permite deducerea
unui maxim de 50% din valoarea activelor fiscale în decursul primului an de folosire, restul
valorii putând fi amortizată de-a lungul duratei de viaţă utile rămase.
69
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
70
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
16
Bostan Ionel, Fiscalitatea românească, văzută din afară, septembrie 2008
71
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Sursa: OECD
Comparativ cu aceste ţări, România foloseşte un impozit pe profit de 16 % prin cota unică
de impozitare adoptată în 2005. Deşi din punct de vedere al taxării directe, România este
departe de a intra în topul de mai sus, ţara noastră se remarcă prin impozite indirecte
excesive.
Este de remarcat faptul că dintre cele 10 state foste comuniste, în prezent membre ale
Uniunii Europene, nouă se află pe lista celor cu impozite pe profit mici, sub 20%. Situaţia
poate fi considerată un semnal pozitiv pentru investitorii care au apărut cu întârziere în
aceste ţări, din cauza regimului politic practicat.
Din păcate, România nu se plasează nici în topul încasărilor fiscale raportate la PIB.
Conform OCDE, încasările fiscale din Danemarca reprezintă 48,9% din PIB, din Suedia -
48,2%, Spania - 37,2% din PIB. Figura 7.6 - 2 prezintă topul statelor care au cel mai ridicat
nivel de venituri din impozite raportate la PIB.
Figura 7.6 – 2 Impozite raportate la PIB
72
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Un alt parametru care merită să fie comparat între state este şi birocraţia fiscală, pe care
o putem cuantifica prin:
1. numărul de impozite şi taxe pe care le impune fiecare stat
Într-un top întocmit în 2007 de Banca Mondială, România se situa pe locul 1 în lume, cu
113 taxe şi impozite, urmată de Belarus, cu 112, şi Uzbekistan, cu 106.
În martie 2009 existau 558 de taxe, impozite şi tarife, din care 74 erau de natură fiscală,
484 sunt taxe şi tarife nefiscale. Dacă le avem în vedere numai pe cele de natură fiscală se
remarcă un trend descrescător faţă de 2007.
2. ponderea pe care o ocupă în profitul unei companii taxele şi impozitele plătite
Potrivit raportului „Doing Business” elaborat de Banca Mondială şi PricewaterhouseCoopers
în 2007, România se afla pe poziţia 107 în lume în ceea ce priveşte ponderea în profit a
taxelor şi impozitelor plătite de o companie într-un an, cu o cotă de 46,9%, şi pe locul 11
în UE;
3. numărul de plăţi necesare pentru achitarea impozitelor
Din acest punct de vedere, România are 96 de plăţi la termen, eşalonate sau anticipate şi
o legislaţie stufoasă, Codul Fiscal cunoscând schimbări de cel puţin trei ori pe an. Normele
fiscale extrem de complicate au impus companiilor şi alte costuri private, la o asemenea
birocraţie financiară fiind necesară apelarea la firme de consultanţă. Dintre cele 96 de
plăţi, 60 sunt în domeniul forţei de muncă, o companie fiind obligată să realizeze câte 12
plăţi pentru fiecare din domenii, precum contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la
asigurările de sănătate, şomaj, fondul privind riscul de accidente şi pentru inspecţia în
muncă. În celelalte state din UE, numărul plăţilor se afla la un nivel mai mic de 30 pe an:
Slovacia - circa 30, în Lituania, Ungaria şi Franţa – 20. Cele mai puţine înregistrându-se în
Suedia, unde se plăteau doar două impozite, în Letonia - 7, Portugalia, Spania şi Marea
Britanie - câte 8.
La nivelul anului 2008 în ţări precum Suedia, de exemplu, firmele plăteau doar două taxe.
Cel mai aproape de noi se situează Polonia cu 40 de taxe şi impozite. În afară de aceste
obligaţii, firmele trebuie să mai plătească alte 100 de taxe neevidenţiate, aşa-numitele
taxe parafiscale, adică „tarife” precum, „contribuţii”, „comisioane”, „timbre” şi alte
obligaţii prevăzute în nenumărate acte normative. Acestea sunt percepute de autoritatea
publică pentru prestarea unui serviciu, precum taxe notariale, de drum, de eliberare de
autorizaţii, de mediu etc.
În anul 2009 conform studiului elaborat de PricewaterhouseCoopers, în România numărul
de plăţi pe an pentru impozite şi taxe este de 113 faţă de ţări precum Maldive, Quatar şi
Suedia în care numărul maxim era de 1 şi 2 plaţi pe an.
4. numărul de ore dedicat plăţii impozitelor şi taxelor
Se apreciază că în România este nevoie de 202 ore pe an pentru a parcurge toate
demersurile privind plata impozitelor şi taxelor aferente funcţionării unei afaceri şi că
acestea reprezintă, în medie, 48 la sută din profitul obţinut de o firmă într-un an.
Comparând cu alte state membre ale Uniunii Europene, se constată că în România timpul
dedicat plăţii impozitelor şi taxelor era, la nivelul anului 2008, unul mediu. Cel mai redus
timp se înregistrează în Luxemburg, iar cel mai ridicat în Cehia.
73
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
74
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
ajungând la 28,4%. La nivel global, cota medie a impozitelor indirecte este de 15,7%, cu
mici fluctuaţii în ultimii cinci ani. În schimb, cota medie a impozitelor indirecte în UE
(Taxa pentru bunuri şi servicii - GST) sau Taxa pe Valoarea Adăugată - TVA) a înregistrat
cele mai mari valori din lume, respectiv 19,49 la sută. În regiunea Asia – Pacific, acestea
au cele mai mici valori, respectiv 11,14 %, dar şi aici cota medie a crescut cu 0,5 din 2006.
În România, impozitul pe profit a fost stabilit la o cotă fixă de 16% încă de la începutul
anului 2005, una dintre cele mai mici rate din UE, în timp ce impozitele indirecte sunt
destul de ridicate. De exemplu, cota standard de TVA este de 19%, şi deşi există şi o cotă
redusă, numărul de produse care se califică pentru TVA redusă este mai mic decât în
majoritatea altor state membre UE. Cu toate acestea, anumite impozite directe încă sunt
foarte ridicate. Unul dintre costurile ascunse pentru contribuabilii din România îl
reprezintă administrarea fiscală şi dificultăţile cauzate de frecventa schimbare a
legislaţiei. În România, numeroase companii sunt nevoite să aloce mult timp şi resurse
aplicării prevederilor fiscale, resurse care sunt preluate de la activităţile comercial-
productive, crescând astfel costurile. În plus, legislaţia fiscală suferă frecvente modificări
şi deseori fără nici o avertizare, îngreunând astfel planificarea financiară.
Regimul de impozitare a profitului este foarte competitiv în România, şi multe firme au
fost atrase aici de rata scăzută de 16%17. Ceea ce trebuie să facă acum autorităţile este ca
pornind de la această realizare să asigure o legislaţie fiscală mai simplă, mai stabilă şi mai
transparentă. Aceste măsuri îi vor încuraja pe investitori deoarece vor reduce povara
administrativă pe care o implică respectarea legislaţiei şi îi vor ajuta să îşi poată planifica
activităţile. În schimb, investiţiile crescute generate de astfel de măsuri vor aduce mai
multe venituri la bugetul statului.
Deşi competiţia internaţională continuă să împingă în jos rata impozitului pe profit, există
semne că guvernele vor impune reglementări mai stricte şi în acest domeniu. Unul dintre
cele mai active şi noi domenii, ce sunt supuse reglementărilor fiscale îl reprezintă
preţurile de transfer, domeniu în care un număr tot mai mare de ţări introduc reguli
pentru a reglementa preţurile la care societăţile aparţinând aceluiaşi grup internaţional
efectuează între ele tranzacţii transfrontaliere. În România, legislaţia cu privire la
preţurile de transfer este în vigoare din ianuarie 2004. În februarie 2008 au fost emise
Normele care prevăd documentaţia pe care companiile ar putea fi solicitate să o prezinte
autorităţilor fiscale pentru a demonstra că au utilizat preţurile de piaţă pentru
tranzacţiile lor intra-grup şi că nu au transferat artificial profitul dintr-o ţară cu o
fiscalitate ridicată într-una cu fiscalitate redusă.
În concluzie, fiscalitatea reprezintă un instrument foarte important pentru obţinerea de
resursele necesare aparatului statal dar în acelaşi timp este un mijloc indirect prin care
guvernele pot acţiona în economia unei ţări. În ţara noastră în momentul de faţă datorită
crizei economice şi a unei politici fiscale inadecvate s-au înregistrat în primele 3 luni ale
anului prezent, peste 6.250 de firme care au intrat în insolvenţă în primul trimestru al
anului 2010, în creştere cu 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2009, iar aproape 20.000 de
societăţi şi-au suspendat activitatea. Având în vedere situaţia de faţă printre
recomandările specialiştilor se numără o reducere a presiunii fiscale cumulată cu o
creştere a cheltuielilor bugetare pentru a stimula creşterea economică şi creşterea bazei
de impozitare.
17
Patrick Leonard, Partener în cadrul Departamentului de Taxe din KPMG România
75
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
76
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Europene pentru o formulă unică de calcul al bazei impozabile a profitului aplicată la nivel
european.
Sistemul propus de Comisie, cunoscut sub denumirea de Baza Unică Consolidată a
Impozitului pe Profit (Common Consolidated Corporate Tax Base – CCCTB) urmează a se
aplica în paralel cu metodele de calcul existente în fiecare stat membru, companiile
putând alege să adopte sistemul paneuropean sau să aplice în continuare regulile
naţionale. Companiile care vor folosi formula unică valabilă în Europa vor calcula totalul
profiturilor obţinute de pe întreg teritoriul Uniunii Europene şi apoi le vor realocă ţărilor
în care companiile au activitate economică pentru a fi impozitate cu cota de impozit pe
profit aplicabilă în ţările respective (Home State Taxation – HST). O asemenea modificare
ar facilita administrarea plăţii impozitului pe profit datorat de către companiile care
operează în UE, deoarece baza de impozitare ar fi calculată folosindu-se o metodă unică,
şi nu separat, cum este calculată în prezent pentru fiecare ţară.
O cotă unică de impozit pe profit la nivelul UE ar avea de asemenea implicaţii negative
pentru multe dintre noile state membre UE, printre care şi România, care au o fiscalitate
mai relaxată la nivelul societăţilor comerciale (16% – în România), acest lucru fiind tocmai
elementul de atracţie pentru investiţiile străine. Armonizarea cu alte state membre UE ar
însemna creşterea semnificativă a cotei de impozitare şi posibil revenirea la un sistem
progresiv, ceea ce ar genera o opoziţie puternică din partea guvernului şi a investitorilor.
Prin urmare, introducerea unei cote unice de impozit pe profit la nivelul UE, cel puţin în
actuala conjunctură, nu poate fi viabilă.
Totuşi, propunerea Comisiei UE pentru o bază unică de profit impozabil la nivelul întregii
UE, lăsând în continuare guvernelor naţionale libertatea de a-şi stabili propria cota de
impozit pe profit, este pragmatică şi rezonabilă. Acest lucru ar simplifica impozitarea
profiturilor companiilor care desfăşoară activităţi pe teritoriul UE, fără a afecta
concurenţa sau a restricţiona libertatea guvernelor naţionale de a-şi stabili cote de
impozit pe care acestea le consideră corespunzătoare.
77
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
78
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
‐ Potenţial ridicat
pentru planificarea
fiscală;
‐ Se pot recompensa
investiţiile pe
termen scurt.
79
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
80
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Oportunitati Pericole
Existenţa indicatorului privind reforma Lipsa unei viziuni strategice pe termen lung asupra dezvoltării şi consolidării MA;
în domeniul investiţional (Investment
Lipsa unei prioritizări la nivel macroeconomic a sectoarelor economice care pot
Reform Index – IRI;
constitui un avantaj competitiv pentru ţară, şi în care rolul hotărâtor îl are factorul
Rolul DAE de asigurare a unui cadru politic;
instituţional pentru promovarea
Persistenţa instabilităţii fiscale;
investiţiilor străine;
Lipsa unei legislaţii consecvente şi clare;
Lansarea Strategiei UE 2020 care
introduce conceptul de „smart Activitatea sindicală.
regulation”;
Absorbţia în mai mare măsură a
fondurilor UE;
Diversificarea surselor alternative de
finanţare.
81
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
9. Concluzii şi recomandări
Facilitarea accesului la Perfecţionarea ofertei de produse de Stabilirea unui dialog între Ministerul finanţelor şi Asociaţia
finanţare finanţare/garantare la nevoile MA Băncilor din România în vederea identificării de soluţii pentru
diversificarea produselor de finanţare/ garantare în
conformitate cu nevoile de finanţare ale mediului de afaceri
Consolidarea cadrului legislativ şi fiscal Actualizarea cadrului legislativ referitor la „acceptarea tacită”
Aspecte legislative şi pentru creşterea încrederii investitorilor
fiscale străini în stabilitatea şi coerenţa Revizuirea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice pentru
acestora optimizarea graficului de desfăşurare a procesului de achiziţii
82
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
83
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Măsuri administrativ-instituţionale
1. Alinierea structurii instituţionale şi administrative pentru asigurarea condiţiilor
de atractivitate pentru investitorii străini prin:
84
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
85
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Bibliografie
1. The Business Environment and Enterprise Performance Survey (BEEPS) 2008-2009 (EBRD
şi WB);
2. PLAN DE ACŢIUNI PENTRU DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI ŞI A PROFESIILOR
LIBERALE ÎN CONTEXT EUROPEAN 2008 – 2009;
3. Raport de ţară – România 2010 (Country Report Romania, Martie 2010), Economist
Intelligence Unit, Londra, Marea Britanie;
4. Raport asupra Investiţiilor Elveţiene în România, februarie 2010;
5. „INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA”, BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Direcţia
Statistică la 31 decembrie 2008;
6. „Dimensiunea Regională a determinării riscului investiţiilor străine directe în România”,
Păuna Carmen Beatrice, Dalina Andrei, Institutul de Prognoză Economică Bucureşti;
7. „Efectele investiţiilor străine directe asupra economiei româneşti” - COMAN ANCA
STRILCIUC ELENA, ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI;
8. „Propuneri pe termen scurt pentru atragerea de investiţii străine directe în România”,
FIC;
9. „Priorităţi pentru România”, Amcham, 2009;
10. „GLOBALIZAREA ŞI INTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ”, Carmen BOGHEAN,
Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava;
11. SSIF Intercapital Invest SA, Raport Anual 2009;
12. INVESTMENT COMPACT FOR SOUTH EAST EUROPE, Overview of the Investment Reform
Index Process;
13. „Tax Component of the IRI”, Steven Clark, Erin Hengel, OECD;
14. Progress in Policy Reforms, OECD;
15. Declaraţia comună a reuniunii la nivel înalt de la Praga privind Parteneriatul estic,
Praga, 7 mai 2009;
16. „Potenţialul investiţional al României din perspectiva integrării în UE”, BALABAN
LUMINITA, ASE, Facultatea de Comerţ;
17. Barometru investitorilor străini 2005 – Gallup;
18. „U.S. – E.U. ECONOMIC RELATIONS IN THE CONTEXT OF ECONOMIC GLOBALIZATION” -
Gabriel-Andrei Donici, Andreea Maha, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi;
19. Oportunitatea introducerii legislaţiei de tip holding în România, Dan Badin, Mihaela
Popescu, PriceWaterhouseCoopers Rom\nia;
20. Global Financial Stability Report, Navigating the Financial Challenges Ahead,
INTERNATIONAL MONETARY FUND, 2009;
21. Regional Economic Outlook, Europe Securing Recovery, INTERNATIONAL MONETARY
FUND, octombrie 2009;
22. World Economic Outlook, Sustaining the Recovery, International Monetary Fund,
octombrie 2009;
23. World Investment Report 2009, UN Conference on Trade and Development;
24. Report on Bilateral Investment Treaties between European Union Member
86
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
87
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Ameninţările existente care pot creşte riscul de ţară şi deveni bariere pentru
investiţiile străine.
Subiect de concluzionare – punctele de vedere ale tuturor:
Definirea unor obiective de atins pentru creşterea atractivităţii mediului de afaceri
pentru investitori străini;
Măsuri de sprijinire şi promovare a investiţiilor străine în România.
Vă mulţumim foarte mult pentru timpul acordat şi pentru sugestiile făcute. Suntem
convinşi că ele vor contribui la realizarea unei strategii bine fundamentate pentru
dezvoltarea mediului de afaceri din România. O să păstrăm legătura cu dvs. pentru
etapele ulterioare ale proiectului şi pentru a vă transmite concluziile studiului nostru.
Următoarele etape vor consta în realizarea de interviuri şi în analizarea chestionarelor
completate on-line. Consultarea publică pentru validarea concluziilor preliminare ale
studiului sus menţionat va avea loc în termen de aproximativ o lună, la care veţi fi din
nou invitaţi să participaţi.
88
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Anexa 2 - Lista participanţilor la Focus Grupul din 2 martie 2010 cu tema „Mediul de
afaceri din România – ostil sau agreabil pentru investitorii străini?
02 martie 2010
Nr. Nume participant Instituţie/Organizaţie
crt
.
1. Adriana Luminiţa IACOB Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC)
Elena-Roxana CRĂCIUN Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi
2.
Cooperaţie Bucureşti (OTIMMC Bucureşti)
3. Doina CIOMAG Consiliul Investitorilor Străini (CIS)
4. Maria BACIU Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE)
5. Mihai CERCEL Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE)
Sanda MAZILU Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
6.
(MECMA)
Cezar ILIU Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
7.
(MECMA)
8. Daniela ANTONESCU Institutul de Economie Naţională (IEN/Academia Română)
Laurenţiu SOLACIU Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
9.
(ANPC)
Anca MARICA Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
10.
(MECMA)
89
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
3. Cum apreciaţi nivelul şi calitatea informaţiilor privind mediul de afaceri din România?
Complet nesatisfăcătoare;
Preponderent nesatisfăcătoare;
Parţial nesatisfăcătoare/satisfăcătoare;
Preponderent satisfăcătoare;
Complet satisfăcătoare.
90
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
91
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Logistică, Depozitare,
Telecomunicaţii;
IT;
Sistemul bancar;
Intermedieri financiare şi imobiliare;
Sănătate;
Formare profesională şi consultanţă;
Educaţie şi învăţământ;
Sport;
Cultură şi artă;
Publicitate;
Piaţa financiară
92
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
12. Care este forma juridică pentru care aţi optat în vederea organizării afacerii Dvs. în
România ?
Firmă nouă constituită în România cu capital străin sau mixt;
Reprezentanţa firmei-mamă din străinătate;
Achiziţia unei firme cu capital românesc existentă pe piaţă;
Fuziunea cu o firmă cu capital românesc.
13. Bifaţi în cazul în care v-aţi confruntat cu una sau mai multe din următoarele dificultăţi
instituţional-administrative în diferite etape din ciclul afacerii Dvs. în România:
acces dificil la servicii de consultanţă juridică, fiscală şi contabilă;
servicii publice de calitate redusă;
reglementări fiscale nestimulative şi/sau volatile;
reglementări comerciale nestimulative şi/sau volatile;
acces dificil la finanţare;
corupţie;
birocraţie.
14. Potrivit Transparency International: „corupţia în sens larg, reprezintă folosirea abuzivă
a puterii încredinţate, fie în sectorul public fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor
interese personale sau de grup”. În care din următoarele situaţii v-aţi confruntat, în mod
direct, cu aspecte legate de corupţie:
La înregistrarea societăţilor comerciale şi intrarea în afaceri;
La obţinerea autorizaţiilor şi acordurilor de funcţionare (mediu, pompieri,
sănătate, primărie etc.);
La obţinerea altor tipuri de autorizaţii. Specificaţi:................;
În procesele de achiziţie publică pentru obţinerea de comenzi de stat;
93
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
16. Bazându-vă pe experienţa dumneavoastră directă, în care trei dintre situaţiile de mai
jos consideraţi că se întâlnesc cel mai frecvent practici de corupţie sau asimilate
corupţiei:
În raporturile dintre sectorul privat şi cel public;
În raporturile dintre funcţionarii publici din interiorul sectorului public;
În raporturile dintre operatorii economici din interiorul sectorului privat;
În raporturile dintre societăţi cu capital majoritar de stat şi sectorul privat;
În raporturile sectorului privat de afaceri cu sistemul juridic;
Nu ştiu.
17. Bifaţi principalele probleme socio-culturale care afectează încrederea Dvs. în mediul
de afaceri din România:
Comunicare dificilă datorată percepţiei diferite asupra principiilor în afaceri;
Prejudecăţile şi stereotipiile sociale din România;
Atitudinea faţă de muncă;
Problemele etnice;
Nivelul de educaţie şi formare;
Imigraţia/emigraţia;
Fluctuaţiile de pe piaţa muncii;
Încălcarea drepturilor omului.
94
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
19. Care este gradul Dvs. de încredere în funcţionarea sistemului bancar din România?
Deloc credibil;
Puţin credibil;
Parţial credibil;
Destul de credibil;
Credibil.
20. Aţi apelat la produse de garantare oferite de fondurile de garantare din România? Dacă
Da, cât de complicat a fost procesul de obţinere?
Foarte complicat;
Destul de complicat;
Mediu;
Destul de simplu;
Foarte simplu.
22. Cum apreciaţi impactul prevederilor contractelor colective de muncă asupra afacerii
Dvs.?
Minim;
Mediu;
Ridicat.
26. Care este percepţia Dvs. legată de investiţiile la Bursa de Valori Bucureşti?
Nu îmi inspiră încredere;
Este o investiţie relativ sigură;
95
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
27. Care este percepţia Dvs. legată de a investi în titluri de stat în România?
Nu aş avea încredere să investesc în titluri de stat în România;
Nu sunt mai atractive decât investiţiile în titluri de stat emise de alte guverne
din Europa Centrală şi de Est
Reprezintă o investiţie sigură;
Este o oportunitate de a câştiga o dobândă ridicată.
28. Care este percepţia Dvs. legată de a plasa sume de bani în depozite la băncile
comerciale din România?
Diferenţialul de dobândă este foarte atractiv;
Prefer titlurile de stat;
Prefer investiţiile la BVB;
Nu am încredere în băncile româneşti.
29. Care este percepţia Dvs. legată de gradul de risc asociat investiţiilor de portofoliu în
România?
Este la fel de ridicat ca pe orice piaţă din Europa Centrală şi de Est;
Este mai redus decât pe alte pieţe din Europa Centrală şi de Est;
Este mai ridicat decât pe celelalte pieţe din Europa Centrală şi de Est.
31. De ce aţi renunţat să investiţi în România sau ce va împiedică să investiţi? – only for 1c
Indicele preţurilor de consum;
Cursul de schimb;
Legislaţia privind fuziunile şi achiziţiile;
Accesul slab la serviciile de consiliere juridică;
Nivelul taxelor şi impozitelor;
Inexistenţa sau ineficienţa autorizării tacite;
Inexistenţa sistemului on-line de autorizare şi înregistrare a întreprinderilor (e-
forms) cu termen de implementare;
Percepţia asupra birocraţiei şi corupţiei;
Sistemul deficitar de creditare a afacerilor;
Slaba accesibilitate la fondurile de garantare;
Nivelul şi calitatea asigurările comerciale;
Reguli de muncă şi angajare;
Prevederi privind concediile, sărbătorile, asigurările de sănătate, de şomaj;
Comportamentul agresiv al sindicatelor;
Competitivitatea scăzută a produselor/serviciilor româneşti;
Sectoarele dominate de importuri;
Sectoarele necompetitive la export;
Calitatea scăzută a produselor şi serviciilor;
Preţul ridicat al produselor şi serviciilor;
Instabilitatea pieţei de capital, BVB, Bursei de la Sibiu;
Cotaţiile slabe a CDS-urilor (credit default swap);
Acces dificil la servicii de consultanţă juridică, fiscală şi contabilă;
Servicii publice de calitate redusă;
96
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
97
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Întrebarea 1.
98
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Întrebarea 3.
Întrebarea 4:
99
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
100
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Întrebare 5.
Din analiza răspunsurilor acestei întrebări reiese că investitorii sunt interesaţi de o gamă
variată de domenii de investiţii pe piaţa românească, cele mai atractive dintre acestea
fiind agricultura, vânătoarea, silvicultura şi formarea profesională şi consultanţa.
Întrebare 6:
101
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Întrebarea 7:
Întrebarea 8:
102
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Regiunea Bucureşti-Ilfov rămâne cea mai interesantă din punct de vedere al investiţiilor
(34%), urmată de partea centrală şi de vest a României (câte 14%). Pe de altă parte,
Regiunea de Nord-Est nu a atras deloc atenţia investitorilor interesaţi de mediul de afaceri
românesc, pe când celelalte regiuni din jumătatea sudică a ţării prezintă un interes
moderat (8% dintre respondenţi). Astfel, se confirmă disparităţile regionale deja observate
cu privire la nivelul de dezvoltare a economiei româneşti. Strategia de îmbunătăţirea şi
dezvoltare a mediului de afaceri românesc trebuie să adreseze şi aceste aspecte
referitoare la coeziunea economică.
Întrebarea 13:
103
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Întrebarea 15:
104
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Dintre formele de corupţie cel mai des întâlnite de investitori în practică, au fost
semnalate atenţiile şi cadourile (22,5%) şi extra-comisioanele şi extra-bonusurile (22,5%),
care reprezintă în principal forme mici de corupţie. Trebuie însă subliniat că 11% dintre
respondenţi nu au întâlnit cazuri de corupţie.
Întrebarea 16:
Întrebarea 17:
105
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Întrebarea 18:
106
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Mediu (60%)
Întrebările 25, 26, 27, 28, 29, 30 – având în vedere că respondenţii chestionarului publicat
pe website au declarat că nu sunt interesaţi de pieţele de capital din România, pentru
întrebările din acest domeniu nu au fost înregistrate răspunsuri.
Întrebarea 31:
În figura următoare sunt prezentate o listă cu principalele motive pentru care investitorii
au renunţat să investească în România, sau motivele pentru care au renunţat să
investească:
107
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
108
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Nr.
Nume participant
crt. Instituţie/Organizaţie
109
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
110
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
Nr.
crt Nume participant
Instituţie/Organizaţie
.
111
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
Anexa 8 – Chestionar de evaluare măsuri propuse pentru stimularea investiţiilor străine în România
CHESTIONAR
Vă rugăm să vă exprimaţi opinia privind următoarele Măsuri de sprijinire şi promovare a investiţiilor străine în România, sub aspectul
criteriilor menţionate în continuare. Părerea dumneavoastră este importantă şi ne va ajuta să aflăm informaţii relevante pe această temă
Relevanţa: în ce proporţie măsurile propuse sunt coerente şi se încadrează în mod logic în procesul de stimularea a investiţiilor;
Eficacitatea: care este rata preconizată de succes a măsurilor propuse pentru stimularea procesului investiţional;
Eficienţa: cât de bine sunt proporţionate resursele alocate (input-uri) pentru implementarea unei măsuri în raport cu rezultatele
preconizate (output-uri);
Impact: cât de vizibil este efectul produs de o anumită măsură în domeniul vizat. Se va avea în vedere şi impactul preconizat în raport cu
alte intervenţii, evitarea suprapunerilor şi complementaritatea cu alte măsuri;
Sustenabilitatea: durabilitatea în timp a rezultatelor pe care le-ar produce transpunerea corectă în practică a măsurilor evaluate de dvs.
Cu scală de notare de la 1-5, unde 1 - în foarte mică măsură, 2 - în mică măsură, 3 - în oarecare măsură, 4 - în mare măsură, 5 - în foarte
mare măsură, vă rugăm acordaţi note fiecărei măsuri după fiecare din cele 5 criterii.
112
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
113
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
114
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
115
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
116
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
FIGURA A9-1
PERCEPŢIE GENERALĂ ASUPRA MĂSURILOR DE SPRIJINIRE A INVESTIŢIILOR STRĂINE
FIGURA A9-2
MĂSURILE ADIMINSTRATIV-INSTITUŢIONALE
Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie
117
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
FIGURA A9-3
MĂSURI DE FACILITARE A ACCESULUI LA FINANŢARE
Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie
FIGURA A9-4
MĂSURILE LEGISLATIVE ŞI FISCALE
Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie
118
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
FIGURA A9-5
ALTE MĂSURI DE SUPORT
Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie
FIGURA A9-6
MĂSURI DE CREŞTERE A VIZIBILITĂŢII
Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie
119
Studiul nr. 5 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri
TOP 10 MĂSURI
Măsura cu cea mai slabă încredere (3.6) este Stimularea accesului la finanţare bancară
pentru investitorii străini.
120
Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România
- studiu calitativ şi cantitativ
121