Você está na página 1de 132

Analiza ex-ante a oportunităţii introducerii unor

măsuri de promovare a investiţiilor

Studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Echipa editorială

Echipa de consultanţă pentru elaborarea studiului

Anca POŞTEA (coordonator)


Dr. Oana GHERGHINESCU
Dr. Lucian CIOLAN
Roxana CHESOI

Coordonatorul echipei de proiect


Dr. Radu-Horaţiu MUNTEANU

Echipa Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri


Cornelia SIMION, Director
Emil IONESCU, Manager de Proiect
Ruxandra ANDREI
Laurenţiu GRIGORESCU
Sanda MAZILU
Mulţumiri

Acest studiu nu ar fi putut fi realizat fără contribuţia valoroasă a multor specialişti


români care ne-au întărit convingerea că numai prin colaborare se pot atinge performanţe
în calitate, cantitate şi timp.
Autorii studiului mulţumesc tuturor acelora care au participat la procesul de consultări
directe sau care au completat chestionarele on-line.
Apreciem în mod deosebit sprijinul constant şi consistent din partea:
- Conducerii MECMA, direcţia Mediu de Afaceri şi colegilor din cadrul diverselor
ministere implicate pe aspecte specifice, pentru alocarea de resurse şi sprijin
Mulţumiri speciale următoarelor persoane care au făcut eforturi apreciabile în cadrul
procesului de elaborare a studiului:
- Anca Harasim, Camera de Comerţ Americană în România, Amcham
- Doina Ciomag, Consiliul Investitorilor Străini, FIC
- Silvia-Ştefania Radu, IBM – programe guvernamentale
- Cornelia Rotaru, Asociaţia Femeilor Antreprenor din România
- Cristian Pârvan, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România
- Radu Tătucu, Banca Mondială Washington,
- Vlad Penescu, Irina Berar, Alexandru Mănescu, Fundaţia Centrul pentru
Implementarea Managementului Performant.
CUPRINS

1. Sumar executiv ............................................................................................... 9


2. Introducere .................................................................................................. 11
2.1. Proiectul ............................................................................................. 11
2.2. Contextul studiului ....................................................................................... 12
3. Scopul şi obiectivele studiului ............................................................................ 14
4. Metodologia Consultantului ............................................................................... 14
5. Definiţii ....................................................................................................... 19
6. Situaţia internaţională şi naţională a investiţiilor ..................................................... 21
6.1 Efectele crizei economice globală asupra Europei .................................................. 21
6.2 Cadrul legislativ european privind investiţiile ........................................................ 22
6.2.1 Strategia Lisabona ................................................................................... 22
6.2.2 Evaluarea Strategiei Lisabona ..................................................................... 23
6.2.3 Noua strategie economică în Europa – Europa 2020 ........................................... 27
6.2.4 Liniile directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru promovarea investiţiilor în
capital de risc în cadrul întreprinderilor................................................................ 28
6.3 Cadrul legislativ privind stimularea investiţiilor în România ....................................... 30
6.4 Absorbţia fondurilor structurale în România – un element de referinţă pentru
stimularea investiţiilor .................................................................................... 33
6.5 Programe anticriză bazate pe parteneriat public-privat (PPP) .................................... 41
6.6 Clusterele inovative şi polii tehnologici – motoare ale promovării investiţiilor ................. 43
7. Analiza principalilor indicatori care influenţează climatul investiţional .......................... 48
7.1 Câteva repere statistice – comparaţie între ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est după 2000
.................................................................................................................... 48
7.2 Analiza facilităţilor fiscale pentru companii .......................................................... 55
7.2.1. Analiză comparativă privind caracteristicile regimului fiscal în România şi alte state . 57
7.2.2. Armonizarea fiscală la nivelul Uniunii Europene .............................................. 62
7.3 Competitivitatea economică a României .............................................................. 65
8. Analiza oportunităţii de introducere a unor masuri de promovare a investiţiilor ................ 69
8.1 Concluzii din analiza cantitativă şi calitativă realizată prin documentare ...................... 69
8.2 Concluzii ale analizei cantitative şi calitative realizată prin consultarea beneficiarilor
măsurilor de promovare a investiţiilor ..................................................................... 71
8.3 Analiza problemei ......................................................................................... 74
8.4 Stabilirea obiectivelor .................................................................................... 82
8.5 Analiza opţiunilor ......................................................................................... 84
8.6 Analiza de impact ......................................................................................... 85
9. Obiective şi măsuri propuse pentru includerea lor în strategia guvernamentală ................. 86
9.1 Analiza ex-ante a patru măsuri dintre cele propuse ................................................ 87
Bibliografie ......................................................................................................... 95
Anexa 1 - Focus grup din 2 martie 2010 – Ghid de întrebări ............................................... 97
Anexa 2 - Lista participanţilor la Focus Grupul din 9 martie 2010 cu tema „Mediul de afaceri
românesc în viitor – măsuri de promovare a investiţiilor” ................................................. 98
Anexa 3 – Chestionar on-line .................................................................................... 99
Anexa 4 - Concluzii chestionar on-line ....................................................................... 105
Anexa 5 - Lista întrebărilor folosite în interviul semi-structurat cu privire la oportunitatea
introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor .................................................... 111
Anexa 6 - Lista persoanelor intervievate ..................................................................... 112
Anexa 7 - Lista participanţilor la dezbatere 8 aprilie 2010 ............................................... 113
Anexa 8 – Chestionar de evaluare măsuri propuse pentru promovarea investiţiilor în România .... 116
Anexa 9 – Evaluare Excel şi SPSS a răspunsurilor la chestionarul referitor la măsuri de stimulare a
investiţiilor în România ......................................................................................... 121
Anexa 10 Strategia formulată de OECD Investment Compact pentru îmbunătăţirea climatului
investiţional în România ........................................................................................ 131
Lista figurilor
Pag 12
Figura 2-1. Componentele Strategiei DMA
Figura 4-1. Analiza tridimensională a perspectivelor Pag 15
Figura 4-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative Pag 16
Figura 4-3. Procesul de formulare a concluziilor şi a recomandărilor Pag 16
Figura 6.2.2 - 1 Rata de ocupare a forţei de muncă Pag 25
Figura 6.2.2 - 2 Cheltuieli cu C&D, procent din PIB Pag 26
Figura 6.2.4 Ajutorul de stat exprimat în pondere din PIB, evoluţie comparativă ţări UE Pag 30
Figura 6.4-1 – Alocare UE fonduri structurale şi de coeziune Pag 36
Figura 6.4-2 –Proiecte depuse – număr Pag 37
Figura 6.4-3 – Proiecte depuse – valoare Pag 37
Figura 6.4-4 – Proiecte aprobate – număr Pag 38
Figura 6.4-5 – Proiecte aprobate – valoare totală Pag 38
Figura 6.4-6 – Contracte/decizii de finanţare cu beneficiarii - număr Pag 39
Figura 6.4-7 - Contracte/decizii de finanţare cu beneficiarii – valoare totală Pag 39
Figura 6.4-8 – Plăţi către beneficiarii – valoare totală Pag 40
Figura 7.1-1 - Pondere din PIB EU 27 ţări, PIB pe locuitor în Putere Standard de Cumpărare Pag 48
Figura 7.1-2 - Pondere a veniturilor în PIB Pag 49
Figura 7.1-3 – Evoluţia investiţiilor (volum) 2007-2009 Pag 50
Figura 7.1-4 – Evoluţia productivităţii orare a muncii Pag 51
Figura 7.1-5 – Evoluţia ratei ocupării forţei de muncă Pag 52
Figura 7.1-6 – Evoluţia exportului de bunuri Pag 53
Figura 7.1-7 – Evoluţia exportului de servicii Pag 53
Figura 7.1-8 – Evoluţia Pondere Balanţă de Plăţi Netă din PIB Pag 54
Figura 7.2–1 Top ţări cu cea mai dură fiscalitate Pag 58
Figura 7.2–2 Impozite raportate PIB Pag 59
Figura 7.2–3 Timpul alocat plăţii taxelor în UE (ore) Pag 60
Figura 7.3-1 Indicele Competitivităţii Globale – 133 de ţări Pag 66
Figura 7.3-2 Evoluţia competitivităţii pe piaţa externă în cadrul UE - Date trimestriale 2007T2- Pag 67
2010T1
Figura 7.3-3 Evoluţia competitivităţii pe piaţa din exteriorul UE - Date trimestriale 2007T2- Pag 68
2010T1
Figura 8.2-1 Relaţia între viziunea politică, nivelul de promovare a viziunii guvernamentale şi Pag 72
competitivitatea economică
Figura 8.2-2 Lanţul trofic al ineficienţei Pag 73
Figura 8.2-3 Cauze care produc o competitivitate economică redusă Pag 73
Figura 8.2-4 Cauze care produc o percepţie asupra mediului de afaceri din România ca fiind Pag 74
corupt
Figura 8.3-1 – Arborele general al problemei Pag 75
Figura 8.3-2 – Arborele problemei pentru „Management ineficient al instituţiilor publice Pag 76
responsabile”
Figura 8.3-3 – Arborele problemei pentru “Arhitectură financiară insuficient dezvoltată” Pag 77
Figura 8.3-4 – Arborele problemei pentru „Sistem fiscal incoerent şi instabil” Pag 78
Figura 8.3-5 – Arborele problemei pentru „Sistem legislativ incoerent şi contradictoriu” Pag 79
Figura 8.6-1 – Precondiţie de succes – strategie ŞI implementare performanţe Pag 85
Figura A4-1 – Clasificarea claselor de măsuri propuse din punct de vedere al impactului Pag 108
Figura A4-2 – Clasificarea claselor de măsuri propuse din punct de vedere al relevanţei Pag 108
Figura A4-3 – Clasificarea claselor de măsuri propuse din punct de vedere al eficienţei Pag 109
Figura A4-4 – Clasificarea claselor de măsuri propuse din punct de vedere al eficacităţii Pag 109
Figura A4-5 – Clasificarea claselor de măsuri propuse din punct de vedere al sustenabilităţii Pag 110
Figura A9-1 – Clasificarea măsurilor propuse din punct de vedere al impactului Pag 121
Figura A9-2 – Clasificarea măsurilor propuse din punct de vedere al relevanţei Pag 122
Figura A9-3 – Clasificarea măsurilor propuse din punct de vedere al eficienţei Pag 123
Figura A9-4 – Clasificarea măsurilor propuse din punct de vedere al eficacităţii Pag 124
Figura A9-5 – Clasificarea măsurilor propuse din punct de vedere al sustenabilităţii Pag 125
Figura A9-6 Percepţie generală asupra măsurilor de sprijinire a investiţiilor Pag 127
Figura A9-7 Măsurile la nivelul instituţiilor publice care deţin poziţii cheie în procesul de Pag 128
stimulare a dezvoltării mediului de afaceri din România
Figura A9-8 Măsuri legate de facilitarea accesului la finanţare Pag 128
Figura A9-9 Măsurile legate de domeniul fiscal Pag 129
Figura A9-10 Măsuri legate de domeniul legislativ Pag 129
Figura A9-11 Măsuri de creştere a vizibilităţii mediului de afaceri din România pentru Pag 130
investitorii străini

Lista tabelelor
Tabelul 4-1. Sumarul elementelor calitative şi cantitative ale metodologiei folosite la Pag 17
elaborarea studiului
Tabelul 6.4-1 Alocarea financiară pentru programele operaţionale Pag 33
Tabelul 6.6 Potenţiale clustere în România Pag 45
Tabel 7.1-1 Evoluţia Pondere Balanţă de Plăţi Netă din PIB (%) (în termeni absoluţi) Pag 54
Tabelul 7.2-1 Măsuri fiscale pentru promovarea investiţiilor Pag 64
Tabel 8.3-1 Sinteza comparată a celor trei propuneri internaţionale pentru România Pag 80
Tabel 8.4-1 Sinteza obiectivelor şi recomandărilor referitoare la oportunitatea introducerii Pag 82
unor măsuri de promovare a investiţiilor

Lista Abrevierilor
AMCHAM Camera de Comerţ Americană în România
AOAR Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România
ARIS Agentia Română pentru Investiţii Străine
BNR Banca Naţională Română
BVB Bursa de Valori Bucureşti
C&D Cercetare şi dezvoltare
CDS Credit default swap
CE Comisia Europeană
CE Consiliul Europei
CIP Programul pentru Competitivitate şi Inovare
CIS Consiliul Investitorilor Străini din România
CNADNR SA Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale SA
CNCFR SA Compania Naţională de Căi Ferate SA
CRPC Centrul Român pentru Promovarea Comerţului
CRPCIS Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine
CSNR Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
DMA Direcţia Mediul de Afaceri
EFAMA Asociaţia Europeană a Administratorilor de Fonduri
EIPA Institutul European pentru Administraţie Publică
FC Fondul de Coeziune
FEADR Fondul European de Agricultură şi dezvoltare Rurală
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională
FEM Forumul Economic Mondial
FEP Fondul European de Piscicultură
FSE Fondul Social European
GAC Global Advisory Committee
GC The United Nations Global Compact
GCI Indicele Competitivităţii Globale
HG Hotărâre de Guvern
ICC Internaţional Chamber of Commerce (ICC)
IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii
IP Investiţii de Portofoliu
IPF Strategia de promovare şi facilitare a investiţiilor
IRI the Investment Reform Index
ISD Investiţii Străine Directe
MA Mediu de afaceri
MECMA Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
MiFID Market in Financial Instruments Directive
OG Ordonanţă a Guvernului
OMC Metodei Deschise de Coordonare
ONU Organizaţia Naţiunilor Unite
OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului
PFI Policy Framework for Investment
PIB Produs Intern Brut
PND Programul Naţional de Dezvoltare
PNR Programul Naţional de Reforme
PO Program Operaţional
POR Program Operaţional Regional
POS Program Operaţional Sectorial
PPP Parteneriat public-privat
PPPC PPP contractual
PPPI PPP instituţional
PSC Pactul de stabilitate şi de creştere
RIA Regulatory Impact Analyis
SEE Sud-Estul Europei
UE Uniunea Europeană
UN Naţiunile Unite
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

1. Sumar executiv

În condiţiile crizei financiare globale şi a relativ recentei aderări la Uniunea Europeană,


România are nevoie de concentrarea acţiunilor şi a talentelor de care dispune, nu numai
pentru supravieţuire dar în special pentru a-şi identifica direcţiile de dezvoltare rapidă, de
reducere a inadvertenţelor structurale şi economice, de folosire a oportunităţilor cu efect
asupra creşterii competitivităţii, prin valorificarea calităţilor oamenilor şi a muncii deja
realizate până în prezent. Pentru a răspunde acestei nevoi, Guvernul României, prin
Ministerul Economiei, Comerţului şi a Mediului de Afaceri, Direcţia Mediul de Afaceri, a
iniţiat proiectul „Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi
dezvoltarea mediului de afaceri”, care porneşte de la analiza situaţiei economice
prezente, poziţionarea României faţă de alte state membre UE, analiza bunelor practici
internaţionale şi, nu în ultimul rând, de la consultarea reală şi efectivă cu mediul de
afaceri românesc. Aceste elemente de fundamentare a Strategiei sunt urmărite şi în
studiul de faţă, care îşi propune o analiză a mediului de afaceri din România din
perspectiva eficienţei economice şi elaborarea unor obiective şi măsuri de sprijinire şi
promovare a investiţiilor, necesare atât ieşirii din criza economică, cât şi creşterii
competitivităţii economiei naţionale în piaţa europeană şi internaţională, cu efect pe
termen mediu şi lung asupra bunăstării populaţiei.
Concluziile analizelor, obiectivele şi măsurile propuse în studiu reprezintă aşadar
deopotrivă rezultatele gândirii teoretice şi cele ale experienţei practice a actorilor din
mediul de afaceri românesc.
Dorim să argumentăm afirmaţiile prezentate mai sus printr-o structură a studiului în 9
capitole, după cum urmează:
Cap 2 Introducere prezintă proiectul, necesitatea proiectului, contextul internaţional
al studiului şi relevanţa acestuia în cadrul proiectului;
Cap 3 Scopul şi Obiectivele Studiului prezintă cele 3 principale obiective ale
studiului, precum şi premizele acestuia;
Cap 4 Metodologia Consultantului face referire la metodele şi mijloacele abordate
de consultant în etapele de colectare a datelor şi de analiză a lor;
Cap 5 Definiţii face referire la definiţiile investiţiilor în general şi tipurile investiţiilor
străine;
Cap 6 Situaţia internaţională şi naţională a investiţiilor se referă la efectele crizei
economice globale la nivelul Uniunii Europene, cadrul legislativ, reglementările din
cadrul UE privind investiţiile pornind de la documentul cadru Strategia Lisabona
pentru a ajunge la noua strategie europeană reprezentată de documentul cadru
Europa 2020; este prezentat de asemenea cadrul legislativ din România privind
încurajarea investiţiilor evidenţiindu-se rolul major pe care trebuie să-l reprezinte
absorbţia fondurilor structurale europene în exerciţiul bugetar 2007-2013 ca
element de referinţă pentru stimularea investiţiilor. Capitolul prezintă şi
importanţa conceptului de parteneriat public-privat (PPP) ca o soluţie viabilă
pentru dezvoltarea unor investiţii majore, precum şi necesitatea elaborării unei
legislaţii coerente în acest scop. Ca un motor al promovării investiţiilor în diverse
zone geografice din ţară este evidenţiat rolul major pe care îl pot reprezenta
conceptele de „cluster inovativ” şi „poli tehnologici” ca factori de dezvoltare
locală, bazate pe resursele identificate dar neutilizate în prezent pe plan local în
diverse regiuni din România.

9
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Cap 7 Analiza principalilor indicatori care influenţează climatul investiţional


prezintă o statistică comparativă în ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est după
2000, precum şi o analiză comparativă a facilităţilor fiscale în beneficiul
companiilor în diverse ţări din zona menţionată. În acest sens este evidenţiată
necesitatea armonizării fiscale la nivelul Uniunii Europene trecându-se în revistă
printr-o analiză comparativă caracteristicile regimurilor fiscale din România şi alte
ţări relevante din UE; astfel se poate evidenţia şi nivelul de competitivitate
economică a României în context european şi mondial.
Cap 8 Analiza oportunităţii de introducere a unor măsuri de promovare a
investiţiilor se concretizează prin setul de concluzii rezultate din analiza
cantitativă şi calitativă realizată prin documentare şi cea realizată prin consultarea
beneficiarilor unor măsuri de promovare a investiţiilor, analiza problemelor
identificate cu stabilirea obiectivelor rezultante, analiza opţiunilor şi de impact.
Cap 9 Concluzii şi recomandări cuprinde setul de măsuri propuse pentru strategia
guvernamentală MECMA rezultate în urma studiului, precum şi analiza ex-ante a 4
măsuri propuse.

10
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

2. Introducere
2.1. Proiectul
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) implementează proiectul
„Elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de
afaceri”, cu sprijinul consorţiului format din firmele de consultanţă Archidata (Italia),
Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România).
Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European, prin Programul Operaţional
„Dezvoltarea Capacităţii Administrative” şi are ca obiectiv general îmbunătăţirea
capacităţii MECMA (prin Direcţia Mediul de Afaceri) de planificare strategică, analiză,
monitorizare şi evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea Strategiei
Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Crearea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării afacerilor este un element central al
politicilor economice ale României, având în vedere faptul că asigurarea unor condiţii
propice este de importanţă crucială pentru iniţierea, supravieţuirea şi dezvoltarea
afacerilor într-o piaţă liberă, globalizată competitivă. Sprijinirea, protejarea şi
îmbunătăţirea mediului de afaceri este un domeniu în care intervenţia publică, prin
elementele de politică publică, poate lua forme dintre cele mai diverse şi poate avea un
impact semnificativ asupra dezvoltării economice.
Acţiunile directe ale autorităţilor publice de sprijinire a mediului de afaceri au la bază
cunoaşterea clară a contextului în care trebuie să aibă loc intervenţia publică, a
oportunităţii şi impactului acesteia. Astfel, autoritatea publică îşi stabileşte obiective,
linii de acţiune şi activităţi specifice în cadrul unui proces complex de planificare
strategică.
Eficacitatea oricărei măsuri de politică publică de sprijinire a mediului de afaceri depinde
în mare măsură de capacitatea autorităţii publice (în acest caz Ministerul Economiei,
Comerţului şi Mediului de Afaceri – Direcţia Mediul de Afaceri) de a analiza nevoile actuale,
de a anticipa evoluţiile viitoare, de a construi o viziune strategică şi de a o duce la
îndeplinire.
În acest context, Obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi capacitatea
MECMA (prin Dir. Mediu de Afaceri) de planificare strategică, analiză, monitorizare şi
evaluare, având ca rezultat direct şi imediat elaborarea unei Strategii Guvernamentale
pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri.
Potrivit termenelor de referinţă, elaborarea Strategiei Guvernamentale pentru
îmbunătăţirea mediului de afaceri este fundamentată pe şapte studii pilot, studii
tematice preliminare care urmează să furnizeze concluzii şi recomandări pentru capitolele
corespunzătoare ale documentului final. Studiile reprezintă o îmbinare de cercetare şi
analiză de politici şi sunt centrate pe următoarele domenii, aşa cum apar ele în caietul de
sarcini şi în oferta tehnică:
1.Analiza bunelor practici internaţionale : studiu comparativ;
2.Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei
împotriva corupţiei – studiu de evaluare;
3.Analiza serviciilor publice şi private de consultanţă destinate mediului de afaceri din
România : studiu calitativ şi cantitativ;
4.Evaluarea dimensiunii pieţei profesiilor liberale : studiu calitativ şi cantitativ;
5.Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România :
studiu calitativ şi cantitativ;

11
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

6.Analiza pentru identificarea unor măsuri de sprijinire a profesiilor liberale aflate în


subordinea Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de
Afaceri – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ;
7.Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a
investiţiilor – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ.
Aria de cuprindere a strategiei acoperă cinci componente majore: cadrul instituţional,
comportamentul responsabil în afaceri, investiţiile şi climatul investiţional, serviciile de
consultanţă pentru afaceri şi profesiile liberale (vezi figura următoare).
Figura 2.1. – Componentele Strategiei privind îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri

2.2. Contextul studiului

Importanţa investiţiilor pentru economia naţională


Investiţiile sunt baza materială a dezvoltării economico-sociale a oricărei ţări. Ele asigură
creşterea cantitativă şi calitativă a capitalului fix, sporirea randamentului tehnic şi
economic al capitalului existent, dar şi crearea de noi locuri de muncă. Prin investiţii se
asigură creşterea gradului de utilizare a resurselor materiale şi de muncă ale societăţii. De
asemenea, acestea au un rol hotărâtor în asigurarea modernizării activităţii economice şi
adaptarea sistemelor tehnice şi economice, precum şi în facilitarea participării diferitelor
state la relaţiile economice internaţionale în condiţii de concurenţă şi competitivitate. Ele
asigură un grad mai mare de ocupare a forţei de muncă, utilaje mai performante,
perfecţionarea proceselor tehnologice, extinderea şi generalizarea principiilor de
conducere ale economiei de piaţă. Nu în ultimul rând investiţiile dau naştere la ceea ce se
numeşte efect propagat sau efect de antrenare, care determină: promovarea progresului
tehnic, creşterea producţiei, îmbunătăţirea calităţii bunurilor, creşterea eficienţei
economice.

12
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Lansarea unei noi strategii europene – Europa 2020


În martie 2010, Comisia Europeană a lansat strategia Europa 2020 pentru ieşirea din criză şi
pregătirea economiei UE pentru deceniul următor. Comisia propune trei factori cheie
pentru creşterea economică, de aplicat prin acţiuni concrete la nivelul UE şi la nivel
naţional:
 creştere inteligentă (promovarea cunoaşterii, inovării, educaţiei şi societăţii digitale),
 creştere durabilă (o producţie mai competitivă, cu o utilizare mai eficientă a
resurselor)
 creşterea economică favorabilă incluziunii (o mai mare participare la piaţa forţei de
muncă, dobândirea de competenţe şi lupta împotriva sărăciei).
Recomandările Comisiei Europene pentru România referitoare la Programul Naţional
de Reforme (PNR)1
PNR 2007-2010 transpune la nivel naţional Strategia Lisabona şi reprezintă o strategie
reală post-aderare pentru România. Recomandările formulate de Comisia Europeană în
cadrul Raportului anual de evaluare a Programului Naţional de Reforme (PNR) 2007-2010,
pentru România, publicate pe 28 ianuarie 2009, au rămas aceleaşi cu cele formulate în
decembrie 2007. Ele se referă la următoarele obiective:
1. Întărirea eficienţei, eficacităţii şi independenţei administraţiei publice centrale şi
locale, prin construirea unei capacităţi reale de reglementare, de control şi de
aplicare a legii;
2. Evitarea politicii fiscale prociclice pentru a limita deficitul de cont curent în creştere
şi presiunile inflaţioniste, pentru a menţine evoluţia salariilor în acelaşi ritm cu
creşterea productivităţii şi pentru a îmbunătăţi planificarea şi execuţia bugetară,
precum şi calitatea finanţelor publice;
3. Reducerea substanţială a procedurilor şi întârzierilor administrative asociate obţinerii
de autorizaţii, în vederea îmbunătăţirii mediului de afaceri;
4. Îmbunătăţirea sistemelor educaţionale şi de training din punct de vedere al calităţii şi
relevanţei pentru piaţa muncii, incluzând principiul „învăţare pe tot timpul vieţii”,
reducerea abandonului şcolar şi facilitarea angajării tinerilor în câmpul muncii, inclusiv
prin training la locul de muncă;
5. Consolidarea măsurilor de combatere a fragmentării structurilor de cercetare,
garantând în acelaşi timp rezultate eficiente pentru majorările planificate ale
finanţărilor publice în domeniul cercetării;
6. Punerea în aplicare hotărâtă a strategiei naţionale pentru cercetare, dezvoltare şi
inovare şi monitorizarea permanentă a rezultatelor acesteia.

Prin date statistice comparative, prin integrarea opiniilor culese din documente diferite şi
din consultarea consecventă a mediului de afaceri din România pledează pentru atingerea
aceluiaşi set de obiective. Ele rămân la fel de actuale în 2010 ca şi în 2007.
În spiritul unei abordări riguroase, în studiu au fost utilizate informaţii şi date statistice
furnizate de EUROSTAT, UNCTAD, Banca Naţională a României, Institutul Naţional de
Statistică, Comisia Naţională de Prognoză şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

1
NATIONAL REFORM PROGRAMME ANNUAL IMPLEMENTATION REPORT 1 October 2008 – 1 October 2009,
Government of Romania October 2009

13
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

3. Scopul şi obiectivele studiului


Studiul Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare
a investiţiilor – studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ îşi propune să îndeplinească
următoarele obiective:
1. Identificarea ”stării de fapt” în sectorul abordat, precum şi a tendinţelor de
evoluţie/de dezvoltare, la nivel internaţional şi naţional;
2. Identificarea şi analiza problemelor şi disfuncţiilor care trebuie înlăturate şi care
pot servi pentru argumentarea unor decizii şi măsuri de sprijinire a mediului de
afaceri;
3. Oferirea de recomandări (de politici publice), bazate pe cercetare şi analiză şi
validate cu părţile interesate, care să fie preluate şi dezvoltate în Strategie.
Pentru a atinge obiectivele menţionate, studiul Analiza percepţiei investitorilor străini
asupra mediului de afaceri din România a fost elaborat avându-se în vedere:
o Fundamentarea pe evidenţe/date relevante, colectate şi analizate de
profesionişti, dintr-o varietate de surse: literatura de specialitate (studii,
documente, analize de referinţă din domeniu), chestionare adresate grupurilor
ţintă, focus-grupuri şi interviuri;
o Orientarea către politicile publice, studiul este menit să fundamenteze viitoare
documente de politică publică (strategia DMA) şi, implicit, decizii cu privire la
domeniul pe care îl abordează;
o Caracterul generativ, prin angajarea în direcţia formulării de concluzii şi
recomandări necesare elaborării strategiei DMA;
o Cadrul comun de referinţă, care face ca, în măsura posibilităţilor şi fără a afecta
specificitatea fiecărui domeniu de analiză, să existe o structură comună şi, mai
mult, o matrice comună de analiză pentru fiecare din cele şapte studii.

4. Metodologia Consultantului
În vederea asigurării unei bune fundamentări a studiului, în procesul colectării şi analizei
datelor a fost folosită o metodologie mixtă, cantitativă şi calitativă. Pentru a creşte
validitatea concluziilor şi a da studiului o fundamentare cât mai bună s-a folosit o metodă
de analiză tridimensională care presupune verificarea/validarea datelor din cel puţin trei
surse. Din perspectiva metodologiei cercetării această metodă se referă la utilizarea
încrucişată a unor metodologii diferite de investigaţie pentru studierea unuia şi aceluiaşi
fenomen (Figura 4-).
Metodele principale de cercetare folosite au fost următoarele (dar nu exclusiv):
1. Analiza documentelor/analiza de conţinut
2. Ancheta pe bază de chestionar on-line (Anexa 3)
3. Focus-grupul (Anexa 1 prezintă protocolul general de derulare a focus-grupului)
4. Interviul semi-structurat (Anexa 5 prezintă structura interviului şi Anexa 6 prezintă
numele persoanelor intervievate)
5. Sesiune de validare a concluziilor şi măsurilor propuse (Anexa 8 cuprinde lista
măsurilor propuse, Anexa 7 cuprinde lista instituţiilor şi a persoanelor prezente la
sesiunea de validare).

14
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Figura 4-1. Analiza tridimensională a perspectivelor

Pentru a putea creşte validitatea datelor, în contextul în care nu se realizează o cercetare


cuprinzătoare pe eşantioane reprezentative statistic, ci o eşantionare orientată, bazată pe
abordarea tip bulgăre de zăpadă (identificarea unor key stakeholders/persoane cheie şi
solicitarea de recomandări de la aceştia pentru a extinde aria de cuprindere a procesului
de colectare de date), s-a optat pentru o metodologie mixtă, care include atât metode
cantitative, cât şi calitative, subsumate cercetării aceleiaşi teme.
Perspectiva tridimensională se regăseşte şi la acest nivel, după cum se poate observa în
figura de mai jos (Figura 4-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative).
Este important de reţinut faptul că analiza de tip expert este punctul central al acestui
studiu. Această analiză este bazată pe diverse perspective şi tipuri de metode/date care
permit atingerea scopului final al proiectului: acela de a dezvolta un document strategic,
posibil de adoptat şi implementat ulterior la nivel de politică publică.

15
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura 4-2. Utilizarea metodelor calitative şi cantitative

La baza procesului prin care concluziile esenţiale şi propunerile/direcţiile de acţiune


ajung să fie incluse în strategie, se află tot un proces în trei etape, aşa cum se poate
vedea în figura următoare

Figura 4-3. Procesul de formulare a concluziilor şi a recomandărilor


Validarea concluziilor şi recomandărilor specifice studiului s-a făcut prin întâlniri de
validare cu grupurile de interese semnificative. Aceste întâlniri au avut două scopuri:

16
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

1. Validarea concluziilor şi recomandărilor studiului;


2. Desprinderea unui punct de vedere comun cu privire la măsurile de acţiune pe care
le va include strategia, ca document final.
În Tabelul 4-1 sunt prezentate, în rezumat, principalele metode calitative şi cantitative
folosite.
Trebuie menţionat ca metodologia folosită se bazează foarte mult pe participarea celor
interesaţi care îşi pot susţine şi argumenta punctele de vedere într-un cadru organizat2.

Figura 4-3. Procesul de formulare a concluziilor şi a recomandărilor


Tabelul 4-1. Sumarul elementelor calitative şi cantitative ale metodologiei folosite la elaborarea studiului

Tip cercetare Metode Instrumente Surse


Cantitativa
Chestionare online, în
Membrii grupului
Chestionare FG, în interviuri şi în
ţintă
dezbateri
Colectarea de date şi Date secundare
informaţii secundare existente în
Cercetare de
sau extragerea de date documente
birou
care au fost deja strategice, studii,
colectate rapoarte
Colectarea de date
Cercetarea secundare sau
Site-uri pe Internet
online extragerea de date care
au fost deja colectate
Calitativă

2
Detalii pot fi găsite la adresa de internet www.proiect-dma.ro

17
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Reprezentanţi ai
Paneluri simultane de instituţiilor şi
Focus grup
experţi persoanelor din
grupul ţintă
În principal cu
AMCHAM, FIC,
Interviurile de Interviuri individuale: Camera de Comerţ
adâncime directe sau prin telefon bilaterale,
reprezentanţi din
grupul ţintă

Evaluarea ex-ante se realizează când autorităţile publice sunt încă în faza de discuţii şi
negocieri în privinţa/pe marginea viitorului program. În consecinţă, există o serie de
constrângeri importante care au influenţat acest proces: presiunea termenelor limită,
forma incipientă/nefinalizată a programului propus spre evaluare, modificările aduse
propunerii de program pe parcursul elaborării sale, regulile de confidenţialitate etc.
Studiul de faţă şi-a propus o analiză ex-ante, care precedă evaluarea ex-ante propriu-zisă
a măsurilor rezultate din cele prezentate în continuare. Pentru ca acestea să fie parte
integrantă a programului de guvernare este necesară o evaluare ex-ante pe fiecare tip de
măsură. Analiza propusă de studiu, prin termenii de referinţă ai proiectului, se referă la
oportunitatea introducerii unor măsuri şi nu la impactul propriu-zis al fiecărei măsuri. În
acest scop, în urma discuţiilor din focus grupul organizat pe tema acestui studiu şi pe care
l-am denumit pe el însuşi „dezbatere ex-ante” şi a analizei problemelor după o structură
cauză-efect de tip arbore de probleme, am elaborat 26 de recomandări validate şi
evaluate prin intermediul dezbaterii publice asupra concluziilor şi recomandărilor din
studiu.

În general, evaluarea trebuie să analizeze o serie de elemente specifice, astfel încât


asistenţa acordată să poată fi evaluată în detaliu. Acestea sunt următoarele:
 Relevanţă: în ce măsură sunt relevante obiectivele programului pentru nevoile şi
priorităţile în schimbare la nivel naţional şi al UE?
 Eficacitate: cât este de realist programul în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor
sale specifice şi generale?
 Eficienţă: cât de bine sunt alocate resursele în ceea ce priveşte obţinerea de efecte
sau rezultate?
 Consecvenţă şi coerenţa: există o legătură logică între obiectivele şi măsurile
propuse şi analiza socio-economică; sunt acestea consecvente şi sunt bine integrate
în obiectivele şi intervenţiile politice de la nivel regional, naţional şi comunitar (de
exemplu, obiectivele de la Lisabona) (concordanţă)?
 Pragmatism: în contextul unor nevoi sociale, economice şi ambientale tot mai mari,
efectele preconizate sau neprevăzute sunt realiste şi, în general, satisfăcătoare?
 Sustenabilitate: efectele programelor propuse vor continua să existe chiar şi după
încheierea programului, fără continuarea finanţării publice?
 Aranjamente de management şi monitorizare: cum pot afecta acestea atingerea
obiectivelor programului şi direcţiona procesele spre rezultate pozitive?

18
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Chiar din partea de fundamentare a concluziilor studiului am încercat să răspundem la


toate întrebările evidenţiate mai sus.
În acest context, criteriile pe care le-am supus evaluării publice pentru recomandările de
măsuri propuse de studiu au fost:
 Relevanţă: în ce proporţie măsurile propuse sunt coerente şi se încadrează în mod
logic în procesul de stimularea a investiţiilor;
 Eficacitate: care este rata preconizată de succes a măsurilor propuse pentru
stimularea procesului investiţional;
 Eficienţă: cât de bine sunt proporţionate resursele alocate (input-uri) pentru
implementarea unei măsuri în raport cu rezultatele preconizate (output-uri);
 Impact: cât de vizibil este efectul produs de o anumită măsură în domeniul vizat.
Se va avea în vedere şi impactul preconizat în raport cu alte intervenţii, evitarea
suprapunerilor şi complementaritatea cu alte măsuri;
 Sustenabilitate: durabilitatea în timp a rezultatelor pe care le-ar produce
transpunerea corectă în practică a măsurilor evaluate de dvs.

Pentru analiza percepţiei grupurilor de interese referitoare la măsurile propuse spre


dezbatere, din perspectiva criteriilor relevanţă, eficienţă, eficacitate, impact şi
sustenabilitate, s-a folosit o Metodologie de prelucrare statistică. Astfel, informaţiile
colectate de la respondenţi au fost introduse într-un sistem informatic de prelucrare
statistică a datelor (SPSS). Pe baza răspunsurilor, exprimate în cadrul unei scale de tip
Likert, s-a conceput o bază de date.
Pentru analiza statistică s-au folosit ca indicatori următorii parametrii:
 Valorile minime şi maxime pentru fiecare dintre criteriile analizate;
 Valorile medii şi mediile criteriilor analizate;
 Dispersia valorilor şi abaterile standard.

Toate valorile au fost aproximate şi rotunjite în plus sau în minus prin raportare la
unitatea 0.5. Interpretarea rezultatelor obţinute s-a realizat ca tendinţă şi nu ca valoare
absolută.

5. Definiţii
Ne referim la investiţii în legătură cu o activitate care are ca scop folosirea unei sume de
bani în vederea obţinerii unor profituri viitoare. În sens larg, investiţia reprezintă
sacrificiul unei părţi din consumul prezent pentru un consum viitor, posibil şi incert.
Sacrificiul are loc în prezent şi e sigur. Recompensa pentru el vine mai târziu, dacă vine, şi
oricum mărimea ei este incertă. În unele cazuri elementul care predomină este timpul
(exemplu: investiţia în bonurile de tezaur guvernamentale), în altele riscul este atributul
dominant, iar alteori, ambele aspecte sunt importante (ex.: achiziţionarea acţiunilor
întreprinderilor care se privatizează).
Trebuie avută în vedere şi relaţia distinctă dintre investiţie şi economisire. Economisirea
poate fi definită mai curând ca un simplu consum amânat, în timp ce investiţia reprezintă
de fapt un consum sacrificat în prezent, cu intenţia obţinerii unui consum viitor mai mare.
Investiţia mai are în plus şi un caracter real, în sensul că ea poate determina creşterea în
viitor a producţiei naţionale.

19
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

În cele ce urmează sunt trecute în revistă tipurile de investiţii străine prezente într-o
economie în scopul definirii clare a conceptului.
 Investiţiile străine reprezintă acea componentă a fluxurilor internaţionale care reflectă
scopul unei entităţi (persoana fizică sau juridică) rezidente într-o ţară, de a obţine un
interes (pe termen scurt sau lung) într-o companie rezidentă în altă ţară.
 Investiţiile străine de portofoliu (ISP) sunt caracterizate de tendinţa de a se muta în
unele sectoare din ţări străine care au un avantaj asupra respectivelor sectoare interne.
Acest avantaj este reflectat de un profit superior. Vasta majoritate a investiţiilor de
portofoliu este realizată de persoane fizice sau instituţii şi nu de persoane juridice prin
intermediul pieţei de capital străin (în general, preced investiţiile străine directe).
 Investiţia străină direct (ISD): relaţie investiţională de durată, între o entitate
rezidentă şi o entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de către investitor a
unei influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit. Sunt
considerate investiţii străine directe: capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui
investitor nerezident care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei
întreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor şi întreprinderea în care a
investit, precum şi profitul reinvestit de către acesta.
• Investitorul străin direct: persoană juridică, persoană fizică sau grup de persoane ce
acţionează concertat, care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris (respectiv
din capitalul de dotare al entităţilor fără personalitate juridică) sau cel puţin 10% din
voturi, într-o întreprindere situată în afara propriei ţări de rezidenţă.
 Întreprinderea investiţie străină directă: este o întreprindere cu sau fără personalitate
juridică, în care un investitor nerezident deţine cel puţin 10% din capitalul social
subscris sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare în cazul întreprinderilor fără
personalitate juridică (sucursale). Deţinerea a cel puţin 10% din capitalul social subscris
sau din voturi, respectiv din capitalul de dotare, este primordială în stabilirea relaţiei de
investiţie directă.
 Investiţia directă reversibilă: relaţia investiţională de sens contrar investiţiei străine
directe pe care o întreprindere investiţie străină directă rezidentă o are cu investitorul
străin direct, dacă întreprinderea rezidentă are o participaţie de sub 10% din capitalul
social al investitorului străin direct.
• Componentele investiţiilor străine directe:
o Capitaluri proprii: capitalul social subscris şi vărsat, atât în numerar cât şi prin
contribuţii în natură, deţinut de nerezidenţi în companii rezidente, precum şi cota
aferentă din rezerve; în mod corespunzător, în cazul sucursalelor, se ia în
considerare capitalul de dotare aflat la dispoziţia acestora.
o Creditul net: creditele primite de către întreprinderea investiţie străină directă de
la investitorul străin direct sau din cadrul grupului de firme nerezidente din care
face 2/7 parte acesta, mai puţin creditele acordate de către întreprinderea
investiţie străină directă investitorului străin direct sau unei alte firme din cadrul
grupului respectiv de firme.
o Tipurile investiţiilor străine directe (diferenţiate după contribuţia fluxului de
participaţii străine la capital în întreprinderile investiţie străină directă):
o Greenfield: înfiinţarea de întreprinderi de către sau împreună cu investitori
străini (investiţii pornite de la zero);
o Fuziuni şi achiziţii: preluarea integrală sau parţială de întreprinderi de
către investitori străini de la rezidenţi;

20
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

o Dezvoltare de firme: majorarea deţinerilor de capital ale investitorilor


străini în întreprinderi investiţie străină directă.

6. Situaţia internaţională şi naţională a investiţiilor


6.1 Efectele crizei economice globală asupra Europei3
Criza a anulat progresele recente
Câştigurile ferme cu privire la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă care au
fost înregistrate în deceniul trecut au fost anulate – PIB-ul a scăzut cu 4% în 2009,
producţia industrială a scăzut la nivelurile anilor 1990, iar 23 de milioane de oameni – sau
10% din populaţia activă – sunt şomeri.
De asemenea, ca urmare a crizei economice, sarcina de asigurare a creşterii economice
viitoare este mult mai dificilă. Situaţia încă fragilă a sistemului european financiar întârzie
redresarea economică, de vreme ce companiile şi gospodăriile întâmpină dificultăţi cu
privire la obţinerea de credite, cheltuire şi investiţie. Finanţele publice au fost afectate în
mod sever, cu deficite ajungând la 7% din PIB în medie, şi niveluri ale datoriei situându-se
la peste 80% din PIB – doi ani de criză anulând 20 de ani de consolidare fiscală. Potenţialul
nostru de creştere a fost înjumătăţit pe parcursul crizei. Multe planuri de investiţii,
talente şi idei riscă să se piardă datorită nesiguranţei, a cererii lente şi a lipsei de
finanţare.
Vulnerabilităţile structurale ale Europei au fost puse în evidenţă
Provocarea imediată este depăşirea crizei, însă provocarea cea mai mare este evitarea
reflexului de reîntoarcere la situaţia de dinainte de criză. Chiar înainte de criză, au
existat multe domenii unde Europa nu a progresat suficient de rapid în comparaţie cu
restul lumii:
– Rata medie de creştere a Europei a fost structural mai mică comparativ cu cea a
principalilor noştri parteneri economici, în principal datorită unei discrepanţe în
productivitate care s-a accentuat pe parcursul deceniului trecut. O mare parte din acestea
se datorează diferenţelor în structurile de afaceri combinate cu niveluri mai mici ale
investiţiilor în C&D şi inovare, utilizarea insuficientă a tehnologiilor de informaţii şi
comunicaţii, atitudinea refractară în anumite părţi ale societăţilor noastre de a adopta
inovarea, barierele la accesul pe piaţă şi un mediu de afaceri mai puţin dinamic.
– În ciuda progresului, ratele de ocupare în Europa – care se situează la nivelul de 69% în
medie pentru populaţia cu vârste cuprinse între 20-64 de ani – sunt încă semnificativ mai
mici decât în alte părţi ale lumii. Doar 63% dintre femei sunt active pe piaţa muncii
comparativ cu 76% dintre bărbaţi. Doar 46% din lucrătorii vârstnici (55-64) sunt angajaţi,
comparativ cu peste 62% în SUA şi Japonia. Mai mult, Europenii lucrează în medie cu 10%
mai puţine ore decât locuitorii Statelor Unite sau Japoniei.
– Îmbătrânirea demografică se accelerează. În timp ce generaţia baby-boom se
pensionează, populaţia activă a UE va începe să se contracte începând cu 2013/2014.
Numărul persoanelor cu vârste peste 60 de ani creşte acum de două ori mai repede
comparativ cu înainte de 2007 – cu aproximativ 2 milioane în fiecare an comparativ cu un
milion anterior. Combinaţia dintre un nivel mai mic al populaţiei active şi proporţia mai
ridicată a persoanelor pensionate va pune presiune suplimentară pe sistemele de pensii.

3
E U R O P E 2 0 2 0, A European strategy for smart, sustainable and inclusive growth, COMMUNICATION FROM
THE COMMISSION - EUROPE 2020, Brussels, 3.3.2010

21
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

6.2 Cadrul legislativ european privind investiţiile


6.2.1 Strategia Lisabona
Pentru a veni în întâmpinarea problemelor cu care se confruntă Uniunea Europeană,
statele membre au lansat cu prilejul Consiliul European din 23-24 martie 2000, Strategia
Lisabona. Scopul declarat al acestei strategii este acela de a revigora politicile
comunitare, pe fondul a două provocări majore care afectau economia şi societatea:
globalizarea şi dezvoltarea cu repeziciune a societăţii informaţionale.
Procesul de globalizare implică creşterea concurenţei în toate sectoarele economiei.
Dezvoltarea societăţii informaţionale presupune o reformă radicală a sistemului de
educaţie din Europa şi asigurarea învăţării pe tot parcursul vieţii pentru cetăţenii
europeni. Obiectivul Strategiei Lisabona îşi propune transformarea Uniunii într-un spaţiu
mai atractiv pentru investiţii şi muncă, promovarea cunoaşterii şi inovării şi crearea de
locuri de muncă mai numeroase şi mai bune.
Pentru perioada de programare financiară 2007-2013, statelor membre li s-a solicitat
alocarea anumitor sume din fondurile structurale pe care urmează să le primească pentru
finanţarea proiectelor legate de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Lisabona.
Libertatea de circulaţie a capitalurilor are drept scop înlăturarea restricţiilor existente în
legătură cu circulaţia capitalurilor între statele membre.
Libertatea de circulaţie a capitalurilor este prevăzută de art. 56 – 60 din Tratatul de la
Roma.
Pentru buna funcţionare a pieţei comune, statele membre elimină treptat în relaţiile
dintre ele restricţiile impuse circulaţiei capitalurilor aparţinând rezidenţilor statelor
membre, precum şi tratamentul discriminatoriu în baza cetăţeniei ori naţionalităţii sau a
reşedinţei ori sediului social al părţilor sau a locului plasamentului de capital.
Iniţial, tratatul de la Roma nu prevedea nicio obligaţie privitoare la liberalizarea
capitalurilor. Prin directiva 86/566/CEE s-a prevăzut o liberalizare completă a circulaţiei
capitalurilor. Prin directiva 88/361/CEE s-a stabilit o liberalizare completă a capitalurilor
începând cu 1 iulie 1990.
Beneficiari ai acestor prevederi sunt deopotrivă cetăţenii UE cât şi cetăţenii aparţinând
statelor terţe care au reşedinţă în state membre UE.
Aquis-ul comunitar
Liberalizarea circulaţiei capitalurilor a avut un impact pozitiv asupra economiilor
implicate, înregistrând o mai bună intrare a capitalurilor, forţată şi de intrarea
capitalurilor externe UE.
Veritabila liberalizare a apărut odată cu adoptarea directivei din 1988 care liberaliza mai
ales mişcările pe termen scurt. Ea prevedea liberalizarea circulaţiei capitalurilor între
statele membre, care a implicat dispariţia autorizaţiilor de transfer. Directiva a lăsat la
dispoziţia statelor luarea unor măsuri pentru prevenirea fraudelor fiscale.
În Tratatul de la Maastricht se prevede că toate restricţiile privind circulaţia capitalurilor
între statele membre, precum şi între statele membre şi ţări terţe sunt interzise. Toate
restricţiile privind plăţile între statele membre, precum şi între statele membre şi ţări
terţe sunt interzise. Acest tratat accentuează liberalizarea mişcărilor de capital. Principiul
suţinut era acela al liberalizării totale a pieţei de capital.
În ceea ce priveşte prevenirea spălării banilor au fost adoptate două directive 301/1991 şi
97/2001 instituind o obligaţie în sarcina băncilor de a verifica identitatea clienţilor care
efectuează operaţiuni cu sume ce depăşesc anumite plafoane, în speţă de 15.000 euro şi
obligaţia statelor membre de a verifica activităţile băncilor.

22
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Servicii financiare şi protecţia investitorilor4


Serviciile financiare în Uniunea Europeană au parcurs, în ultimii 15 ani, un proces complex
de adaptare continuă la reguli în mişcare. Un prim program, introdus în 1992 prin Directiva
serviciilor financiare, a fost ulterior adaptat şi modificat, cu intrare în vigoare în anul
2005. În 1999 s-a introdus euro ca monedă de cont, iar în 2002 ca monedă fizică. În 2005
au apărut noi standarde de contabilitate, iar de la 1 noiembrie 2007 s-a introdus Directiva
pieţei instrumentelor financiare, prescurtat – MiFID (Market in Financial Instruments
Directive).
MiFID vine să liberalizeze circulaţia serviciilor, să creeze o piaţă unică de capital în UE,
sporind concurenţa întreprinderilor financiare: burse de valori, bănci de investiţii, firme
de curtaj, gestionări de active şi alţi ofertanţi de servicii financiare.

6.2.2 Evaluarea Strategiei Lisabona5


Pe ansamblu, Strategia Lisabona a avut un impact pozitiv în UE deşi principalele sale ţinte
(cum ar fi rata de ocupare de 70% şi cheltuieli cu C&D) nu au fost atinse. Rata de ocupare
la nivelul UE a atins nivelul de 66% în 2008 (de la 62% în 2000), înainte de a scădea din nou
datorită crizei economice. Totuşi, UE nu a reuşit să diminueze discrepanţele referitoare la
creşterea productivităţii în comparaţie cu alte ţări industrializate: totalul cheltuielilor cu
C&D în UE exprimat ca şi procent din PIB s-a îmbunătăţit doar marginal (de la 1.82% în
2000 la 1.9% în 2008).
Totuşi, din prisma înţelegerii ulterioare, este clar că strategia ar fi trebuit să fie mai bine
organizată în vederea punerii accentului pe elementele critice care au jucat un rol cheie
în declanşarea crizei, cum ar fi supravegherea robustă şi riscul sistemic pe pieţele
financiare, problemele speculative (de exemplu: piaţa imobiliară), şi consumatorismul
promovat de accesul la credite care în anumite State Membre, în combinaţie cu creşteri
salariale care depăşeau câştigurile în productivitate, au alimentat deficitele de cont
curent. Dezechilibrele macroeconomice şi problemele de competitivitate au reprezentat
fundamentul crizei economice, şi nu au fost adresate în mod adecvat în activitatea de
monitorizare a economiilor Statelor Membre care se derulează în cadrul Pactului de
Stabilitate şi Creştere şi al Strategiei Lisabona, care au tins să opereze mai degrabă
separat decât complementându-se reciproc.
Pentru majoritatea deceniului trecut, finanţele publice se îndreptau într-o direcţie bună,
înregistrându-se deficite şi niveluri ale datoriei în scădere, iar sustenabilitatea pe termen
lung era îmbunătăţită prin reforma sistemului de pensii. Consolidarea fiscală a creat
premisele pentru coordonarea fiscală în momentul în care a apărut criza şi cererea a
scăzut, contribuind astfel la stabilizarea economiei prin evitarea ciclului vicios al scăderii
cererii, scăderii investiţiilor şi creşterii şomajului. În mod similar, reformele pieţei muncii
şi politicile în domeniul ocupării active au ajutat la protejarea locurilor de muncă în
perioada de criză şi stoparea creşterii şomajului, în timp ce zona euro s-a dovedit a fi o
ancoră pentru stabilitatea macroeconomică pe perioada crizei.
„Lisbonizarea” Fondurilor Structurale a sprijinit direcţionarea unui nivel semnificativ de
fonduri europene (aproximativ 228 miliarde de euro pe perioada de programare financiară
2007-2013) către acele investiţii care contribuie la sprijinirea creşterii economice, cum ar
fi inovarea, C&D şi sprijinul pentru afaceri. Majoritatea acestor investiţii vor fi efectuate
pe parcursul următorilor cinci ani. Conexiunile dintre Cadrele Strategice Naţionale de
Referinţă, definirea priorităţilor regionale, şi Programele naţionale de Reformă, care

4
Radu Serban, "Tribuna economica”
5
Lisbon Strategy evaluation document - COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT, Brussels, 2.2.2010

23
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

cuprind priorităţile la nivel socio-economic, au sprijinit asigurarea unei mai mari coerenţe,
însă acestea puteau fi dezvoltate în continuare. Utilizarea Fondurilor Structurale a
contribuit de asemenea la îmbunătăţirea tangibilităţii Strategiei Lisabona pentru
autorităţile regionale şi locale, care au un rol important în implementarea sa. Totuşi,
experienţa a demonstrat că impactul Fondurilor Structurale poate fi amplificat prin
îmbunătăţirea structurilor de sprijin (ex. în cercetare şi inovare şi/sau pieţele muncii),
simplificând cadrele de reglementare (ex. mediul de afaceri, dezvoltarea
infrastructurii) şi prin consolidarea în continuare a capacităţii administrative şi a
eficienţei în anumite State Membre. De asemenea, se poate reflecta la posibilităţi de
mobilizare, pe scară mai ridicată, a bugetului UE pentru sprijinirea creşterii şi formării
locurilor de muncă.

Politicile publice şi schimbul de bune practici a fost îmbunătăţit….


Fiecare Stat Membru a implementat cu succes reformele, existând astfel o preocupare
pentru învăţarea mutuală şi diseminarea bunelor practici. Statele Membre au demonstrat
un interes considerabil în experienţele altor state în domenii care variază de la reforma
pensiilor şi sistemului de sănătate, flexicuritate şi furnizarea de abilităţi, gestionarea
multianuală a bugetului, îmbunătăţirea mediului de afaceri (modalităţi de diminuare a
timpului necesar înfiinţării unei afaceri), inovarea (mai mult de jumătate din toate Statele
Membre au implementat acum sistemul de vouchere pentru inovare) până la combaterea
sărăciei şi a excluziunii sociale.
Majoritatea schimburilor au avut loc în contextul Metodei Deschise de Coordonare (OMC).
Se pare că eficienţa învăţării din politici publice este mai ridicată acolo unde se regăsesc
obiective clare şi măsurabile (ex. reducerea poverilor administrative cu 25%, înfiinţarea
unei afaceri într-o săptămână) şi acolo unde sunt implicaţi atât experţii tehnici (pentru
adaptarea politicilor), cât şi nivelul politic (pentru facilitarea implementării).

Comunicarea a reprezentat călcâiul lui Ahile al Strategiei….


Pe ansamblu, nu a fost pus suficient accent pe comunicare, atât a rezultatelor Strategiei,
cât şi a implicaţiilor nereformării pentru UE (sau chiar pentru zona euro). În consecinţă,
nivelul conştientizării, implicarea cetăţenilor şi sprijinul public pentru obiectivele
Strategiei, au rămas reduse la nivelul UE, iar la nivel naţional acestea nu a fost
întotdeauna suficient coordonate. Acolo unde Statele Membre au comunicat cu privire la
reformele de tipul celor prevăzute în Strategia Lisabona, acestea au fost prezentate doar
rareori ca parte a unei strategii europene.

24
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Figura 6.2.2 - 1 Rata de ocupare a forţei de muncă


Sursa: Lisbon Strategy evaluation document - COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT, Brussels, 2.2.2010

25
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura 6.2.2 - 2 Cheltuieli cu C&D, procent din PIB


Sursa: Lisbon Strategy evaluation document - COMMISSION STAFF WORKING DOCUMENT, Brussels, 2.2.2010

26
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

6.2.3 Noua strategie economică în Europa – Europa 2020 6


Strategia Europa 2020 propune trei direcţii generale cheie pentru creșterea economică, de
atins prin acţiuni concrete la nivelul UE şi la nivel naţional:
 promovarea cunoaşterii, inovării, educaţiei şi societăţii digitale,
 producţie mai competitivă, cu o utilizare mai eficientă a resurselor
 mai mare participare la piaţa forţei de muncă, dobândirea de competenţe şi lupta
împotriva sărăciei.
Aceste eforturi pentru creştere economică şi locuri de muncă necesită asumarea
responsabilităţii la cel mai înalt nivel politic şi mobilizarea tuturor părţilor interesate din
întreaga Europă. Sunt stabilite cinci indicativi de referinţă care definesc nivelul la care ar
trebui să se situeze Europa în 2020, în raport cu care vor fi evaluate progresele:
 75 % din populaţia în vârstă de 20-64 trebuie să fie angajată;
 3% din PIB UE trebuie investit în C&D;
 Nivelurile de climă/energie "20/20/20" trebuie atinse (inclusiv creşterea până la 30%
reduceri de emisii dacă e posibil);
 Abandonul şcolar trebuie să fie sub 10% şi cel puţin 40% din generaţia tânără trebuie
să aibe studii superioare;
 Mai puţin cu 20 de milioane de oameni trebuie să se afle în risc de sărăcie.
În primul rând, Europa trebuie să înveţe din experienţa crizei economice şi financiare
globale. Economiile noastre sunt intrinsec legate. Niciun stat membru nu poate aborda
eficient provocările globale printr-o acţiune izolată. Suntem mai puternici atunci când
lucrăm împreună, iar reuşita ieşirii din criză depinde, prin urmare, de o strânsă coordonare
a politicii economice. Imposibilitatea realizării acestui lucru ar putea conduce la un
„deceniu pierdut” de declin relativ, la o deteriorare permanentă a creşterii şi la niveluri
ridicate de şomaj structural.
În consecinţă, Strategia Europa 2020 propune o viziune pentru economia socială de piaţă a
Europei în următorul deceniu şi se bazează pe trei domenii prioritare, care se întrepătrund
şi se stimulează reciproc: creşterea economică inteligentă, dezvoltarea unei economii
bazate pe cunoaştere şi inovare; creşterea economică durabilă, promovarea unei economii
competitive, cu emisii scăzute de carbon şi o utilizare eficientă a resurselor; precum şi
creşterea economică inclusivă, promovarea unei economii cu un grad ridicat de ocupare a
forţei de muncă, care să genereze coeziune socială şi teritorială.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, Comisia propune o agendă Europa 2020 constând
dintr-o serie de iniţiative-pilot. Punerea în aplicare a acestor iniţiative este o prioritate
comună, care necesită măsuri la toate nivelurile: organizaţiile de la nivelul UE, statele
membre, autorităţile locale şi regionale.
Agenda Europa 2020 – iniţiative-pilot:
 O uniune a inovării - reorientarea cercetării, dezvoltării şi a politicii de inovare către
provocările majore, reducând în acelaşi timp distanţa dintre ştiinţă şi lansarea pe
piaţă, astfel încât invenţiile să fie transformate în produse. Drept exemplu, brevetul
comunitar ar putea permite întreprinderilor să economisească 289 de milioane EUR în
fiecare an;
 Tineretul în mişcare - creșterea calităţii şi a atractivităţii internaţionale a sistemului
european de învăţământ superior, prin promovarea mobilităţii studenţilor şi a

6
E U R O P E 2 0 2 0, A European strategy for smart, sustainable and inclusive growth, COMMUNICATION FROM
THE COMMISSION EUROPE 2020, Brussels, 3.3.2010, extras din pagina internet a DAE,
http://ec.europa.eu/eu2020/index_en.htm

27
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

tinerilor profesionişti. Ca acţiune concretă, posturile vacante în toate statele


membre ar trebui să fie mai accesibile la nivelul întregii Europe, iar calificările
profesionale şi experienţa să fie recunoscute în mod corespunzător;
 O agendă digitală pentru Europa - asigurarea unor avantaje economice şi sociale
durabile printr-o piaţă unică digitală bazată pe internet ultra-rapid; toţi europenii
trebuie să aibă acces la internet de mare viteză până în 2013;
 O Europă care îşi utilizează eficient resursele - sprijinirea tranziţiei către o economie
care utilizează eficient resursele, cu emisii reduse de carbon. Europa trebuie să îşi
menţină obiectivele 2020 în ceea ce priveşte producţia şi consumul de energie şi
eficienţa energetică. Acest lucru ar reduce cu 60 de miliarde EUR importurile de
petrol şi de gaze până în 2020;
 O politică industrială pentru o creştere economică verde - sprijinirea competitivităţii
bazei industriale a UE în lumea de după criză, prin promovarea spiritului
antreprenorial şi dezvoltarea de noi competenţe. Acest lucru ar crea milioane de noi
locuri de muncă;
 O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă - crearea condiţiilor pentru
modernizarea pieţelor forţei de muncă, în scopul creşterii gradului de ocupare al
forţei de muncă şi asigurării durabilităţii modelelor sociale europene, în condiţiile
ieşirii la pensie a generaţiei baby-boom;
 Platforma europeană împotriva sărăciei – asigurarea coeziunii economice, sociale şi
teritoriale, ajutând persoanele sărace şi excluse social şi permiţându-le să joace un
rol activ în societate.
Obiectivele ambiţioase urmărite de strategia Europa 2020 presupun trecerea la un nou nivel
de conducere şi responsabilitate. Comisia invită şefii de stat şi de guvern să îşi însuşească
această nouă strategie şi să o aprobe la Consiliul European de primăvară. Rolul
Parlamentului European va fi de asemenea amplificat.
Metodele de punere în aplicare vor fi consolidate pentru a garanta că angajamentele sunt
transpuse în acţiuni concrete pe teren. Comisia va monitoriza progresele realizate.
Raportarea şi evaluarea obiectivelor stabilite prin Europa 2020 şi Pactul de stabilitate şi de
creştere (PSC) vor fi efectuate simultan (rămânând instrumente distincte) pentru o mai bună
coerenţă. Acest lucru va permite ambelor strategii să urmărească obiective de reformă
similare, rămânând în acelaşi timp instrumente separate.

6.2.4 Liniile directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru promovarea


investiţiilor în capital de risc în cadrul întreprinderilor

Capitalul de risc reprezintă un obiectiv comunitar şi are legătură cu finanţarea echitabilă


a întreprinderilor cu un potenţial de creştere ridicat în perioada incipientă de dezvoltare.
Cererea de capital de risc survine în general de la întreprinderile cu potenţial de creştere
ridicat, care nu au acces suficient la pieţele de capital, în timp ce oferta de capital de risc
vine de la investitori care sunt gata să îşi asume riscuri mari în schimbul unui câştig
potenţial ridicat aferent sumei investite.
Liniile directoare se aplică numai schemelor de capital de risc adresate IMM-urilor. Ele nu
au rolul de a constitui bază legală pentru declararea compatibilităţii cu Piaţa comună a
unei măsuri ad-hoc care furnizează capital unei întreprinderi individuale.
Aceste Linii directoare stabilesc condiţiile în care ajutorul de stat pentru susţinerea
investiţiilor sub forma capitalului de risc pot fi considerate compatibile cu Piaţa unică.
Liniile directoare detaliază condiţiile în care ajutorul de stat este prezent, conform
articolului 87 (1) din Tratat, şi criteriile pe care le va aplica Comisia în evaluarea

28
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

compatibilităţii măsurilor de sprijin de natura capitalului de risc, conform articolului 87


(3) din Tratat.
Comisia Europeană recunoaşte volumul scăzut al capitalului de risc disponibil pentru
întreprinderile nou înfiinţate. Printre soluţiile propuse de CE s-a numărat iniţierea unor
programe, precum programul pentru „Resursele Europene Comune pentru Întreprinderile
Medii şi Microîntreprinderi (JEREMIE) ce are rolul să suplinească lipsa capitalui de risc
destinat întreprinderilor mici şi mijlocii din anumite regiuni.
De asemenea prin Decizia Consiliului 2000/819/EC2, CE propune o facilitate pentru
Întreprinderile Mici şi Mijlocii Inovatoare şi în Creştere (GIF) în cadrul Programului pentru
Competitivitate şi Inovare (CIP) care acoperă perioada 2007-2013. În Planul de acţiune în
domeniul ajutorului de stat, Comisia a subliniat importanţa întăririi abordării economice în
analizele ajutorului de stat. Aceasta se traduce prin compararea efectelor potenţial
pozitive ale măsurii, orientate în direcţia atingerii unui obiectiv de interes comun cu
efectele potenţial negative, concretizate în distorsionarea concurenţei şi a comerţului.
Testul comparativ, aşa cum este prezentat în Planul de acţiune în domeniul ajutorului de
stat, are trei etape, primele două analizând efectele pozitive şi cel puţin unul efectele
negative şi echilibrul rezultat:
 Măsura de ajutor este adresată unui obiectiv bine definit de interes comun, cum ar fi
dezvoltarea, angajarea forţei de muncă, creşterea coeziunii şi protecţia mediului
înconjurător;
 Măsura de ajutor este concepută corespunzător pentru atingerea obiectivului comun,
adică se adresează măsura de ajutor propusă eşecului de piaţă sau unui alt obiectiv;
 Distorsionarea concurenţei şi efectul asupra comerţului sunt limitate astfel încât
balanţa finală să fie pozitivă.
Aceasta nouă abordarea are la bază experienţele anterioare de unde s-a tras concluzia că
există lacune pe piaţă pentru anumite categorii de investiţii, în diferite etape de
dezvoltare ale întreprinderilor. Aceste lipsuri rezultă din dezechilibrul care există între
cererea şi oferta de capital de risc, şi pot fi definite ca o lipsă de capital propriu. Comisia
consideră că principalul eşec al pieţei referitor la piaţa de capital de risc, care afectează,
în special, accesul la capital al IMM-urilor şi a companiilor aflate în etapele de început ale
dezvoltării lor şi care ar putea justifica intervenţia publică, are legătură cu informaţia
imperfectă şi asimetrică.
Informaţia imperfectă şi asimetrică poate să rezulte, în principal, din:
a) Costurile de tranzacţionare şi de intermediere - potenţialii investitori se confruntă cu
mai multe dificultăţi în strângerea de informaţii relevante despre prospectele de
afaceri ale IMM-urilor sau ale unei noi companii, şi în consecinţă, se confruntă cu
probleme legate de monitorizarea şi sprijinirea dezvoltării întreprinderii;
b) Aversiunea faţă de risc - investitorii ar putea deveni refractari în a furniza capital de
risc IMM-urilor, cu atât mai mult cu cât furnizarea de capital de risc face subiectul
unei informări imperfecte sau asimetrice.
Ajutorul de stat pentru capitalul de risc trebuie să conducă la o creştere netă a capitalului
de risc disponibil IMM-uri, în special prin încurajarea investiţiilor de către investitorii
privaţi.
Forma ajutorului va fi lăsată la latitudinea ţărilor membre însă comisia consideră că
următoarele tipurile de măsuri sunt capabile de a conduce la rezultate concludente:
a) constituirea de fonduri de investiţii („fonduri de capital de investiţii”) în care statul
este partener, investitor sau participant, chiar dacă în termeni mai puţin avantajoşi
decât alţi investitori;

29
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

b) garanţii acordate investitorilor în capital de risc sau în fondurile de capital de


investiţii, pentru acoperirea pierderilor investiţionale, sau garanţii acordate pentru
credite investitorilor/fondurilor pentru investiţii în capital de risc;
c) alte instrumente financiare în favoarea investitorilor de capital de risc sau fondurilor
de investiţii, în vederea furnizării de capital suplimentar pentru investiţii;
d) stimulente fiscale destinate fondurilor de investiţii şi/sau managerilor acestora sau
investitorilor, în scopul asumării realizării investiţiilor în capital de risc.

Figura 6.2.4 Ajutorul de stat exprimat în pondere din PIB, evoluţie comparativă ţări UE

Sursa: Prelucrare după datele EUROSTAT aprilie 2010

Din comparaţia realizată în graficul de mai sus putem observa că pentru anumite ţări din
UE, ponderea mare a ajutorului de stat în PIB, a reprezentat rezultatul unei politici
economice concentrate punctual pe promovarea investiţiilor, în vreme ce altele (Ungaria,
Malta, Finlanda) au fost consecvente în acordarea ajutorului de stat la un nivel de peste
1% din PIB pe întreaga perioadă analizată. Majoritatea ţărilor au pentru perioada analizată
o pondere a ajutorului de stat sub 1%.
6.3 Cadrul legislativ privind stimularea investiţiilor în România
 Legea nr. 31/1990, republicată, privind societăţile comerciale, cu modificările şi
completările ulterioare;
 OUG nr. 85/2008 privind stimularea investiţiilor, aprobată prin Legea nr. 78/2009;
 Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul
comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice,

30
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor


juridice;
 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
 HG nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr.571/2003;
 HG nr. 1165/2007 pentru stimularea Creşterii economice prin sprijinirea realizării
de investiţii, cu modificările şi completările ulterioare;
 HG nr. 718/2008 privind aprobarea schemei de ajutor de stat orizontal pentru
dezvoltarea regională durabilă şi reducerea emisiilor, cu modificările şi
completările ulterioare;
 HG nr. 753/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind
dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor.
Legea nr. 78/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 85/2008 are ca scop reglementarea
cadrului juridic general privind măsurile de sprijin din partea statului, pentru o dezvoltare
durabilă a României, prin stimularea unor categorii de investiţii.
O caracteristică specifică noului act normativ este natura facilităţilor, care nu mai constau
în scutiri şi deduceri de taxe şi impozite, ci în diferite scheme de ajutor de stat.
Facilităţile în situaţia de faţă nu se mai acordă în toate domeniile, ci doar pentru
investiţiile din anumite sectoare de activitate, în funcţie de priorităţile de dezvoltare.
Această lege instituie tratamentul egal între investitorii români şi cei străini.
Principalele elemente modificate faţă de legislaţia precedentă în domeniul investiţiilor se
referă la:
- se elimină pragul valoric de un milion de dolari pentru a considera o
investiţie ca având „impact semnificativ în economie“;
- domeniul cercetării, dezvoltării şi inovaţiei apare destul de frecvent în
aria investiţiilor încurajate. Acest lucru este justificat prin faptul că
scopul noii legi este încurajarea investiţiilor în domenii mai puţin atractive
până acum pentru investitori.
În înţelesul OUG 85/2008, aprobată prin Legea nr.78/2009 , investiţie înseamnă utilizarea
capitalului pentru:
a) achiziţionarea de active corporale şi necorporale, în legătura cu crearea unei noi
unităţi, extinderea unei unităţi existente, diversificarea producţiei unei unităţi prin
realizarea de produse noi, schimbarea fundamentală a procesului global de producţie a
unei unităţi existente, precum şi achiziţia activelor fixe legate direct de o unitate, atunci
când unitatea s-a închis sau s-ar fi închis fără această achiziţie, iar activele sunt
cumpărate de un investitor independent;
b) iniţierea unor proiecte de cercetare-dezvoltare şi inovare;
c) crearea de noi locuri de muncă şi/sau formarea profesională a angajaţilor;
d) iniţierea unor proiecte legate de valorificarea resurselor de energie
regenerabilă, protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă.
Actuala lege enumeră limitativ domeniile în care se acordă facilităţi pentru realizarea
investiţiilor:
a) activităţi de procesare agroindustrială;
b) domenii de vârf ale industriei prelucrătoare;
c) producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică; producţia de
echipamente pentru creşterea eficienţei energetice şi a gradului de utilizare a resurselor

31
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

regenerabile de energie; stimularea utilizării resurselor regenerabile de energie pentru


producerea de energie electrică şi/sau termică;
d) protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
e) distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor;
f) informatică şi comunicaţii;
g) activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare sau dezvoltarea de noi produse;
h) activităţi de servicii privind forţa de muncă.
Tipurile de facilităţi de natura ajutorului de stat care pot fi acordate se referă la:
a) sume nerambursabile la achiziţionarea de active corporale şi necorporale;
b) contribuţii financiare de la bugetul de stat pentru locurile de muncă nou-create;
c) bonificaţii de dobândă la contractarea unor credite, precum şi alte tipuri de
facilităţi prevăzute de legislaţia în vigoare.
Investiţiile şi investitorii care pot beneficia de astfel de facilităţi trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) contribuie la realizarea a cel puţin unuia dintre obiectivele prevăzute de lege,
care asigură dezvoltarea domeniilor prioritare de activitate;
b) activităţile desfăşurate se încadrează în sectoarele stabilite de ordonanţă;
c) nu au datorii restante către bugetele componente ale bugetului general
consolidat;
d) nu au solicitat Ministerului Economiei şi Finanţelor efectuarea plăţilor scadente
pentru credite interne/externe contractate cu garanţia statului, precum şi către fondul de
risc;
e) nu au fost împrumutaţi cu garanţia statului;
f) nu se află în procedura de executare silită sau insolvenţă, dizolvare sau alte
situaţii reglementate de ordonanţa de urgenţă;
g) nu au fost emise împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau, în
cazul în care au fost emise, acestea au fost executate conform legii.
Acordarea de facilităţi pentru investitori este condiţionată de obţinerea prealabilă
a acordului de principiu al autorităţii responsabile, anterior demarării investiţiei.
În cazul unui ajutor individual ce se intenţionează a se acorda în afara unei scheme de
ajutor de stat, supus obligaţiei notificării, autoritatea responsabilă trebuie să emită o
scrisoare de intenţie către investitori, condiţionată de autorizarea Comisiei Europene,
privind acordarea ajutorului, înainte de demararea proiectelor.
La baza formulărilor din legea privind stimularea investiţiilor în România stau câteva
principii:
1. Principiul tratamentului egal între investitorii romani şi cei străini, care
înseamnă aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor şi mijloacelor de acordare de
facilităţi. Această reglementare a fost îndelung revendicată de oamenii de afaceri din
Romania, care au solicitat abolirea tratamentului discriminatoriu care se face între
investitorii români şi cei străini, prin acordarea unui tratament privilegiat celor din urmă.
După aderarea la Uniunea Europeană, străinii şi-au pierdut facilităţile legate de scutiri,
deduceri şi amânări de taxe şi impozite.

32
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

2. Principiul transparenţei înseamnă aducerea la cunoştinţa tuturor celor


interesaţi a informaţiilor referitoare la procedura de acordare de facilităţi pentru
investiţii. Astfel, în vederea asigurării transparenţei decizionale, toate schemele de ajutor
de stat se publică integral în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe pagina web
oficială a furnizorului de ajutor de stat, inclusiv ordinele ministrului de resort cu relevanţa
în aplicarea acestora.
3. Principiul eficienţei utilizării facilităţilor, prin aplicarea unor criterii de
acordare de facilităţi pentru investiţii şi de urmărire a realizării lor, care să reflecte
avantajele de natură economică ale proiectelor de investiţii, luându-se în considerare,
după caz, efectele în domeniul social, în cel al protecţiei mediului şi promovarea unei
dezvoltări economice durabile.
4. Principiul confidenţialităţii reflectă garantarea protejării informaţiilor
referitoare la drepturile de proprietate intelectuală aparţinând investitorilor, precum şi a
altor date care ar putea prejudicia interesele legitime ale acestora.
5. Principiul eligibilităţii în funcţie de provenienţa fondurilor de finanţare.
6.4 Absorbţia fondurilor structurale în România – un element de referinţă
pentru stimularea investiţiilor

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR) stabileşte, potrivit


obligaţiei stipulate în Regulamentul nr.1083/2006, strategia agreată cu Comisia
Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum şi Programele
Operaţionale prin care se vor implementa aceste fonduri. România a prezentat
Comisiei Europene Cadrul Strategic Naţional de Referinţă, pentru a demonstra că
asistenţa din fonduri este corelată cu Liniile strategice comunitare, precum şi
legătura între priorităţile comunitare, pe de o parte, şi programul naţional de
reformă, pe de altă parte. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013
(CSNR) a fost înregistrat prin Decizia (2007) nr.2594 a Comisiei Europene din 25
iunie 2007.
CSNR este derivat din PND şi reprezintă documentul de referinţă pentru
programarea fondurilor structurale şi de coeziune în conformitate cu prevederile
Regulamentului nr. 1083/2006. CSNR este pus în aplicare prin intermediul
programelor operaţionale, grupate pe cele 2 obiective ale politicii de coeziune în
România, respectiv Convergenţă şi Cooperare Teritorială Europeană. Alocarea
financiară pe programele operaţionale este redată în Tabelul 1.
Tabelul 6.4-1 Alocarea financiară pentru programele operaţionale
din România

CONVERGENŢĂ Contribuţia UE (milioane euro)

Program Fond Total 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
operaţional

FEDR şi FC

Competitivitat FEDR 2554 170 195 365 486 507 436 395
e economică

Infrastructură FEDR 4566 252 441 614 730 786 842 901
de transport +FC

33
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

CONVERGENŢĂ Contribuţia UE (milioane euro)

Infrastructură FEDR 4512 272 437 579 683 761 849 931
de mediu +FC

Dezvoltare FEDR 3726 330 404 441 524 557 663 806
regională

Asistenţă FEDR 170 17 18 21 25 28 30 31


tehnică

FSE

Resurse FSE 3476 213 330 453 538 596 667 680
umane

Capacitate FSE 208 20 28 40 42 30 25 23


administrativă

TOTAL fonduri 19213 1275 1854 2513 3027 3264 3512 3768
UE

TOTAL FEDR 8976 597 858 1161 1417 1529 1628 1787

TOTAL FC 6552 445 638 859 1030 1109 1193 1278

TOTAL FSE 3684 233 358 493 580 625 691 703

FEADR 8023 742 1023 1319 1236 1234 1236 1233

FEP 230 15 22 30 36 39 42 45

Sursa: Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, www.fonduri-ue.ro

Integrarea europeană depinde și de optimizarea şi eficientizarea absorbţiei fondurilor


substanţiale destinate României în perioada 2007-2013. Ţara noastră va putea primi, în
perioada 2007-2013 fonduri structurale şi de coeziune în valoare de 19,67 miliarde de
euro. Banii au fost alocaţi proiectelor din domeniul infrastructurii de bază (60% din suma
totală), competitivităţii economice (15%), capitalului uman (20%) şi capacităţii
administrative (5%). Cofinanţarea naţională în aceeaşi perioadă este estimată la
aproximativ 5,53 miliarde euro, fiind constituită atât din surse publice (77% din totalul
cofinanţării), cât şi din surse private (23%).
După datele furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, suma totală care a fost plătită de
România la bugetul european în anul 2007 a fost de 3,97 miliarde de lei (1,2 miliarde de
euro), în 2008, contribuţia tării noastre la bugetul comunitar a fost de aproximativ 4,23
miliarde lei, iar în anul 2009 aceasta a fost de 4,15 miliarde lei. În anii 2010 şi 2011,
contribuţia României este de 4,58 miliarde lei, respectiv 4,70 miliarde lei.
Principalele obstacole pe care le întâmpină noile state membre ale UE, printre care se
regăseşte şi România, sunt reflectate în abilitatea redusă de a folosi eficient fondurile
alocate, în lipsa experienţei pentru elaborarea unor proiecte de mare amploare la
standarde europene, deficitul de transparenţă în organizarea licitaţiilor, precum şi gradul
scăzut de înţelegere a metodelor prin care se pot accesa finanţările europene.

34
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Utilizarea fondurilor europene reprezintă o oportunitate de dezvoltare economică a


României, în contextul în care folosirea acestora ar însemna un influx anual de capital
ce reprezintă, ca pondere, până la 5% din produsul intern brut. În plus, odată cu
atragerea fondurilor post-aderare, România ar putea deveni o ţintă favorită a
investitorilor, potenţialul de dezvoltare a proiectelor de investiţii, în special pe
infrastructură, fiind unul destul de ridicat.
Fondurile structurale ar trebui aşadar privite, ca o oportunitate de atragere de capital, de
demarare de noi investiţii, de dezvoltare şi susţinere a celor existente şi nu ca pe un
ajutor social din partea Uniunii Europene. Statele membre care au ştiut să direcţioneze
fondurile structurale către sectorul investiţional sunt cele care beneficiază de cea mai
ridicată rată de absorbţie şi, în acelaşi timp, se bucură de cea mai ridicată valoare
adăugată şi de cea mai ridicată sustenabilitate a rezultatelor produse.
Însă lipsa de programe dar şi întârzierile în deciziile legate de buget, la nivelul Uniunii
Europene au făcut ca cele 7 Programe Operaţionale să fie transmise la Bruxelles abia în
anul 2007, deci după intrarea României în Uniunea Europeană. Gradul de absorbţie a
fondurilor europene după primul an de la aderarea României la Uniunea Europeană s-a
situat la circa jumatate faţă de nivelul înregistrat de ţări precum Cehia, Polonia, Ungaria
şi Slovacia, conform unui studiu publicat de Banca Naţională a României în martie 2008.
Astfel, rata de absorbţie pentru România a fost de 21,7%, faţă de 42,9% Ungaria sau 42,8%
Polonia. Fondurile structurale şi de coeziune au fost absorbite în proporţie de 32,7%, iar
cele destinate agriculturii şi dezvoltării rurale au fost atrase doar în proporţie de 3%.
La nivelul anului 2009, cele mai multe fonduri s-au indreptat spre Programul Operaţional
Sectorial Creșterea Competitivităţii Economice - 934 de proiecte - şi Programul
Operaţional Regional - 578 de proiecte, conform datelor publicate de Autoritatea pentru
Coordonarea Instrumentelor Structurale, cu precizarea ca rata de absorbţie a fost în
aceste două sectoare de 16,40%, respectiv 15,35%. Programul Operaţional care a avansat
cel mai puţin a fost cel al transporturilor - cu un nivel de absorbţie a fondurilor de 2,4% în
luna decembrie 2009. Per total au fost realizate plăţi de circa 40 de milioane de euro la
nivelul lunii decembrie.
Pornind de la premisa conform căreia absorbţia fondurilor structurale trebuie realizată la
un nivel cât mai ridicat, putem să spunem că acest deziderat nu a fost atins aşa cum s-a
previzionat până în prezent. Analizând situaţia depunerii şi aprobării de proiecte, semnării
de contracte de finanţare şi efectuării de plăţi către beneficiari la data de 31 ianuarie
2010, reiese faptul că România trebuie să se străduiască mai mult pentru a reuşi să
accelereze şi optimizeze procesul absorbţiei alocărilor din fondurile structurale puse la
dispoziţia sa.
În cele ce urmează prezentăm o analiză a situaţiei existente pe baza datelor statistice
disponibile. Raportându-ne la sumele care au fost alocate pe fiecare program operaţional,
putem să spunem că acestea sunt mult mai consistente, în comparaţie cu sumele alocate
în baza fondurilor de preaderare. Observăm o concentrare mai mare a acestora în cadrul
Programului Operaţional Regional (POR), Programului Operaţional Sectorial Mediu (POS
Mediu) şi Programului Operaţional Sectorial Transport (POS Transport), programe care au
ca scop general reabilitarea infrastructurii în domeniile specifice pentru care au fost
concepute şi sunt, implicit susţinătoare ale investiţiilor de mari dimensiuni în aceste
domenii.
Acestea sunt urmate îndeaproape de Programul Operaţional Sectorial Creşterea
Competitivităţii Economice (POS CCE) şi Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane (POS DRU) şi într-o mai mică măsură de Programul Operaţional
Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) şi PO Asistenţă tehnică (a se vedea Figura
1).

35
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Analizând aceste alocări se constată o direcţionare clară a lor spre domeniile cu potenţial
investiţional ridicat în economie:
- investiţiile în infrastructura de transport;
- investiţiile în infrastructura de mediu;
- investiţiile în infrastructura de afaceri şi în sectorul productiv;
- investiţiile în infrastructura educaţională, de sănătate, de servicii sociale şi de
turism;
- investiţiile în resursele umane.

Figura 6.4-1 – Alocare UE fonduri structurale şi de coeziune

Sursa: prelucrare după datele furnizate de ACIS, www.fonduri-ue.ro


În ceea ce priveşte proiectele depuse, în data de 31.01.2010, se observă că numărul
acestora a fost relativ ridicat în cazul POS CCE (5.415) şi POS DRU (5.273), dar şi POR
(3.415), iar în cazul celorlalte programe operaţionale, numărul acestora a fost mult mai
redus. În cadrul PO DCA au fost depuse un număr de 931 de proiecte, înregistrate la
sfârşitul lunii ianuarie a anului 2010, similar cu luna decembrie aferentă anului 2009, în
timp ce în cadrul POS Mediu au fost depuse un număr de 204 proiecte înregistrate la data
de 31.01.2010, în creştere cu 63 la număr, faţă de data de 31.12.2009, însă mult sub
aşteptări, având în vedere importanţa deosebită ce revine acestui PO. De asemenea, în
cazul POS Transport au fost depuse un număr maxim de doar 41 proiecte, în data de
31.01.2010, menţinându-se la acelaşi nivel cu cele înregistrate la data de 31.12.2009.
Astfel reiese faptul că atât autorităţile împreună cu ceilalţi „actori” (agenţi economici,
ONG-uri, sindicate, patronate, IMM-uri etc.) care fac parte din grupul ţintă vizat prin
intermediul PO-urilor, nu au manifestat un interes deosebit în a depune cereri de
finanţare pe aceste programe operaţionale, cu toate că sumele alocate în cadrul acestora
au fost semnificative.

36
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Figura 6.4-2 –Proiecte depuse - număr

Sursa: prelucrare după datele furnizate de ACIS, www.fonduri-ue.ro

Figura 6.4-3 – Proiecte depuse - valoare

Sursa: prelucrare după datele furnizate de ACIS, www.fonduri-ue.ro


Analizând situaţia proiectelor aprobate, putem observa că numărul acestora a fost
mult mai redus comparativ cu cel al proiectelor depuse. Acest lucru denotă faptul că în
România încă nu există suficientă capacitate de a dezvolta propuneri de proiecte şi
documentaţii de proiect de calitate, care să parcurgă cu succes etapele de evaluare
administrativă, de eligibilitate, tehnică şi financiară. Spre exemplu, în cazul POR, dintr-un
număr de 3.415 de proiecte depuse, doar 736 au fost aprobate, 1.013 respinse, iar restul
de 1.666 se află în curs de evaluare. De asemenea, în ceea ce priveşte POS CCE, dintr-un
număr de 5.415 de proiecte depuse, 2.216 au fost respinse, 1.265 au fost aprobate, iar
1.921 se află în curs de evaluare. Astfel dintr-un număr total de 15.312 proiecte depuse,
doar 3.910 au fost aprobate, iar un număr de 6.772 au fost deja respinse. Rezultă astfel că
aproape jumătate (44%) din proiectele depuse au fost declarate neeligibile, dar numărul

37
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

acestora poate să crească, ţinând cont de faptul că 4.617 de proiecte se află în curs de
evaluare. Totodată, valoarea totală a acestora, exprimată în lei este proporţională cu
numărul proiectelor aprobate şi care urmează să fie implementate.
Desigur că această evoluţie disproporţionată se datorează şi unor neconcordanţe în
ceea ce priveşte capacitatea de gestionare a fondurilor structurale dar şi rezultate din
procedurile interne de evaluare şi contractare a acestor proiecte. În acest sens, au fost
propuse şi implementate o serie de modificări în legislaţia naţională, care au fost supuse
aprobării din partea Comisiei Europene, modificări care vizează în principal reducerea
perioadei de evaluare a proiectelor elaborate de România, pentru care se solicită
finanţarea europeană, de la peste 80 de zile la aproximativ 30 de zile. Astfel se aşteaptă o
creştere a operativităţii atât din partea Autorităţilor de Management, cât şi din partea
solicitanţilor, ceea ce va conduce la o eficientizare a procesului de absorbţie.
Figura 6.4-4 – Proiecte aprobate - număr

Sursa: prelucrare după datele furnizate de ACIS, www.fonduri-ue.ro


Figura 6.4-5 – Proiecte aprobate – valoare totală

Sursa: prelucrare după datele furnizate de ACIS, www.fonduri-ue.ro

38
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Numărul total al contractelor de finanţare încheiate cu beneficiarii, la 31.01.2010,


este de 2.263, comparativ cu 2.224 existente la 31.12.2009. În acest caz, rezultă un
progres relativ nesemnificativ, ţinând cont că numărul acestora a crescut cu aproximativ
0,18%. Acest lucru se explică prin faptul că solicitanţii nu au depus proiecte într-o măsură
cu mult mai mare în luna ianuarie aferentă anului 2010, decât au procedat în luna
decembrie din anul 2009.
Figura 6.4-6 – Contracte/decizii de finanţare cu beneficiarii - număr

Sursa: prelucrare după datele furnizate de ACIS, www.fonduri-ue.ro

Totodată valoarea totală a proiectelor care au fost deja contractate înregistrează


evoluţii diferite pe fiecare program operaţional în parte. De exemplu cele mai mari valori
au fost înregistrate în cazul proiectelor depuse pe POR , POS Mediu, POS Transport, POS
CCE şi POS DRU, cu sume cuprinse între 2.994.999.517 lei şi 6.401.741.904 lei, iar în ceea
ce priveşte celelalte programe operaţionale, valoarea totală a proiectelor contractate a
fost mult mai redusă, în cazul PO DCA fiind contractate proiecte în valoare de 182.543.080
lei, iar privind PO Asistenta Tehnica, valoarea contractelor încheiate se ridica la
144.880.156 lei, sume semnificativ mai reduce comparativ cu celelalte PO-uri. Datele
prezentate sunt la nivelul lunii ianuarie aferentă anului 2010.
Figura 6.4-7 - Contracte/decizii de finanţare cu beneficiarii – valoare totală

39
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Sursa: prelucrare după datele furnizate de ACIS, www.fonduri-ue.ro

Analizând şi plăţile care au fost efectuate în favoarea beneficiarilor, putem observa


că de asemenea există discrepanţe, destul de semnificative şi în acest caz, între
programele operaţionale. Plăţile totale efectuate până la 31.01.2010 erau cuprinse între
3.017.437 lei şi 904.846.991 lei, cumulând un total de 2.666.266.850 lei care vizează toate
programele operaţionale. Cea mai mare sumă plătită către beneficiari a fost decontată
prin POR, urmat de POS Mediu, POS CCE şi POS DRU, cele mai reduse sume plătite fiind
înregistrate în cazul PO Asistenţă tehnică. Conform reglementărilor modificate şi
actualizate, care au fost specificate anterior, se speră ca şi în cadrul procesului care
vizează plăţile efectuate către beneficiari, să se producă o îmbunătăţire şi o eficientizare
sporită pentru a asigura implementarea cât mai multor proiecte de succes.
România a absorbit din decembrie 2008 şi până la jumătatea lunii martie 2009
fonduri structurale în valoare de aproximativ 400 milioane lei, valoarea sumelor absorbite
până în prezent ridicându-se astfel la aproximativ 1,5 miliarde euro, circa 10% din totalul
fondurilor structurale, conform unui raport publicat de Autoritatea pentru coordonarea
instrumentelor structurale în luna ianuarie 2010. În acest caz, ţinând cont de procentul
foarte redus de atragere a fondurilor înregistrat până la momentul actual, în vederea
îmbunătăţirii procesului de absorbţie a fondurilor structurale, statul a luat o serie de
măsuri, precum creşterea prefinanţării şi decontarea TVA la fiecare cerere de rambursare
prezentată de companii.
Figura 6.4-8 – Plăţi către beneficiarii – valoare totală

Sursa: prelucrare după datele furnizate de ACIS, www.fonduri-ue.ro


Concluzionând, putem spune că pe baza analizei realizate, absorbţia sumelor alocate din
fondurile structurale s-a realizat într-o măsură restrânsă şi cu anumite lacune, atât din
punct de vedere legislativ, cât şi în ceea ce priveşte asigurarea unei gestiuni eficiente a

40
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

acestora. Dar, în acelaşi timp, se remarcă o evoluţie favorabilă rezultată din creşterea
numărului proiectelor care au început deja să fie implementate dar şi a celor care au fost
aprobate, comparând luna ianuarie aferentă anului 2010 cu luna decembrie aferentă
anului 2009. Perspectivele din acest punct de vedere sunt unele favorabile datorită
faptului că se încearcă o creştere cât mai mare a gradului de absorbţie, mai ales în
contextul crizei economice mondiale care a redus drastic posibilităţile de acces facil la
diferitele modalităţi de finanţare şi de susţinere a investiţiilor din economia naţională.

6.5 Programe anticriză bazate pe parteneriat public-privat (PPP)7


Planul pentru refacerea economiei americane în valoare de 900 miliarde dolari, propus de
noul preşedinte american Barack Obama şi aprobat de Camera Reprezentanţilor la sfârşitul
lunii ianuarie 2009, îşi propune să salveze 2,5 milioane de noi locuri de muncă în următorii
2 ani, prin intermediul proiectelor de drumuri, poduri şi a altor proiecte de infrastructură,
construcţia şi renovarea de şcoli, precum şi adoptarea tehnologiilor ecologice. Cheia
executării acestor proiecte, potrivit noului preşedinte american, sunt PPP.
Soluţia parteneriatelor public-private este cooperarea, în diferite forme, dintre
autorităţile publice şi mediul de afaceri, în scopul asigurării finanţării, construcţiei,
renovării, managementului, întreţinerii unei infrastructuri sau furnizării unui serviciu.
Este o soluţie îmbrăţişată de majoritatea statelor membre UE pentru dezvoltarea
infrastructurii, construcţia de şcoli, spitale sau închisori, dar şi pentru prestarea serviciilor
sociale (în special în parteneriat cu organizaţiile non-guvernamentale) sau de securitate
(în parteneriat cu firmele private de pază şi securitate).
Reglementarea naţională
Cadrul legal aplicabil proiectelor PPP se regăseşte în legislaţia aplicabilă contractelor de
concesiune de lucrări şi de concesiune de servicii, respectiv OUG nr. 34/2006 şi normele
metodologice privind atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de
concesiune de servicii (HG nr. 71/2007). PPP sunt astfel asimilate contractelor de
concesiune de lucrări şi servicii.
Se impune însă să facem o distincţie între PPP contractual (PPPC) şi PPP instituţional
(PPPI). Dacă PPPC sunt create în baza unor raporturi exclusiv contractuale (contracte de
concesiune), PPPI presupun participarea împreună a partenerului public şi a celui privat
într-o entitate cu capital mixt (asociere în participaţiune sau societate comercială).
Potrivit unui studiu al Price Waterhouse Coopers, la nivel european, aproximativ 60%
dintre proiectele de tip PPP iau forma contractelor de concesiune.
În timp ce PPPC sunt reglementate prin legislaţia aplicabilă în domeniul concesiunilor,
PPPI au fost aproape cu desăvârşire neglijate în România. Reglementarea anterioară în
materie, OG nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, cu modificările
şi completările ulterioare, precum şi actele normative emise în aplicarea acesteia, au fost
abrogate în mod expres prin OUG nr. 34/2006, fiind neconforme cu acquis-ul comunitar în
domeniu.
În prezent, singurele dispoziţii aplicabile PPPI se regăsesc în art. 16 alin. (1) şi (2) din HG
nr. 71/2007, care definesc compania de proiect drept "o societate comercială rezidentă în
România, constituită de concedent, prin unităţi aflate în subordinea sau sub autoritatea
sa, şi concesionar, funcţionând în baza legii şi având ca unic scop realizarea obiectivelor
concesiunii de lucrări publice sau de servicii", şi care stabilesc obligaţia autorităţii
contractante de a menţiona în caietul de sarcini "opţiunea pentru crearea unei companii
de proiect".

7
Av. Iulia Vass, Vass Lawyers, Curierul Naţional 9 februarie 2009

41
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Mai multe informaţii ne promite însă Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi


Monitorizarea Achiziţiilor Publice, care, potrivit informaţiilor publicate pe pagina de
Internet a Camerei de Comerţ şi Industrie a României, are în curs de elaborare un "Ghid
pentru atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi a contractelor de concesiune de
servicii".
Reglementarea comunitară
Nici la nivel comunitar nu există norme specifice care să reglementeze crearea de PPPI.
Cu toate acestea, Comisia Europeană a publicat la data de 5 februarie 2008 o Comunicare
interpretativă privind aplicarea dreptului comunitar în domeniul contractelor de achiziţii
publice şi al concesiunilor în cazul PPPI. Potrivit acestei comunicări, PPPI reprezintă o
cooperare între parteneri din domeniul public şi din cel privat, care înfiinţează o entitate
cu capital mixt având ca obiect de activitate executarea contractelor de achiziţii publice
sau a concesiunilor. Contribuţia din partea sectorului privat constă, pe lângă participarea
la capital sau la alte active, în participarea activă la executarea sarcinilor atribuite
entităţii cu capital mixt şi/sau la administrarea entităţii cu capital mixt.

Comunicarea a reiterat faptul că normele UE privind achiziţiile publice se aplică selecţiei


partenerului privat şi atribuirii contractelor publice de către entitatea cu capital mixt.
Comisia Europeană explică apoi faptul că este suficientă organizarea unei singure
proceduri de achiziţie publică, fie pentru alegerea partenerului privat, fie pentru
atribuirea contractului de achiziţie publică sau de concesiune entităţii cu capital mixt. De
asemenea, Comunicarea subliniază faptul că este necesară o viziune pe termen lung a
lucrării sau serviciului atribuit unui PPPI, astfel încât aranjamentul contractual să conţină
un mecanism adaptabil la schimbările legislative şi economice.
Prin analogie, la nivel naţional, procedura de selecţie a partenerului privat din cadrul unui
PPPI este stabilită de prevederile legale aplicabile procedurii de atribuire a contractului
de achiziţie publică sau de concesiune. Mai mult, Comisia Europeană a subliniat faptul că,
în cazul în care un contract de achiziţie publică sau de concesiune nu intră sub incidenţa
legislaţiei achiziţiilor publice, autoritatea contractantă poate selecta partenerul privat
doar cu respectarea principiilor fundamentale din Tratatul Comunităţii Europene,
respectiv principiul transparenţei, al egalităţii de tratament, al proporţionalităţii, al
recunoaşterii reciproce şi al certitudinii juridice.
În concluzie, dereglementarea PPPI la nivel naţional nu reprezintă o cale de eludare a
legislaţiei naţionale şi comunitare din domeniul achiziţiilor publice sau a concesiunilor.
Ulterior publicării Comunicării interpretative menţionate mai sus, Comisia Europeană a
mai făcut un pas spre facilitarea aranjamentelor contractuale de tip PPP: lansarea, în
colaborare cu Banca Europeană de Investiţii, a Centrului European de Expertiză în
domeniul Parteneriatelor Public-Private (EPEC). Acest centru va fi o sursă de informare
europeană pentru sectorul public, prin intermediul căreia se vor împărtăşi cele mai bune
practici în materie de PPP şi se va dezvolta capacitatea sectorului public de a pune în
aplicare proiecte de tip PPP.

Avantaje şi riscuri
Avantajele parteneriatelor public-private sunt multiple: soluţii diverse de finanţare
privată a proiectelor publice, reducerea costurilor pentru administraţiile centrale sau
locale, utilizarea know-how-ului şi a managementului privat în cadrul proiectelor publice,
eficienţă crescută în dezvoltarea proiectului, o perioadă de implementare mai mică,
inovaţie tehnică şi un nivel mai ridicat al calităţii serviciilor furnizate. Însă cel mai mare
interes este acela că o parte din riscurile proiectului este transferată partenerului privat:
pe lângă riscul de construcţie, partenerul privat îşi poate asuma fie riscul de exploatare,

42
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

fie riscul de disponibilitate. Mai mult, astfel cum s-a subliniat în nenumărate rânduri,
România are nevoie de formula PPP pentru a spera în absorbţia integrală a fondurilor pe
care Uniunea Europeană le alocă României.
Riscul principal al PPP constă în faptul că fără o atentă reglementare şi monitorizare a
procedurii de selecţie a partenerului privat şi a derulării proiectelor de tip PPP, aceste
proiecte pot deveni un mijloc periculos de "înghiţire" a resurselor statului. Mai mult,
experienţa redusă a autorităţilor centrale şi locale în acest domeniu reprezintă un serios
impediment, întrucât procesul de pregătire a unui proiect PPP este complex şi de lungă
durată. De exemplu, în Marea Britanie, unul dintre statele cu expertiză vastă în acest
domeniu, pregătirea unui contract PPP important durează aproximativ un an, în vederea
atingerii scopului final al PPP: "Value for money" (valoare pentru fondurile investite).
Mai mult, în prezent nu există în România o bază de date centralizată a proiectelor PPP
care s-au derulat în România şi nici un portofoliu de proiecte ce ar putea fi derulate prin
PPP.
Tentative în acest sens au existat din partea Camerei de Comerţ şi Industrie a României,
care îşi propusese să creeze un Centru de Excelenţă pentru PPP, o interfaţă între
programele de dezvoltare economico-socială şi obiectivele de investiţii finalizate prin
intermediul PPP, sau a Ministerului Finanţelor Publice, care în anul 2005 a creat Unitatea
Centrală PPP din Ministerul Finanţelor Publice, cu rol de definire şi coordonare a politicilor
guvernamentale privind parteneriatul public-privat.
Pe cale de consecinţă, se impune adoptarea de urgenţă a cel puţin două măsuri:
1. Adoptarea unei legislaţii naţionale complete şi coerente în domeniul parteneriatelor
public-private instituţionale;
2. Înfiinţarea unui organism central, printre atribuţiile căruia să se numere: promovarea
parteneriatului public-privat, identificarea proiectelor care pot fi implementate prin PPP,
asistenţă acordată autorităţilor contractante pe parcursul selecţiei partenerului privat sau
monitorizarea implementării PPP pe parcursul derulării proiectului (ex: PPP Task Force din
Marea Britanie, Italia, Germania sau Grecia);
3. Înfiinţarea unei comisii interministeriale pentru PPP care să aprobe implementarea
proiectelor naţionale majore prin intermediul unui PPP şi să stabilească cu exactitate
participarea statului în respectivele PPP.

6.6 Clusterele inovative şi polii tehnologici – motoare ale promovării investiţiilor


Conform definiţiei date de M.Porter (1998), clusterele sunt concentrări geografice de
companii interconectate, furnizori specializaţi, prestatori de servicii, firme din industriile
conexe şi instituţii asociate (ex. universităţi, entităţi de cercetare-dezvoltare-inovare,
entităţi de standardizare, asociaţii profesionale, camere de comerţ etc.), dintr-un anumit
domeniu de activitate, care colaborează rămânând în competiţie.
Polii de competitivitate sunt concentrări geografice de întreprinderi publice sau private,
centre de cercetare şi instituţii de învăţământ, care lucrează în parteneriat, sub o
strategie comună de dezvoltare, în scopul generării de sinergii şi colaborării în cadrul unor
proiecte inovative, în interesul uneia sau mai multor pieţe.
Conform HG 918/12.07.2006 - Programul „IMPACT”, clusterele sunt grupări de
producători, utilizatori şi /sau beneficiari, în scopul punerii în aplicare a bunelor practici
din UE în vederea creşterii competitivităţii operatorilor economici.
Conceptul de cluster se aplică pentru toate industriile. De exemplu, un cluster alimentar
ar putea să apară datorită legăturilor dintre agricultură, fabricarea produselor alimentare,
producerea hranei pentru animale, fabricarea echipamentelor destinate agriculturii şi
industriei alimentare, logistica şi vânzare cu amănuntul.

43
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Localizarea geografică reprezintă cheia proceselor care contribuie la formarea clusterelor,


dezvoltarea şi succesul acestora.

Avantaje ale clusterelor:


 Creşterea competitivităţii companiilor pentru a face faţă noilor provocări
economice;
 Creşterea productivităţii şi a ratei de ocupare a forţei de muncă din regiune, prin
interconectarea de oameni, abilităţi, competenţe şi cunoştinţe;
 Creşterea eficienţei economice (este uşor să lucrezi într-o reţea cu clienţii şi
furnizorii);
 Stimularea inovării: interacţiunea cu clienţii creează idei noi şi o mare presiune
asupra inovării;
 Reducerea constrângerilor pentru IMM-uri din partea marilor companii;
 Creşterea şanselor de succes pentru start-up-uri şi spin-off-uri;
 Asigurarea capacităţii de a influenţa profilurile de învăţământ pentru a corespunde
nevoilor companiilor de resurse umane calificate.
Reglementări în Uniunea Europeana
În scopul monitorizării fenomenului de clusterizare, Comisia Europeana a înfiintat în anul
2006 „The European Cluster Observatory – Observatorul European al Clusterelor”
(http://www.clusterobservatory.eu) care furnizează date statistice cantitative şi
calitative (cluster mapping), studii de caz, politici şi analize comparative privind situaţia
clusterelor în Europa.
Astfel, la nivelul anului 2008, European Cluster Observatory a identificat circa 2000 de
clustere semnificative definite ca aglomerări regionale industriale şi de servicii, care
implica aproximativ 38 % din forţa de muncă a Uniunii Europene. Aceste clustere sunt
susţinute de politici, proiecte concrete şi finanţări naţionale şi comunitare.
Comunicarea nr. 652/5 noiembrie 2008 a Comisiei Europene „Către clustere de talie
mondială în Uniunea Europeană - implementarea strategiei bazată pe inovare”, încearcă
să răspundă la doua întrebări : cum să se creeze clustere de talie mondială în UE şi ce se
poate face la toate nivelurile pentru a creste eficienţa clusterelor. În acest sens, măsurile
propuse sunt următoarele:
 Înfiinţarea la începutul anului 2009 a unui „High Level Group” pentru clustere care
are ca obiectiv principal identificarea instrumentelor la nivel european şi naţional
pentru îmbunătăţirea cooperării între clustere. Acest grup va include 20 de experti
independenţi din diferite domenii ale inovării, competitivităţii, etc. care vor lucra
timp de 18 luni şi vor înainta Comisiei Europene (raport final septembrie 2010) şi
Statelor Membre rapoarte ale situaţiei existente în domeniul clusterelor (European
cluster mapping) şi asupra modalităţilor de susţinere a clusterelor prin programe,
strategii, politici etc.;
 Sprijin din partea Comisiei Europene la nivel naţional şi regional în eforturile de a
îmbunătăţi politicile proprii în ceea ce priveşte clusterele, prin oferirea de
informaţii asupra clusterelor şi politicilor în domeniu. La nivel comunitar aceasta se
va face prin „The European Clusters’Observatory” ce va deveni un instrument de
informare pentru companii;
 Continuarea sprijinului pentru „European Clusters Alliance”, organizaţie care are ca
scop promovarea clusterelor la nivel naţional şi regional;
 Facilitarea cooperării între organizaţiile din cadrul unui cluster;
 Lansarea iniţiativei „Excellence of Cluster Organization”, care va oferi sprijin pentru
introducerea de standarde de calitate în activitatea clusterelor şi pentru accesarea
fondurilor comunitare pentru finanţarea activităţilor proprii.

44
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

În acest context, Statele Membre sunt invitate să:


 Integreze politica de clustere în pilonul „competitivitate” al Programelor Naţionale
de Reformă şi în Programul Operaţional Sectorial „Creşterea competitivităţii
economice”, clusterul fiind considerat un instrument de politica industrială şi de
cercetare în Europa, precum şi un generator de competitivitate şi de proiecte de
cooperare inter-cluster la nivel naţional, european, mondial;
 Sprijine IMM-urile în vederea participării la clustere, prin implementarea măsurilor
relevante din „Small Business Act for Europe”. Numărul membrilor în cadrul
clusterelor creşte în fiecare ţară, alăturându-se IMM-urilor, băncile, investitorii
străini, municipalităţile, autorităţile publice, camerele de comerţ, asociaţiile
profesionale, institutele de cercetare etc., deoarece s-a constatat că firmele din
cluster sunt mai inovative decât cele din afara clusterului şi au acces mai usor la
pieţele internaţionale;
 Dozeze eforturile pentru realizarea de mai multe sinergii şi complementarităţi între
diferitele politici, programe şi iniţiative în domeniul politicii de cluster.
Principalele forme de susţinere sugerate sunt: crearea cadrului optim pentru
desfăşurarea activităţii în cadrul clusterelor, îmbunătăţirea accesului la finanţare, mai
bună utilizare a fondurilor structurale pentru a finanţa clusterele, finanţarea publică a
clusterelor care în anumite cazuri ar putea depăşi limita de 5 ani, criterii specifice care să
favorizeze accesul la finanţare a clusterelor care au proiecte inovative, elaborarea unui
model de includere a IMM-urilor în polii de excelenta, îmbunătăţirea competenţelor
relevante, limitarea ajutorului de stat la maximum 5 ani pentru asistenţă tehnică. Comisia
consideră că limitarea în timp a acestor masuri va face cu riscul de distorsionare a pieţei
să fie relativ redus.
De asemenea Comisia menţionează faptul că eco-inovarea şi clusterele în domeniul
serviciilor sunt foarte importante, dar că foarte puţine State Membre iau în calcul
inovarea în domeniul serviciilor.
Comisia a atras atenţia Statelor Membre recent intrate în UE (12) să evite utilizarea
clusterelor numai pentru a obţine finanţare, fără a oferi rezultate clare. De aceea se
recomandă cooperare între clustere şi State Membre şi aplicarea celor mai bune practici în
domeniu.
Uniunea Europeana are nevoie de campioni de inovare care să internaţionalizeze rapid,
clusterul fiind un mediu prielnic pentru inovare. UE nu duce lipsa de iniţiative de cluster
dar îi lipsesc „world class excellences”, aşa numitele clustere de top-level. De asemenea
Statele Membre UE trebuie să testeze schemele pilot din cadrul „Cluster Innovation
Platform” (Cluster IP)
Experienţa acumulată în România
Proiectul INCLUD – Industrial Cluster Development, finanţat în cadrul programului
INTERREG III B CADSES, a fost realizat în perioada 12.2003 - 12.2004 de către un consorţiu
coordonat de Regione Lombardia, una dintre ţările ţintă fiind România. Rezultatele
obţinute pentru România au fost prezentate în cadrul unui workshop realizat la Bucureşti
în 2006, de către Universitatea Catolică din Piacenza, Italia. Pe baza analizei situaţiei din
România, au fost identificate clusterele potenţiale prezentate în tabelul 6.6.
Tabelul 6.6 Potenţiale clustere în România

Regiune Judeţ Specializare

Nord Est Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Textile


Vaslui

45
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Centru Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Prelucrarea lemnului, construcţii şi


Sibiu produse metalice din oţel

Vest Timiş Textile şi Software

Nord Cluj Software


Vest

Sud Bucureşti Software

Sursa: Francesco Timpano, Universitatea Catolică din Piacenza, May 2006

Principalele concluzii pentru România:


A. Conform studiului efectuat de Francesco Timpano, Universitatea Catolică din
Piacenza, May 2006
 Există relaţii de colaborare slabe şi foarte puţine între „actorii” principali specifici
unui cluster;
 Există aglomerări industriale importante, dar acestea nu pot fi considerate clustere
datorită lipsei relaţiilor de colaborare pe orizontală sau verticală;
 Există concentrări semnificative de activităţi în domeniile: agricultură, silvicultură
şi pescuit;
 Nivelul de dezvoltare economică nu era încă adecvat cerinţelor specifice
conceptului de cluster;
 Economia românească are o situaţie dinamică, iar clusterele reprezintă o
oportunitate importantă pentru stimularea investiţiilor şi creşterea absorbţiei
fondurilor structurale;
 Ar putea exista în România două tipuri de clustere: (1)„clustere naturale”, în curs
de creare, pe baza dezvoltării locale şi regionale, dar care nu sunt în mod explicit
susţinute prin politici specifice și (2) „clustere publice”, create ca urmare a
suportului public, în conformitate cu legislaţia UE.8
B. Conform Country Report Romania, part of the Europe INNOVA Cluster Mapping
Project, Oxford Research AS, December 2007:
 "Nu există programe pentru dezvoltarea regionala a clusterelor în România".
Statul român a încercat să promoveze aglomerarea de firme prin politici publice. Aceste
politici au dat naştere la clustere „publice”, care, prin lege, au statut de parcuri
industriale, parcuri ştiinţifice şi tehnologice, etc.
Metodologia folosită pentru identificarea clusterelor s-a bazat pe următoarele criterii:
 dezvoltarea antreprenorială endogenă, bazată pe producţia tradiţională specific
locală;
 restructurarea şi/sau privatizarea marilor întreprinderi, spin-off antreprenorial;
 analiza ISD care au dus la dezvoltarea IMM cu caracteristici de cooperare interfirme
şi de relaţii de sub-contractare într-o anumită zonă;

8
Ghid pentru promovarea în România a conceptului de cluster inovativ, 2009, INOVCLUSTER
PROIECT, finanţat prin Programul Sectorial de Cercetarea Dezvoltării din Industrie Beneficiar
Direcţia Generală pentru Politica industrială şi Competitivitate

46
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

 specializarea productivă a zonelor ţintă alese în judeţe partenere, pentru o posibilă


cooperare transnaţională viitoare.
În afara acestor criterii generale, au fost luate în considerare şi criterii statistice specifice
pentru dezvoltarea potenţială de clustere, cum ar fi:
 Cifra de afaceri sectorială din zonă în comparaţie cu cifra de afaceri din sector la
nivel regional/naţional;
 Rata forţei de muncă ocupate din sector din zona dată;
 Creşterea mai mare decât media din sector (date anuale, comparaţie sectorială);
 Identificarea unui număr mai mare de IMM nou înfiinţate în zonă/sector;
 Concentrarea unui grup important de organisme/instituţii cu competenţă în
dezvoltarea infrastructurii economice şi/sau care furnizează servicii/trening
companiilor locale, ce operează în zonă.

Clustere emergente în România

Sursa: Grupul de Economie Aplicată – GEA, Identificarea clusterelor emergente în România

47
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

7. Analiza principalilor indicatori care influenţează climatul investiţional


7.1 Câteva repere statistice – comparaţie între ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est
după 2000
În acest capitol am încercat să facem o analiză comparativă numai între anumite ţări care
sunt principalii concurenţi pe plan regional, în ceea ce priveşte atractivitatea pentru
investitori şi absorbţia fondurilor structurale. Acestea sunt în număr de 7 - Bulgaria,
Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia şi Grecia. Grecia a fost aleasă din perspectiva unei
îndelungate legături istorice şi a apropierii de ordin socio-cultural.

Figura 7.1-1 - Pondere din PIB EU 27 ţări, PIB pe locuitor în Putere Standard de Cumpărare

Conform datelor EUROSTAT, în perioada 2000-2008, România şi Bulgaria şi-au disputat


ultimul loc în ceea ce priveşte procentul PIB naţional, faţă de media Europei celor 27 de
ţări, având însă o tendinţă de creştere. Creşterea cea mai pronunţată, în această perioadă
a avut-o Slovacia, iar Grecia, după cum era de aşteptat, este cea mai apropiată de media
celor 27. Comparând însă Cehia şi Ungaria cu Polonia putem observa că primele două sunt
mai apropiate de media celor 27, decât Polonia, deşi sunt ţări mai mici. Aceasta poate fi o
consecinţă a eficienţei şi eficacităţii politicilor macroeconomice ale Cehiei şi respectiv
Ungariei, precum şi a promovării mediului investiţional autohton.

48
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Figura 7.1-2 - Pondere a veniturilor în PIB

România are cea mai mică pondere a veniturilor în PIB dintre toate ţările analizate. Studiu
nu şi-a propus să afle cauzele pentru care Slovacia, de pildă, a avut o scădere atât de
dramatică a acestei ponderi, în perioada analizată dar se observă că Cehia, Grecia,
Polonia şi Bulgaria au înregistrat în anul 2008 o pondere a veniturilor în PIB relativ
comparabilă între ele, situată între 39% şi 41%, iar Ungaria a reuşit, în acelaşi an, să
depăşească chiar media UE27. Acest aspect a fost amplu dezbătut în România şi este clar o
cauză principală pentru multe dintre problemele economice ale României, în special în
legătură cu mediul de afaceri. În capitolul 8 al prezentului studiu ne-am propus să
analizăm după structura cauză-efect (arbore al problemelor) consecinţele potenţiale ale
unei asemenea situaţii. Cauzele ponderii mici a veniturilor în PIB sunt formulate de
decidenţi la nivelul central astfel:
 Evaziunea fiscală (conform Ministrului Finanţelor, declaraţia din 16.03.2010)
 România nu are adaptat cadrul legislativ şi instituţional pentru creşterea efectivă a
veniturilor la mai mult de 31% din PIB (conform Guvernatorului BNR, declaraţia din
5.03.2010)

49
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura 7.1-3 – Evoluţia investiţiilor (volum) 2007-2009

Deşi criza economică globală a produs scăderea investiţiilor în majoritatea ţărilor, aşa cum
am prezentat şi în capitolele anterioare, este de remarcat că panta scăderii este cea mai
abruptă pentru Bulgaria şi România. Cele două ţări aveau cea mai mare rată de creştere a
investiţiilor în primul trimestru din 2007, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent,
finalizând anul 2009 cu cele mai mici valori ale aceluiaşi indicator (valori negative de
aproximativ aceeaşi amplitudine ca cele de la începutul perioadei analizate). Din această
perspectivă, putem remarca vulnerabilitatea celor două ţări la schimbări economice
internaţionale de amploare, în special în ceea ce priveşte investiţiile şi competitivitatea
economică. Rezultă de aici că introducerea unor măsuri de promovare a investiţiilor este
nu numai oportună pentru mediul de afaceri românesc dar şi necesară.

50
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Figura 7.1-4 – Evoluţia productivităţii orare a muncii

România a pornit în 2000 de la cea mai slabă productivitate orară a muncii, reuşind însă să
devanseze Bulgaria începând din anul 2006. Statistica EUROSTAT arată o productivitate
orară pentru România de aproximativ 40% (39,2%) în anul 2008, unde 100% este
productivitatea orară a EU15. Productivitatea muncii este o cauză cu efecte multiple
pentru venituri mici din PIB, PIB de valori comparative mici faţă de potenţial, investitori
nemulţumiţi, competitivitate economică redusă. Pentru a recupera această diferenţă
mare, România ar trebuie să adopte măsuri legate de:
 Introducere a sistemului de management al performanţei atât în domeniul public
cât şi în cel privat;
 Intensificarea monitorizării îndeplinirii obligaţiilor asumate conform Codului Muncii
de investiţie în dezvoltarea RU pt creşterea productivităţii muncii;
 Simplificare a operaţiunilor de raportări, intermedieri între domeniul public şi cel
privat (raportări către organismele fiscale diferenţiate funcţie de mărimea firmei)
 Întărirea şi facilitarea mecanismelor de reglare a MA dictate de economia de piaţă
şi diminuarea interferenţei statului în procesul de organizare a acestuia.

51
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura 7.1-5 – Evoluţia ratei ocupării forţei de muncă

În figura 7.1.5, axa verticală marchează rata ocupării forţei de muncă în procente, iar
curba evoluţiei acestui indicator pentru România cuprinde procentele din fiecare an ale
ratei. Pe grafic am marcat trendul UE27, care este ascendent, şi trendul României care
este descendent.
Tratatul de la Lisabona prevede o rată a ocupării forţei de muncă de 70%, iar prin
Strategia UE2020 se prevede o rată de ocupare de 75% pentru forţa de muncă cu vârste
cuprinse între 20 şi 64 de ani. În România, deşi din anul 2006 a existat o uşoară creştere a
ratei de ocupare a forţei de muncă, tendinţa pentru anii 2000-2009 a fost de scădere, în
2009 această rată fiind de 59%. Oportunitatea introducerii unor măsuri de promovarea a
investiţiilor care să conducă la prosperitatea mediului de afaceri constituie, aşadar, şi din
această perspectivă un imperativ.

52
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Sursa de date UNCTAD aprilie 2010

Figura 7.1-6 – Evoluţia exportului de bunuri

În 2008, România se afla pe locul 4 în grupul de ţări analizate, în ceea ce priveşte


exporturile de produse, depăşind-o chiar pe Grecia. Cu toate acestea, primele 3 ţări –
Polonia, Cehia şi Ungaria se află în poziţii detaşate în această luptă concurenţială, lăsând
în urmă grupul celorlalte 3 – România, Grecia, Slovacia, care se concurează strâns. Grecia,
după cum vom arăta mai târziu este orientată pe exporturi de servicii, Slovacia este mai
mică decât România. În acest context, România trebuie să reuşească să câştige o poziţie
mai bună în cadrul clasamentului la exportul de bunuri.

Figura 7.1-7 – Evoluţia exportului de servicii

53
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Grecia este pe primul loc, relativ detaşat de celelalte ţări analizate. În domeniul
exportului de servicii, în 2008, România se afla pe locul 5, din nou mai aproape de
ultimele două ţări din clasament – Slovacia şi Bulgaria. Raportându-ne la numărul de
locuitori şi la mărimea ţării, rezultă în mod evident că potenţialul României nu este folosit
eficient şi eficace.

Figura 7.1-8 – Evoluţia Pondere Balanţă de Plăţi Netă din PIB


Tabel 7.1-1 Evoluţia Pondere Balanţă de Plăţi Netă din PIB (%) (în termeni absoluţi)

Ponderea Balanţei de plăţi nete din PIB

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Cehia 5 5 6 6 5 1 3 2

Polonia 6 3 3 3 4 1 3 4

Ungaria 8 6 7 8 8 7 6 5

Slovacia 3 8 8 1 8 8 7 5

România 4 5 3 6 8 9 10 14

Grecia 8 7 6 7 6 8 11 14

Bulgaria 6 6 2 5 7 12 18 22
Sursa de date UNCTAD şi EUROSTAT aprilie 2010

Deficitul Balanţei Nete de Plăţi a crescut la valori care periclitează poziţia României în
piaţa concurenţială a investiţiilor, ajungând ca pondere din PIB la 14%, în 2007.

54
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Conform Raportului de ţară (Country Report)9 referitor la România, publicat în martie 2010
de către Economist Intelligence Unit, deficitul bugetar consolidat a fost de 7,2% din PIB
pentru 2009. Pentru 2010 această pondere este aprobată de către parlament la valoarea
de 5,9% sau 6,5% folosind metodologia UE, aşa cum este solicitat şi de FMI. Valorile sunt
prognozate pentru o creştere a PIB de 1,3% şi pentru o legislaţie care să asigure
stabilitatea financiară astfel încât planificarea pe termen lung a bugetului să poată fi
îmbunătăţită, iar schimbările parlamentare referitor la bugetul anual să fie limitate.
Creşterea PIB depinde în mare măsură de creşterea exporturilor. Aşa cum am arătat în
studiul 5 „Analiza percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România”,
România depinde în foarte mare măsură de piaţa de desfacere comunitară, iar aceasta îşi
va reveni din criză destul de slab în anul 2010. Restricţiile fiscale (reducerile cheltuielilor
bugetare cu salarii şi pensii) vor influenţa consumul intern. Intrările ISD au scăzut în 2009
cu 48%, echivalent cu 3,8% din PIB şi nu se preconizează o creştere mare a lor în 2010.
Astfel, creşterea cererii, respectiv potenţiala ieşire din criza economică ar putea apărea
numai ca o combinaţie între creşterea exporturilor, creşterea remiterilor de la românii
care lucrează în străinătate şi de la proiecte de investiţii finanţate din exteriorul României
(care depind de îmbunătăţirea economiei globale şi a UE, în particular).
De asemenea încadrarea în deficitul bugetar stabilit prin Acordul cu FMI creează mari
disfuncţionalităţi în co-finanţarea proiectelor cu finanţare prin Programele
Operaţionale Sectoriale aferente Fondurilor Structurale, punând în pericol atragerea
unor fonduri de aproape 870 milioane EURO pentru proiecte de infrastructură rutieră şi căi
ferate în mod special; de aceea Guvernul României va încerca să negocieze cu FMI o
creştere agreată a deficitului bugetar tocmai pentru a asigura co-finanţarea unor astfel de
proiecte vitale pentru economie.
Concluzii: În acest context deosebit de defavorabil României, revizuirea Legii Achiziţiei
Publice – în vederea accelerării procesului de absorbţie a Fondurilor Structurale,
negocieri ale Guvernului cu băncile în vederea elaborării programelor de sprijinire a co-
finanţării pentru proiectele din cadrul POS, concentrarea pe activitatea de promovare a
mediului investiţional românesc şi a exportului constituie direcţii vitale pentru ieşirea
României din criză, pentru creşterea PIB-ului şi respectiv a consumului intern.
7.2 Analiza facilităţilor fiscale pentru companii
Conform Codului Fiscal, instalaţiile şi echipamentele, calculatoarele şi perifericele precum
şi brevetele pot fi amortizate prin metoda amortizării accelerate care permite deducerea
unui maxim de 50% din valoarea activelor fiscale în decursul primului an de folosire, restul
valorii putând fi amortizată de-a lungul duratei de viaţă utile rămase.
Scutirea de impozit pe profit a profitului reinvestit este, de asemenea, o facilitate
aplicabilă de la data de 1 octombrie 2009 până la data de 31 decembrie 2010 şi vizează
profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice noi (în sensul că
nu au fost utilizate anterior) folosite în activitatea economică.
Companiile pot beneficia de o deducere suplimentară de 20% pentru cheltuielile eligibile
pentru activităţi de cercetare-dezvoltare. Mai mult, amortizarea accelerată poate fi
aplicată pentru aparatura şi echipamentele destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.
Dividendele distribuite sunt exceptate de la impozitare începând cu 1 ianuarie 2009, dacă
acestea sunt investite în aceeaşi societate sau în capitalul social al altei persoane juridice
române. Pentru a beneficia de această scutire, dividendele trebuie să fie reinvestite
pentru a păstra şi a creşte numărul de angajaţi şi pentru a stimula activitatea existentă.
Facilităţile acordate pentru înfiinţarea şi dezvoltarea parcurilor industriale includ:

9
Country Report, Romania March 2010 , Economist Intelligence Unit

55
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- impozite reduse asupra activelor corporale şi terenului utilizate de un astfel de


parc;
- scutiri de la anumite impozite pe teren;
- amânarea plăţii TVA pentru materiale, echipamente şi conectarea la reţelele
de utilităţi publice pe perioada investiţiei, până la darea în folosinţă a parcului;
- programe de dezvoltare pentru infrastructură, investiţii şi dotări cu
echipamente provenite de la administraţia locală şi publică centrală, companii
şi prin asistenţă financiară din străinătate;
- Donaţii, concesiuni şi fonduri structurale pentru dezvoltare.
Guvernul a aprobat o nouă Politică Naţională în domeniul Ajutoarelor de stat, pentru
perioada 2006 - 2013, care promovează o orientare accentuată pe scheme de ajutor de
stat, care sunt în prezent în curs de desfăşurare la nivelul autorităţilor centrale
competente. Legea privind stimularea investiţiilor stabileşte cadrul general care se aplică
în cazul ajutoarelor de stat care pot fi acordate pentru încurajarea anumitor tipuri de
investiţii. Ca regulă generală, în cazul în care investiţia a beneficiat de finanţare
nerambursabilă (fie din partea Uniunii Europene, fie din alte surse), nu mai este eligibilă
pentru obţinerea de finanţare, pe baza acestui cadru general.
Schemele de ajutor de stat pentru investiţii pot fi acordate pentru următoarele obiective:
- Achiziţionarea de active corporale sau necorporale în cazul înfiinţării unei
unităţi noi, extinderea unei unităţi existente, diversificarea producţiei,
schimbarea fundamentală a procesului de producţie;
- Achiziţionarea de active fixe aflate în legătură directă cu o unitate închisă sau
cu una care ar fi fost închisă;
- Iniţierea unor proiecte de cercetare - dezvoltare;
- Crearea de noi locuri de muncă;
- Pregătirea profesională a angajaţilor;
- Iniţierea proiectelor ce implică utilizarea resurselor regenerabile de energie,
protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă.
Pentru a beneficia de ajutoare de stat investiţiile ar trebui să contribuie la realizarea
unuia dintre următoarele obiective:
- Dezvoltare şi coeziune regională;
- Protecţia mediului înconjurător şi reabilitare;
- Creşterea eficienţei energetice, producerea şi utilizarea energiei din resurse
regenerabile;
- Încurajarea cercetării - dezvoltării şi a proceselor de inovare;
- Ocuparea şi formarea profesională a forţei de muncă.

56
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

7.2.1. Analiză comparativă privind caracteristicile regimului fiscal în România şi alte


state
Mediul de afaceri recunoaşte progresele în materie legislativă, precum armonizarea cu
cadrul de reglementare european sau introducerea cotei unice de impozitare însă
capacitatea administrativă deficitară rămâne veriga slabă a sistemului fiscal românesc.
Evoluţia în ceea ce priveşte legislaţia fiscală care a început în anul 2004 prin unificarea
reglementărilor fiscale într-un singur Cod a fost, din nefericire, umbrită uneori de
incapacitatea statului de a-ţi respecta principiile fundamentale asumate. În situaţia de
faţă, eficienţa şi certitudinea impunerii, stabilitatea şi predictibilitatea sistemului
fiscal reprezintă principii esenţiale pentru o economie viabilă în ţara noastră.
Conform Raportului Directoratului CE pentru Taxe şi Uniune Vamală din anul 2006, ţara
noastră a aderat la UE cu cel mai redus nivel de impozitare a veniturilor (16%, în timp
ce media europeană era de 38,7%), dar şi cu cea mai scăzută pondere în PIB a
încasărilor bugetare - 28,6%, inclusiv contribuţiile sociale. În apropriere se mai aflau
doar Slovacia cu 19% şi Bulgaria cu 24%, iar la distanţe apreciabile - statele nordice:
Danemarca (59%), Suedia (56,55%), Olanda (52%), Finlanda (50,46%) şi Belgia, cu 50%.
Potrivit aceleiaşi surse România se situa pe locul şase în clasamentul statelor europene
cu cele mai reduse niveluri, în ce priveşte impozitul pe profit, respectiv tot 16%. La o
medie europeană de 23,59%, regăsim extremele cu 10% (Bulgaria şi Cipru) şi 35%
(Malta)10.
În urma aderării României în 2007, conform unui raport publicat de Eurostat, aceasta
se afla printre statele membre cu cel mai redus nivel al veniturilor guvernamentale în
PIB, alături de Lituania şi Slovacia, ponderea respectivă fiind de 34,4%. Acest procent
ne plasa pe penultimul loc în clasamentul statelor membre, după Lituania, care a
consemnat venituri de 34,3% din PIB; Slovacia a obţinut încasări de 34,7%. Media
veniturilor guvernamentale pe cap de locuitor nu depăşea, în 2007, 2000 de euro.
Specialiştii în fiscalitate rămân divizaţi în cele 2 tabere – una care susţine că impozitul
pe profit ar trebui să fie cât mai mic pentru a face procesul investiţional cât mai
atractiv şi alta care susţine că, dimpotrivă, o cotă redusă a impozitului pe profit este
de natură să afecteze echilibrele fiscal-bugetare într-un stat.

Figura 1 reflectă un top elaborat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare


Economică (OECD) privind ţările cu cea mai dură fiscalitate.

10
Bostan, Ionel, Fiscalitatea românească, văzută din afară, septembrie 2008

57
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura 7.2 – 1 Top ţări cu cea mai dură fiscalitate

Sursa: OCDE

Comparativ cu aceste ţări România foloseşte un impozit pe profit de 16 % prin cota


unică de impozitare adoptată în 2005. Deşi din punct de vedere al taxării directe,
România este departe de a intra în topul de mai sus, ţara noastră se remarcă prin
impozite indirecte excesive.
Este de remarcat faptul ca dintre cele 10 state foste comuniste, în prezent membre
ale Uniunii Europene, nouă se află pe lista celor cu impozite pe profit mici, sub 20%.
Situaţia poate fi considerată un semnal pozitiv pentru investitorii care au apărut cu
întârziere în aceste ţări, din cauza regimului politic practicat.
Din păcate, România nu se plasează nici în topul încasărilor fiscale raportate la PIB.
Conform OECD, încasările fiscale din Danemarca reprezintă 48,9% din PIB, din Suedia -
48,2%, Spania - 37,2% din PIB. Figura 7.6 - 2 prezintă topul statelor care au cel mai
ridicat nivel de venituri din impozite raportate la PIB.

58
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Figura 7.2 – 2 Impozite raportate

Sursa: Banca Mondială și PricewaterhouseCoopers, Raportul Doing Business, 2008

Un alt parametru care merită să fie comparat între state este şi birocraţia fiscală, pe
care o putem cuantifica prin:
1. Numărul de impozite şi taxe pe care le impune fiecare stat
Într-un top întocmit în 2007 de Banca Mondială, România se situa pe locul 1 în lume, cu
113 taxe şi impozite, urmată de Belarus, cu 112, şi Uzbekistan, cu 106.
În martie 2009 existau 558 de taxe, impozite şi tarife, din care 74 erau de natură
fiscală, 484 sunt taxe şi tarife nefiscale. Dacă le avem în vedere numai pe cele de
natură fiscală se remarcă un trend descrescător faţă de 2007.
2. Ponderea pe care o ocupă în profitul unei companii taxele şi impozitele plătite
Potrivit raportului „Doing Business” elaborat de Banca Mondială şi Pricewaterhouse
Coopers în 2007, România se afla pe poziţia 107 în lume în ceea ce priveşte ponderea
în profit a taxelor şi impozitelor plătite de o companie într-un an, cu o cotă de 46,9%,
şi pe locul 11 în UE;
3. Numărul de plăţi necesare pentru achitarea impozitelor
Din acest punct de vedere, România are 96 de plăţi la termen, eşalonate sau
anticipate şi o legislaţie stufoasă, Codul Fiscal cunoscând schimbări de cel puţin trei
ori pe an. Normele fiscale extrem de complicate au impus companiilor şi alte costuri
private, la o asemenea birocraţie financiară fiind necesară apelarea la firme de
consultanţă. Dintre cele 96 de plăţi, 60 sunt în domeniul forţei de muncă, o companie
fiind obligată să realizeze câte 12 plăţi pentru fiecare din domenii, precum contribuţia
la asigurări sociale, contribuţia la asigurările de sănătate, şomaj, fondul privind riscul
de accidente şi pentru inspecţia în muncă. În celelalte state din UE, numărul plăţilor
se afla la un nivel mai mic de 30 pe an: Slovacia - circa 30, în Lituania, Ungaria şi
Franţa – 20. Cele mai puţine înregistrându-se în Suedia, unde se plăteau doar două
impozite, în Letonia - 7, Portugalia, Spania şi Marea Britanie - câte 8.
La nivelul anului 2008 în ţări precum Suedia, de exemplu, firmele plăteau doar două
taxe. Cel mai aproape de noi se situează Polonia cu 40 de taxe şi impozite. În afară de

59
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

aceste obligaţii, firmele trebuie să mai plătească alte 100 de taxe neevidenţiate, aşa-
numitele taxe parafiscale, adică „tarife” precum, „contribuţii”, „comisioane”,
„timbre” şi alte obligaţii prevăzute în nenumărate acte normative. Acestea sunt
percepute de autoritatea publică pentru prestarea unui serviciu, precum taxe notariale,
de drum, de eliberare de autorizaţii, de mediu etc.
În anul 2009 conform studiului elaborat de Pricewaterhouse Coopers, în România
numărul de plăţi pe an pentru impozite şi taxe este de 113 faţă de ţări precum Maldive,
Quatar şi Suedia în care numărul maxim era de 1 şi 2 plaţi pe an.
4. Numărul de ore dedicat plăţii impozitelor şi taxelor
Se apreciază că în România este nevoie de 202 ore pe an pentru a parcurge toate
demersurile privind plata impozitelor şi taxelor aferente funcţionării unei afaceri şi că
acestea reprezintă, în medie, 48 la sută din profitul obţinut de o firmă într-un an.
Comparând cu alte state membre ale Uniunii Europene, se constată ca în România
timpul dedicat plăţii impozitelor şi taxelor era, la nivelul anului 2008, unul mediu. Cel
mai redus timp se înregistrează în Luxembrug, iar cel mai ridicat în Cehia.

Figura 7.2 – 3 Timpul alocat plăţii taxelor în UE (ore)

Sursa: Banca Mondială și PricewaterhouseCoopers, Raportul Doing Business, 2008

Printre cele mai imaginative taxe existente în România se enumeră taxa pentru
transportul şi epurarea apelor meteorice, cunoscută mai degrabă sub numele de „taxa
pe apa de ploaie”. Cu alte cuvinte, în facturile de întreţinere apare o sumă percepută
pentru deversarea apelor atunci când plouă şi inundă oraşele.
Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat, din ţara noastră, în
perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2009, s-a înregistrat un deficit estimat de 36,4
miliarde lei, reprezentând 7,2 % din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au fost
de 156,6 mld.lei, înregistrând un decalaj de -5,4% faţă de anul precedent, respectiv
1,8% din PIB, ca urmare, în principal a reducerii încasărilor din impozitul pe profit
(8,9%), precum şi a celor din TVA (-16,0%) şi a taxelor vamale (-31,9%). Aceste reduceri
au fost parţial compensate de creşterea încasărilor din impozitul pe venit cu 0,3%,
accize cu 14,2%, impozite şi taxe pe proprietate cu 3,8% spre deosebire de cheltuielile
bugetului general consolidat care s-au cifrat la 193,0 miliarde lei, respectiv o creştere
de 1,4% faţă de anul precedent.

60
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

În alte ţări din Uniunea Europeană de asemenea se resimte existenţa unui deficit
bugetar mare datorat în principal conjuncturii economice existente apărute în urma
crizei economice. Cele mai mari deficite bugetare au fost înregistrate în Irlanda, de
14,3% din PIB, Grecia (13,6% din PIB), Marea Britanie (11,5% din PIB), Spania (11,2% din
PIB) şi Portugalia (9,4% din PIB). Dintre cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, 22 au
raportat deficite bugetare mai mari de 3% din PIB în 2009, conform comunicatului
Biroului European de Statistică.
Niciun stat al UE nu a înregistrat excedent bugetar. Cele mai mici deficite au fost
înregistrate în Suedia (0,5% din PIB), Luxembourg (0,7% din PIB) şi Estonia(1,7% din PIB).
Politica fiscală din ţara noastră a cunoscut o fluctuaţie constantă începând din anii 90
după revoluţie fiecare guvern încercând fie să adapteze politicile fiscale existente în
alte ţări pentru România sau să identifice modalităţi noi de impunere. În situaţia de
faţa, lovindu-se de efectele crizei economice globale guvernele lumii au încercat
diverse abordări privind politica fiscală odată cu scăderea ratelor de impozitare a
profitului. Ca răspuns la această problemă guvernele din întreaga lume se orientează
tot mai mult spre impozite indirecte pentru a compensa deficitul de venituri către stat.
Uniunea Europeană (UE) continuă să înregistreze cele mai mici cote de impozitare a
profitului, cota medie fiind în scădere cu un procent din 2007, şi ajungând în 2008 la
23,2%. Cele mai ridicate cote medii se înregistrează în regiunea Asia – Pacific unde
ratele au scăzut cu 0,8% ajungând la 28,4%. La nivel global, cota medie a impozitelor
indirecte este de 15,7%, cu mici fluctuaţii în ultimii cinci ani. În schimb, cota medie a
impozitelor indirecte în UE (Taxa pentru bunuri şi servicii - GST) sau Taxa pe Valoarea
Adăugată - TVA) a înregistrat cele mai mari valori din lume, respectiv 19,49 la sută. În
regiunea Asia – Pacific, acestea au cele mai mici valori, respectiv 11,14 %, dar şi aici
cota medie a crescut cu 0,5 din 2006.
În România, impozitul pe profit a fost stabilit la o cotă fixă de 16% încă de la începutul
anului 2005, una dintre cele mai mici rate din UE, în timp ce impozitele indirecte sunt
destul de ridicate. De exemplu, cota standard de TVA este de 19%, şi deşi există şi o
cotă redusă, numărul de produse care se califică pentru TVA redusă este mai mic decât
în majoritatea altor state membre UE. Cu toate acestea, anumite impozite directe
încă sunt foarte ridicate. Unul dintre costurile ascunse pentru contribuabilii din
România îl reprezintă administrarea fiscală şi dificultăţile cauzate de frecventa
schimbare a legislaţiei. În România, numeroase companii sunt nevoite să aloce mult
timp şi resurse aplicării prevederilor fiscale, resurse care sunt preluate de la
activităţile comercial-productive, crescând astfel costurile. În plus, legislaţia fiscală
suferă frecvente modificări şi deseori fără nici o avertizare, îngreunând astfel
planificarea financiară.
Regimul de impozitare a profitului este foarte competitiv în România, şi multe firme
au fost atrase aici de rata scăzută de 16%11. Ceea ce trebuie să facă acum autorităţile
este ca pornind de la această realizare să asigure o legislaţie fiscală mai simplă, mai
stabilă şi mai transparentă. Aceste măsuri îi vor încuraja pe investitori deoarece vor
reduce povara administrativă pe care o implică respectarea legislaţiei şi îi vor ajuta să
îşi poată planifica activităţile. În schimb, investiţiile crescute generate de astfel de
măsuri vor aduce mai multe venituri la bugetul statului.
Deşi competiţia internaţională continuă să împingă în jos rata impozitului pe profit,
există semne că guvernele vor impune reglementări mai stricte şi în acest domeniu.
Unul dintre cele mai active şi noi domenii, ce sunt supuse reglementărilor fiscale îl
reprezintă preţurile de transfer, domeniu în care un număr tot mai mare de ţări
introduc reguli pentru a reglementa preţurile la care societăţile aparţinând aceluiaşi

11
Patrick Leonard, Partener în cadrul Departamentului de Taxe din KPMG România

61
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

grup internaţional efectuează între ele tranzacţii transfrontaliere. În România,


legislaţia cu privire la preţurile de transfer este în vigoare din ianuarie 2004. În
februarie 2008 au fost emise Normele care prevăd documentaţia pe care companiile ar
putea fi solicitate să o prezinte autorităţilor fiscale pentru a demonstra că au utilizat
preţurile de piaţă pentru tranzacţiile lor intra-grup şi că nu au transferat artificial
profitul dintr-o ţară cu o fiscalitate ridicată într-una cu fiscalitate redusă.
Concluzii: Fiscalitatea reprezintă un instrument foarte important pentru obţinerea de
resurse necesare aparatului statal dar în acelaşi timp este un mijloc indirect prin care
guvernele pot acţiona în economia unei ţări. În ţara noastră în momentul de faţă
datorită crizei economice şi a unei politici fiscale inadecvate s-au înregistrat în
primele 3 luni ale anului prezent, peste 6.250 de firme care au intrat în insolvenţă în
primul trimestru al anului 2010, în creştere cu 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2009,
iar aproape 20.000 de societăţi şi-au suspendat activitatea. Având în vedere situaţia de
faţă printre recomandările specialiştilor se numără o reducere a presiunii fiscale
cumulată cu o creştere a cheltuielilor bugetare pentru a stimula creşterea economică
şi creşterea bazei de impozitare.

7.2.2. Armonizarea fiscală la nivelul Uniunii Europene


La nivelul Uniunii Europene, în ceea ce priveşte armonizarea impozitelor directe, s-au
urmărit următoarele:
 crearea unui sistem comun de impozitare aplicabil fuziunilor, scindărilor,
cesionărilor de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile aparţinând
diferitelor state membre ale UE;
 crearea unui sistem comun de impozitare a profiturilor între filiale şi societatea-
mamă;
 crearea unui sistem comun de impozitare aplicabil plăţii de dobânzi şi dividende
între persoanele afiliate.
Prima directivă din domeniul impozitării directe a fost „Directiva nr. 90/434/CEE
privind un sistem comun de impozitare aplicabil fuziunilor, divizărilor, cesionării de
active şi schimburilor de acţiuni între companii aparţinând diferitelor state membre
ale UE“, cunoscută sub numele de „Directiva privind fuziunile“ (eng. „Mergers
Directive“).
In preambulul Directivei se justifică necesitatea adoptării prin dorinţa asigurării unei
impuneri echitabile a operaţiunilor de fuziune, divizare, cesionare de active şi transfer
de acţiuni, fie ca aceste operaţiuni au loc în cadrul unui singur stat membru, fie că au
loc între două state membre.
In România, prevederile privind fuziunile au fost implementate prin intermediul Legii
nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, art. 27 „Reorganizări, lichidări
şi alte transferuri de active şi titluri de participare“.
A doua directivă în domeniul impozitării directe a fost „Directiva 90/435/CEE privind
un sistem comun de impozitare aplicabil societăţilor-mamă3 şi filialelor“. Cunoscută
sub numele de „Directiva privind filialele“, aceasta a suferit o singură modificare, în
anul 2003. Directiva se aplică în fiecare stat membru în cazul repartizării profiturilor
primite de societăţile din statul respectiv, provenite de la filialele lor din alte state
membre, precum şi repartizării profiturilor de către societăţile din statul respectiv
către societăţi din alte state membre, ale căror filiale sunt. Această directivă nu
împiedică aplicarea dispoziţiilor interne sau a celor bazate pe acorduri necesare
pentru prevenirea fraudei sau abuzului, scopul fiind de a elimina complet dubla
impunere în cazul distribuirii profiturilor de la o filiala către societatea-mamă.

62
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Astfel, atunci când o filială distribuie profituri către societatea-mamă, altfel decât cu
ocazia lichidării acesteia, statul în care fiinţează societatea-mamă fie nu impozitează
aceste profituri, fie le impozitează autorizând în acelaşi timp societatea-mamă să
deducă din impozitul datorat acea fracţiune a impozitului pe societate plătit de filială.
De asemenea, profiturile distribuite de filiale societăţii-mamă sunt scutite de impozite
cu reţinere la sursă4, iar statul de care aparţine societatea-mamă nu poate să
perceapă impozite cu reţinere la sursă pentru profiturile primite de la filială.
La data de 3 iunie 2003 s-a adoptat o noua directivă în domeniul impozitării directe,
respectiv Directiva 2003/49/ CE privind un sistem comun de impozitare aplicabil plăţii
de dobânzi şi dividende între societăţi afiliate aparţinând unor state membre diferite.
Scopul este acela de a asigura că dobânzile şi redevenţele plătite între societăţi
afiliate sunt impozitate o singură dată într-un stat membru, ideea de bază fiind
eliminarea impozitării la sursă a plăţilor de dobânzi şi redevenţe efectuate între
societăţile afiliate.
România este autorizată să nu aplice dispoziţiile articolului 1 din Directiva 2003/49/CE
până la 31 decembrie 2010. Pe durata acestei perioade de tranziţie, cota impozitului
pe plăţile de dobândă sau redevenţe efectuate către o societate asociată din alt stat
membru sau către un sediu permanent situat în alt stat membru al unei societăţi
asociate dintr-un stat membru nu trebuie să depăşească 10%.
Conform sondajelor efectuate, o mare parte a firmelor din Uniunea Europeană doresc
o formulă unică pentru calculul impozitului pe profit. Se pune astfel în evidenţă faptul
că un număr important de specialişti în materie de impozite şi taxe susţin propunerea
Comisiei Europene pentru o formulă unică de calcul al bazei impozabile a profitului
aplicată la nivel european.
Sistemul propus de Comisie, cunoscut sub denumirea de Baza Unică Consolidată a
Impozitului pe Profit (Common Consolidated Corporate Tax Base – CCCTB) urmează a
se aplica în paralel cu metodele de calcul existente în fiecare stat membru,
companiile putând alege să adopte sistemul paneuropean sau să aplice în continuare
regulile naţionale. Companiile care vor folosi formula unică valabilă în Europa vor
calcula totalul profiturilor obţinute de pe întreg teritoriul Uniunii Europene şi apoi le
vor realoca ţărilor în care companiile au activitate economică pentru a fi impozitate cu
cota de impozit pe profit aplicabilă în ţările respective (Home State Taxation – HST). O
asemenea modificare ar facilita administrarea plăţii impozitului pe profit datorat de
către companiile care operează în UE, deoarece baza de impozitare ar fi calculată
folosindu-se o metodă unică, şi nu separat, cum este calculată în prezent pentru
fiecare ţară.
O cota unică de impozit pe profit la nivelul UE ar avea de asemenea implicaţii negative
pentru multe dintre noile statelor membre UE, printre care şi România, care au o
fiscalitate mai relaxată la nivelul societăţilor comerciale (16% – în România), acest
lucru fiind tocmai elementul de atracţie pentru investiţiile străine. Armonizarea cu
alte state membre UE ar însemna creşterea semnificativă a cotei de impozitare şi
posibil revenirea la un sistem progresiv, ceea ce ar genera o opoziţie puternică din
partea guvernului şi a investitorilor. Prin urmare, introducerea unei cote unice de
impozit pe profit la nivelul UE, cel puţin în actuala conjunctură, nu poate fi viabilă.
Totuşi, propunerea Comisiei UE pentru o bază unică de profit impozabil la nivelul
întregii UE, lăsând în continuare guvernelor naţionale libertatea de a-şi stabili propria
cotă de impozit pe profit, este pragmatică şi rezonabilă. Acest lucru ar simplifica
impozitarea profiturilor companiilor care desfăşoară activităţi pe teritoriul UE, fără a

63
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

afecta concurenţa sau a restricţiona libertatea guvernelor naţionale de a-şi stabili cote
de impozit pe care acestea le consideră corespunzătoare.

Tabelul 7.2-1 Măsuri fiscale pentru promovarea investiţiilor

Mecanismul fiscal Obiectivul urmărit Sfera de Avantaje/Dezavantaje


propus acţiune

Reducerea cotei de Reducerea poverii Firmele - Este necesar ca ratele


impozitare pentru fiscale prin generatoare de propuse să se afle sub
profitul exceptări sau profit nivelul mediu global de 35-
corporaţiilor reduceri de cote 40%;
- Beneficii care se pot
măsura pe termen lung.

Aplicare selectivă Ţintirea Anumite - Se transmite un semnal


pentru anumite sectoarelor cu industrii şi important din partea
activităţi sau potenţial de sectoare de Guvernului pentru
sectoare dezvoltare şi a activitate stimularea ISD;
industriilor
Firmele - Sunt mai uşor de
benefice
existente, dar şi implementat;
potenţialii
- Rezultatele depind de la
investitori într-
un sector la altul.
un anumit
domeniu

Perioade de rabat Sprijin pentru Firmele - Abordare discreţionară;


fiscal temporar şi de firme în perioada existente, dar şi
- Flexibilitate în funcţie de
vacanţe fiscale de început a potenţialii
obiectivele Guvernului;
activităţii lor investitori într-
un anumit - Beneficii imediate pentru
domeniu, aflate firme;
în fază - Potenţial ridicat pentru
incipientă a planificarea fiscală;
activităţii lor
- Se pot recompensa
investiţiile pe termen
scurt.

Deductibilitate Sunt sprijinite Sunt specifice - Promovează capitalurile


fiscală pentru firmele deja ţărilor cu profil investite pe termen lung;
anumite investiţii existente industrial şi
- Promovează investiţiile
(regimuri de anumitor
Sunt încurajate noi.
amortizare, sectoare dintr-o
investiţiile pe
cheltuieli economie
termen lung
deductibile, credite
Vizează firmele
fiscale)
care realizează
investiţii

Exceptări de la Încurajarea Sunt utilizate - De regulă sunt


plata taxelor activităţilor de pentru sectoare restricţţonate prin
vamale sau a de activitate în

64
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

taxelor locale comerţ exterior care există tratatele vamale;


activitate de
- Depind foarte mult de
export
capacitatea administraţiilor
fiscale sau vamale.

Ajutoare de stat, Facilitarea Utilizare pentru - Flexibilitate;


subvenţii, înfiinţării de anumite
- Pot fi ţintite obiective
împrumuturi afaceri noi şi sectoare
bine determinate;
subvenţionate dezvoltării de
investiţii - Există riscul de a fi
comise abuzuri.

Sursa: Prelucrare după Biggs, PH., – Tax Incentives to Attract FDI, Meeting of Experts on
„FDI, Technology and Competitiveness“, UNCTAD, Palais des Nations, Geneva, Martie
2007

7.3 Competitivitatea economică a României


Conform World Economic Forum 2009, „The Global Competitiveness Report” 2009-2010,
România şi-a îmbunătăţit Indicele Competitivităţii Globale (GCI) la finele lui 2008, trecând
pentru perioada 2009-2010 de pe poziţia 68, deţinută în 2008-2009, pe poziţia 64,
devansând astfel Grecia şi Bulgaria, ţări pe care le-am cuprins în analizele comparative ale
studiului.

65
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura 7.3-1 Indicele Competitivităţii Globale – 133 de ţări


Sursă: World Economic Forum 2009, “The Global Competitiveness Report” 2009-2010

66
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Din datele EUROSTAT am făcut în continuare o analiză comparativă a evoluţiei


competitivităţii economice a celor 7 ţări.

Sursa de date: EUROSTAT aprilie 2010


Figura 7.3-2 Evoluţia competitivităţii pe piaţa externă în cadrul UE - Date trimestriale 2007T2-2010T1

Între anii 2007 şi 2010, primul trimestru, competitivitatea tuturor ţărilor din SEE a
scăzut, ceea ce corespunde evoluţiei per ansamblu a competitivităţii în UE (27 ţări).
Această tendinţă de scădere se datorează crizei financiare mondiale. Axa orizontală
marchează cele 12 trimestre evaluate – 2007, trimestrul 2, până în 2010, trimestrul 1.
Axa verticală marchează procentele de creştere, respectiv scădere, a poziţiei
concurenţiale pe piaţa UE a diverselor ţări. Se observă că România are un trend
scăzător dintre cele mai puţin abrupte, urmărind trendul UE, în vreme ce Cehia,
Grecia şi Slovacia au un trend mai pronunţat scăzător, iar Ungaria şi Bulgaria
înregistrează cea mai dramatică evoluţie negativă a acestui indicator. În plus, spre
deosebire de toate celelalte ţări, deşi valorile procentuale ale creşterii puterii
concurenţiale pe piaţa UE ale României sunt relativ mai mici decât ale altor ţări, ele
sunt pozitive în majoritatea trimestrelor analizate (excepţie fac trimestrele 2009T2,
cu valoarea -3.8 şi 2009T4, cu valoarea -0.8). Acest aspect demonstrează o poziţie mai
puţin vulnerabilă decât a celorlalte ţări analizate şi faptul că, pe piaţa UE, România
reprezintă încă un potenţial investiţional atractiv şi stabil.
Strategia EU2020 propune o rată de ocupare a forţei de muncă de 75% pentru statele
membre. Cu toate acestea, rata de ocupare şi competitivitatea sunt oarecum
antagoniste. Ca o măsură de creştere a amândurora, România ar trebui să extindă
portofoliului de industrii generatoare de produse/servicii. Conform studiului şi
consultării cu MA a rezultat că este nevoie de o prioritizare a domeniilor în care
România are un avantaj comparativ. Pentru a depăşi dilema mai multe industrii
generatoare de produse/servicii versus „numai industriile pentru care există avantaj
comparativ” trebuie analizate toate industriile pe orizontala celor prioritare.

67
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Sursa de date: EUROSTAT aprilie 2010


Figura 7.3-3 Evoluţia competitivităţii pe piaţa din exteriorul UE - Date trimestriale 2007T2-2010T1

Pentru piaţa mondială, exclusiv cea UE, situaţia este şi mai evidentă în ceea ce
priveşte competitivitatea României. Axele orizontală şi verticală marchează aceleaşi
date ca şi în figura 7.3.2. Se observă că România păstrează un ritm constant de
consolidare a poziţiei concurenţiale pe piaţa mondială, ritm care este foarte scăzut,
este adevărat, în comparaţie cu celelalte ţări, dar care nu înregistrează nici schimbări
negative dramatice. Cehia, Slovacia şi chiar Bulgaria, deşi au avut momente în care şi-
au îmbunătăţit poziţia concurenţială cu aproximativ 10 puncte procentuale şi peste,
faţă de perioadele anterioare, au înregistrat în 2009 scăderi de până la acelaşi număr
de puncte procentuale. Polonia şi Ungaria şi-au scăzut poziţia concurenţială în mod
constant, punctele procentuale ale acestora fiind negative de-a lungul întregii
perioade studiate.
Măsuri prioritare pentru România, desprinse din aceste analize sunt legate de:
1. Determinarea comunicării interministeriale pentru crearea unui sistem instituţional
unitar şi transparent
2. Orientarea performanţei cadrului instituţional în direcţia susţinerii MA (generare de
informaţie - Comunicare şi răspunsuri la feed-back)
3. Alinierea şi corelarea cadrului legislativ
4. Stabilizarea cadrului fiscal
5. Identificarea avantajelor comparative şi fructificarea lor (sprijinirea şi promovarea
investiţiilor cu prioritate pe aceste domenii în care deţinem avantaje comparative);
6. Creşterea impactului comunicării pe piaţă – activităţi de promovare a MA românesc
7. Creşterea semnificativă a productivităţii

68
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

8. Analiza oportunităţii de introducere a unor masuri de promovare a


investiţiilor
8.1 Concluzii din analiza cantitativă şi calitativă realizată prin documentare
România se află în următoarea situaţie economică:
 Ponderea veniturilor în PIB este cea mai mică dintre ţările Europei (31%). Cauza
formulată de Ministrul Finanţelor, în declaraţia din 16.03.2010, este evaziunea
fiscală, în vreme ce Guvernatorul BNR, în declaraţia din 5.03.2010 susţine că,
„România, aşa cum este ea croită”, nu îşi poate creşte efectiv veniturile în PIB la mai
mult de 31%. Studiul a definit „croiala” ca fiind cadrul legislativ şi instituţional.
 Gradul de absorbţie a fondurilor europene după primul an de la aderarea României la
Uniunea Europeană s-a situat la circa jumătate faţă de nivelul înregistrat de ţări
precum Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovacia, conform unui studiu publicat de Banca
Naţională a României în martie 2008. Astfel, rata de absorbţie pentru România a fost
de 21,7%, faţă de 42,9% Ungaria sau 42,8% Polonia. Fondurile structurale şi de
coeziune au fost absorbite în proporţie de 32,7%, iar cele destinate agriculturii şi
dezvoltării rurale au fost atrase doar în proporţie de 3%. La nivelul anului 2009, rata
de absorbţie pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii
Economice de 16,40% (cea mai mare rată pentru România dintre POS-uri), iar
Programul Operaţional Regional 15,35% (locul al II-lea), conform datelor publicate de
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale.
 România a avut cea mai mare rată de creştere a investiţiilor în primul trimestru din 2007,
faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, finalizând anul 2009 cu cele mai mici
valori ale aceluiaşi indicator (valori negative de aproximativ aceeaşi amplitudine cu
cele din 2007). Din această perspectivă, putem remarca vulnerabilitatea ţării la
schimbări economice internaţionale de amploare, în special în ceea ce priveşte
investiţiile şi competitivitatea economică. Rezultă de aici că introducerea unor măsuri
de promovare a investiţiilor este nu numai oportună pentru mediul de afaceri
românesc dar şi imperios necesară.
 Competitivitatea economică a României a crescut în anul 2008, Indicatorul de
Competitivitate Global 2009-2010 plasând România de pe locul 68, pe locul 64 conform
World Economic Forum 2009, „The Global Competitiveness Report” 2009-2010. Totuşi
analiza datelor EUROSTAT demonstrează că rata de creştere a competitivităţii
României este foarte mică, deşi pozitivă în majoritatea anilor precedenţi. România
prezintă încă un potenţial investiţional atractiv şi stabil dar, fără eforturi susţinute,
acest avantaj poate fi pierdut cu uşurinţă.
 Tratatul de la Lisabona prevede o rată a ocupării forţei de muncă de 70%, iar prin
Strategia UE2020 se prevede o rată de ocupare de 75% pentru forţa de muncă cu vârste
cuprinse între 20 şi 64 de ani. În România, deşi din anul 2006 a existat o uşoară
creştere a ratei de ocupare a forţei de muncă, tendinţa pentru anii 2000-2009 a fost de
scădere, în 2009 această rată fiind de 59%. Oportunitatea introducerii unor măsuri de
promovarea a investiţiilor care să conducă la prosperitatea mediului de afaceri
constituie, aşadar, şi din această perspectivă un imperativ.
 Rata de ocupare şi competitivitatea sunt oarecum antagoniste, ca o măsură de creştere
a amândurora, România ar trebui să extindă portofoliului de industrii generatoare
de produse/servicii. Conform studiului şi consultării cu mediul de afaceri (MA) a
rezultat că este nevoie de o prioritizare a domeniilor în care România are un avantaj
comparativ. Pentru a depăşi dilema „mai multe industrii generatoare de
produse/servicii” versus „numai industriile pentru care există avantaj comparativ”
trebuie analizate toate industriile pe orizontala celor prioritare.

69
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

 România a pornit în 2000 de la cea mai slabă productivitate orară a muncii, reuşind însă
să devanseze Bulgaria începând din anul 2006. Statistica EUROSTAT arată o
productivitate orară pentru România de aproximativ 40% (39,2%) în anul 2008, unde
100% este productivitatea orară a EU15. Productivitatea muncii este o cauză cu efecte
multiple pentru venituri mici din PIB, PIB de valori comparative mici faţă de potenţial,
investitori nemulţumiţi, competitivitate economică redusă. Pentru a recupera această
diferenţă mare, România ar trebuie să adopte măsuri legate de:
oIntroducere a sistemului de management al performanţei atât în domeniul public
cât şi în cel privat;
oIntensificarea monitorizării îndeplinirii obligaţiilor asumate conform Codului
Muncii de investiţie în dezvoltarea RU pt creşterea productivităţii muncii;
oSimplificare a operaţiunilor de raportări, intermedieri între domeniul public şi cel
privat (raportări către organismele fiscale diferenţiate funcţie de mărimea
firmei)
oÎntărirea şi facilitarea mecanismelor de reglare a MA dictate de economia de
piaţă şi diminuarea interferenţei statului în procesul de organizare a acestuia.
 România are nevoie de parteneriate public-private pentru a spera în absorbţia integrală a
fondurilor pe care Uniunea Europeană le alocă României. În acest sens se impune
adoptarea de urgenţă a următoarelor măsuri:
1. Adoptarea unei legislaţii naţionale complete şi coerente în domeniul parteneriatelor
public-private instituţionale;
2. Înfiinţarea unui organism central, printre atribuţiile căruia să se numere:
promovarea parteneriatului public-privat, identificarea proiectelor care pot fi
implementate prin PPP, asistenţă acordată autorităţilor contractante pe parcursul
selecţiei partenerului privat sau monitorizarea implementării PPP pe parcursul derulării
proiectului (ex: PPP Task Force din Marea Britanie, Italia, Germania sau Grecia);
3. Înfiinţarea unei comisii interministeriale pentru PPP care să aprobe implementarea
proiectelor naţionale majore prin intermediul unui PPP şi să stabilească cu exactitate
participarea statului în respectivele PPP.
Ponderea Deficitului Balanţei Nete de Plăţi a crescut la valori care periclitează poziţia
României în piaţa concurenţială a investiţiilor, ajungând ca pondere din PIB la 14%,
în 2007.
Conform Raportului de ţară (Country Report) 12 referitor la România, publicat în
martie 2010 de către Economist Intelligence Unit, deficitul bugetar consolidat a
fost de 7,2% din PIB pentru 2009. Pentru 2010 această pondere este aprobată de
către parlament la valoarea de 5,9% sau 6,5% folosind metodologia UE, aşa cum
este solicitat şi de FMI. Valorile sunt prognozate pentru o creştere a PIB de 1,3% şi
pentru o legislaţie care să asigure stabilitatea financiară astfel încât planificarea
pe termen lung a bugetului să poată fi îmbunătăţită, iar schimbările
parlamentare referitor la bugetul anual să fie limitate. Creşterea PIB depinde în
mare măsură de creşterea exporturilor. Aşa cum am arătat în studiul 5 „Analiza
percepţiei investitorilor străini asupra mediului de afaceri din România”, România
depinde în foarte mare măsură de piaţa de desfacere comunitară, iar aceasta îşi va
reveni din criză destul de slab în anul 2010. Restricţiile fiscale (reducerile
cheltuielilor bugetare cu salarii şi pensii) vor influenţa negativ consumul intern.
Intrările ISD au scăzut în 2009 cu 48%, echivalent cu 3,8% din PIB şi nu se
preconizează o creştere mare a lor în 2010. Astfel, creşterea cererii, respectiv
potenţiala ieşire din criza economică ar putea apărea numai ca o combinaţie între
creşterea exporturilor, creşterea remiterilor de la românii care lucrează în
străinătate şi de la proiecte de investiţii finanţate din exteriorul României (care
depind de îmbunătăţirea economiei globale şi a UE, în particular).

12
Country Report, Romania March 2010 , Economist Intelligence Unit

70
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

De asemenea încadrarea în deficitul bugetar stabilit prin Acordul cu FMI creează


mari disfuncţionalităţi în co-finanţarea proiectelor cu finanţare prin Programele
Operaţionale Sectoriale aferente Fondurilor Structurale, punând în pericol
atragerea unor fonduri de aproape 870 milioane EURO pentru proiecte de
infrastructură rutieră şi căi ferate în mod special.
În acest context deosebit de defavorabil României, revizuirea Legii Achiziţiei
Publice – în vederea accelerării procesului de absorbţie a Fondurilor
Structurale, negocieri ale Guvernului cu băncile în vederea elaborării
programelor de sprijinire a co-finanţării pentru proiectele din cadrul POS,
concentrarea pe activitatea de promovare a mediului investiţional românesc
şi a exportului constituie direcţii vitale pentru ieşirea României din criză,
pentru creşterea PIB-ului şi respectiv a consumului intern. Fiscalitatea
reprezintă un instrument foarte important pentru obţinerea de resurse necesare
aparatului statal dar în acelaşi timp este un mijloc indirect prin care guvernele pot
acţiona în economia unei ţări. În ţara noastră în momentul de faţă datorită crizei
economice şi a unei politici fiscale inadecvate s-au înregistrat în primele 3 luni ale
anului prezent, peste 6.250 de firme care au intrat în insolvenţă în primul
trimestru al anului 2010, în creştere cu 27% faţă de aceeaşi perioadă din 2009, iar
aproape 20.000 de societăţi şi-au suspendat activitatea. Având în vedere situaţia
de faţă printre recomandările specialiştilor se numără o reducere a presiunii fiscale
cumulată cu o creştere a cheltuielilor bugetare pentru a stimula creşterea
economică şi creşterea bazei de impozitare.

8.2 Concluzii ale analizei cantitative şi calitative realizată prin consultarea


beneficiarilor măsurilor de promovare a investiţiilor
În urma consultărilor publice cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din grupul ţintă prin
intermediul chestionarelor on-line, a focus grupurilor, interviurilor de adâncime şi
respectiv dezbaterii de validare a concluziilor şi recomandărilor studiului, precum şi a
evaluării de către beneficiari a direcţiilor de măsuri propuse prin chestionarul aferent
dezbaterii, a rezultat că, introducerea unor măsuri de promovare a investiţiilor reprezintă
o prioritate pentru Guvernul României. Acest aspect a fost de asemenea semnalat în multe
documente elaborate de reprezentanţi ai oamenilor de afaceri români şi străini, însoţit de
propuneri concrete de remediere a situaţiei de criză economică, de fructificare a
avantajelor pe care le deţine România şi respectiv de creştere economică.
O prezentare amplă a problemelor legate de climatul investiţional românesc, semnalate
de către reprezentanţii mediului de afaceri, este realizată în „Raportul sinteză” la focus
grupul destinat acestui studiu. Acest raport nu constituie anexă la studiu, ci este un
document separat, oferit beneficiarului proiectului, MECMA DMA. Sinteza celor prezentate
în raport am elaborat-o sub forma unor scheme, în principal arbori de probleme, pentru a
evidenţia relaţia cauză-efect între multiplele disfuncţionalităţi semnalate de MA şi unde
anume se poate interveni pentru a avea un impact maxim în ceea ce priveşte deopotrivă
eficienţa şi eficacitatea măsurilor de intervenţie.
Mecanismul interacţiunii politic-economic în MA

71
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura 8.2-1 Relaţia între viziunea politică, nivelul de promovare a viziunii guvernamentale şi
competitivitatea economică

În decursul consultărilor publice s-a dezbătut pe larg faptul că mediul de afaceri românesc,
investitorii, oamenii de afaceri şi sindicatele sunt derutaţi de multiplele schimbări şi
abordări contradictorii de ordin legislativ, fiscal, administrativ la nivel central, local şi cu
influenţe majore în activitatea fiecărui agent economic. Concluzia generală în urma
acestor discuţii este că MA nu cunoaşte „încotro se îndreaptă România”. Viziunile
politicului şi respectiv Guvernului nu sunt suficient promovate şi clarificate cu MA.
Conform principiului că „Barca ce ştie încotro se îndreaptă are toate vânturile favorabile”,
considerăm că, pentru asigurarea unui impact semnificativ al direcţiilor de acţiune pentru
promovarea investiţiilor, clarificarea cu MA a viziunii asupra acestui subiect este baza de
pornire.
Figura 8.2.2 semnalează o posibilă eroare de abordare a problemelor atunci când nu sunt
analizate sistematic cauzele care le produc. Problemele decurg una din alta, înlănţuindu-
se la nesfârşit într-un lanţ trofic al ineficienţei.

72
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Figura 8.2-2 Lanţul trofic al ineficienţei

Figura 8.2-3 Cauze care produc o competitivitate economică redusă

Din majoritatea documentelor, a recomandărilor CE pentru România, a analizelor de


percepţie a investitorilor din Europa de Vest, a consultărilor publice a rezultat consecvent
că birocraţia „ineficientă” şi sistemul educaţional neadaptat la cerinţele pieţii sunt
principalele cauze care induc un climat investiţional vulnerabil, în care investitorii, mai
ales cei potenţiali nu se simt securizaţi, îşi pot alege destinaţia investiţiei în altă ţară,
decizie a lor care induce o competitivitate economică redusă a României. Prin birocraţie
„ineficientă”, investitorii se referă în special la lipsa de transparenţă a ei, precum şi la

73
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

inadvertenţele multiple care apar în relaţiile dintre funcţionarii publici şi mediul privat,
consecinţă a unui management inadecvat în instituţiile publice.

Figura 8.2-4 Cauze care produc o percepţie asupra mediului de afaceri din România ca fiind corupt

Alături de birocraţie ineficientă şi sistem educaţional inadecvat mediului de afaceri,


sistemele fiscal şi legislative, incoerente şi instabile, sunt mereu aduse în discuţie de către
reprezentanţii mediului de afaceri, iar remedierea lor este constant recomandată de CE.
Aceste două cauze majore produc percepţia factorilor interesaţi asupra mediului de
afaceri românesc ca fiind corupt.
8.3 Analiza problemei
Pornind de la aceste consideraţii, pentru a realiza analiza ex-ante a oportunităţii
introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor, am realizat o structură logică de
clarificare a relaţiilor cauză-efect între principalele aspecte legate de climatul
investiţional.

Structurarea cauzelor - Arborele problemei

74
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Figura 8.3-1 – Arborele general al problemei

Aşa cum am evidenţiat până acum, problema generală legată de mediul investiţional este
că Viziunea guvernamentală privind investiţiile şi, în consecinţă, dezvoltarea economică a
României, nu este suficient clarificată şi cunoscută de MA. O astfel de situaţie creează
confuzii, percepţii poate adesea ireale, frustrări ale agenţilor economici şi tuturor celor
implicaţi în economia naţională.
În continuare dezvoltăm structura arborelui cauză-efect pentru fiecare dintre principalele
cauze care conduc la această problemă general. Din analiza fiecărei probleme am
formulat câte un obiectiv general, pentru realizarea căruia, am enumerat câteva direcţii
de acţiune care au fost supuse analizei de impact în decursul consultărilor publice.
Criteriile după care s-a realizat analiza de impact au fost descrise în finalul capitolului de
metodologie şi sunt relevanţă, eficacitate, eficienţă, impact şi sustenabilitate.

75
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura 8.3-2 – Arborele problemei pentru „Management ineficient al instituţiilor publice responsabile”

Recomandări în domeniul instituţional


Obiectiv general
Întărirea eficienţei şi eficacităţii administraţiei publice centrale şi locale prin
construirea unei capacităţi reale de reglementare, control şi aplicare a legii

Direcţii de intervenţie
Intern
• Redefinirea sistemului de management al performanţei în sistemul public
• Definirea unor criterii care să măsoare calitatea relaţiei dintre administraţia
publică şi beneficiari
• Monitorizarea individuală a modului de respectare a cerinţelor existente (ex.
termenul de 30 zile pentru oferirea unui răspuns)
• Introducerea recompenselor în conformitate cu performanţa
Extern
• Stimularea şi încurajarea capacităţii de oferire de informaţii şi consiliere
• Implementarea sistemului periodic de consultare şi culegere de feed-back din
partea grupurilor de interes
• Procesarea feed-back-ului primit, referitor la impactul acţiunilor întreprinse şi
implementarea de măsuri corective
• Certificarea sistemelor de calitate şi monitorizarea periodică a aplicării
procedurilor cuprinse în acestea

76
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Figura 8.3-3 – Arborele problemei pentru „Arhitectură financiară insuficient dezvoltată”

Recomandări în domeniul financiar


Obiectiv general
Asigurarea dezvoltării MA prin identificarea soluţiilor de sprijin financiar

Direcţii de intervenţie
• Definirea grupurilor de interes care pot/vor fi încurajate de arhitectura bancară
• Intensificarea procesului consultativ cu grupurile de interes
• Elaborarea unor solicitări fundamentate şi coerente
• Întărirea procesului de negociere cu sistemul bancar
• Identificarea de posibile soluţii de încurajare fiscală pentru susţinerea procesului
de creditare

77
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura 8.3-4 – Arborele problemei pentru „Sistem fiscal incoerent şi instabil”

Recomandări în domeniul fiscal


Obiectiv general
Consolidarea sistemului fiscal prin asigurarea predictibilităţii şi coerenţei în vederea
creşterii încrederii potenţialilor investitori

Direcţii de intervenţie
• Simplificarea procesului de raportare fiscală
• Introducerea de regimuri diferite de raportare fiscală în funcţie de dimensiunea
firmelor
• Asigurarea colaborării interministeriale în procesul de definire a cadrului fiscal
• Susţinerea soluţiilor fiscale solicitate şi acceptate din partea MA în faţa Ministerului
Finanţelor
• Dezvoltarea preocupării pentru întărirea capacităţii de consiliere fiscală şi
prevenire a evaziunii fiscale
• Întarirea preocupării şi încrederii MA în respectarea legislaţiei fiscale
• Elaborarea de măsuri active de susţinere a atitudinii antreprenoriale a grupelor
dezavantajate (şomeri, pensionarii înainte de termen)
• Elaborarea unui sistem fiscal de încurajare şi sprijinire a creativităţii şi inovării

78
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Figura 8.3-5 – Arborele problemei pentru „ „Sistem legislativ incoerent şi contradictoriu”

Recomandări în domeniul legislativ


Obiectiv general
Consolidarea sistemului legislativ, în special în ceea ce priveşte investiţiile, pentru o
mai bună cunoaştere şi aplicare a lui

Direcţii de intervenţie
• Intensificarea procesului consultativ cu MA în vederea asanării cadrului legislativ
existent şi înlocuirea sa cu unul suplu coerent şi eficient
• Determinarea colaborării interministeriale în procesul de aliniere a cadrului
legislativ
• Sintetizarea şi alinierea cadrului legislativ de organizare şi funcţionare a
companiilor în vederea facilitării implementării şi respectării legii
• Întărirea şi facilitarea mecanismelor de reglare a MA dictate de economia de piaţă
şi diminuarea interferenţei statului în procesul de reglare a acestuia
• Dezvoltarea legislaţiei de protecţie a drepturilor intelectuale
• Crearea cadrului legislativ pentru stimularea promovării portofoliilor de invenţii şi
constituirea burselor drepturilor intelectuale

Pentru o bună corelare a acestor propuneri cu cele făcute de OECD Investment Compact în
anul 2006, de CE în 2007-2009, la PNR şi cu Strategia Europa 2020, prezentăm în tabelul
8.3.1 sinteza comparată a celor trei propuneri internaţionale:

79
Tabel 8.3-1 Sinteza comparată a celor trei propuneri internaţionale pentru România

Strategia pentru România, OECD Recomandările CE referitoare la PNR Strategia Europa 2020
Investment Compact pt îmbunătăţirea (elaborate în 2007 şi valabile la
climatului investiţional (2006) evaluările pe 2009)

Politica fiscală – Implementarea unor Evitarea politicii fiscale prociclice Platforma europeană împotriva sărăciei – asigurarea
standarde transparente şi consecvente pentru a limita deficitul de cont curent coeziunii economice, sociale şi teritoriale, ajutând
pentru inspectorii fiscali în vederea în creştere şi presiunile inflaţioniste, persoanele sărace şi excluse social şi permiţându-le
derulării de investigaţii şi impunerea de pentru a menţine evoluţia salariilor în să joace un rol activ în societate
sancţiuni, precum şi monitorizarea acelaşi ritm cu creşterea
rezultatelor prin indicatori predefiniţi cu productivităţii şi pentru a îmbunătăţi
scopul reducerii puterii discreţionare. planificarea şi execuţia bugetară,
precum şi calitatea finanţelor publice

Reforma de reglementare – Introducerea Întărirea eficienţei, eficacităţii şi


analizei de impact al reglementărilor independenţei administraţiei publice
pentru toată legislaţia nou-adoptată centrale şi locale, prin construirea
unei capacităţi reale de reglementare,
de control şi de aplicare a legii;

Anticorupţia – Introducerea unui sistem de Reducerea substanţială a O agendă digitală pentru Europa - asigurarea unor
indicatori de monitorizare a legilor procedurilor şi întârzierilor avantaje economice şi sociale durabile printr-o piaţă
referitoare la achiziţiile publice. Acest administrative asociate obţinerii de unică digitală bazată pe internet ultra-rapid; toţi
sistem poate fi ulterior utilizat ca bază autorizaţii, în vederea îmbunătăţirii europenii trebuie să aibă acces la internet de mare
pentru monitorizarea alor domenii ale mediului de afaceri viteză până în 2013 (e-governance)
anticorupţiei (cum ar fi reforma
sistemului vamal, profesionalizarea
serviciilor publice).

Capitalul uman: Adaptarea strategiei Îmbunătăţirea sistemelor Tineretul în mişcare - creşterea calităţii şi a
educaţionale (incluzând formarea educaţionale şi de training din punct atractivităţii internaţionale a sistemului
vocaţională şi formarea adulţilor) pentru de vedere al calităţii şi relevanţei european de învăţământ superior, prin
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Strategia pentru România, OECD Recomandările CE referitoare la PNR Strategia Europa 2020
Investment Compact pt îmbunătăţirea (elaborate în 2007 şi valabile la
climatului investiţional (2006) evaluările pe 2009)
a reflecta nevoile specifice ale pieţei pentru piaţa muncii, incluzând promovarea mobilităţii studenţilor şi a tinerilor
muncii în următorii zece ani principiul „învăţare pe tot timpul profesionişti. Ca acţiune concretă, posturile
vieţii”, reducerea abandonului şcolar şi vacante în toate statele membre ar trebui să fie
facilitarea angajării tinerilor în câmpul mai accesibile la nivelul întregii Europe, iar
muncii, inclusive prin training la locul calificările profesionale şi experienţa să fie
de muncă recunoscute în mod corespunzător
O agendă pentru noi competenţe şi locuri de
muncă - crearea condiţiilor pentru modernizarea
pieţelor forţei de muncă, în scopul creşterii
gradului de ocupare al forţei de muncă şi
asigurării durabilităţii modelelor sociale
europene, în condiţiile ieșirii la pensie a
generaţiei baby-boom

Facilitarea şi promovarea investiţiilor: Punerea în aplicare hotărâtă a O politică industrială pentru o creştere economică
Elaborarea unei strategii cuprinzătoare de strategiei naţionale pentru cercetare, verde - sprijinirea competitivităţii bazei
promovare a investiţiilor care să includă dezvoltare şi inovare şi monitorizarea industriale a UE în lumea de după criză, prin
sectoarele prioritare precum şi programe permanentă a rezultatelor acesteia promovarea spiritului antreprenorial şi
concrete pentru conectarea investiţiilor dezvoltarea de noi competenţe. Acest lucru ar
străine de cele locale (IMM-uri). Această crea milioane de noi locuri de muncă
strategie de promovare a investiţiilor ar
trebui de asemenea să fie strâns corelată O Europă care îşi utilizează eficient resursele -
cu strategiile privind promovarea sprijinirea tranziţiei către o economie care
industriei şi exportului utilizează eficient resursele, cu emisii reduse de
carbon. Europa trebuie să îşi menţină
obiectivele 2020 în ceea ce priveşte producţia şi
consumul de energie şi eficienţa energetică.
Acest lucru ar reduce cu 60 de miliarde EUR
importurile de petrol şi de gaze până în 2020

Facilitarea şi promovarea investiţiilor: Consolidarea măsurilor de combatere a O uniune a inovării - reorientarea cercetării şi
Consolidarea agenţiei de promovare a fragmentării structurilor de dezvoltării şi a politicii de inovare către provocările

81
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Strategia pentru România, OECD Recomandările CE referitoare la PNR Strategia Europa 2020
Investment Compact pt îmbunătăţirea (elaborate în 2007 şi valabile la
climatului investiţional (2006) evaluările pe 2009)
investiţiilor prin personal adiţional şi cercetare, majore, reducând în acelaşi timp distanţa dintre
buget (cu scopul de a dubla bugetul de la ştiinţă şi lansarea pe piaţă, astfel încât invenţiile să
garantând în acelaşi timp rezultate
500.000 EUR la 1 milion de EURO şi a fie transformate în produse. Drept exemplu,
eficiente pentru majorările planificate
creşte numărul personalului de la 19 la brevetul comunitar ar putea permite întreprinderilor
ale finanţărilor publice în domeniul
40). Agenţia ar trebui să intensifice să economisească 289 de milioane EUR în fiecare an
cercetării
promovarea către potenţialii investitori
străini prin intermediul misiunilor
specifice fiecărei ţări şi furnizarea de
servicii la faţa locului clare şi bine
structurate pentru investitorii potenţiali şi
pentru cei existenţi

8.4 Stabilirea obiectivelor


În tabelul 8.3.2 am realizat o sinteză a obiectivelor generale şi a principalelor direcţii de acţiune, în care am corelat propunerile
internaţionale cu concluziile dezbaterilor publice.
Tabel 8.4-1 Sinteza obiectivelor şi recomandărilor referitoare la oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor

Domeniul Obiectiv general Recomandări

Redefinirea sistemului de management al performanţei în sistemul public


prin definirea unor criterii clare de măsurare a calităţii relaţiei dintre
administraţia publică şi beneficiarii din MA inclusiv prin stimularea şi
Întărirea eficienţei şi eficacităţii încurajarea capacităţii de oferire de informaţii şi consiliere
administraţiei publice centrale şi
Administrativ
locale prin construirea unei Implementarea sistemului periodic de consultare şi culegere de feed-back
instituţionale
capacităţi reale de reglementare, din partea grupurilor de interese privind modul de aplicare a legii în
control şi aplicare a legii activitatea de control

Elaborarea unor mecanisme de simplificarea şi eficientizare a relaţiei de


reglementare şi control din partea administraţiei publice în MA

Facilitarea accesului la Asigurarea dezvoltării MA prin Identificarea soluţiilor de stimulare a mediului bancar pentru îmbunătăţirea

82
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

finanţare identificarea soluţiilor de sprijin şi sustinerea procesului de creditare cu precădere în asigurarea co-
financiar finanţărilor necesare absorbţiei fondurilor structurale europene la nivelul
mediului de afaceri

Identificarea şi implementarea modificărilor necesare accelerării proceselor


de achiziţii publice pentru a evita blocări şi întârzieri nejustificate în
dezvoltarea proiectelor adresate MA.

Reducerea şi eliminarea incoerenţelor legislaţiei fiscale rezultate şi prin


desele modificări care creează contradicţii
Consolidarea legislaţiei fiscale prin
Simplificarea procesului de raportare fiscală care să asigure şi o mai
asigurarea predictibilităţii şi
Legislativ fiscale eficientă monitorizare şi prevenţie a evaziunii fiscale
coerenţei în vederea creşterii
încrederii potenţialilor investitori
Dezvoltarea conceptului de parteneriat dintre administraţia publică şi
beneficiarii din MA privind capacitatea de consiliere fiscală pentru
creşterea încrederii MA în respectarea legislaţiei fiscale

Elaborarea unui cadru educaţional coerent care să unifice cerinţele


angajatorilor cu oferta educaţională existentă

Identificarea programelor de formare profesională necesară creşterii


eficienţei şi competenţei resurselor umane din domeniu.
Îmbunătăţirea sistemelor
educaţionale şi de training, precum şi
Suport Alinierea modalităţilor de efectuare şi finanţare a cercetării ştiinţifice în
dezvoltarea domeniului de cercetare,
institutele de învăţământ superior la nevoile de dezvoltare ale mediului de
dezvoltare şi inovare
afaceri

Consolidarea măsurilor de combatere a fragmentării structurilor de


cercetare şi inovare prin integrarea lor în conceptul de cluster în vederea
valorificării resurselor existente pe plan local

83
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

8.5 Analiza opţiunilor


Pentru realizarea analizei cost-beneficiu a oportunităţii introducerii unor măsuri de promovare
investiţii cele două opţiuni pe care le luăm în considerare sunt:

1. Opţiunea de a nu face nimic, respectiv de a nu introduce măsuri de promovare a investiţiilor:

Costul estimat al opţiunii putem să-l deduce din:

1. Rata absorbţiei fondurilor europene

Sinteză:

Alocaţi (mld. Proiecte Proiecte Contracte Plăţi (mld.


Lei) depuse (mld. aprobate (mld. Lei) Lei)
Lei) (mld. Lei)

Total 35,772 89,335 26,079 16,723 2,787


31.03.2010

Procente 100% 250% 73% 47% 8%

Costul 9,693 19,049 32,985


absorbţiei
ineficiente

În acest răstimp de peste trei ani, după datele furnizate de Ministerul Finanţelor Publice suma
totală care a fost plătită de România la bugetul european a fost:

2007 3,97 miliarde lei

2008 4,23 miliarde lei

2009 4,15 miliarde lei

Total plătit 12,35 miliarde lei


contribuţie UE

În anii 2010 şi 2011, contribuţia României este de 4,58 miliarde lei, respectiv 4,70 miliarde lei.

Calculând câte miliarde lei au ieşit din România ca şi contribuţie la fondurile UE şi câte au intrat
ca finanţare nerambursabilă, rezultă un potenţial cost al opţiunii de a nu face nimic de
aproximativ 10 miliarde lei.

84
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Alte costuri se pot calcula din veniturile mici din PIB, ponderea relativ mică a PIB România din
PIB UE27, scăderea investiţiilor străine în 2009 cu aproximativ 49%.

Beneficiile opţiunii
Din analizele realizate în cadrul studiului nu au reieşit beneficii pentru această opţiune.

2. Opţiunea de a introduce măsuri de promovare a investiţiilor


Costul opţiunii
Vom analiza în capitolul 9.1 costurile concrete pentru patru măsuri selectate spre analiză.
Beneficiile opţiunii
Propunem aici, numai pentru o scurtă prezentare, scenariul în care veniturile în PIB ar creşte cu
un procent. În condiţiile în care PIB în 2009 a fost de aproximativ 130 miliarde Euro, ar însemna
un surplus la veniturile statului de 1,3 miliarde Euro, respectiv aproximativ 5,2 miliarde lei,
adică peste dublu decât s-a încasat până în prezent din fondurile europene. Cu aceşti bani,
statul ar putea spori capacitatea de co-finanţare a proiectelor şi, implicit gradul de absorbţie a
fondurilor europene ar creşte semnificativ.

8.6 Analiza de impact


În anexele 4 şi 9 am introdus rezultatele sondajelor de opinie realizate asupra mediului de
afaceri, constituind analizele realizate asupra măsurilor de promovare a investiţiilor din punct
de vedere al relevanţei, eficacităţii, eficienţei, impactului şi sustenabilităţii fiecăreia dintre
ele. Aceste criterii au fost explicate în finalul capitolului de metodologie.

Încheiem capitolul de analiză ex-ante a opţiunii de introducere măsuri de promovare a


investiţiilor cu următoare precondiţie absolut necesară pentru ca măsurile guvernamentale să
aibă succes:

Figura 8.6-1 – Precondiţie de succes – strategie şiimplementare performanţe

85
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Adesea strategiile în România, propunerile de măsuri, inclusiv legile sunt bine fundamentate şi
documentate. Cu toate acestea, rezultatele economice nu sunt la nivelul documentelor
elaborate. Acest lucru se datorează unei slabe capacităţi de implementare a legilor, strategiilor
şi măsurilor. Spre exemplu, cazul în care strategia este bună, iar implementarea ei este
lamentabilă, conduce la frustrări din partea atât a celor care au propus strategia cât şi din
partea celor care trebuiau să fie beneficiarii ei. Astfel administraţia publică centrală şi locală
este nemulţumită de reacţiile de răspuns ale mediului de afaceri şi reciproc. Un caz mai fericit
este acela în care strategia nu este dintre cele mai bune dar implementarea este bazată pe
principii puternice de respectare a regulilor. În acest caz, datorită feed-back-urilor care se
realizează printr-o implementare corespunzătoare, strategia poate fi îmbunătăţită de-a lungul
procesului.

9. Obiective şi măsuri propuse pentru includerea lor în strategia guvernamentală

Pentru îmbunătăţirea aspectelor legate de climatul investiţional în România şi pentru


dezvoltarea economică viitoare a României, cu accent pe îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului
de afaceri, din studiu reies următoarele obiective ce ar putea fi incluse în strategia
guvernamentală, şi măsurile aferente atingerii acestora:

OBIECTIV GENERAL

Asigurarea unui sistem fiscal coerent şi predictibil

MĂSURI

1. Simplificarea procesului de raportare fiscală prin introducerea diferenţierii firmelor


funcţie de dimensiunea acestora
2. Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice de consiliere fiscală şi prevenire a
evaziunii fiscale

OBIECTIV GENERAL

Identificarea avantajelor comparative şi fructificarea lor (sprijinirea şi promovarea


investiţiilor cu prioritate pe domeniile în care Romania deţine avantaje comparative);

MĂSURI

1. Promovarea conceptului de cluster şi identificarea a (cel puţin 3 zone) zonelor


potenţiale pentru dezvoltarea lor bazate pe mecanisme de finanţare care să îmbine
surse locale şi programe operaţionale europene.
2. Elaborarea unui program naţional pentru creşterea productivităţii în MA românesc prin
sprijinirea inovării, cercetării ştiinţifice şi promovarea mecanismelor de colaborare
dintre MA şi cel academic şi al cercetării ştiinţifice.
3. Întărirea capacităţii instituţionale a Agenţiilor de Dezvoltare Regională în vederea
funcţionării lor ca centre regionale de promovare a investiţiilor
4. Elaborarea unui cadru educaţional coerent care să unifice cerinţele angajatorilor şi
oferta educaţională existentă, precum şi identificarea programelor de formare
profesională necesare creşterii eficienţei şi competenţei resurselor umane din
domeniu

OBIECTIV GENERAL

86
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Asigurarea comunicării interministeriale pentru crearea unui sistem instituţional


unitar şi transparent.

MĂSURI

1. Promovarea unui mecanism de coordonare interministerial care să asigure o abordare


coerentă a modificărilor legislative şi fiscale care privesc mediul de afaceri.
2. Elaborarea unui sistem de comunicare cu MA unitar prin:
1. Intensificarea procesului de consultare (redefinire CES, monitorizare activitate
CES, evaluare eficacitate a activităţilor CES)
2. Informare coerentă şi adecvată printr-o structură de vizibilitate unitară la nivelul
tuturor ministerelor

OBIECTIV GENERAL

Asigurarea dezvoltării MA prin identificarea soluţiilor de sprijin financiar

MĂSURI

1. Creşterea accesibilităţii firmelor româneşti la finanţări nerambursabile prin relansarea


procesului de creditare pentru asigurarea cofinanţării în vederea absorbţiei
instrumentelor structurale europene de către MA
9.1 Analiza ex-ante a patru măsuri dintre cele propuse
Analiza ex-ante pentru 4 măsuri:

1. Înfiinţarea de helpdesk-uri la nivelul Administraţiilor financiare judeţene pentru


oferirea de consiliere fiscală şi prevenirea, în acest fel, a evaziunii fiscale

Necesitatea unei astfel de măsuri


A fost semnalată de mediul de afaceri, atât prin completarea de chestionare, cât şi cu ocazia
dezbaterilor organizate, fiind punctat faptul că administraţia finanţelor publice joacă doar un
rol punitiv şi nu unul pro-activ, de sprijin.
Administraţia financiară, la rândul ei, se confruntă cu un nivel ridicat al evaziunii fiscale şi cu o
rată redusă de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Totodată, există un accent mult prea
ridicat pe acţiunile de control şi penalizare, în comparaţie cu acţiunile de prevenire.

Estimarea costurilor de punere în aplicare a măsurii


În vederea efectuării unei aproximări de costuri, avem în vedere următoarele elemente
cantitative:
- necesitatea constituirii unui astfel de birou în fiecare din cele 42 de administraţii
financiare judeţene;
- un necesar de personal specializat în oferirea de servicii de consiliere fiscală, pe bază de
programare, de aproximativ 10 persoane la fiecare birou;
- dotările minimale pentru un astfel de birou;
- o linie verde la care să poată fi obţinute informaţii şi prin telefon.
Pentru fiecare din cele 42 de birouri se anticipează următoarele cheltuieli:

87
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Categoria de cost Cuantum lunar

Cheltuieli salariale 30.000 lei

Cheltuieli cu utilităţile 2.000 lei

Cheltuieli cu telefon, fax, internet (inclusiv 5.000 lei


linia verde)

Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe 2.000 lei

Cheltuieli cu materiale consumabile 1.000 lei

TOTAL 40.000 lei

Astfel, la nivelul întregii ţări costurile anuale sunt de:


42 x 12 x 40.000 lei = 20.160.000 lei

Estimarea beneficiilor din punerea în aplicare a măsurii


Principalele beneficii aşteptate de către reprezentanţii mediului de afaceri:
- relaţie de comunicare şi colaborare îmbunătăţită cu autorităţile fiscale;
- sprijin în vederea evitării greşelilor.
Principalele beneficii aşteptate de către autorităţile fiscale:
- percepţie îmbunătăţită asupra sistemului fiscal din România din partea mediului de
afaceri;
- funcţie de control eficientizată prin reducerea evaziunii fiscale;
- rată mai ridicată de colectare a impozitelor şi taxelor la bugetul de stat.

Cuantificarea beneficiilor este mai facilă pentru cele de natură financiară. Spre exemplu,
presupunând că o astfel de măsură ar contribui la reducerea evaziunii fiscale cu 1%, printr-o mai
bună conştientizare a mediului de afaceri cu privire la obligaţiile fiscale, beneficiile pot fi
cuantificate astfel:
- Se apreciază că evaziunea fiscală la acest moment este de aproximativ 5% din PIB (156
mld. euro în 2009), ceea ce înseamnă 7,8 mld. euro;
- O reducere a evaziunii fiscale cu 1% ar însemna intrări suplimentare la bugetul de stat de
aproximativ 0,078 mld. euro anual.

La o simplă comparaţie a costurilor anuale de 20.160.000 lei (mai puţin de 5 milioane de euro),
cu beneficiile aproximate la 78 milioane euro, o astfel de măsură se poate dovedi eficientă.

Cum se poate pune în practică o astfel de măsură

88
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Helpdesk-urile judeţene pot fi înfiinţate prin ordin al Ministrului Finanţelor Publice care să
permită includerea lor în organigrama structurilor judeţene ale ANAF.

Indicatori pentru măsurarea rezultatelor imediate ale măsurii


- Număr de firme care apelează la serviciile de helpdesk;
- Rata de răspuns din partea helpdesk-urilor;
- Număr de întâlniri organizate;
- Număr de apeluri telefonice prin intermediul liniei verzi.

Indicatori pentru măsurarea rezultatelor măsurii pe termen mediu şi lung


- Rata de colectare a impozitelor şi taxelor la nivel local (în creştere);
- Nivelul amenzilor şi penalizărilor pentru nereguli constatate (în scădere).

Sustenabilitatea unei astfel de măsuri


Odată constituite, astfel de birouri pot funcţiona pe termen mediu şi lung şi, în funcţie de
atractivitatea acestora pentru reprezentanţii mediului de afaceri, ele pot fi extinse pentru a
face faţă unui număr cât mai mare de solicitări.

2. Identificarea potenţialului clusterelor ca motoare ale dezvoltării sectoriale şi regionale


în România

Necesitatea unei astfel de măsuri


A fost semnalată de mediul de afaceri, a investitorilor şi a structurilor asociative din mediul de
afaceri, necesitatea de a analiza potenţialul clusterelor de a sprijini dezvoltarea sectorială şi
regională în România.
Deşi au fost identificate câteva clustere în România în funcţie de criteriile identificare în
literatura de specialitate, nu este clar, la acest moment, dacă ele aduc efecte sinergice în
comparaţie cu simpla funcţionare individuală a firmelor pe care le includ. De asemenea, nu a
fost clarificat potenţialul clusterelor pentru a susţine dezvoltarea la nivelul sectoarelor şi/sau
regiunilor pentru care sunt relevante.
Cu toate că există numeroase abordări conform cărora ar trebui susţinută funcţionarea
clusterelor în România, considerăm că abordarea cea mai corectă este de a analiza mai întâi
potenţialul acestora de susţinere a dezvoltării economice la nivel sectorial şi regional şi, abia
într-o fază ulterioară, de susţinere a acestora prin intermediul diferitelor măsuri
guvernamentale.

Estimarea costurilor de punere în aplicare a măsurii


În vederea efectuării unei aproximări de costuri, avem în vedere următoarele elemente
cantitative:
- necesitatea elaborării unei analize a clusterelor existente şi a performanţelor pe care le
înregistrează firmele componente;

89
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- punerea în funcţiune a unui observator care să monitorizeze câţiva indicatori pentru a


măsura performanţele clusterelor existente şi pentru a identifica eventuale noi clustere
încă neincluse pe lista existentă.
O alternativă relativ facilă pentru realizarea acestor analize este sub-contractarea de către
MECMA a unui studiu, pe bază de procedură de achiziţie publică de servicii, a unui studiu privind
potenţialul clusterelor ca motoare ale dezvoltării sectoriale şi regionale în România.
Estimăm că pentru un astfel de studiu şi pentru punerea în funcţiune a unui observator pe
durata unui an de zile, costurile se vor ridica la aproximativ 300.000 euro.

Estimarea beneficiilor din punerea în aplicare a măsurii


Principalele beneficii aşteptate ca urmare a implementării unei astfel de măsuri sunt:
- grad îmbunătăţit de cunoaştere cu privire la clusterele existente în România;
- noi clustere identificate;
- indicatori de eficienţă cuantificaţi şi monitorizaţi;
- input asigurat pentru eventuale măsuri guvernamentale viitoare de susţinere a
clusterelor în România (în situaţia în care observatorul demonstrează că este viabilă
susţinerea financiară a clusterelor în România).
Principalul beneficiu al punerii în aplicare a unei astfel de măsuri este:
- evitarea risipei de fonduri şi resurse administrative pentru susţinerea unui domeniu, a
cărui eficienţă se poate dovedi redusă;
- neefectuarea de investiţii în domenii a căror eficienţă nu a fost suficient analizată şi
fundamentată.
În ambele cazuri, riscul de pierdere este de ordinul milioanelor de euro, ca atare o astfel de
măsură este un pas absolut necesar pentru potenţiala promovare viitoare a investiţiilor prin
intermediul clusterelor.

Cum se poate pune în practică o astfel de măsură


MECMA poate subcontracta serviciile de elaborare a unei astfel de analize şi de punere în
funcţiune a observatorului clusterelor în România prin includerea unui astfel de contract în
planul anual de achiziţii şi organizarea procedurilor aferente de achiziţie publică.

Indicatori pentru măsurarea rezultatelor imediate ale măsurii


- Date statistice colectate la nivel regional şi sectorial;
- Director cu organizaţiile incluse în clustere;
- Analiză efectuată privind potenţialul clusterelor existente;
- Analiză efectuată privind oportunitatea identificării de noi clustere în România;
- Set de indicatori de evaluare a funcţionalităţii clusterelor (dimensiune geografică şi
economică, grad de specializare, grad de focalizare);
- Observator constituit, funcţional şi corelat cu Observatorul european
(www.clusterobservatory.eu).

Indicatori pentru măsurarea rezultatelor măsurii pe termen mediu şi lung

90
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- Rata de finanţare a clusterelor care şi-au dovedit viabilitatea în urma analizei efectuate;
- Rata de creştere economică în sectoarele vizate de clustere;
- Rata de creştere economică în regiunile în care vor fi localizate clusterele;
- Evoluţia indicatorilor de performanţă ai organizaţiilor incluse în clustere;
- Rata de creştere a investiţiilor în sectoarele ţintă ale clusterelor.

Sustenabilitatea unei astfel de măsuri


O astfel de măsură este absolut necesară pentru fundamentarea deciziilor viitoare de investiţii
în clusterele din România. Sustenabilitatea va fi asigurată prin intermediul observatorului care
va monitoriza setul de indicatori de evaluare a funcţionalităţii şi eficienţei clusterelor.

3. Evaluarea capacităţii existente şi eficientizarea infrastructurii de afaceri şi de


cercetare-dezvoltare (centre de afaceri, incubatoare de afaceri, parcuri industriale)

Necesitatea unei astfel de măsuri


A fost semnalată de mediul de afaceri, a investitorilor şi a structurilor asociative din mediul de
afaceri, necesitatea de a analiza potenţialul real al infrastructurii de afaceri şi de cercetare-
dezvoltare (centre de afaceri, incubatoare de afaceri, parcuri industriale).
Diferite programe de finanţare, atât româneşti, cât şi străine, au permis de-a lungul ultimilor 15
ani, constituirea de structuri de sprijinire a afacerilor în toate regiunile de dezvoltare ale
României.
Cu toate acestea, se poate constata că multe dintre ele nu au funcţionat niciodată la capacitate
maximă sau pentru scopul pentru care au fost create, motiv pentru care este necesară o
evaluare pe baze realiste a potenţialului lor inovativ şi a potenţialului de sprijinire a afacerilor
din zonele în care sunt amplasate.

Estimarea costurilor de punere în aplicare a măsurii


În vederea efectuării unei aproximări de costuri, avem în vedere următoarele elemente
cantitative:
- necesitatea elaborării unui inventar al structurilor de sprijinire a afacerilor existente în
România;
- necesitatea identificării măsurilor de eficientizare a activităţilor desfăşurate de aceste
structuri astfel încât ele să susţină cât mai bine obiectivele pentru care au fost create, în
interesul mediului de afaceri local.
O alternativă relativ facilă pentru realizarea acestor analize este sub-contractarea de către
MECMA a unor astfel de servicii (pe de o parte o analiză-diagnostic a structurilor existente, iar
pe de altă parte o identificare a măsurilor de eficientizare).
Estimăm că pentru prestarea acestui set de servicii, costurile se vor ridica la aproximativ
500.000 euro.

Estimarea beneficiilor din punerea în aplicare a măsurii


Principalele beneficii aşteptate ca urmare a implementării unei astfel de măsuri sunt:

91
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

- grad îmbunătăţit de cunoaştere cu privire la centrele de afaceri, incubatoarele de


afaceri şi parcurile industriale existente în România;
- indicatori de eficienţă cuantificaţi şi monitorizaţi;
- input asigurat pentru eventuale măsuri guvernamentale viitoare de susţinere a
structurilor de sprijinire a afacerilor în România (mai ales pentru cele care demonstrează
că susţin obiectivele pentru care au fost create).
Principalul beneficiu al punerii în aplicare a unei astfel de măsuri este stabilirea unei liste clare
de structuri de sprijinire a afacerilor şi de transfer tehnologic care sunt funcţionale în România
şi pot deservi în mod realist mediul de afaceri.
În absenţa unor informaţii clare în acest sens, mediul de afaceri poate înregistra costuri de
oportunitate de ordinul milioanelor de euro anual, la care se adaugă şi costurile de întreţinere şi
operare ale unor structuri care se dovedesc nefuncţionale şi neatractive.

Cum se poate pune în practică o astfel de măsură


MECMA poate subcontracta aceste servicii prin includerea unui astfel de contract în planul anual
de achiziţii şi organizarea procedurilor aferente de achiziţie publică.

Indicatori pentru măsurarea rezultatelor imediate ale măsurii


- inventar al structurilor de sprijinire a afacerilor existente (analiza ratei de înfiinţare şi de
dispariţie de pe piaţă în ultimii 10 ani);
- inventar al factorilor perturbatori şi al piedicilor în calea funcţionării eficiente;
- set de măsuri instituţionale şi financiare pentru operaţionalizarea structurilor de
sprijinire a afacerilor;
- set de măsuri instituţionale şi financiare pentru eficientizarea structurilor de sprijinire a
afacerilor;
- estimarea costurilor necesare pentru operaţionalizarea şi funcţionarea la capacitate
maximă şi estimarea efectelor scontate (locuri de muncă, număr de firme, brevere de
invenţie).

Indicatori pentru măsurarea rezultatelor măsurii pe termen mediu şi lung


- reducerea ratei de dispariţie sau închidere pentru structurile de sprijinire a afacerilor;
- rata eficienţei structurilor;
- rata de creştere a investiţiilor în sectoarele/regiunile sprijinite de aceste structuri;
- locuri de muncă, cifra de afaceri etc.

4. Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor structurale de către mediul de


afaceri din România

Necesitatea unei astfel de măsuri


A. Au fost semnalate numeroase piedici în calea accesării şi a absorbţiei fondurilor structurale în
România, la numeroase niveluri:

92
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

- Guvernul României trage semnale de alarmă cu privire la rata foarte redusă de absorbţie
a fondurilor structurale în România;
- Ministerele de resort care includ Autorităţile de Management pentru diferite programe
operaţionale, semnalează dificultatea de a face faţă cerinţelor de implementare, mai
ales din cauza problemelor legate de lipsa personalului calificat, fluctuaţia personalului
şi slaba motivare financiară;
- firmele româneşti semnalează procedurile foarte complicate, consumatoare de timp şi
birocratice în toate fazele ciclului de viaţă al unui proiect: elaborarea cererii de
finanţare şi a documentelor suport, evaluarea, contractarea, implementarea tehnică şi
implementarea financiară a proiectelor.
B. Un alt aspect care se poate avea în vedere în sensul creşterii gradului de absorbţie a
fondurilor structurale şi de creştere a interesului mediului de afaceri pentru implementarea de
proiecte finanţate din fondurile structurale este schimbarea legislaţiei naţionale astfel încât TVA
să devină cheltuială eligibilă atunci când aceasta nu poate fi recuperată (aspect aliniat
prevederilor regulamentelor europene privind fondurile structurale).

Estimarea costurilor de punere în aplicare a măsurii


A. Simplificarea procedurilor de lucru trebuie să fie făcută de fiecare autoritate de
management în parte, iar costurile pot fi acoperite din axa prioritară de asistenţă
tehnică a fiecărui program operaţional. Ca atare, nu este necesară efectuarea de costuri
suplimentare pentru punerea în practică a unor astfel de măsuri.
B. Schimbarea abordării referitoare la TVA nu implică un cost suplimentar. Conform
regulamentelor europene, TVA este o cheltuială eligibilă din fonduri atunci când nu
poate fi recuperat.

Estimarea beneficiilor din punerea în aplicare a măsurii


Beneficiile creşterii ratei de accesare şi, mai ales de absorbţie a fondurilor structurale în
România derivă din cel puţin 2 puncte de vedere:
- în absenţa unei rate satisfăcătoare de absorbţie a fondurilor structurale, România riscă să
rămână în postura de plătitor net la bugetul Uniunii Europene (orice sumă neabsorbită
din cele 19,21 miliarde de euro alocate României pentru perioada 2007-2013 reprezintă
un cost de oportunitate pentru ţara noastră);
- efectele multiplicatoare pentru investiţii pe care le pot avea în economie sumele
absorbite din fondurile structurale. Chiar şi în situaţia în care beneficiarii proiectelor
sunt entităţi ale administraţiei publice, în mod indirect mediul de afaceri va avea de
beneficiat în calitate de contractor pentru diferite contracte de bunuri, servicii şi/sau
lucrări.
Simplificarea procedurilor, precum şi posibilitatea de a include TVA pe lista cheltuielilor eligibile
ar mări gradul de atractivitate a fondurilor structurale pentru mediul de afaceri din România şi
ar asigura o rată de rotaţie mult mai ridicată a fondurilor în economie, stimulând procesul
investiţional (mai ales prin reducerea termenelor de aşteptare pentru procesarea şi plata
cererilor de rambursare şi a cererilor de recuperare TVA aferent cheltuielilor eligibile).

Cum se poate pune în practică o astfel de măsură


Sub coordonarea ACIS se pot simplifica procedurile de lucru la nivelul fiecărei AM.

93
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Eligibilitatea TVA poate fi stabilită prin ordin al Ministrului Finanţelor Publice.

Indicatori pentru măsurarea rezultatelor imediate ale măsurii


- număr proiecte depuse;
- număr proiecte aprobate;
- termenul mediu de aşteptare depunere - notificare aprobare proiect – contractare;
- număr de proiecte contractate;
- rata de cheltuire a fondurilor aprobate pe proiect;
- durata medie de analiză şi de plată a unei cereri de rambursare.

Indicatori pentru măsurarea rezultatelor măsurii pe termen mediu şi lung


- rata ridicată de accesare la nivel de DMI, axă prioritară şi program operaţional;
- rata ridicată de absorbţie la nivel de DMI, axă prioritară şi program operaţional;
- rata de atingere a indicatorilor stabiliţi la nivel de program;
- rata de dezvoltare a firmelor care au implementat proiecte finanţate din fondurile
structurale.

94
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Bibliografie
1. The Business Environment and Enterprise Performance Survey (BEEPS) 2008-2009 (EBRD şi WB)
2. PLAN DE ACŢIUNI PENTRU DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI ŞI A PROFESIILOR LIBERALE ÎN CONTEXT
EUROPEAN 2008 – 2009
3. Raport de ţară – România 2010 (Country Report Romania, Martie 2010), Economist Intelligence Unit,
Londra, Marea Britanie
4. Raport asupra Investiţiilor Elveţiene în România, februarie 2010
5. „INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ÎN ROMÂNIA”, BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Direcţia Statistică la 31
decembrie 2008
6. „Dimensiunea Regională a determinării riscului investiţiilor străine directe în România”, Păuna Carmen
Beatrice, Dalina Andrei, Institutul de Prognoză Economică Bucureşti
7. „Efectele investiţiilor străine directe asupra economiei româneşti” - COMAN ANCA, STRILCIUC ELENA,
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
8. „Propuneri pe termen scurt pentru atragerea de investiţii străine directe în România”, FIC
9. „Priorităţi pentru România”, Amcham, 2009
10. „GLOBALIZAREA ŞI INTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ”, Carmen BOGHEAN, Universitatea
„Ştefan cel Mare” Suceava
11. SSIF Intercapital Invest SA, Raport Anual 2009
12. INVESTMENT COMPACT FOR SOUTH EAST EUROPE, Overview of the Investment Reform Index Process
13. „Tax Component of the IRI”, Steven Clark, Erin Hengel, OECD
14. Progress in Policy Reforms, OECD
15. Declaraţia comună a reuniunii la nivel înalt de la Praga privind Parteneriatul estic, Praga, 7 mai 2009
16. „Potentialul investitional al României din perspectiva integrarii în UE”, BALABAN LUMINITA, ASE,
Facultatea de Comerţ
17. Barometru investitorilor străini 2005 – Gallup
18. „U.S. – E.U. ECONOMIC RELATIONS IN THE CONTEXT OF ECONOMIC GLOBALIZATION” - Gabriel-Andrei
Donici, Andreea Maha, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi
19. Oportunitatea introducerii legislaţiei de tip holding în România, Dan Badin, Mihaela Popescu,
PriceWaterhouseCoopers
20. Global Financial Stability Report, Navigating the Financial Challenges Ahead, INTERNATIONAL
MONETARY FUND, 2009
21. Regional Economic Outlook, Europe Securing Recovery, INTERNATIONAL MONETARY FUND, octombrie
2009
22. World Economic Outlook, Sustaining the Recovery, International Monetary Fund, octombrie 2009
23. World Investment Report 2009, UN Conference on Trade and Development
24. Report on Bilateral Investment Treaties between European Union Member States and Pacific Countries,
Mahnaz Malik
25. „Statutul investitorilor străini după aderare”, Anca Radu, Revista Capital
26. Biggs, PH., – Tax Incentives to Attract FDI, Meeting of Experts on „FDI, Technology and
Competitiveness“, UNCTAD, Palais des Nations, Geneva, Martie 2007
27. „Fiscalitatea românească, văzută din afară”, Ionel Bostan, septembrie 2008
28. „Perspective asupra investiţiilor străine directe în România”, Nuţă Alina, Nuţă Florian Universitatea
„Al. I: Cuza”, Iaşi, 29 ianuarie 2009

95
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

29. Prognoza de primăvară 2009, Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru 2009-2013,
Comisia Naţională de Prognoză
30. Site - Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine www.traderom.ro
31. Site – ARIS http://www.arisinvest.ro/
32. Studiul „Analiza mediului de afaceri din perspectiva integrităţii în afaceri şi a luptei împotriva
corupţiei” de fundamentare a „Strategiei Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea
mediului de afaceri”, MECMA, mai 2010
33. Site CzechInvest - www.czechinvest.org
34. „Promoting Pro-Poor Growth PRACTICAL GUIDE TO EX-ANTE POVERTY IMPACT ASSESSMENT”, OECD
35. CBI Tax Conference: A Case for Change? Corporation Tax in a Globalised Economy London, 13th
October 2008, The Competiveness of the UK Tax System, Jeffrey Owens OECD, Director, Centre for
Tax Policy Administration
36. „Bursa, sub semnul crizei politice”, Gabriela Zamora, articol în Reporter Economic online, nr. 2 2009
37. „Bursa, un rollercoaster”, Gabriela Zamora, articol în Reporter Economic online, nr. 2 2009
38. COMMISSION WORKING DOCUMENT, CONSULTATION ON THE FUTURE "EU 2020" STRATEGY, octombrie
2009,
39. INTEGRATED GUIDELINES FOR GROWTH AND JOBS (2008-2010) including a COMMISSION
RECOMMENDATION on the broad guidelines for the economic policies of the Member States and the
Community (under Article 99 of the EC Treaty)
40. Social Impact Assessment Methodology, Vivek Misra
41. SONDAJ DE OPINIE PRIVIND CALITATEA SERVICIILOR ŞI A IMAGINII ADMINISTRAŢIEI FISCALE, ANAF
42. Implementation of the Lisbon Strategy Structural Reforms in the context of the European Economic
Recovery Plan - Annual country assessments: COUNCIL RECOMMENDATION on the 2009 up-date of the
broad guidelines for the economic policies of the Member States and on the implementation of
Member States' employment Policies, ianuarie 2009
43. EVALUAREA EX-ANTE, IMPACTUL FONDURILOR STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE
44. Newsletters POS CCE
45. OUG nr. 85/2008, ordonanţa de urgentă privind stimularea investiţiilor, Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 474 din 27/06/2008, Material preluat din Indaco Legenet legenet.indaco.ro
46. „Cum să folosiţi în mod eficient fondurile structurale europene pentru proiecte de energie
regenerabilă şi eficienţă energetică în Bulgaria, Cipru, Cehia, Polonia şi România?” Linii directoare,
Cele mai bune practice, SenterNovem din Olanda (coordonator)
47. PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013
48. Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE revizuită, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, 2006
49. STRATEGIA LISABONA PENTRU CRESTERE ECONOMICĂ ŞI CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ POST-2010,
Comisia Europeană
50. Surse de finanţare de la bugetul de stat pentru IMM-uri, UNDP
51. „Veniturile bugetare nu pot depăşi 32% din PIB” – declaraţie Preşedinte BNR, articol capitalul.ro, 5
martie 2010

96
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Anexa 1 - Focus grup din 2 martie 2010 – Ghid de întrebări


Bucureşti, Hotelul Capital Plazza, Bd. Iancu de Hunedoara, nr.54, Sala de Conferinţe Ion Mincu 2
Timpul de desfăşurare: 11:30 – 13:00

Tema: „Mediul de afaceri românesc în viitor – măsuri de promovare a investiţiilor”

Dragi colegi, vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia Archidata şi MECMA de a participa la acest grup de
discuţii, care este organizat cu scopul de a obţine feed-back şi propuneri de la dvs cu privire la o
componentă importantă a strategiei privind dezvoltarea mediului de afaceri din România: Analiza
ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor.
Mai întâi, vă propunem o scurtă prezentare a proiectului şi a participanţilor, după care vom trece la
dezbaterea propriu-zisă.
Discuţia noastră va dura aproximativ 90 de minute; vă cerem permisiunea de a înregistra această
discuţie, pentru a consemna cât mai exact propunerile dvs.
Acest grup de discuţii îl denumim dezbatere ex-ante deoarece scopul ei principal a fost de a explora ideile
dvs. ca specialişti şi factori interesaţi, de a găsi soluţii pentru măsuri eficace de promovare a investiţiilor,
de a crea consens şi de a creşte transparenţa în procesul de luare a deciziei referitor la măsurile propuse
pentru studiul vizat. Un alt motiv pentru care am alăturat termenul de ex-ante la dezbaterea aceasta este
de a nu fi ulterior confundată cu seriile de dezbateri care vor avea loc pentru validarea concluziilor la
studiile de fundamentare a strategiei.
Evenimentul se va derula sub forma unui „brainstorming” în vederea:
1. Înţelegerii situaţiei actuale a MA din perspectiva atractivităţii lui pentru investitori (români sau
străini), respectiv răspunsul la „Unde suntem acum?”
2. Stabilirii unor direcţii de intervenţie pentru promovarea investiţiilor şi a impactului lor pentru
îmbunătăţirea MA românesc, respectiv răspunsul la întrebarea „Unde vrem să fim în viitor, pe
termen scurt?”.
Dorim să aflăm punctele de vedere ale dvs. structurate pe următoarele tipuri de subiecte, la care a fost
solicitată opinia tuturor participanţilor:
 Sinteza aspectelor pozitive şi respectiv negative privind promovarea investiţiilor în mediul de
afaceri românesc, inclusiv în ceea ce priveşte activitatea autorităţilor publice centrale şi locale;
 Oportunităţile pentru promovarea în continuare a investiţiilor în România;
 Definirea unor obiective de atins pentru creşterea atractivităţii MA românesc pentru investitori.
Vă mulţumim foarte mult pentru timpul acordat şi pentru sugestiile făcute. Suntem convinşi că ele vor
contribui la realizarea unei strategii bine fundamentate pentru dezvoltarea mediului de afaceri din
România. O să păstrăm legătura cu dvs. pentru etapele ulterioare ale proiectului şi pentru a vă transmite
concluziile studiului nostru.
Următoarele etape vor consta în realizarea de interviuri şi în analizarea chestionarelor completate
on-line. Consultarea publică pentru validarea concluziilor preliminare ale studiului sus menţionat va
avea loc în termen de aproximativ o lună, la care veţi fi din nou invitaţi să participaţi.

97
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 2 - Lista participanţilor la Focus Grupul din 9 martie 2010 cu tema „Mediul de afaceri
românesc în viitor – măsuri de promovare a investiţiilor”
09 martie 2010, orele 11.30

Nr.
Nume participant Instituţie/Organizaţie
crt.

1. Daniela ANTONESCU Institutul de Economie Naţională

Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi


2. Cristian BUZEA
Investiţiilor Străine
3. Silvana ADAMOVICI Camera de Comerţ şi Industrie Timişoara

4. Anca HARASIM Camera de Comerţ Americană în România

5. Ion Dănuţ JUGĂNARU CCINA Constanţa

6. Anca DUMITRU Bursa de Valori Bucureşti

7. Roxana CRĂCIUN OTIMMC Bucureşti

8. Ciprian SANDU Departamentul de Afaceri Europene

9. Silvia RADU IBM

10. Dan PLATON Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov

11. Sebastian NEAMTU Camera de Comerţ şi Industrie a României

12. Iulia VIRLAN DGP AMPOP

13. Adrian BASESCU UPG Ploieşti


Asociaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului
14. Cornelia ROTARU
Feminin
15. Adriana MIRON Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului

16. Dănuţ BRÂNZĂ CENTROCOOP

17. Ioan VEVERCA LAPAR

18. Ioana HRISTU Banca de Export-Import a României EximBank -

19. Cristian PARVAN AOAR

20. Maria DAN AFR


Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de
21. Anca MARICA
Afaceri
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de
22. Cezar ILIU
Afaceri
23. Malin ROMAN Camera de Comerţ şi Industrie a României

24. Silvia FRINTU DGP AMPOP

98
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Anexa 3 – Chestionar on-line


Analiza privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
Vă invităm să participaţi la un studiu online referitor la oportunitatea introducerii unor măsuri de
promovare a investiţiilor!

Părerea dumneavoastră este importantă şi ne va ajuta să aflăm informaţii relevante pe această temă.
Chestionarul este anonim şi va folosi în elaborarea unor propuneri de acţiuni din cadrul strategiei
guvernamentale de îmbunătăţire şi dezvoltare a mediului de afaceri din România.

Reprezentaţi:
 Autoritate de stat sau administraţie locale
 Investitori străini
 Investitori români
 Instituţie internaţională de sprijinire a investiţiilor
 Piaţa de capital/investitor de portofoliu pe piaţa de capital
 Mediul academic
 Instituţie bancară
 ONG sau think-tank
 Cameră de Comerţ
 Organizaţie profesională
 Practicant al unei profesii liberale
 Altă entitate care nu se regăseşte la punctele anterioare

Vă rugăm să propuneţi măsuri de promovare a investiţiilor pe care le-aţi dori introduse de către Guvernul
României în vederea îmbunătăţirii şi dezvoltării mediului de afaceri din România.

În cazul în care nu aveţi propuneri, vă rugăm să faceţi referire la măsurile recent adoptate de către
Guvernul României.

Criteriile pe care le urmărim pentru analizarea oportunităţii introducerii măsurii menţionate de Dvs. sunt
următoarele:

C1. Relevanţa: în ce proporţie măsurile propuse sunt coerente şi se încadrează în mod logic în procesul de
stimulare a investiţiilor;
C2. Eficacitatea: care este rata preconizată de succes a măsurilor propuse pentru stimularea procesului
investiţional;
C3. Eficienţa: cât de bine sunt proporţionate resursele alocate (input-uri) pentru implementarea unei
măsuri în raport cu rezultatele preconizate (output-uri);
C4. Impact: cât de vizibil este efectul produs de o anumită măsură în domeniul vizat. Se va avea în vedere
şi impactul preconizat în raport cu alte intervenţii, evitarea suprapunerilor şi complementaritatea cu alte
măsuri;
C5. Sustenabilitatea: durabilitatea în timp a rezultatelor pe care le-ar produce transpunerea corectă în
practică a măsurilor propuse de dvs.

Clasa 1 – Măsuri de îmbunătăţire a cadrului de legiferare a maxim 3 aspecte determinante pentru


procesul investiţional

Vă rugăm să specificaţi aspectul/aspectele determinant/e pe care îl/le aveţi în vedere:

99
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Aspectul 1 ______________________________________________________________

Aspectul 2 ______________________________________________________________

Aspectul 3 ______________________________________________________________

Cu scală de notare de la 1-5, unde 1 - în foarte mică măsură, 2 - în mică măsură, 3 - în oarecare măsură,
4 - în mare măsură, 5 - în foarte mare măsură, vă rugăm notaţi criteriile pentru aspectul determinant pe
care l-aţi specificat la întrebarea anterioară

Aspectul 1
Măsurile 1 2 3 4 5
legislative ar
fi:
Relevante
Eficace
Eficiente
De impact
Sustenabile

Aspectul 2
Măsurile 1 2 3 4 5
legislative ar
fi:
Relevante
Eficace
Eficiente
De impact
Sustenabile

Aspectul 3
Măsurile 1 2 3 4 5
legislative ar
fi:
Relevante
Eficace
Eficiente
De impact
Sustenabile

Clasa 2 – Măsuri de îmbunătăţire a cadrului fiscal, facilităţi fiscale pentru investiţii

Vă rugăm să specificaţi maxim 3 propuneri de facilitate fiscală pe care le aveţi în vedere:

Propunerea 1
______________________________________________________________

100
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Propunerea 2
______________________________________________________________

Propunerea 3
______________________________________________________________

Cu scală de notare de la 1-5, unde 1 - în foarte mică măsură, 2 - în mică măsură, 3 - în oarecare măsură,
4 - în mare măsură, 5 - în foarte mare măsură, vă rugăm notaţi criteriile pentru propunerea de facilitate
fiscală pe care aţi specificat-o la întrebarea anterioară

Propunerea 1
Măsurile 1 2 3 4 5
fiscale ar fi:
Relevante
Eficace
Eficiente
De impact
Sustenabile

Propunerea 2
Măsurile 1 2 3 4 5
fiscale ar fi:
Relevante
Eficace
Eficiente
De impact
Sustenabile

Propunerea 3
Măsurile 1 2 3 4 5
fiscale ar fi:
Relevante
Eficace
Eficiente
De impact
Sustenabile

Clasa 3 – Măsuri guvernamentale de sprijin pentru mediul de afaceri prin oferirea unor servicii publice
adecvate (informaţii, elemente de infrastructură publică)
Vă rugăm să specificaţi propunerea referitoare la maxim 3 servicii suport:

Serviciul suport 1
______________________________________________________________

Serviciul suport 2

Serviciul suport 3

101
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Cu scală de notare de la 1-5, unde 1 - în foarte mică măsură, 2 - în mică măsură, 3 - în oarecare măsură,
4 - în mare măsură, 5 - în foarte mare măsură, vă rugăm notaţi criteriile pentru serviciul suport pe care
l-aţi specificat la întrebarea anterioară

Serviciul suport 1
Măsurile 1 2 3 4 5
guvernamentale ar
fi:
Relevante
Eficace
Eficiente
De impact
Sustenabile

Serviciul suport 2
Măsurile 1 2 3 4 5
guvernamentale ar
fi:
Relevante
Eficace
Eficiente
De impact
Sustenabile

Serviciul suport 3
Măsurile 1 2 3 4 5
guvernamentale ar
fi:
Relevante
Eficace
Eficiente
De impact
Sustenabile

Clasa 4 – Măsuri de facilitare a accesului la finanţare rambursabilă sau nerambursabilă (de exemplu un
produs permisiv de garantare)

Vă rugăm să specificaţi propunerea referitoare la maxim 3 servicii sau produse specifice:

Serviciu/produs 1
______________________________________________________________

Serviciu/produs 2
______________________________________________________________

Serviciu/produs 3
______________________________________________________________

102
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Cu scală de notare de la 1-5, unde 1 - în foarte mică măsură, 2 - în mică măsură, 3 - în oarecare măsură,
4 - în mare măsură, 5 - în foarte mare măsură, vă rugăm notaţi criteriile pentru serviciul/produsul pe
care l-aţi specificat la întrebarea anterioară

Serviciu/produs 1
Măsurile de 1 2 3 4 5
facilitare a
accesului la
finanţare ar fi:
Relevante
Eficace
Eficiente
De impact
Sustenabile

Serviciu/produs 2
Măsurile de 1 2 3 4 5
facilitare a
accesului la
finanţare ar fi:
Relevante
Eficace
Eficiente
De impact
Sustenabile

Serviciu/produs 3
Măsurile de 1 2 3 4 5
facilitare a
accesului la
finanţare ar fi:
Relevante
Eficace
Eficiente
De impact
Sustenabile

Clasa 5 – Măsuri de creştere a calităţii muncii, a eticii forţei de muncă şi motivării factorului uman, ca
vector al procesului investiţional

Vă rugăm să specificaţi maxim 3 măsuri:

Măsura 1
______________________________________________________________

Măsura 2
______________________________________________________________

103
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Măsura 3
______________________________________________________________

Cu scală de notare de la 1-5, unde 1 - în foarte mică măsură, 2 - în mică măsură, 3 - în oarecare măsură,
4 - în mare măsură, 5 - în foarte mare măsură, vă rugăm notaţi criteriile pentru măsura pe care aţi
specificat-o la întrebarea anterioară

Măsura 1
Măsurile cu impact 1 2 3 4 5
asupra forţei de
muncă ar fi:
Relevante
Eficace
Eficiente
De impact
Sustenabile

Măsura 2
Măsurile cu impact 1 2 3 4 5
asupra forţei de
muncă ar fi:
Relevante
Eficace
Eficiente
De impact
Sustenabile

Măsura 3
Măsurile cu impact 1 2 3 4 5
asupra forţei de
muncă ar fi:
Relevante
Eficace
Eficiente
De impact
Sustenabile

Vă mulţumim pentru participare şi pentru timpul acordat.

Pentru comentarii referitoare la chestionar, informaţii suplimentare, sugestii în vederea includerii în


studiile de fundamentare a strategiei guvernamentale a unor aspecte observate de Dvs. din viaţa reală, vă
rugăm să ne contactaţi pe email: anca.postea@archidata.it sau telefon: 0757-602-394.

104
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Anexa 4 - Concluzii chestionar on-line

REZULTATE
În fundamentarea studiului privind măsurile ex-ante pentru promovarea investiţiilor, au fost
colectate şi analizate răspunsurile înregistrate pentru chestionarele postate online. În formă
brută, măsurile propuse de respondenţi sunt prezentate în tabelul următor:

Măsuri de îmbunătăţire a cadrului de legiferare a maxim 3 aspecte determinante pentru


procesul investiţional

Facilitate la deschiderea unei firme - primii 3 ani scutiţi de impozite

Facilităţi fiscale acordate investitorilor

Măsuri legislative măsuri instituţionale

Legislaţie coerenta, stabilă şi simplă transparenţa mediului concurenţial

Asigurarea de către autorităţile locale de facilitaţi: punerea de dispoziţie a terenurilor în


condiţii avantajoase, asigurarea gratuită a accesului la utilităţi

Stabilitate fiscală

Sprijinirea din punct de vedere financiar a funcţionarii în bune condiţii a Camerelor de


Comerţ, care ulterior, să aibă atribuţii în sprijinirea investitorilor: studii, informaţii privind
pieţele de desfacere, legătură cu mediul de afaceri.

Prea multe avize necesare pentru a demara o investiţie

Stimularea investiţiilor şi creării de locuri de muncă prin acordarea unor facilităţi

Reducerea birocraţiei

Reducerea numărului de taxe şi a cuantumului penalităţilor pentru întârzierea plăţii taxelor şi


impozitelor

Reducerea birocraţiei la nivelul UE , autorităţile române reuşesc să facă România neatractivă

Măsuri de îmbunătăţire a cadrului fiscal, facilităţi fiscale pentru investiţii

Tinerii până în 35 de ani să plătească 1/2 din impozit

Scutirea de plată a impozitului pe profit pe 2-5 ani, în funcţie de mărimea investiţiei

Reduceri ale cotelor de contribuţii ale angajatorilor pentru salariile aferente locurilor de
muncă nou create

Legiferarea posibilităţii de acordare a scutirilor de taxe locale pentru investitori(impozit pe


teren, pe clădiri etc.)

Neimpozitarea profitului reinvestit

105
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Scăderea TVA Credite preferenţiale

Neimpozitarea profitului reinvestit

Reducerea cu 50% a impozitelor privind forţa de muncă angajată în primii 2 ani de


funcţionare.

Reducerea cheltuielilor privind pregătirea forţei de muncă.

Reducerea cu 50% a taxelor locale pentru primii 2 ani de activitate.

Scutire de impozit în primii 3 ani

Reducerea cuantumului penalităţilor pentru plata cu întârziere a obligaţiilor bugetare şi


posibilitatea suspendării acestora pe perioada de criză economică

Plata TVA la încasarea facturii

Acordarea de ajutoare de stat (ajutoare de minimis, scutiri de la plata impozitului pe profit,


contribuţii sociale) pentru stimularea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă

Permiterea închiderii rapide a afacerii în România,amânarea nesfârşită reprezintă un factor de


descurajare.

Măsuri guvernamentale de sprijin pentru mediul de afaceri prin oferirea unor servicii
publice adecvate (informaţii, elemente de infrastructură publică)

Să existe informaţii referitoare la industriile şi istoricul lor dintr-o zonă Să existe apă curentă
peste tot sa fie autostrăzi

Provenienţa investiţiilor directe

Autorităţile publice locale şi judeţene să fie obligate, prin lege, să transmită Camerelor de
Comerţ şi industrie judeţene, toate informaţiile privind proiectele de investiţii pe care
intenţionează să le realizeze şi facilităţile pe care le acordă investitorilor potenţiali, pentru că
aceste informaţii să poată fi oferite, gratuit, investitorilor interesaţi

Consultanţă informare susţinere pe parcursul implementării

Dezvoltarea infrastructurii rutiere

Sprijinirea din punct de vedere financiar a funcţionării Camerelor de Comerţ şi ulterior


acestea să ofere sprijin investitorilor

Activarea la nivelul Guvernului a unei Agenţii de atragere a investiţiilor: strategii privind


domeniile de investiţii şi zonele în care acestea se pot efectua, promovarea oportunităţilor de
investiţii pe plan naţional şi internaţional, monitorizarea investiţiilor

Crearea de centre regionale de informare

Eficientizarea serviciilor de furnizare rapidă şi simplă a informaţiilor necesare mediului de


afaceri

Reducerea birocraţiei.

106
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Măsuri de facilitare a accesului la finanţare rambursabilă sau nerambursabilă (de exemplu


un produs permisiv de garantare)

Garantarea exporturilor cu mai puţine solicitări birocratice şi cu costuri(comisioane) mai


reduse pentru investitori

Garantarea preferenţială granturi subvenţii

Garantarea creditelor de investiţii

Produs permisiv de garantare

Investirii în acvacultura din POP

Oferirea de pachete de produse finanţare - garantare, analiza unică şi rapidă, pe baza


aceloraşi indicatori

Eliminarea condiţiei ca imobilele pe care se implementează proiectele să fie libere de orice


sarcini şi posibilitatea de a garanta cu investiţia

Simplificarea birocraţiei şi reducerea perioadei de analiză

Reducerea barierelor birocratice şi a numărului de oameni care trebuie să se pună de acord

Măsuri de creştere a calităţii muncii, a eticii forţei de muncă şi motivării factorului uman,
ca vector al procesului investiţional

Justiţia să nu mai încurajeze angajaţii frauduloşi

Cofinanţarea, în proporţie de 50-90%, a costurilor recalificării/perfecţionării forţei de muncă,


de către bugetul de stat, în funcţie de domeniul de activitate şi importanţa acestuia pentru
economie

Modificarea Codului muncii, reducând perioada de cotizare, pentru a beneficia de ajutor de


şomaj, de la 12luni,în ultimele 24 de luni la 6 luni, în ultimele 12 luni

Cod de bune practici educare pe parcursul vieţii specializare

Sprijinirea reconversiei profesionale a forţei de muncă

Pregătirea profesională continuă

Motivare salarială

Încurajarea achiziţionării de echipamente capabile să îmbunătăţească calitatea muncii

Oferirea de avantaje fiscale pentru menţinerea angajaţilor şi crearea de locuri de muncă

Susţinerea calificării angajaţilor

Permiterea mai multor facilităţi fiscale ca bonusuri

107
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Chestionarul analizat a solicitat notarea fiecărei măsuri propuse pe o scală de la 1 la 5 (unde 1


reprezintă minimul, iar 5 maximul). Prin urmare, metodologia abordată în această interpretare a
datelor se bazează pe proporţia în care măsurile respective au înregistrat scorul maxim pentru
fiecare criteriu. În vederea prelucrării acestor informaţii brute, am analizat rezultatele în
funcţie de criteriile acordate fiecărei categorii majore de măsuri.
IMPACT

Figura A4-1 – Clasificarea claselor de măsuri propuse din punct de vedere al impactului

RELEVANŢA

Figura A4-2 – Clasificarea claselor de măsuri propuse din punct de vedere al relevanţei

108
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

EFICIENŢĂ

Figura A4-3 – Clasificarea claselor de măsuri propuse din punct de vedere al eficienţei

EFICACITATE

109
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Figura A4-4 – Clasificarea claselor de măsuri propuse din punct de vedere al eficacităţii

SUSTENABILITATE

Figura A4-5 – Clasificarea claselor de măsuri propuse din punct de vedere al sustenabilităţii

110
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Anexa 5 - Lista întrebărilor folosite în interviul semi-structurat cu privire la oportunitatea


introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
Interviu realizat de Anca Postea, Expert Principal - Mediul de Afaceri
LOCUL ŞI DATA DESFĂŞURĂRII INTERVIULUI
_____________________________________________________________________
PERSOANA INTERVIEVATĂ:
_____________________________________________________________________
INSTITUŢIA, FUNCŢIA:
_____________________________________________________________________
Scurtă prezentare a proiectului DMA (www.proiect-DMA.ro)
Scurtă prezentare a studiului: Analiza ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de
promovare a investiţiilor - studiu pilot
Vă rog să îmi prezentaţi cum vedeţi Dvs. MA românesc, în prezent, din perspectiva atractivităţii
lui pentru investitorii din ţară sau din străinătate. Cu alte cuvinte „Unde ne aflăm în prezent ?”
Care ar fi sinteza aspectelor pozitive şi respectiv, negative privind promovarea investiţiilor în MA
românesc, inclusiv în ceea ce priveşte activitatea autorităţilor publice centrale şi locale?
Ce oportunităţi pentru promovarea, în continuare, a investiţiilor în România aveţi în vedere?
Care direcţii de intervenţie pentru promovarea investiţiilor v-aţi dori formulate şi implementate
de către Guvernul României şi care ar fi impactul lor pentru îmbunătăţirea MA local? Cu alte
cuvinte „Unde vrem să ajungem în viitor, pe termen scurt?”
Din aceste direcţii, cum aţi defini câteva obiective de atins pentru creşterea atractivităţii MA
local pentru investitori?
Ce măsuri de promovare a investiţiilor ar trebui incluse în viitoarea strategie guvernamentală
pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri?
Care ar fi impactul economic, social şi de mediu al acestora, din perspectiva Dvs.?
Opiniile Dvs. sunt importante pentru noi!
Mulţumim pentru informaţii şi pentru timpul acordat.

111
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 6 - Lista persoanelor intervievate

Nr.
Nume participant
crt. Instituţie/Organizaţie

1. Anca HARASIM Camera de Comerţ şi Industrie Americană în România

2. Doina Ciomag Consiliul Investitorilor Străini

3. Victor ALISTAR Transparency International România

4. Maria-Magdalena Manea Transparency International România

5. Silvia-Stefania Radu IBM România

6. Cristian PARVAN Confederaţia Naţională a Patronatului Român

7. Ana UJICA Oficiul Naţional al Registrul Comerţului

Cornelia ROTARU Asociaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului


8.
Feminin

9. Radu Tătucu World Bank

10. Paul Micheş Scop Computers

11. Milenko Gudic IEDC, Slovenia

12. John McInerney IMI, Irlanda

112
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Anexa 7 - Lista participanţilor la dezbatere 8 aprilie 2010


- Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a
investiţiilor
08 aprilie 2010, orele 09:30 – 13:30

Nr.
crt Nume participant
Instituţie/Organizaţie
.

Anca HARASIM Camera de Comerţ şi Industrie Americană în


1.
România

Cristina ILIE Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de


2.
Afaceri

Daniela AMBRUS Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de


3.
Afaceri

4. Adriana POPP Ministerul Culturii şi Cultelor

5. Cristian BUZEA Agenţia Româna pentru Investiţii Străine

6. Adriana-Roxana FLOREA Uniunea Profesiilor Liberale din România

7. Constantin BELU Consiliul Concurenţei

8. Elena CALISTRU Transparency International

9. Victor ALISTAR Transparency International

Anca MARICA Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de


10.
Afaceri

11. Antoaneta-Octavia IONESCU CNIPMMR

12. Daniel MATIEVSCHI MADR

Iustina LUTAN Centrului Român pentru Promovarea Comerţului


13.
şi Investiţiilor Străine

14. Raluca VASILESCU CEED ROMANIA

15. Cristiana GOCIU AVAS

Lucia PATRASCU Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de


16.
Afaceri

17. Anca DRUJESCU Secţia Comercială a Ambasadei Austriei

18. Andrei RUSU Becker Consult

19. Petrica RAICULEASA Institutul Naţional de Statistică

113
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Nr.
crt Nume participant
Instituţie/Organizaţie
.

20. Radu Mihail FILIP Agenţia pentru Strategii Guvernamentale

21. Olga POPESCU ANEVAR

22. Niculae DUMITRACHE Banca Naţională a României

23. Ioana HRISTU Banca de Import-Export a României

24. Suzana DOBRE Societatea Academică Româna

25. Carmen RISTEA Comisia Naţională de Prognoză

26. Sorina Laurentia VOICA Camera de Comerţ şi Industrie a României

27. Silvia-Stefania Radu IBM România

28. Ciprian SANDU Departamentul de Afaceri Europene

29. Ciprian CIUCU CRPE

30. Lucia UDREANU KPMG România

31. Cristian RADU-SARACU Institutul Economic Român

32. Daniela ANTONESCU Institutul Economic Naţional

Iosif MOLDOVAN Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii


33.
Informaţionale

34. Ana UJICA Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

35. Violeta Alexandru Institutul de Politici Publice

36. Alexandra SOCI Institutul de Politici Publice

37. Adrian Moraru Institutul de Politici Publice

38. Diana POPESCU CEED

39. Dan Florin BORDEI Curtea de Apel Bucureşti

40. Fleischer HILDO UJ Magsar S20’

Cezar ILIU Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de


41.
Afaceri

42. Radu MUNTEANU ARCHIDATA SRL

43. Liliana CIOBICA SC Grup Management

114
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Nr.
crt Nume participant
Instituţie/Organizaţie
.

44. Eduard Diaconescu Mnisterul Mediului şi Pădurilor

45. Sebastian Rosulescu ICTCM Bucureşti

46. Levente TOFAN UJ Magsar S20’

47. Despina PASCAL Academia de Advocacy

48. Lili TENEA Euroconsult

49. Marco RONDINA Unimpresa România

50. Mariana LONDROMAN Unimpresa România

51. Ioana RUSU CCI România-Elveţia

52. Livia DEACA Partener pentru Schimbare

Sanda MAZILU Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de


53.
Afaceri

115
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Anexa 8 – Chestionar de evaluare măsuri propuse pentru promovarea investiţiilor în România

CHESTIONAR

Vă rugăm să vă exprimaţi opinia privind următoarele Măsuri guvernamentale pentru promovarea investiţiilor în mediul de afaceri
românesc, sub aspectul criteriilor menţionate în continuare. Părerea dumneavoastră este importantă şi ne va ajuta să aflăm informaţii
relevante pe această temă.

Criteriile se referă la:


 Relevanţă: în ce proporţie măsurile propuse sunt coerente şi se încadrează în mod logic în procesul de stimularea a investiţiilor;
 Eficacitate: care este rata preconizată de succes a măsurilor propuse pentru stimularea procesului investiţional;
 Eficienţă: cât de bine sunt proporţionate resursele alocate (input-uri) pentru implementarea unei măsuri în raport cu rezultatele
preconizate (output-uri);
 Impact: cât de vizibil este efectul produs de o anumită măsură în domeniul vizat. Se va avea în vedere şi impactul preconizat în
raport cu alte intervenţii, evitarea suprapunerilor şi complementaritatea cu alte măsuri;
 Sustenabilitate: durabilitatea în timp a rezultatelor pe care le-ar produce transpunerea corectă în practică a măsurilor evaluate de
dvs.

Folosind o scală de notare de la 1-5 (unde 1 - în foarte mică măsură, 2 - în mică măsură, 3 - în oarecare măsură, 4 - în mare măsură, 5 - în
foarte mare măsură), vă rugăm să acordaţi note fiecărei măsuri după fiecare din cele 5 criterii.

RELEVANTA EFICIENTA EFICACITATE IMPACT SUSTENABIL

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Masuri la nivelul instituţiilor publice care deţin


poziţii cheie în procesul de stimulare a

116
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

RELEVANTA EFICIENTA EFICACITATE IMPACT SUSTENABIL

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
dezvoltării MA din România

Redefinirea sistemului de management al


performanţei în sistemul public

Definirea unor criterii care să măsoare calitatea


relaţiei dintre administraţia publică şi Beneficiari

Monitorizarea individuală a modului de respectare a


cerinţelor existente (ex termenul de 30 zile pentru
oferirea unui răspuns )

Introducerea plăţii în conformitate cu performanţa

Măsuri pentru facilitarea accesului la finanţare

Definirea clară a grupurilor de interes care pot fi


încurajate de arhitectura bancară şi intensificarea
procesului consultativ cu acestea

Definirea clară a grupurilor de interes care pot fi


susţinute prin accesul la finanţare pe piaţa de
capital şi intensificarea procesului consultativ cu
acestea

Diversificarea produselor de garantare şi creşterea


gradului de credibilitate şi accesibilitate al acestora

Elaborarea unui cod de negociere cu sistemul


bancar

Identificarea de măsuri pentru relansarea

117
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

RELEVANTA EFICIENTA EFICACITATE IMPACT SUSTENABIL

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
procesului de creditare în România

Creşterea accesibilităţii firmelor româneşti la


finanţări rambursabile şi nerambursabile din
străinătate

Măsuri în domeniul fiscal

Simplifcarea procesului de raportare fiscală

Introducerea de regimuri diferite de raportare


fiscale în funcţie de dimensiunea firmelor

Asigurarea colaborării interministeriale în procesul


de definire a cadrului fiscal

Întărirea preocupării şi încrederii MA în respectarea


legislaţiei fiscale (Responsabilizarea fiscală)

Dezvoltarea preocupării pentru întărirea capacităţii


de consiliere fiscală şi prevenire a evaziunii fiscale

Consultarea mediului de afaceri în propunerea de


soluţii fiscale care să asigure venituri suplimentare
la bugetul de stat fără să împovăreze MA

Susţinerea soluţiilor fiscale solicitate şi acceptate


din partea MA în faţa Ministerului finanţelor

Elaborarea de măsuri active de susţinere a atitudinii


antreprenoriale a grupelor dezavantajate (şomeri,
persoane cu handicap, pensionari înainte de
termen)

118
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

RELEVANTA EFICIENTA EFICACITATE IMPACT SUSTENABIL

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Măsuri în domeniul legislativ

Intensificarea procesului consultativ cu MA în


vederea asanării cadrului legislativ existent şi
înlocuirea sa cu unul suplu coerent şi eficient

Întărirea şi facilitarea mecanismelor de reglare a


MA dictate de economia de piaţă şi diminuarea
interferenţei statului în procesul de reglare a
acestuia

Asigurarea colaborării interministeriale în procesul


de aliniere a cadrului legislativ

Sintetizarea şi alinierea cadrului legislativ de


organizare şi funcţionare a companiilor în vederea
facilitării implementării şi respectării legii

Dezvoltarea legislaţiei de protecţie a drepturilor


intelectuale

Crearea cadrului legislativ pentru stimularea


burselor drepturilor intelectuale

Măsuri de creştere a vizibilităţii mediului de


afaceri din România pentru investitorii străini

Informarea coerentă şi adecvată printr-un sistem de


comunicare bine pus la punct, care să fie proactiv şi
nu reactiv

Prioritizarea sectoarelor de interes pentru

119
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

RELEVANTA EFICIENTA EFICACITATE IMPACT SUSTENABIL

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
investitorii străini

120
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Anexa 9 – Evaluare Excel şi SPSS a răspunsurilor la chestionarul referitor la măsuri de


stimulare a investiţiilor în România

1. Analiza Excel

Interpretare
Pe lângă interpretarea SPSS a chestionarelor cu privire la măsurile propuse spre validare în cadrul
dezbaterii, prezentăm în continuare şi o analiză bazată pe criteriile: impact, relevanţă, eficienţă,
eficacitate şi sustenabilitate.
Chestionarul analizat a solicitat notarea fiecărei măsuri propuse pe o scală de la 1 la 5 (unde 1 reprezenta
minimul, iar 5 maximul). Prin urmare, metodologia abordată în această interpretare a datelor se bazează
pe proporţia în care măsurile respective au înregistrat scorul maxim pentru fiecare criteriu. Au fost
evidenţiate astfel primele zece măsuri, aşa cum au fost acestea validate de către respondenţi) pentru
fiecare criteriu.

IMPACT

Figura A9-1 – Clasificarea măsurilor propuse din punct de vedere al impactului

Din punctul de vedere al impactului măsurilor propuse spre validare în cadrul dezbaterii, se poate observa
că măsurile aparţinând domeniului fiscal (simplificarea procesului de raportare fiscală – 65%,
responsabilizarea fiscală – 63%, susţinerea soluţiilor fiscale – 57%, regimuri diferite de raportare fiscală în
funcţie de dimensiunea firmelor – 55%). De asemenea, măsura privind creşterea accesibilităţii firmelor
româneşti la finanţare a înregistrat un procent semnificativ din punct de vedere al impactului, şi anume
55%. Un alt tip de măsuri care au fost considerate ca având un impact major cu privire la îmbunătăţirea
mediului de afaceri sunt cele referitoare la consultarea acestuia – 52%, precum şi asigurarea colaborării
interministeriale – 50%.

121
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

RELEVANŢĂ

Figura A9-2 – Clasificarea măsurilor propuse din punct de vedere al relevanţei


Relevanţa reprezintă proporţia în care măsurile propuse sunt coerente şi se încadrează în mod logic în
procesul de stimularea a investiţiilor, măsurile din domeniul fiscal înregistrând şi pentru acest criteriu
proporţiile cele mai semnificative (simplificarea procesului de raportare fiscală – 71%, responsabilizarea
fiscală – 58%, întărirea capacităţii de consiliere fiscală şi prevenire a evaziunii fiscale – 55%, etc.). Se
observă de asemenea un nivel ridicat al relevanţei introducerii de măsuri privind creşterea accesibilităţii
firmelor româneşti la finanţare – 67%, ceea ce se poate fundamenta şi prin contextul economic pe care îl
traversează economia românească. Pe de altă parte, valori importante sunt înregistrate şi de măsurile
privind îmbunătăţirea procesului consultativ cu mediul de afaceri – 60%, precum şi de cele referitoare la
necesitatea coordonării interministeriale pentru asigurarea de abordări coerente privind cadrul legislativ
care privesc mediul de afaceri – 50%.

122
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

EFICIENŢĂ

Figura A9-3 – Clasificarea măsurilor propuse din punct de vedere al eficienţei

Din perspectiva eficienţei măsurilor propuse spre validare, trebuie subliniat faptul că cele din domeniul
fiscal au obţinut cele mai ridicate valori (simplificarea procesului de raportare fiscală – 68%,
responsabilizarea fiscală – 56%, întărirea capacităţii de consiliere fiscală – 50%). Măsurile privind creşterea
accesibilităţii firmelor la finanţare şi relansarea procesului de creditare au fost de asemenea considerate
ca eficiente (60% şi respectiv 58%). Analiza reflectă şi o importanţă deosebită a măsurilor referitoare la
intensificarea procesului consultativ cu mediul de afaceri – 53%.

123
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

EFICACITATE

Figura A9-4 – Clasificarea măsurilor propuse din punct de vedere al eficacităţii

Eficacitatea, care reprezintă rata preconizată de succes a măsurilor propuse pentru stimularea procesului
investiţional, a înregistrat niveluri asemănătoare cu privire la primele 10 măsuri propuse, cele aferente
domeniului fiscal înregistrând şi de această dată niveluri semnificative (simplificarea procesului de
raportare fiscală – 67%, responsabilizarea fiscală – 63%, întărirea capacităţii de consiliere fiscală – 55%,
etc.). Pe de altă parte, măsurile referitoare la consultarea şi informarea mediului de afaceri au fost de
asemenea considerate eficace pentru stimularea procesului investiţional. Ca o completare, niveluri
ridicate sunt notate şi pentru măsurile care constau în creşterea accesibilităţii firmelor româneşti la
finanţări – 62% şi în relansarea procesului de creditare – 55%.

124
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

SUSTENABILITATE

Figura A9-5 – Clasificarea măsurilor propuse din punct de vedere al sustenabilităţii

Din perspectiva sustenabilităţii măsurilor propuse spre validare, cele mai ridicate niveluri au fost
înregistrate de măsurile destinate consultărilor şi informării mediului de afaceri (52% şi respectiv 50%), de
vreme ce măsurile privind domeniul fiscal au înregistrat procente modeste (responsabilizarea fiscală –
47%, simplificarea procesului de raportare fiscală – 45%). Sunt considerate sustenabile de asemenea şi
măsurile privind promovarea colaborării interministeriale în procesul de definire a cadrului legislativ şi
fiscal cu privire la mediul de afaceri (45%, respectiv 40%).

Concluzie
Analiza chestionarelor de validare a scos în evidenţă grupurile de măsuri considerate a avea impactul cel
mai ridicat, precum şi cele mai relevante, eficiente, eficace şi sustenabile. Aceste răspunsuri au fost
utilizate în definirea măsurilor relevante ce sunt propuse prin acest studiu pentru a fi integrate în
strategia guvernamentală. Menţionăm faptul că în extragerea măsurilor ce sunt propuse în studiu, a fost
realizată comprimarea, structurarea şi redefinirea acestora.

2. Analiza SPSS

A. Evaluare a percepţiei măsurilor guvernamentale pentru promovarea investiţiilor în mediul de


afaceri românesc baza criteriului RELEVANŢĂ.
1.La nivel global, măsurile propuse sunt considerate a fi foarte relevante, media cotaţiilor pe toate
măsurile propuse fiind de 4.1 din 5
2.Cele mai relevante măsuri sunt percepute a fi cele cele din Domeniul Fiscal (cotaţie: 4.1 din 5)
3.Cele mai puţin relevante măsuri sunt percepute a fi cele de la nivelul Instituţiilor Publice care deţin
poziţii cheie în procesul de stimulare a dezvoltării MA din România (4.0)

125
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

B.Evaluare a percepţiei măsurilor guvernamentale pentru promovarea investiţiilor în mediul de


afaceri românesc baza criteriului EFICIENŢĂ.
1.La nivel global, toate măsurile propuse sunt considerate a fi eficiente, media cotaţiilor pe toate
măsurile propuse fiind de 3.9 din 5.
2.Măsurile percepute a fi cele mai eficiente sunt considerate a fi cele din domeniul fiscal (4.2)
3.Măsurile percepute a fi cele mai puţin eficiente sunt cele pentru Creșterea Vizibilităţii Mediului de
Afaceri (3.7)

C.Evaluare a percepţiei măsurilor guvernamentale pentru promovarea investiţiilor în mediul de


afaceri românesc baza criteriului EFICACITATE.
1.Toate măsurile propuse sunt percepute a fi foarte eficace, media cotaţiilor este de 4.0 din 5.
2.Măsurile percepute a fi cele mai eficace sunt cele din domeniul fiscal. (4.2)
3.Măsurile percepute a fi cel mai puţin eficace sunt cele pentru Creșterea Vizibilităţii Mediului de Afaceri
(3.9)

D. Evaluare a percepţiei măsurilor guvernamentale pentru promovarea investiţiilor în mediul de


afaceri românesc baza criteriului IMPACT.
1.Impactul măsurilor este perceput a fi ridicat având o medie a cotaţiilor de 3.9
2.Impactul este perceput a fi cel mai ridicat referitor la cazul măsurilor din domeniul fiscal (4.2)
3.Impactul cel mai scăzut referitor la Instituţiile Publice care deţin poziţii cheie în procesul de stimulare a
dezvoltării MA din România (3.9)

E. Evaluare a percepţiei măsurilor guvernamentale pentru promovarea investiţiilor în mediul de


afaceri românesc baza criteriului SUSTENABILITATE.
1.Media cotaţiilor pentru criteriul SUSTENABILITATE este de 3.7 ceea ce implică o percepţie asupra
acestor măsuri ca fiind sustenabile.
2.Cele mai sustenabile măsuri sunt percepute a fi cele legate de Domeniul Fiscal (4.3)
3.Cele mai puţin sustenabile măsuri sunt percepute a fi legate de Creșterea Vizibilităţii mediului de
Afaceri (3.4)

F.Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor la nivelul instituţiilor publice care deţin poziţii cheie în
procesul de stimulare a dezvoltării MA din România
(medie generală: 3.9)
1.Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor la nivelul instituţiilor publice care deţin poziţii cheie în
procesul de stimulare a dezvoltării MA din România: 4.0
2.Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor la nivelul instituţiilor publice care deţin poziţii cheie în
procesul de stimulare a dezvoltării MA din România: 3.9
3.Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor la nivelul instituţiilor publice care deţin poziţii cheie în
procesul de stimulare a dezvoltării MA din România: 4.0
4.Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor la nivelul instituţiilor publice care deţin poziţii cheie în
procesul de stimulare a dezvoltării MA din România: 3.9
5.Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor la nivelul instituţiilor publice care deţin poziţii cheie
în procesul de stimulare a dezvoltării MA din România: 3.7

G.Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor pentru Facilitarea Accesului la Finanţare (medie generală:
3.9)
1.Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor pentru Facilitarea Accesului la Finanţare: 4.0
2.Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor pentru Facilitarea Accesului la Finanţare: 4.0
3.Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor pentru Facilitarea Accesului la Finanţare: 4.0
4.Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor pentru Facilitarea Accesului la Finanţare: 3.9
5.Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor pentru Facilitarea Accesului la Finanţare: 3.8

H. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor în Domeniul Fiscal (medie generală: 4.2 )


1.Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor în Domeniul Fiscal: 4.2
2.Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor în Domeniul Fiscal: 4.1
3.Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor în Domeniul Fiscal: 4.2

126
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

4.Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor în Domeniul Fiscal: 4.2


5.Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor în Domeniul Fiscal: 4.0

I. Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor în domeniul legislativ (medie generală: 3.9)


1.Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor în domeniul legislativ: 4.0
2.Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor în domeniul legislativ: 3.8
3.Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor în domeniul legislativ: 4.0
4.Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor în domeniul legislativ: 3.9
5.Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor în domeniul legislativ: 3.8

J.Evaluarea percepţiei asupra Măsurilor de Creștere a Vizibilităţii Mediului de Afaceri din România
pentru Investitorii Străini (medie generală: 3.8)
1.Media percepţiei asupra Relevanţei Măsurilor de Creștere a Vizibilităţii Mediului de Afaceri din România
pentru Investitorii Străini: 4.0
2.Media percepţiei asupra Eficienţei Măsurilor de Creștere a Vizibilităţii Mediului de Afaceri din România
pentru Investitorii Străini: 3.7
3.Media percepţiei asupra Eficacităţii Măsurilor de Creștere a Vizibilităţii Mediului de Afaceri din România
pentru Investitorii Străini: 3.8
4.Media percepţiei asupra Impactului Măsurilor de Creștere a Vizibilităţii Mediului de Afaceri din România
pentru Investitorii Străini: 3.9
5.Media percepţiei asupra Sustenabilităţii Măsurilor de Creștere a Vizibilităţii Mediului de Afaceri din
România pentru Investitorii Străini:3.4

K. Evaluări generale
1.Cel mai ridicat nivel de încredere îl au Măsurile în Domeniul Fiscal
2.Cel mai scăzut nivel de încredere îl au Măsurile de Creștere a Vizibilităţii Mediului de Afaceri din
România pentru Investitorii Străini

FIGURA A9-6
PERCEPŢIE GENERALĂ ASUPRA MĂSURILOR DE SPRIJINIRE A INVESTIŢIILOR

127
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

FIGURA A9-7
Măsurile la nivelul instituţiilor publice care deţin poziţii cheie în procesul de stimulare a dezvoltării
MA din România
Reprezentarea diferenţelor subtile de
percepţie

FIGURA A9-8
MĂSURI LEGATE DE FACILITAREA ACCESULUI LA FINANŢARE
Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie

128
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

FIGURA A9-9
MĂSURILE LEGATE DE DOMENIUL FISCAL
Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie

FIGURA A9-10
MĂSURI LEGATE DE DOMENIUL LEGISLATIV
Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie

129
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

FIGURA A9-11
MĂSURI DE CREŞTERE A VIZIBILITĂŢII MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA PENTRU INVESTITORII
STRĂINI
Reprezentarea diferenţelor subtile de percepţie

TOP 10
1. Simplificarea procesului de raportare fiscală (4.52)
2. Intensificarea procesului consultativ cu MA (4.40)
3. Creșterea accesibilităţii firmelor românești la finanţări rambursabile și nerambursabile (4.31)
4. Asigurarea colaborării interministeriale în procesul de definire a cadrului fiscal (4.31)
5. Identificarea de măsuri pentru relansarea procesului de creditare în România (4.30)
6. Dezvoltarea preocupării pentru întărirea capacităţii de consiliere fiscal și prevenire a evaziunii
fiscale (4.26)
7. Consultarea mediului de afaceri în propunerea de soluţii fiscal care să asigure venituri
suplimentare la bugetul de stat (4.25)
8. Întărirea preocupării și încrederii MA în respectarea legislaţiei fiscal (4.20)
9. Informarea coerentă și adecvată printr-un sistem de comunicare bine pus la punct (4.20)
10.Susţinerea soluţiilor fiscal solicitate și acceptate din partea MA în faţa Ministerului Finanţelor
(4.17)

130
Analize ex-ante privind oportunitatea introducerii unor măsuri de promovare a investiţiilor
– studiu-pilot, studiu calitativ şi cantitativ

Anexa 10 Strategia formulată de OECD Investment Compact pentru îmbunătăţirea climatului


investiţional în România

Strategia formulată de OECD Investment Compact pentru îmbunătăţirea climatului


investiţional în România, formulată în 2006:

1. Facilitarea şi promovarea investiţiilor: Elaborarea unei strategii cuprinzătoare de promovare


a investiţiilor care să includă sectoarele prioritare precum şi programe concrete pentru
conectarea investiţiilor străine de cele locale (IMM-uri). Această strategie de promovare a
investiţiilor ar trebui de asemenea să fie strâns corelată cu strategiile privind promovarea
industriei şi exportului.
2. Facilitarea şi promovarea investiţiilor: Consolidarea agenţiei de promovare a investiţiilor prin
personal adiţional şi buget (cu scopul de a dubla bugetul de la 500.000 EUR la 1 milion de EURO
şi a creşte numărul personalului de la 19 la 40). Agenţia ar trebui să intensifice promovarea
către potenţialii investitori străini prin intermediul misiunilor specifice fiecărei ţări şi furnizarea
de servicii la faţa locului clare şi bine structurate pentru investitorii potenţiali şi pentru cei
existenţi.
3. Politica fiscală – Implementarea unor standarde transparente şi consecvente pentru
inspectorii fiscali în vederea derulării de investigaţii şi impunerea de sancţiuni, precum şi
monitorizarea rezultatelor prin indicatori predefiniţi cu scopul reducerii puterii discreţionare.
4. Reforma de reglementare – Introducerea analizei de impact al reglementărilor pentru toată
legislaţia nou-adoptată.
5. Anticorupţia – Introducerea unui sistem de indicatori de monitorizare a legilor referitoare la
achiziţiile publice. Acest sistem poate fi ulterior utilizat ca bază pentru monitorizarea altor
domenii ale anticorupţiei (cum ar fi reforma sistemului vamal, profesionalizarea serviciilor
publice).
6. Capitalul uman: Adaptarea strategiei educaţionale (incluzând formarea vocaţională şi
formarea adulţilor) pentru a reflecta nevoile specifice ale pieţei muncii în următorii zece ani.

131
Studiul nr. 7 pentru fundamentarea Strategiei Guvernamentale de dezvoltare a mediului de afaceri

Acest studiu este publicat în cadrul proiectului „Elaborarea Strategiei


Guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri”,
derulat de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
cu sprijinul consorţiului format din firmele de consultanţă
Archidata (Italia), Eurecna (Italia) şi Euro In Consulting (România).

Proiectul este cofinanţat de Fondul Social European,


prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”.

Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Ministerului


Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Studiul sau părţi ale acestuia
pot fi reproduse numai cu permisiunea autorilor.

Publicat la Bucureşti, Mai 2010.

Editor: Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a


Uniunii Europene.

132