Cu prilejul Anului Nou 1980,-% uram cititorilor si colaboratorilor Y nestri LA MULTL-ANI! ne 2 Apic ultura Ce in RomAéniaRevista lunara de stiinfa si practicd apicola editatd de Asociatia Crescdtorilor de Albine din Republica Socialistd Romania Anul LIV « nr. 12 % decembrie 1979 Cuprins Pag, Directivele Congresului al XtI-Jea al Partidului Co- munist Romén, Imbold mobilizator “gl ‘fermul nosta angajament 1 D, PRODAN ‘Peansformarea mfcronucleelor in gamilil de mare ran- dament 3 y. CINDULET. Inloculrea Tagurilor veehs,, 0 oblgatle a tiecsrut api- cultor 6 Al. VARTOLOMEL Sint ‘oare intr-adevar mecorespunzitoare uncle mite selectionate 7 8 Al, TANOSSY Climtzut, arbust meliter 8 Vv. POPESCU Imbundtijirl funetionaie aduse stupului vertical 0 Jullana HERLEA si A. HERLEA, Incilairea electried a ‘stupilor (i) a I, MARINESCU 1 M. T: Studiu fitochimfe ‘ai muguriior de plop ca eventuald ‘sums de propolis “ &. ANTONESCU Prezenje romnesti_ pe treptele cunoagterii albinetor gi ‘Rindamentarit stapatieulul sistemaile modern "7 Date visonice agupra relatiilor apleulturlt romanestt cu eiviiizatia’ greach 20 OPINIL Spleulfura intce popilaritate gi prestigia 23 STIRI SI INFORMATIL 5 DE PESTE HOTARE 2 DOCUMENTAR APICOL 26 TIMPUL PROBABIL » INDEXUL AUTORILOR §I ARTICOLELOR PUBLICATE IN ANUL 1979 at Coperta noastré: Pavilioanele expozitionale gle Asociatiei Grescatorilor de “Albine pot. fl vizibate gi pe tnpul sem: luni — vinerl intre orele 715, simpéid ‘Intee orcle 712, durminica Inchis. Bd, Ficusukul' nr. 42 (wroleibuz 61, 82 — aeroportul Baineasa). (Foto : I, NEGREA) COMITETUL EXECUTIV At ASOCIATIEl CRESCATORILOR DWAIN IS Maen OCU ILY Pregedinte: Prof. dr. ing, V, HARNAJ Vicepresedinte: Dr, ing. STELIAN DINESCU Ing. NICOLAB FOTL Dr. ing, ALBINEL HARNAJ Prof. dt. EUGEN MURESAN Prof, COSTACHE PATU Secretar: Ing. EUGEN MARZA Membri: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR JON GRAMA ALEXANDRU MARCOVICT Ing. AUREL MALAIU TCLIU ORDUG Ing, STEFAN SAVULESCU Cont. dr. ing. LIA CARMEN SPATARU Ing, TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL Pregedinte: Ing. NICOLAE FOTT Membri: Ing. CIOLCA ION, ar. ing, CIRNU JOAN, dr. ing. HARNAJ ALBINEL, ILIBSIU NICOLAE, ing. IONESCU PRAIAN, prof, dr. MURESAN EUGEN, ing, SAVULESCU $TE- FAN, ‘dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU —Zaharla, ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV ILIE (red. get) * Redactia administratia COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI_ CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. Tulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect, 2 @ Tel. : ' 12.37.50 @ Cont vir, 4596014 B.A.1.A. filiala judetul Tfov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se pnimesc ‘prin cercurile si filialele A.C.A. @ Cititorii din stréinatate care doresc si se aboneze la revista noastra se pot adresa intreprinderii »IUEXIM* Departamentul ex- port-import pres4 Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13, P.O) Box 136187 telex 11226,DIRECTIVELE CONGRESULUI AL Xtl-lea AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN IMBOLD MOBILIZATOR $! FERMUL NOSTRU ANGAJAMENT Coen al XU-lea al Partidului Comunist Roman din 19—23 noiembrie a.c. se inscrie in istoria firii ca cel mai deosebit eveniment din ultimii ani care, prin dimensiunile sale corelate unui confinut direc- tiv, jaloneazi cu fermitate viitorul strilucit al Romaniei pe calea fiuririi societafii socialiste multilateral dezvoltate. Desfaisurat in condifiile entuziasmului unanim al intregii natiuni, intru- nind delegafi din intreaga tari, reprezentanti ai celor peste 2,9 milioane de comunisti, precum si a numerosi oaspefi venifi din firile prictene, Congresul al XU-lea al partidului s-a inscris cu. majuscule in istoria RomAnici, trasind in fata intregului popor programe-directiva in domeniul stiintei, al energeticii, al ridicirii nivelului de trai, al dezvoltarii in profil teritorial pentru perioada viitorului cincinal, jalonind totodati calea intregii economii, a culturii si a viefii sociale a RomAniei pind 1a sfirgitul acestui veac. In aceasta porspectivi directivele Congresului al X1l-lea stabilese pentru cincinalul 1980—1985 intrarea procesului de fiurire a societitii socialiste multilateral dezyoltate din fara noastri intr-o fazi noud, in care laturile calitative ale intregii dezvoltiri vor cipita o importanti hotSritoare. Se prevede astfel dezvoltarea intr-o viziune unitari a economiei, stiintei, invitémintului, culturii, perfectionarea organiz&rii si conducerii socictifii, a relafiilor de productie gi sociale, ridicarea nivelului de trai, dezvoltarea 3i perfectionarea democrafici, crearea condifiilor pentru inflorirea multi- laterali a personalititii umane, asigurarea unei inalte civilizafii materiale si spirituale pentra intregul nostru popor. Toate acestea vor permite ca in perioada 1980—1985 si fie reduse decalajele fafi de firile avansate eco- nomic, astfel incit in perspectiva anilor 1985 Roménia, de la o tari in curs de dezvoltare, si poati trece in rindul {&rilor cu un nivel mediu de dezvoltare. Intimpinate de citre intregul popor muncitor cu dragoste si nefirmurita incredere in politica infeleapt’ a Partidului Comunist Romén si conduci- torul siu iubit tovarisul NICOLAE CEAUSESCU — pe care congresul La reales in unanimitate cu mindrie la conducerea partidului ca pe cél mai vrednic fiu al firii + documentele adoptate insufletesc elanul creator al intregii nafiuni care, manifestindu-si plenar acordul fafa de Iuecrarile si directivele Congresului al XIl-lea s-a angajat unanim, inci de pe acum, pentru ca in paralel cu realizarea si depasirea sarcinilor acestui ultim an al actualuluj cincinal si pregiiteasci si sX creeze condifiile tehnico-mate- 1riale pentru Jansarea in 1981 a Planului de dezvoltare a {ari pentru perioada 1981—1985, In acest avint unanim al intregii natiuni, care insuflefeste oamenii muncii din toate domeniile activitafii economiei nationale sint incadrati — Plenar si entuziast si tofi cei peste 60 000 de apicultori membri ai Asocia- fiei Cresciitorilor de Albine din R. S, RomAnia ca si activul retribuit dia cadrul organizafiei noastre, Combinatului apicol, Institutului de cercetiri pentru apiculturé si ai Liceului apicol. Astfel, pentru viitorul cincinal crescitorii de albine isi propun si-si concentreze intr-o masuri si mai mare eforturile pe direcfia utilizirii la parametri maximi a intregului lor Potenfial uman gi material, in scopul sporirii productiei apicole si indus- tial, a aplicdrii operative in productie a rezultatelor obfinute in acti fatea de cercetare, a realizArii inainte de termen a investifiilor Ia para- metrii proiectafi, precum si indeplinirea integrali a sarcinilor pentru export, astfel incit si se poati trece in viitorii ani la o nou calitate, superioara, in toate domeniile activitifii apicole din {ara noastra. Sporirea efectivului familiilor de albine prin dezvoltarea cu precidere a sectoarelor apicole in cadrul intreprinderilor agricole de stat $i coopera~ tiste, dar si in rindul crescdtorilor de albine cu stupine personale, diver- sificarea productiei apicole si popularizarea practicdrii unei apiculturi intensive, valorificind mai multe culesuri prin deplasarea in pastoral a stupinelor, potrivit practicii apicole moderne actuale, utilizate in prezent Pe scar larga si pe plan internajional, vor crea tot atitea condifii pentru ca in viitorul cincinal cantitafile de produse apicole preluate din con- tractari si achizifii si inregistreze sporuri corespunzitoare cerintelor tot mai mari ale populatiei {irii pentru miere, ceard, polen, liptisor de mated, propolis etc. In 1985, ultimul an al viitorului cincinal, fai de planul anului 1980, ultimul al actualului cincinal, produc{ia industrial’ marfa si globalA va creste cu 13%, valoarea productiei nete cu 13%, livrarile valorice de marfurj citre fondul piefii cu 15%, in unitifi fizice si cu 12%) la miere. Totodat& va creste cu 13,59) valoarea mirfurilor ce vor fi desficute cu aménuntul prin centrele noastre de. aprovizionare gi desfacere, urma- rind a fi continuu sporitd si diversificat’ gama materialelor si utilajelor apicole al caror nivel de realizare calitativa va fi imbunatatit la nivelul actualelor exigente. Sint exemplificate mai sus doar citeva din obiectivele spre care vor fi indreptate eforturile noastre in viitorul cincinal, numérul si amploarea acestora depasind ins& cu mult pe cele ale planurilor de dezvoltare de pin’ in prezent, Pe aceasta direcie obiectivele luminoase ale viitorului strilucit pe care Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Roman ni le-a infatisat con- stituie pentru intregul nostru popor ca si pentru tofi crescdtorii de albine din fara noastri un imbold mobilizator de munca insuflefiti, fafa de care ne manifestim plenar fermul nostru angajament cu dragoste si incredere in forta conducitoare a Romfniei Socialiste, Partidul Comunist Roman, in frunte cu iubitul nostru conducitor, tovarisul NICOLAE CEAUSESCU.TRANSFORMAREA MICRONUCLEELOR IN FAMILIT DE ALBINE DE MARE n primavara anului 1977, 0 parte din miicronucleele iernate *) le-am _folosit in stupina personal la schimbarea m&t- cilor necorespunziitoare. Din cele ra- mase, am ales trei exemplare, ale ci- ror calit&ti excepjionale mi-au atras atentia. Am hot&rit si creez acestor matci posibilitatea de a dezvolta micro- nucleele lor la nivelul familliilor de productie, fara transfer de albine si fara ajutor cu puiet c&picit (fig. 1). Cu pu- tin spirit intuitiv, rébdare si perseve- ren{a, am izbutit sA ating aceast& per- formanta care, in final, a fost depasita prin aplicarea’ procedeului de forfare a procesului de dezvoltare cu ajutorul ceaiului apicol acidulat si imbunatatit cu adaos de polen proasp&t, recoltat de albine*™*). Trebuie subliniaté importanta ce re- vine in aceasta actiune si faptului ca la data de 15 februarie 1977, nucleele ad&postite in stupii compartimentati au primit cite 0,5 kg pasti de zahar pudr& in amestec cu miere, polen gi lapte ae sme f e Fig. 1 Fig. 2 Fig. 1. Trei micronuclee in stupul comparti- mentat ; A — diafragme ; B — material ter- moizolator ; C — urdinis deschis ; D — urdi- nig inchis; E — fagure cu puiet. Fig, 2, Aceleasi micronuclee ca si in figura 1, largite cu cite trei faguri claditi; A — fagure cu puiet ; B — cuibul spart cu 'fagure cladit stropit cu’ ceai apicol. Apleultura®, nr. 1, 1973, rApicultura in Romania) 10, 2, RANDAMENT D. PRODAN praf. In zilele insorite cind albinele adunau polen in cantitati apreciabile, au fost ajutate cu ceai apicol, cite 100 ml Ja irei zile. Aceasté hrani suplimen- tara, de mare valoare nutritiva si sti- mulativé a contribuit eficient la un ritm rapid de dezvoltare, incit dupa doua luni, adicd la 15 aprilie, spatiile devenind neincdpitoare, am fost nevoit si le largese prin scoaterea a trei dia- fragme. In compartimentele astfel lir- gite, am introdus cite trei microrame cu faguri cladifi. Acesti faguri bine stropiti cu ceai caldut, i-am introdus cite unul in mijlocul fiecérui cuib (fig. 2). Timp de 10 zile am continuat stimu- Jarea cu cite o ratie de 150 ml pe. zi. In acest timp, miatcile activau intens, insimintind in intregime suprafetele celor sase microrame. O noua lirgire a spafiilor nu era’ posibilé decit prin scoaterea din stup a unui nucleu, Cum ins{ intenfia mea a fost de a trans- forma micronucleele in familii de pro- ductie, am procedat astfel : am pregatit trei stupi verticali de tip Dadant pe care i-am insemnat cu 1, 2, 3. La stupul nr. 2 am facut in parfile sale laterale cite un urdinis, pe care le-am inchis. Inldturind stupul compartimentat de pe pozifia sa, am ocupat locul acestuia cu stupul nr. 2. In stinga si dreapta lui am asezat stupii nr. 1 si 3, primul cu fata spre rasarit, iar al doilea catre apus. Prin cuplarea microramelor am format rame intregi care au fost intro- duse cite trei in fiecare stup, respec- tind pozifia nucleelor, ordinea ramelor si directia de zbor a albinelor, Aceste rate ocupate pind la refuz cu puiet de toate virstele au format cuibul noi- lor familii, pe care le-am incadrat cu doi faguri de acoperire conjinind miere si pastura. In acelasi timp cuiburile au fost sparte cu cite un fagure umplut cu ceai apicol. Astfel, la 25 aprilie, micro- 3Fig. 3 Fig. 3. Stupul in care am instalat o familie cu 150000 de albine : A — capac; B — gra- tie Hanemann ; C — comp stup ; D — fundul stupului ; B — urdinig. nucleele au devenit unitafi de bazA pe sase faguri. Incepind cu ziua urmatoare am majorat porjia de ceai la 200 ml zilnic. Din sase in sase zile, pind la albirea ciorchinilor de salcim am procedat la spargerea cuiburilor dup& procedeul ar&tat mai sus. Pe mAsur& ce cuiburile se largeau, am mutat succesiv ramele cuplate la perefii laterali pentru elibe- rarea fagurilor de puiet si inlocuirea lor cu faguri artificiali. La 29 mai, cind a inceput s& infloreasc& saleimul in comuna Margineni, satul Trebes, din judetul Bacau, familiile de albine aveau cite sapte faguri cu puiet. Tot la aceasti data am facut doua nuclee mici pe cite un fagure cu puiet, scos din stupii 1 si 3 impreuna cu mat- cile lor. Spafiile rémase libere le-am completat cu cite o rama de cladit, Tn ansambly, situatia final s-a prezen- tat astfel : o familie de albine cu sapte faguri cu puiet si cu matcA ; dowd fa- milii cu cite sase faguri cu puiet, dar far& matei si dou nuclee avind cite un fagure cu puiet si matcile respective. 4 In continuare, la stupul nr, 2 am apli- cat gratia Hanemann, deasupra céreia am agezat un nou corp de stup nr. 4, prevazut cu faguri clAditi si artificiali. Peste acest corp am asezat stupii nr. 1 si 3, bineinfeles fara fundurile lor pe care le-am indepartat. Deschizind ur- dinisurile laterale la stupul nr. 2, al- binele au inceput s& le foloseascd dup& citeva minute. Pentru unirea pasnic& a albinelor, in fiecare familie am intro- dus cu 24 ore inainte cite o pungutd de tifon confinind citeva grame de naf- talind. In felul acesta am reusit s& transform, in cursul unui singur sezon, trei unitati pitice intr-o familie uriasa cu circa 150 000 albine (fig. 3). Precizez c4 mierea de salcim nu am extras-o, deoarece culesul la aceasta floare a fost calamitat in — proportie destul de mare. In schimb, dupa noua zile de la ultima lucrare am distrus toate botcile aparute in corpurile 1 si 3, aceasta pentru prevenirea unei even- tuale roiri. Luerarile de recoltare la miere le-am facut abia la 25 iulie, Cu acest prilej am constatat cA familia experimentala si-a pAstrat calitatea de unitate extrem de puternicd, ceea ce mi-a permis sé refac familiile 1 si 3. In acest scop am folosit nucleele formate la 29 mai, pre- cum si toate albinele zburdtoare care au circulat pe urdinisurile laterale ale stupului nr. 2. Dupa inchiderea acestor urdinisuri, am reasezat in fata lor stupii nr. 1 si 3 (pe locurile ocupate inainte de unire), de data aceasta ins& populati cu nucleele mai sus amintite, Astfel, albinele au fost dirijate c&tre acesti stupi, despar- tindu-se automat in trei parti, care im- preuna cu intregul material biologic al nucleelor lor s-au reconstituit in trei unit&fi independente, de putere medie. Prin hr&nirile de completare, urmate de cele de stimulare si continuate pina la 18 august, familiile s-au redresat de asa maniera, incit au intrat in iar-n& cu cinei, intervale albine. De la familia unit& temporar am re- coltat : 1,240 kg cear&, 3,400 kg polen, 0,120 kg laptisor de ‘mate’, 0,075 kg propolis, precum si cantitatea de miere extrasi, care s-a ridicat la 94 kg, in timp ce media pe stupini la acest pro- dus nu a depisit 17 kg. Pentru toate lucrarile de stimulare, in- clusiv cele de completare a rezervelor de hran{ pentru iarna, am’ consumat 52 kg zahar. compacte de CONCLUZII — tehnica apicoli actual& cere ca fie- care stupind mare sau mica si dispuna in orice moment de un numér cores- punzator de matci de rezerva ; acestea aduc 0 gama larga de foloase si con- tribuie in mod real la lucrarile de se- lectie ; — folosirea ceaiului apicol _acidulat ajut efectiv la menfinerea sinat&tii, fapt de mare importanfi in actiunea de sporire a longevi tAtii la albine ; — avind in vedere cA in tara noastré culesurile principale de la salcim, tei si floarea-soarelui apar in salturi, se impune ca puterea maxima a familiei de albine sa fie dirijat in concordanta deplina cu declansarea culesurilor ; — in acest context se include si me- toda de unire temporard a trei familii de productie in una singura, extrem de puternica, dar si extrem de productiva. Acest procedeu, folosit pentru prima oaré de autor, constituie o premiera cu aplicatii multiple, atit in pastoral, dar mai cu seam& in stup&ritul sta- tionar. Ca incheiere, imi permit s{ sugerez ideea ca orice incercare nou’ executata cu ineredere si cu gindire cump&nita aduce roade ce se. materializeazi in- tr-un pas facut inainte. ii si productivi- REINNOITI-VA_ABONAMENTELE PENTRU _ANUL 1980 LA REVISTELE : wAPICULTURA IN ROMANIA” si ,MEHESZET ROMANIABAN” ® Campania de incasare a abonamentelor pentru anul 1980 a inceput. © Abonamentele noi ca si reinnoirea pe anul 1980 a celor expirate se face numai prin centrele de aprovizionare si desfacere, cercurile apicole si filialele judefene ale Asociatiei Crescitorilor de Albine din R, S. Roma- nia. @ NU SE PRIMESC ABONAMENTE PRIN FACTORII SAU OFICIILE POSTALE. @ La achitarea abonamentelor rugim verificafi cu toati atentia inscrie- rea corect& si completa a adresei dvs. de citre organul incasator. ®@ Abonindu-vé din timp pe anul 1980 va asigurai primirea regulaté a revistei incepind cu nr. 1/1980 si veniti totodaté in sprijinul nostru ca si al dvs., evitind aglomeratia din decembrie si riscul de a rémine faré abonament, tirajul revistelor noastre fiind limitat. yy oe ee. \ © Costul unui abonament este de 36 lei. |JNLOCUIREA FAGURILOR VECHI O OBLIGATIE A FIECARUI APICULTOR F amilia de albine constituité ca uni- tate biologicd si de productie, pe lingd faptill c&-si asigura existenfa proprie pe intregul an, in anii favorabili cule- sului de nectar, datorit’ harniciei al- binelor, oferé si apicultorului un sur- plus de miere si alte produse apicole, potrivit cu numArul de indivizi ce for- meaza acest complex social. Cu cit fa~ milia de albine este mai dezvoltata in pragul principalelor culesuri, cu eit dis- pune de mai multe albine culegiitoare, cu atit si rezultatele privind productia de miere si ceara vor fi mai mari. Aceasté crestere numericé de albine, dup& cum se stie, se formeazi in fa~ gurii ce alc&tuiesc cuibul familiei. Ori, este stiut cA dupi o anumita perioada de timp acesti faguri se depreciazi din cauza cresterii a tot mai multor gene- ratii de puiet in celulele lor, acestea devenind tot mai strimte si mai putin adinci, situatie care duce la degener rea fiziologicé a albinelor, a micsor&rii capacitatii de cules si a rezistentei acestora'la iernare. Datorité diminuarii resurselor melifere, atit din flora cultivata cit si din flo spontand, ca urmare a__ intensifica agriculturii in zona de ses, prin meca- nizare, chimizare, largirea sferei de aplicare a insecto-fungicidelor, familia de albine, elementul de baz& al intre- gii apiculturi, pe lingd degenerarea ziologicé a albinelor crescute in fagurii vechi, continua sa fie confruntaté cu o multime de alti factori care-i pot pro- voca si frecvente imbolnaviri. Descoperirea si folosirea antibioticelor a contribuit in mare masuré la com- baterea bolilor, dar cu toate acestea, albinaritul continua sa inregistreze inca pagube. Starea de fapt se poate ex- plica si prin aceea cA fagurii vechi in- fectafi cu diferite boli sint mentinuti de unii apicultori in stup, mai mulfi ani, acestia fiind focarul de raspindire 6 V. CINI a bolilor, atit in intreaga stuping, cit si in stupinele invecinate. Fata de aceasta stare de lucruri este necesar ca fiecare apicultor s& participe Ja apararea sandtatii familiilor sale de albine, prin inlocuirea dup& caz, par- fiald sau total, a fagurilor vechi cu faguri noi. Aceast& inlocuire are drept scop in primul rind crearea unor con- ditii de igiena, de san&tate si de pre- venire a aparitiei unor boli, iar in ‘al doilea rind, fagurii noi _asigura o dez- voltare normald a larvelor, a albinelor, evitindu-se degenerarea fiziologicd a acestora. Inlocuirea partiala se face anual prin schimbarea a 3—4 faguri vechi cu acelasi numar de faguri noi. Inlocuirea totalA a fagurilor este obli- gatorie, mai ales atunci cind in familia de albine a aparut o boala infectioasa a puietului sau a albinelor adulte. Grija pentru asigurarea familiilor de albine cu faguri noi mai constituie inci din p&cate o problema deficitarA a nu- merosi apicultori. De aceea, considerim necesar si se acorde o atentie sporita folosirii potentialului familiilor de al- bine si cerinfelor fiziologice ale aces- tora de a creste faguri incepind de la aparitia primelor culesuri de polen si nectar, de la inceputul primaverii si pind tirziu, la sfirsitul culesurilor de vara, Dind astfel de lucru albinelor ti- nere care secreti cear la virsta de 12—18 zile, cind este c&ldura si se be- neficiaz& de cules, le satisfacem o func- fie fiziologica si totodata frinim in- stinctul familiei de albine de a intra in frigurile roitului. Prin clidirea de catre albine a unui numar sporit de faguri_artificiali se realizeazi si acea dorint& a tinerilor apicultori de a-si mari efectivul familiilor de albine. In stupii orizontali realizim acest de- ziderat dac& la primele culesuri de la pomii fructiferi, cind albinele incep s& indlbeascé partea superioari a faguri-lor, introducem linga ultima rama cu puiet o ram& cu fagure artificial, pe care albinele il clédesc numai cu ce- lule de lucratoare si pe care matca il va instminja. La culesurile principale de la salcim, tei, floarea-soarelui, fa- miliilor cu populafie numeroasé le pu- tem introduce deodatt, de o parte si de alta a cuibului, cite dowd rame cu faguri artificiali, faguri care vor fi de asemenea crescuti de albine dac& cu- lesul nu se calamiteaza. In stupii_verticali, multietajafi, ramele cu faguri artificiali, grupate cite 2—3, se vor aseza in mijlocul corpului su- perior al stupului. €u bune rezultate, folosese personal, dupa caz, metoda forjirii citorva fa- milii de albine recordiste la productia de miere si de ceara, de a intra in iri- gurile roitului, prin strimtorarea cui- bului si prin addugarea a 3—4 faguri cu puiet c&piicit gata de eclozionare. Odata eu cdpicirea primelor botci, prin simpla scuturare a familiei de albine infr-un stup nou in care pun doud rame cu hrand si 7—8 rame cu faguri artificiali, in condifiile unui cules mo- derat, in timp de o s&ptimind cuibul este clidit, insdminjat de mated si apro- vizionat cu miere gi polen, fn cazul unui cules calamitat, pentru ca lucra- rea si nu fie compromisé, se impune hrnirea albinelor cu sirop de zahir. Prin aceasti metoda apicultorul fyi ura si mitcile tinere necesare ii_celor necorespynzitoare sau sporirii efectivelor de albine. In timpul culesurilor principale sau de intrejinere se va folosi rama cl&di- toare ai cirei figurasi trebuie insk re- coltafi siptiiminal si de la care, pe linga ceara pe care o obfine, apicultorul mai poate constata si unele situatii din Viaja familiilor de albine respective. Astfel, cind unele familii de albine nu clédesc fagurasi desi altele clidesc, api- cultorul trebuie s& stie cA in acea fa- milie lipseste matca, cdci albinele nu cladese dacd matca nu este in stup sau familia este bolnava ; cind pe fagurasi sint crescute tnceputuri de botci in- seamné c& familia se pregateste de roit, impunindu-se atunci masuri de preve- nire a intrarii familiei respective in frigurile roitului ; un alt folos pe care il creeaz& rama claditoare este si acela ¢& albinele nu mai stricd partea de jos a fagurilor artificiali pentru a clidi ce- lule de trintor, acestea fiind clAdite in rama claditoare. Cu aceastd metodé, in fiecare sezon apicol necalamitat se obtin 4—6 foi d fagure artificial de la fiecare familie, creind astfel posibilitatea inlocuirii din trei in trei ani a tuturor fagurilor vechi si obfinerea prin topirea acestora @ unor importante cantitati de ceari. VERIFICATIVA CUNOSTINTELE { CESTM e 1. Ce culoare nu este distins’ de albine ? 4) galben ; b) albastru ; ¢) rosu. 2. Care este tem curiifire ? @) 5—7°C ; b) 812°C; ¢) 13~16°C. CE NU STIM e CE TREBUIE SA STIM peratura minim a aerului la care albinele efectueazi zborul de 8. Cu ce fel de vopsea colorat se marcheaz& mata pe torace ? @) Duco de pistol ; b) de ulei ; c) Gallus 4; Cu ce solufie so lipeste pe toraccle méteii plicufa de opalit, atunci cind se mar- cheazi matea cu aceste plicute ? @ Gumé arabica ; b) Lipinol ; ¢) Serlac. 5. Care este dimensiunea recomandati rioare ale ramelor si podisorul stupului ? @) 8 mm; b) 10 mm; c) 12 mm, RASPUNSURILE CORECTE LA 11/1979 AL REVISTEL NOASTRE : ce trebuie si existe intre spetezele supe- INTREBARILE PUBLICATE IN NUMARUL Lib; 2:¢;3:¢;4:0¢;5:b, 1e; rotiv. 7Sint care fntr-adevar necorespunzatoare unele méatel’ selectionate ? U nii apicultori se pling c& matcile procurate de la crescatoriile Asociatiei sint_ necorespunzitoare. Este o pirere total gresita si iatd de ce: ponta, adicd numérul de oud depuse nu depinde de mated, ci de-conditiile pe care i le ereeazA apicultorul. Orice matcd luaté dintr-o familie recordisté din stupind si trecutd intr-o familie slab’, nepro- ductiva’ sau intr-un nucleu de 2—3 rame, isi va reduce imediat numarul de oud depuse zilnic, SA fie oare matca de vind ? Acesti apicultori nemulfumifi s-au fn- trebat vreodata ,,de ce mata, oricit de buna si verificaté in stupina proprie ar fi ea, isi Incepe ouatul in luna ia- nuarie cu citeva oua si ajunge in luna mai sau iunie la mii de oud pe zi?“ Matca este aceeasi! De unde vine deci schimbarea aceasta evident ? Si-ar da seama atunci cd, atita timp cit in familia respectiva nu sint inc& condifii pentru cresterea unui puiet nu- meros albinele nu permit miatcii si depund mai multe oud de cit puiet pot ele hréni si acoperi, pentru a asigura cdldura _necesara_cresterii _acestui puiet !... Mai este de vind matca ? Asociatia Crescitorilor de Albine, prin pepinierele ei, creste matci selectionate, din rasa ,,carpatina, recunoscuté pe plan mondial ca exceptionalé. Aceste calitati vin pe cale ereditar& si nu se pot schimba de la o zi la alta sau de Ja individ la individ. Mediul inconju- rator influenteazi numai manifestarile acestor calit&ti, individul find obligat si se adapteze conditiilor de mediu. Altfel, specia s-ar pierde, ar dispare. Asa stind lucrurile, oare apicultorii ne- mulfumifi de mitcile procurate de la pepinierele Asociafiei le asigura aces- tora conditii optime pentru ca ele s& arate ce pot ? Le recomand sa faci urmatoarea expe- rienf&: si ia matea unei familii recor- 8 Al. VARTOLOMEL diste si s-o puna intr-o familie slabs sau un nucleu cu 2—3 rame gi cu o mina de albine. Vor constata cA matca recordisté isi reduce imediat numérul de oua depuse in familia de origine ! De ce ? Raspunsul este cel de mai sus. Deci, dac& aducem o matci de la pe- pinieré si o dim unui nucleu sau unei familii slabe, ori si mai rau, unei fa- milii orfane de mult timp sau chiar bezmeticé, poate aceasti matcd si-si dezvolte toate calititile ei prolifice ? © vor lasa albinele sé depund mai multe ou pe zi decit pot ele hrani ? Hotarit nu ! Se poate intimpla ca din atitea mii de miatci dinir-o crescdtorie s& fie si citeva care nu au crescut ca larva in condifii optime. O asemenea matci, pusi in- tr-o familie gazd&, va fi acceptata de aceasta, insi albinele, dup& un timp oarecare, vor clidi una-doua botei pen- tru schimbarea linistita a matcii, folo- sind in acest scop, tocmai ouale depuse de aceasti mated. Printr-o hranire ma- sivé cu léptisor, din aceasti botcd va iesi o mated exceptional, fiindci al- binele rectificd deficienta de crestere pe care metca cu defect a avut-o in starea larvar’, dar nu-i modific’ acele calitaéfi mostenite pe linie genetica. Pentru apicultorii care vor si prime- neasei materialul lor biologic — care cu timpul poate degenera datorita con- sangvinizirii — prin procurarea mit- cilor de la pepinierele Asociatici, le re- comand urmatoarele : — s& ridice din familiile _ puternice mitcile respective, si le treacd in fa- miliile slabe sau in nuclee, fird sa sli- beasc& citusi de putin aceste famil puternice, cdrora sa le dea mitcile pro- curate de la pepinierele Asociatiei Crescatorilor de Albine. Nu vor mai avea motive s& se pling& si vor constata cA nu mitcile sint de vind, ci vinovati sint numai ei.CiRMIZUL arbust melifer Prof. Al. IANOSSY Geen alb (Symphoricarpus albus) creste pind la 1,50 m indltime si las- tdreste cu usurint&. Infloreste continuu timp de ‘circa 100 zile, de la sfirsitul lunii mai si pind la sfirsitul luni sep- tembrie, In timpul verii sau chiar in luna septembrie, pe acest arbust se aflA atit muguri florali cit si flori si fructe in diferite stadii de dezvoltare. Fructele globulare, albe, cu cite dou& seminje, persist& pe ramuri, constituind un element decorativ al arbustului, Am observat cA albinele viziteazA flo- rile chiar si in zilele innorate, ca do- vad c& au o secretie continu’ de nec- tar cu valoare mare de zahar. Deci va- loarea cirmizului consté in aceea cA este 0 sursé de nectar continua si in acelasi timp si o sursd de polen pind toamna tirziu. Se inmulfeste prin butasi, confectio- nati iarna sau primavara, inainte de inceperea vegetatiei sau prin despar- firi de tufe si de ldstari. Tufele obti- nute prin but&sire inflorese incd din primul an, iar albinele le frecventeaz& in tot cursul zilei. Inmulfirea prin seminje necesita mun- c& si timp mai mult. Semintele se pot aduna doar din fructele coapte, toamna, prin lunile _octombrie-noiem- brie. Dup& ce se. zdrobese fructele, se aleg semintele prin spalare. Se toarni intr-un vas fructele zdrobite, peste ele ap si apoi se amestec&. Resturile fruc- adic’, sarrarsersmrm sm MARCAJUL MATCILOR telor de) la suprafafa apei se) aruncd impreun& cu apa, Repet&m aceasta ope- rafie pind ce in vas nu mai avem res- turi de fructe, iar semintele _ spilate rémin pe fundul vasului. Dupa ce se- mintele se usuca, le stratificam intr-o cutie de lemn cu nisip umed gi le pu- nem in pivnifé ping in primavara cind le insdminfam in grading, in rinduri. Seminjele vor germina numai in al doilea an — deci perioada de iarovi- zave este lungi — iar plintutele vor inflori abia dupa 2 ani. Ingrijirea plan- tufelor consta in plivire, stropire cu apa si spat pentru indepartarea bu- ruienilor si afinarea solului. In al doilea an se pot scoate si planta in locurile definitive, unde vor con- tinua luerarile de ingrijire, In anii ur- méatori vor da lastari laterali care se indeasd. th cazul ci un apicultor sau un grup de apicultori se asociazd pentru obti- nerea puietilor de cirmiz, prin valori- ficarea acestora pot ajunge la un venit in plus. ‘ La fel se recomanda si scolilor din me= diul rural, unde elevii, in cadrul acti- vitatilor de lucrairi practice agricole pot obfine puiefi de citmiz, care prin cer- ile apicole locale ar putea fi valo- cati. Pe ling calitafile lui ca planta nectaro- polenifera, cirmizul este si un arbust decorativ, fiind recomandat pentru gar- duri vii, plantare la marginea bosche- telor, in grupe de peluze, in curtea scolilor, in pareuri, printre blocuri, pe margini de paduri, in locuri erodate, pe malul vailor, pe marginea cailor fe~ rate ete, = sms mrt merase reese y Pe ani culorile oficiale intemationale pentru marcarea matcilor sint : . } 1980 = ALBASTRU \ \ 1981 = ALB \ \ 1982 = GALBEN j \ 1983 = ROSU \ j 1984 = VERDE \ s \ Dupa anul 1984 culorile se repeta in aceeasi ordine. MOLE LE SEY FL TE 8 EF SD 0 2m 0 2 2 a 2 a 2Imbundtdfiri funcfionale aduse stupului vertical Vv. POPESCU E xperienja dobindita de-a_lungul anilor, de practicare a apiculturii cu diferite tipuri de stupi, mi-a intarit convingerea c& stupul de productie este totusi cel vertical. Acest stup cores- punde atit cerinjelor materialului bio- logic apicol — ca fiind cel mai apro- piat condifiilor naturale de viaji ale familiei de albine — cit. si_nivelului tehnic de productie a apiculturii mo- derne din etapa actuala. Folosind timp mai indelungat stupul Dadant-orizontal, al cérui adept am fost, mi-am putut da seama tot mai mult de unele neajunsuri pe care le are in practicarea stup&ritului intensiv si cu preciidere pentru cel din zona b&nafean’ de ses, unde baza melifer& este limitata, cu o relativA exceptie a culesului de la floarea-soarelui. Trecind treptat la folosirea stupului M.E,, an de an am putut si m& con- ving tot mai mult c& acestea se adap- teazi in mod strdlucit structurii resur- selor melifere din zonele de ses si co- respunde in cel mai inalt grad cerin telor imbunstatirii continue a calitafii mierii. Preocupat ins& ca s& obtin rezultate din ce in ce mai bune, un accent deosebit am pus pe studierea perfectionarii con- tinue a stupului vertical, fapt care m-a determinat si efectuez anumite modi- fic&ri de corectare impuse de necesiti~ tile exploatarij in condifiile de clima specifice zonei de vest a tari. Astfel, datorit& climei din zona noastré geo- grafic’, de influen{& adriaticd, despri- mavararea timpurie si alert a vegeta- fiei duce la devansarea infloririi arbo- rilor nectariferi cu 5—15 zile fati de celelalte regiuni, fenomen care este in discordanj& totalA cu ritmul progresiy si temperat de crestere a materialului biologic apicol. Din aceastA cauzi, apa- 10 rifia primului cules principal nu cores- punde cu. momentul de dezvoltare ma- xim& a familiilor de albine, Deoarece in perioada primului cules, populatia unei familii de albine ad&postite intr-un stup M.E. nu ajunge la stadiul de dez- voltare corespunzator popularii a doud corpuri de M.E., iar populafia unui sin- gur corp este insuficienté ca si parti- cipe cu succes la culesul integral al nectarului oferit de naturé la momen- tul optim respectiv, am procedat la in- locuirea corpului de cuib ME. cu un corp de stup R.A. 1001. Prin aceasté inlocuire am rezolvat o sporire a vo- lumului cuibului cu 27 dm? de faguri (de la 83 dm? cit este volumul cuibului unui cat de ME, la 110 dm? cit este cuibul unui stup RA 1001), ceea ce re- prezint& un plus de spajiu pentru populatia familiei egal cu 3,25 faguri de M.E,, echivalind cu circa 20 mii de celule (1 dm? de fagure pe ambele parti are circa 750 celule). Utilizarea corpului de stup RA 1001 pentru cuibul de ME, mi-a fost recla- mata si de faptul cd, in situatia unor calamilari naturale ale principalelor cu- lesuri, procedez la dezvoltarea stupinei (inmulfirii) si valorificarea in sezonul apicol urmdtor a familiilor nou create in mod dirijat prin filiala judeteand a Asociatiei Cresc&torilor de Albine din R.S. Romania, ai c&rei beneficiari so- licit& numai familii de albine pe rame tip Dadant si nu pe cele pe rame de stup M.E, O alti imbunitatire func- fionald pe care am adus-o stupului ver- tical de tip M.E..din stupina proprie const& in construirea p§rtilor compo- nente ale stupului (corpuri, funduri si podisoare) cu falfuri pentru imbinarea lor perfecta. Prin aceasta imbunatatire am reusit si inlétur neajunsurile cu privire la curentii de aer care circulau prin cr&piturile dintre corpuri precum si tendinfei inceputului de furtisag ce se manifesta dup& fiecare umblare in cuib sau magazin, in special in perioa- dele lipsite’ de cules. De asemnea, tot prin construirea parfilor componentecu falturi, am reusit s4 inlitur neajun- surile pe care le provoca utilizarea tijei ‘metalice pentru fixarea corpurilor stu- pului multietajat pe timpul transportu- lui in si din pastoral, inlocuind-o cu un.dispozitiv de legare exterioar’ com- pusa dintr-o tiji rotundi de 5—6 mm » (fier beton sau sirm& ofelitd indoit’) in forma de U cu baza in jos. La cel doua capete este prevazuti cu doud filete, care la partea superioara se in troduc prin doua orificii ficute la ex tremitatile unei benzi de fier lat de 15—20 mm cu grosimea de 3—5 mm, dup& care se insuruBeaz& cu doua pi life corespunzitoare. Imbinarea_ parti lor componente cu ajutorul falfurilor face posibild ambalarea exterioar’ [ard ca si mai poat& fi posibilA deplasarea pe orizontali a p&rtilor componente ale stupului. Mentionim cA la p&rtile componente ale stupului M.E., care din constructie nu sint prevazute cu falfuri pentru im binare, le-am improvizat in conditii foarte bune cu ajutorul unor sipei din lemn de tei, cu grosimea de 8—10 mm si lAtimea de 20 mm, pe care le putem fixa pe latura exterioara de jos a fic c&rei prfi componente (corp, magazin si podigor), astfel ca 10 mm din litime s& se aplice cu clei sau prenandez si cuisoare si 10 mm s& constituie falfw necesar imbin&rii, Precizez c& stupii ME pe care i-am avut procurati din comertul apicol si care din constructie n-au fost prevézuti cu falfuri, i-am adaptat sistemului de mai sus prin aplicarea falfurilor improvizate cu aj torul sipcilor din lemn de tei sau molid. Practicarea apiculturii cu stupii verti- cali amenajati dup’ descrierea de ma sus o fae de mai multi ani si personal mi-a adus satisfactii atit de ordin mate- rial, prin recoltele bune si de calitate pe care le-am obtinut, eft si de ordin mo- ral prin condifiile imbundtatite de ma- nipulare si securitate a materialului bio~ logic apicol realizat. sincdlzirea electrica “a stupilor (II) Ing. Iuliana HERLEA gi . ing. A. HERLEA SIN feceeent crs) casters parte a articolului si dim, pe cit po- sibil, toate indicatiile pentru ca oricare stupar, care isi executd singur lucri- "rile in stupind, si fie in masur& s-si @ amenajeze stupli pentru incdlzirea elec- @ tri a @ AMENAJAREA STUPILOR: ™ Pentru o incdlzire individuald a stupi- mlor este evident necesar ca in fiecare @ stup si se plaseze un incilzitor electric, m Modul de execufie si de amplasare a acestuia trebuie astfel ales, incit s fie indeplinite citeva conditii si anume : — tensiunea de alimentare a incilzito- rului nu trebuie s& fie periculoasi pen- tru stupar ; ™ — amenajarea stupilor si necesite doar ™ ‘olosirea unor materiale ieftine si care se gasesc in mod curent in comertul socialist ; ™ — lucrarile si poati fi usor de exe- mcutat de c&tre orice stupar ; — temperatura incdlzitorului trebuie m4 fie foarte scizuti, pentru ci atin- gerea acestuia si nu dauneze albinclor. Incercarea citorva variante construc- tive, in decurs de mai mulfi ani, ne-a ®condus la o solufie pe care o conside- ram satisficdtoare gi pe care am gene- wralizat-o in stupina — proprie (fig. 1). a Mentionaim ca delaliile constructive pe wcare le dim se referd la stupii multi- staat, dar, cu adeptiti minore, cele prezentate sint valabile si pentru stupii " de alte tipuri. ae a ™Tensiunea de alimentare, corespunzi- ™ toare unei puteri maxime de 16 W, am ales-o de 12 V. Corespunzitor acestor wcondifii, rezulté ci rezistenfa electrick a incalzitorului trebuie s& fie de 9 ohmi, Inc&lzitorul se poate confectiona din firm neagr& de fier, cu diametrul de "0,5 mm (unii stupari’o folosese pentru 11insirmarea ramelor). Sirma se intinde in spiral (fig. 1) intre cuie batute ‘in prealabil pe fundul stupului. Operafiile care trebuie executate sint, in ordine, urmitoarele : —marcarea pé fundul stupului a lo- cului de batere a cuielor ; in cazul ame- najarii unui numar mai mare de stupi este indicat a se confectiona uni sablon cu géuri; — baterea cuielor (evident, nu com- plet) ; — giurirea fundului (in porfiunea ma- rit& pe desen), pentru trecerea sirmei la priza de sub fund ; — intinderea sirmei intre cuie si prin orificiile din spate, la priza de sub, fund ; — baterea definitiva a cuielor ; Detalul 4 Fig. 1 12 — fixarea pe fundul stupului a prizei electrice ; — legarea celor doua capete ale sirme!, la priza, Recomandam folosirea unei prize de radioficare, care se gaseste in comert la preful de 4 lei bucata (impreund cu stecherul, 7,50 lei). Priza este mai pufin inalt& decit rama din partea de jos a fundului, care, in felul acesta, o pro- tejeazi. Pentru o mai buna protectie a prizei, totusi, mai ales in timpul transportului, este bine ca priza sd fie incadraté de dowd bucati de lemn, de aceeasi indltime cu rama fundului si care se fixeazi de acesta prin cuie, Deoarece, atunci cind este strabatuta de curent, sirma vibreaza, producind un zgomot nu prea puternic, dar care este de naturé a deranja totusi fami- liile de albine, spirele de sirma se vor fixa pe fundul stupului, prin vopsirea in doua straturi a intregului fund, cu © vopsea mai consistenti (Durol, de exemplu).' Pentru ca aceasta | operatic (de fixare a spirelor pe toatd lungimea, de fundul stupului) sA reuseasci, este nevoie ca fundul sa fie curat, fara de- nivelari, Fundurile care, datorita usca- rii scindurii din care sint confectionate, prezinta denivelari, trebuie in prealabil reparate. : Scoaterea sirmei prin spate (portiunea A din, fig. 1) se face pentru a permite controlul prezenjei tensiunii _atunci cind stupul este montat si cind aceasté porfiune este singura usor accesibila. Deoarece sirma incalzitorului este in- tins& pe o suprafaté mare, temperatura acestuia este foarte scizuta, de asa na- turé cA la controlul cu mina, abia se simte o diferent’ de temperatura fafa de portiunile neincdlzite. « Dac& se amenajeazé stupi de alt tip (orizontali, de exemplu), dispunerea sir- mei pe fundul stupulyi se poate face si altfel, singura condifie care trebuie respectaté este ca lungimea firului sa fie aceeasi (18 m). Pentru stupii Dadant-Blatt, de 20 rame, este nevoie ca pe fundul stupului s& fieran (S569 So Fig. 2 amplasate doud incdlzitoare (spatiul (12 V), se poate procura din comer} un care trebuie incdlzit este mult mai transformator de 24 V, la care i se des- mare), dac& familia de albine ierneazA pe mai mult de 10 rame sau un singur incalzitor in dreptui cuibului de ier- nare, dacd albinele ocupa cel mult 10 rame. Stupii_multietajafi, cump&raji prin ma- gazinele Asociatiei Cresc&torilor de Al- bine nu necesita neaparat o marire a izolatiei termice prin impachetare (evi- dent, dacA sint inc&lziti) dar orice m&- sur& menita s& ducd la reducerea pier- derii de céllduré de c&tre stupi este bine- venit& si vermite o micgorare a puterii electrice consumate pentru incélzire. INSTALATIA DE ALIMENTARE Elementul principal al acestei instalafii este un transformator coboritor, de la 220 V la 1 V, 50 Hz. Cum am ardtat deja, am ales tensiunea de 12 V cores- punzatoare unei puteri disipate in stup (adic& transformate in caldura) de 16 W. Pentru o putere minima de 8 W, tensiunea trebuie s& poat& fi scdzuta la aproximativ 8,5 V. Deci transforma- torul trebuic sa aib& cel putin o priz& Ja tensiunea minima de 8,5 V. Este bine ins ca acest transformator s& dispund de mai multe prize si la tensiuni in- termediare, de exemplu 9,5 si 10,5 V. Puterea pe care trebuie so poat& fur- niza transformatorul, rezultA din insu- marea puterilor consumate in tofi stu- pi. De exemplu, la o stupini de 50 stupi, puterea necesari este de 50X16=800 W. Pentru confectionarea unui astfel de transformator, stuparii vor trebui sa se adreseze unei cooperative. Pentru o alimentare numai cu tensiune fixd face legéitura dintre cele doud bobine secundare, avind in felul acesta la dis- pozitie dou’ surse separate de cite 12 V fiecare. Alimentarea transformatorului se face prin cablu bifilar in cauciue de la o prizé de 220 V. Transformatorul va fi plasat intr-o cutie goal de stup iar cablurile se vor introduce si se vor scoate pe urdinis. Deoarece curentul pe care il consumé stupii este relativ mare, pentru a nu avea o cddere de tensiune prea mare pe cablu de la transforma- tor la stupi, mai ales cd tensiunea de alimentare a acestora e si asa foarte mic&, este indicat ca transformatorul 9se12v O5712v Fig. 3 sd fie plasat la mijloc, intre stupi. In figura 2 am schitat modul de ampla- sare pentru o stupiné cu 42 stupi. Pen- tru legaturile intre transformator si stupi se va folosi cablu lifat in PVC, cu sectiunea de 1,5 mm? care se poate procura din comer la pretul de apro- ximativ 2 lei/m. In figura 3 a pre- 13zentam o modalitate de alimentare indi- vidual a stupilor, adici cite un cablu cu doua fire pentru fiecare stup. In aceasti variant&, pentru stupul cel mai indepartat de transformator, céderea de tensiune pe cablu nu depaseste 0,25 V la puterea maxima de 16 W. Distribufia energiei la stupi se poate realiza si in alt mod, ca in figura 3 b, cu un cablu gros (de 6 mm?) de la care pleaca ramificatii scurte la fiecare stup. Pe partea de joasi tensiune (12 V) una din bornele transformatorului se va lega la pamint. In acest scop se va folosi un cablu de 6 mm? jar legatura de imp’- mintare se va face la o {eava de ca- nalizare, de exemplu. Aceasta este 0 misurd suplimentara de protectia mun- cii, pentru c& in orice caz se impune ca ori de cite ori se fac interventii in stup, cablul de alimentare a transformatoru- lui s& fie scos din prizd. Pentru controlul prezenjei tensiunii la fiecare stup, se va confecfiona o lamp& de control, dintr-un bee auto de 12 V si doula fire. Intr-un articol-viitor vom prezenta mo- dul de ingrijire a stupilor incalziti, RR AAA AAR RARRRRRAR ARONA PRAIA STUDIUL FITOCHIMIC AL MUGURILOR DE PLOP CA EVENTUALA SURS. DE PROPOLIS. Citeva aspecte privind microelementele continute in propolis si fn muguril de plop Institutul de cercetari chimico-farmaceutice “Chi Napoca D up§ definitia dat& de Schopfer, mo- dificaté ulterior de Ferrando (1971), ci- tafi de Mincu (1), microelementele sint smetale si metaloide cu valente variabile ce intrd in structura unei coenzime, ori @ unui hormon*, Dupi alfi autori-Peive 1961-citat de Trifu (2), microelementele constituie elemente ale nutrifiei minera- te a plantelor, microorganismelor gi a- nimalelor, indispensabile in cantitati mici cresterii organismului viu. In ge- neral proportia lor nu depAseste in cor- pul plantelor 0,02% din substanta us- cata, FAcind calculul sumar al cantita- fii totale de microelemente gasite in or- ganismul uman raportate la o greutate medie de 70 kg g&sim valoarea de a- proximativ 0,017%, valoare g&sit& pen- tru regnul vegetal, fapt ce dovedeste inc o dat& similitudinea existenta in- tre metabolismul mineral al celulei ve- getale si animale. 14 I, MARINESCU si M. TAMAS Tnstitutal medico-tarmaceutlc “Cluj Nancee Cantitativ se definesc ca microelemente, metalele si metaloidele decelate in can- tit&ti mici de 10-2—10-%g la 100 g sub- stan uscati, Rolul biochimie pe care il exercit& mi croelementele in organism e pus in evi- dent prin proprietatea specific’ de a forma complecsi organo-minerali cu o activitate biologic& ridicata de tip oligo- dinamic, Dup activitatea lor biochimicA microe- lementele se pot clasifica in 3 categorii Q): L Esenfiale : Fe, Zn, Cu, Co, Mo,Mn, I. II. Secundare : Ni, V, F, Br, Cr, Al, Sr, (pot influenta unele procese metabo- lice). III. Neesenfiale : Si, Li, Ru, Ag, Cs, B Hg (f4r& o functie cunoscuta) . In apiterapia actual, utilizarea propoli- sului se inscrie cu succes la vindecarea multor maladii. Propolisul reprezinta 0substanta bioactiva deosebit de valoroa- sd, cu rol biostimulator si bioregulator, actionind in special la nivelul nucleilor hipotalamici, unde este adus de singe sau de limf&. Actiunea lui, dupA cum s-a dovedit, se datoreazi acelor ele- mente din compozitia propolisului, care pot servi drept catalizatori ai activit’- tii biologice a organismului. In literatu- ra de specialitate sint enumerate auxi- nele, vitaminele si flavonoizii existenti atit in compozitia propolisului, cit si in compozifia chimici a mugurilor de plop, substante ce au importantul rol de pro- tectie biologic& atit la nivelul mugurilor de’ arbori (sursa vegetal), cit si la ni- velul albinei (sursa animala). La aceste categorii de substante bioac- tive, mai putem adauga si pe cea a mi- croelementelor existente in propolis, cirora am fncercat si le definim si sursa. MATERIAL $I METODA Studiul literaturii existente referitoare la microelementele continute in propolis (3, 4, 5, 6), precum si indicatiile exis- tente in literatura privind caracterul zincofil al speciilor de plop, (7) core- late cu informatiile existente care indic& secrefia rezinoasi a mugurilor de plop drept sursi vegetal de propo- lis, ne-a condus la ideea de a incerca 0 dozare comparativ’ a acestor micro- elemente — din propolis si din muguri de plop — incercind astfel s& aducem un aport in plus in sprijinul ipotezei privind originea vegetalA a propolisului. Am utilizat mostre de propolis puse la dispozitie de apicultorii din Cluj-Napoca si de muguri de plop (Gemmae Populi) recoltati de Intreprinderea __,,Plafar“ Cluj-Napoca din zona Huedin. Din ambele produse am obtinut extracte etanolice, la rece, utilizind alcool etilic de 96°. Reziduul uscat al extractului etanolic de propolis EP a fost in me- die de 32%, iar al extractului etanolic de muguri de plop EMP de 26%, Doza- $1 IN EXTRACTUL DE PROPOLIS (EP) DETERMINAREA MICROELEMENTELOR IN EXTRACTUL DE MUGURI DE PLOP (EMP) = zis & Nn Yr SS > = s/s & Nv SS 2. S| 88 H 81 St aD s 8/8 § “" NV|o SF i oe > s}/s § Bis aD Bre N = Rs 8 z wl N ft S 8/8 & +] So 8 s 818 8 ww SSS S Ss Rg ~ Sieg <= ma — SY ==) = 2. §|8 8 | {on SS) 2 Bis 8 = males f€ 8/8 8 = 8s § alts s 3° S| 8 S Rs Fs MN 8 S 3. at] 8 S NLS & ‘ S 5 nm Re 8 " Ss 7" ces & S/S os w =| 8-8 3 B/S 8 a 28 & & wy 8 QQ & & = a ly a ee Rezultatele reprezint& g de microelemente Ja 100 g de extract. 15rea cantitativi a microelementelor din cele doua extracte s-a efectuat cu aju- torul unui spectometru cu absorbtie a- tomicd ,,VARIAN-AAG*, REZULTATE SI DISCUTU Analiza spectral a celor dou extracte etaniolice au ar&tat prezenta a 17 ele- mente si existenta probabilA a inci 3 e- Jemente, dupa cum reiese din tabela 1. Rezultatele obfinute reprezint& gramele din elemenwil respectiv raportate la 100 g propolis sau muguri de plop. In afara elementelor continute in tabela 1 am pus in eviden}a prezenta in urme a borului, seleniului si a plumbului. Da- tele obtinute concordi in general cu cele gisite in literatura (6). Valorile obtinute sint sensibil apropiate, Ja unele elemente, datorit& cantitatilor apropiate relativ, de rezidiuul uscat ob- finut din cele doud extracte, Diferentele cantitative mai mari care apar la unele elemente ca: bariu, cu- pru, aluminiu, stronfiu, siliciu, titan, credem cA se datorese imbogiafirii pro- polisului cu aceste clemente din polenul continut si care intr-adevar confine can- titéifi relativ mari din aceste elemen- te (6). In ceea ce priveste continutul redus de cobalt, molibden, vanadiu (sub 10-%), gésit in extractul de muguri de plop, ne indreptijeste si emitem ipoteza ci aceste elemente se gisese in propolis tot datorité polenului continut care va- riazi intre 5—11%o, conform literaturii (5) consultate. Cantitatea de zinc din EMP este de 3 ori mai mare, ceea ce confirma datele din literatura despre zincofilia plopului (7) si in acelasi timp, cantitatea mai mica de zine gasitA in EP se poate ex- plica prin utilizarea acestui element de c&tre albina, in timpul procesului de prelucrare a rezinei recoltate de pe mu- gurii de plop, utilizare privitd sub aspec- tul inglobarii acestui element in echi- pamentele ei enzimatice. De asemenea, 16 zincul a putut fi decelat in cantititi no- tabile in venin si fn miere, ceea ce con- firma cauza sctderii concentratiei lui in propolis. r In privinta numérului de elemente gé- site in cele doud extracte observiim si- militudine calitativ’, ceea ce pledeazA o dat mai mult pentru originea vegeta- 14 a propolisului, respectiv secretia re- zinoas& a mugurilor de plop la baza pro- cesului de fabricatie a propolisului de c&tre albine, CONCLUZIL 1. In scopul depist&rii unor noi dovezi referitoare la originea vegetal a propo- lisului, ca provenind din exudatul rezi- nos al mugurilor de plop am dozat com- parativ microelementele din extractele etanolice de propolis si de muguri de plop. 2, Numérul de microelemente gisite in propolis coincide cu cel gasit in mu- gurii de plop, ceea ce constituie 0 dova- da certain sprijinul teoriei despre ori- ginea propolisului care indict drept sur- si a lui exudatele rezinoase ale speciilor de plop. 3. Relativele neconcordante dintre can- ‘itdfile diferitelor microelemente ga- site in cele dowd extracte pot fi expli- cate ca provenind de la polenul care impurific& propolisul si datorité usoarei diferente ce existA intre cantit&file de extract uscat obtinute din extractele e- talonice fluide ale celor dou& produse. BIBLIOGRAFIE 4. MINCU, 1: — Tratat de dietetict, Bd, medical, Bucuresti, 1974, p. a17—120, 2, TRIFU, M.: Probleme actuale de biologie, Ed. did. ¢1 ped. Bucuregtl, 1978, p. 121. 3.00 ¢— Produsele stupulul-hrana, sdndtate, fru- musefe. Ed. APIMONDIA, Bucuresti,’ 1978, B. 133, ’ 4,**%— Cercetart nol in apiteraple, Ed. API- ‘MONDIA, Bucuresti, 1974, p. 188, 158, 127. Propolisul. Ed. APIMONDIA, Bucuresti, 1978, p. 4. 6. SCHELLER; S., SZAFLARSKY J. : Foerschung, 4, 1977, p. 989-890. 1, HEGENAUER, R.: Chemotaronomle der Pflanzen ‘Band. 6. Birkhauser Verlag, Besel und stutt- gant, 1978, p. 261-260, ArtznetmittelPREZENTE ROMANESTI PE TREPTELE CUNOASTERI' ALBINELOR 51 FUNDAMENTARI STUPARITULUI SISTEMATIC MODERN *) Shainta si practica stupicitului’ mo- dem contemporan se bazeazA pe nenu- marate observafii, experiente si cerce- tari in domeniul cunoasterii albinelor si activitafilos folositoare ale acestora, pe © serie de nascociri de utilaje pentru cresterea si intrefinerea lor tot mai co- respunziitoare, pentru o cit mai efi- cienti valorificare a produselor din al- bingrit, La toate acestea si-au adus _pretioase contribufii numerosi iubitori de albine, cercetatori si in primul rind un mare numér de pasionati ‘cresciitori de albine din toate {rile lumii, unii dintre ei mai pufin sau aproape de loc cunoscuti. Tati de ce autorul a considerat opo-- tuna prezentarea descoperirilor si con- tribufiei inaintagilor de pe meleagurile romAnesti in domeniul stiinjei si tehno- logiei de crestere si intrefinere a fami- liilo de albine in stupi sistematici, con- tribujii la progresul practicii apicole pe plan mondial. 1. IN DOMENIUL CUNOASTERU ALBINE- LOR, IDENTIFICARI SUBSTANTEI DE MATCA SI DESLUSIRIC_ COMUNICARILOR INTRE ALBINE Toan Tomici fondeazi in anul 1784 in oragul Caransebes, judeful Caras-Seve- rin, oe scoala romAneasci de albina- rit, In anul 1823, deci in urm& cu peste un secol si jumitate, publica si: difu- zeazi cartea sa de stuparit in limba rom&né — sczisi cu caractere chiri- lice — intitulat’ ,,Cultura albinelor sau invéipiturd despre tinerea stupilor in magatinuri pentru toate partile“, In fruntea recomandarilor date de el in aceast lucrace — cu deplind valabili- tate si in zilele noastre — arat& : »»~hrana albinelor cea mai placutA si folositoare iaste (este, n.a,) mierea cea curaté, adunat& cu osteneala lor...“ ‘*) Referat prezentat Ja cel de-al XXviT-tea Con- Bees International’ ai APIMONDIA, Grecia, Ate- na, 1979, ©. ANTONESCU Interdependenta dintre ,castele* care alcituiesc familia de albine si comuni- c&rile dintre albine au fcut si continu’ s& faca obiectul a numeroase investigatii in diverse fri. In lucrarea sa scrisA. in urmé cu 156 ani, I, Tomici evidentiazd (a pag. 17) identificarea substanjei de mated, confirmati stiintific abia in ul- timele decenii, intr-un mod realist si in- tr-un limbaj atragator : yMicosul er&itei (al matcii, n.a.) iaste al- binelor atita de plicut, ott se pare ch jale fara accla n-ar putea suflefi in simfirile lo= ; iaste mirosul acela asa de strabatoriu cA lipsind acela din licag sau in roi, indatd toate albinele se zgin- darese, se tulbura si incep in toate pir- tile cu mare griji ao cauta ; prin mi- os cunose iale cind iaste muma lor cu dinsele in roi si cind nu iaste‘. Referindu-se la comunic&rile dintre al- bine Ioan Tomici precizeazi in’ aceeasi Tucrare (la pag. 30), urmitoarele : »Din mai multe semne si lucruri ale al- binelor se poate cunoaste cd iale au intre sine fireascA injelegere (comuni- care, n.a.) si mare simtire ; c&ci numai una dintrinsele va afla undeva miere sau alti dulceati plicuta, aceea una viind acas&, spune celorlalte si indat& cu mai multe sofii (albine insofitoare, naa.) pleac& acolo“. 2. IN DOMENIUL UTILAJELOR DESTI- NATE RATIONALIZARIL SI MODERNI- ZAR CRESTERI $I INTRETINERI FA- MILIILOR DE ALBINE Ioan Piariu-Molnar, medie oculist si carturar transilvinean, a publicat in anul 1785, prima carte romfneasci de apicultura, (scrisA cu caractere chici- lice), intitulata ,,Economia stupilor“. In lucrare (la pag. 55) consemneazi — deci in urm& cu aproape doua secole — printre altele, folosirea de citre un 17crescitor de albine din localitatea Sadu de ling& orasul Sibiu a unor stupi din scindur’, prevazuti cu magazin si cu gratii separatoare din lemn. Contributii epocale la imbuniitiitirea stupului sistematic romanesc au adus dupa aceea Nicolae Grand (1837-1893), prin modificarea stupului oficializat (Berlepsch), G. Hermes (1874), prin nascocirea si popularizarea stupului ori- zontal ce-i poazt’ numele, R. Begnescu (1898) prin nadscocirea stupului vertical cu corpuri suprapuse, Al. Atanasiu-Al- bind (1916), prin nscocirea si populari- zarea stupului sau vertical cu rame inalte, C. Hanganu (1930), prin realiza- rea si difuzanea in tac a stwpului ver- tical cu. magazine, ing. V. Harnaj si dr. N. Romanescu (1948), prin realiza- rea si difuzarea in fara a stupului ver- vertical cu un corp si dou’ magazine, ajungindu-se astfel Ja tipurile de stupi standardizati si folositi in prezent in R. S. Romania. Prezenta gindicii tehnice romAnesti la nascocirea si modernizarea ‘stupilor sis- tematici este confirmata (Fl. Begnescu, 1925), prin aceea ci stupul imbunatatit de N, Grand a fost oficializat si reco- mandat in perioada respectivi sub de- numirea de stupul Berlepsch-Grand, ci stupul orizontal, neinchipuit si vehe- ment criticat (R. Begnescu, 1898) ca prea simplu al lui G. Hermes, poate fi consi- derat ,,tatil* stupului romAnese orizon- tal STAS 4170—53, stupul vertical al lui R. Begnescu (publicat de el in anul 1898) — bunicul stupului rom4nesc ver- tical cu 3 corpuri STAS 8128—68, pe cind cel imbunatatit prin strddaniile prof. dr, ing, V. Haraj si dr. N. Roma- nescu si alfii, nu este altul decit stupul vertical RA 1001, fabricat si difuzat in prezent in Romania ‘in zeci de mij de exemplare de Combinatul apicol A.C.A. Vestitul crescator de albine si propagan- dist apicol ban&jean Vichentie Schele- jan a prezentat (N, Iancoviciu, 1938) Ja Congresul apicultorilor din Germania si Austria, tinut la Salzburg (Austria) in 18 anul 1872, gratia separatoare metalica, plasmuit&, realizata si folosit’ de el cu ani in urma. E] nu gi-a brevetat inven- tia, In schimb a recomandat-o cu cél- dur& contemporanilor pentru a objine miere de calitate. Folosirea forfeit centrifuge la extractia mierii, Ulrich, in oartea sa intitulat& Curs de albin&rie“ (1902) consemneaz folosirea de c&tre unii crescdtori de al- bine din vestul {Ari a prastiei centrifu- gale de extragere a mierii. Un fel de ex- tractoc centrifugal de miere era folosit c&tve sfirsitul secolului al XIXea si de unii cresc&tori de albine novatori din judetul Braila. Teascurile romanesti de ceard, In Tran- silvania (com, Caianul Mic, judeful Bis- trifa-Nasaiud gi com. Sebeg, jud. Sibiu), in Muntenia (com. Draginesti si Stu- dina — jud. Olt, Ursoaia — jud. Vilcea, Colanu — jud, Dimbovita), in Bucovina (com, Cacica — jud. Suceava), in Mol- dova (com. Tansa — jud. Vaslui) si multe alte localit&ti, cresctitori. de albine progresisti, ramasi anonimi, realizeazA (dupa investigatii proprii prin secolul al XV-lea) vestitele teascuri firdnesti pen- tru extractia cerii din fagurii vechi si reviduuri de faguri, unice in felul lor in intreaga lume gi in prezent, prin efi- cienta lor ; obtinerea a cite aproximativ 95%) din continutul de céaré al aces- tora. 3. SELECTIA SI APARAREA SANATATIC ALBINELOR DE CATRE INAINTASI IN CONCORDANTA CU NATURA §I COM- PORTAREA ACESTORA FATA DE ME- “ DIUL INCONJURATOR Este bine cunoscut faptul cA in natura, unde albinele melifere s-au adaptat mi- nunat condifiilor de mediu,roiumile pa- ragese cuiburile vechi, mai exact — cuiburile in care au iernat familiile de albine mama. Roiurile se instaleaz& in- tr-o noua locuinta, unde clidese un now cuib, In anul urmator il par&sese si pe acesta, procedind in acelasi mod. Fami- lille de albine riimase in cuiburile vechi,care au faguri de culoare inchisi, dege- nereaz& fiziologic an de an, din’ cauza cresterii puietului in celulele fagurilor respectivi, tot mai vechi, tot mai strimte, mai pufin adinci si mai muit infectate cu ,siminta* diferitelor boli. Ca ur- mare ele ,,slabesc“, se imbolnivesc si pier mai devreme sau mai tirziu. Roirea si innoirea anuald a cuibului in naturé nu reprezenta oare supunerea albinelor la legea perpetuarii speciei gi totodata indeplinizea unei cerinte vi- tale de igienizare a locuintei lor ? Farii indoial& cresciitorii de albine de ieri, din {rile romAne ca si cei din alte tri, nu cunosteau lumea mictobilor, In schimb contra manifestirilor_acestora apirau s&ndtatea familiflor de albine, intzefinute tn stupi primitivi, prin crea rea unor condifii de igiend foarte apro- _Piate de ceea ce se intimpli mn natura, lata ce scrie in aceasti privinté medi- cul german A. Wolf!) care a stat in Mol- dova 16 ani pe la sfirsitul secolului al XVIF-lea : Bi (moldovenii, n.a.) recoltau in intre- gime stupii cei mai grei si mai puter- nici (familiile-matca din anul precedent na), de la care luau tofi fagurii cu mieve si ceara, precum si pe cei foarte slabi, de la care recoltau cantitAti in semnate de cear’. Opreau fn schimb pentru anul urmitor (pentru prisili, n.a), stupii de greutate si cu populatie mijlocie*, Acest ,obicei al pAmintului*, folosit si in prezent de crescatorii de albine care ined mai intretin albinele lor in stupi rustici, se justified intz-un singur mod : este economic ca pentru ,siminti sé fie oprite familii de albine din cele pri- site in anul respectiv, adic& din roiurile care au cuiburile cladite de acestia in noile adaposturi cu 2—3 luni in urma, cu faguri proaspefi, de culoare deschisi, avind celule nozmale, cu mi&tei tinere si 4) m : Beltrlige zu einer Statistleeh — Historischen Beschreibung des Funstenthume Molda 1, Her= ‘mannstad: (Sibiu, Romania, na), 1905, -p. so (cit. de’ Gh. Bartos, 1970). 4G. Antonescu : Igiena evibulut — vaza sanatafit atbinetor", revista’ Aplotiture (Romania), “nt. 12, doh. p. 12445, viguroase, cu populatii de albine cores- punzatoare pentru iarni ete, Ramiliile de albine imbatrinite, adic& cele opnite de ,siminji“ in anul precedent, cu fa gurii din cuib de culoare inchisé, care au celulele mai strimée si mai. putin adinci, generatori de stiri anormale (de- genezare fiziologic, boli etc), cele foarte slabe din diferite cauze printre care se gisesc — fireste — gi familii bolnave sau cu rezisten{i redusé la boli, trebuie scoase din productie’ si sacrifi- cate. Grija pentru igienizarea cuibului fami- liilor de albine in conceptia gi practica inaintasilo: cit si a unor contemporani (pufinii cresciitori de albine care tnci mai folosese stupi rudimentari) a mers mult mai departe, prin retezarea faguri- lor goi (din stupii primitivi) la incepu- tul primaverii, cu prilejul cescetarii tra- difionale a familiilor de albine, respec- tiv la 9 martie, Incontestabil, tehnologia folosité de ina- intasi ca mijloe de selectie si aparare a sintafii albinelor, nu poate fi reco- mandaté pentru practica apicold ac- tual’. Cu toate acestea, autorul folo- seste cu deplin succes aceastS tehnolo- gie si o recomand’ intr-o variant& nou: innoirea an de an si-in totalitate a fagurilor de cuib, fird sacrificarea al- binelor’), Se obfine astfel, in. plus si cite aproximativ 1 kg ceari-marfi pe an de la o familie de albine normali, ceea ce nu poate fi de neglijat in eco- nomia apicol contemporana, Far indoiala cd in stiinta si practica a- picola roméneasci din zilele noastre sint prezente si alte contributii ale inainta- silor si din pantea contemporanilor, care au fundamentat si stau la baza stupari- tului modern din R, S. Romania, ‘Toate la un loc reprezinta ca si in alte fini — un tezaur de cunostinfe si indemn la noi contributii, pe care tnviitatii si cres- citorii de albine respectivi le-au reali- zat cu posibilititi modeste, de dragul albinelor $i pentru progresul cresterii in condifii cit mai bune a albinelor, 19DATE ISTORICE ASUPRA RELATILOR APICULTURI ROMANESTI CU CIVILIZATIA GREACA* 2s. apiculturii pe teritoriul patriei noastre se pierd im negura timpurilor. Dovezi istorice foarte vechi citate de mai mulfi au- tori contemporani (C, L, Hristea 1978, Fi. Begnescu 1926, V. Tatomir 1970) atesta ch Jocuitorii spatiului carpato-dunSreano-pontic au ayul din vremuri stravechi statomice preocupiri im domeniul cresterii_albinelor. Cea mai veche mentiune istoriograticd, des- tul de des folositi de cvasitotalitatea celor care pun un capitol de istorie apicolé la in- eeputul luerarilor lor de apicultura este aceca a lui Herodot, un invdijat grec, nascut in anul 484 fen, la Halicarnas in Asia Micé. ‘Acesta, socotit pirintele istoriei, in Cartea a V-a a operei sale intitulata ,,Istorii* sorie : jLoeuitorii din Tracia mai spun cA finuturile Ge dincolo de Istru (Dunire) sint ocupate de albine si din cauza acestora oamenii nu pot merge mai departe. Pentru perioada antica existé mai multe re- feriri legate de apiculturé noi insi ne vom opri asupra a trei autori, destul de cunoscufi de specialistii in stiinje istorice, Din cite cu- noastem, relatarile acestor autori n-au fost utilizate’ integral intr-o Tucrare romfneascé sau striind despre apicultur&, intilnindu-se uneori citéri fragmentare, incorecte si chiar denaturate. Primul autor — tot un grec — POLIBIU, care a trait intre anii 200—118 fen, intt-una din cirfile sale denumite-ca si in cazul lui Herodot — ,,Istorii" (Cartea a 1V-a, 30,4) scrie: ,In privinta celor necesare vietii, tinuturile pontice ne dau vite si sclavi, in numér foarte mare si de o calitate mar- turisita de tofi ca excelenti. Dimtre artico- Jele de lux, ne procuri din belsug miere, ceart, pesle srat, In schimb primese din prisosul regiunilor noastre ulei si tot felul de vinuni“. Mai tirziu, la un alt istorie — STRABON — care a viefult intre anii 63 fen, — 19 en. — in Cartea a VII-a din opera sa ,,Geografia* gisim urmitorul text referitor la traci : ,,Po- sidoniu, afirmA c& misii (luptatori ai tracilor nn) se ferese din cucemicie, de a minca vietifi, sl iaté deci motivul pentru care nu se ating de carnea turmelor lor. Se hr&nesc ins& cu miere, lapte si brinz4, ducind un trai linistit pentru care pricind au fost numiti ntheosefi si ,capnobati". Aceste dous cuvinte %) Referat prezentat Ja cel de-al XXVII-lea Con- gros International al APIMONDIA, Grecia, Ate na, 1979 20 E. TARTA Instimtul de cercetfiri pentru apleuttura Insemnind pe romaneste adoratori ai zeilor, respectiv cei care se hréinese numai cu aer. In sfirsit, un al treilea autor antic asupra cdmuia ne oprim este CLAUDIUS AELIANUS, care a trait in Italia, la Peneste si care in lu- crarea sa ,,Despre animale‘ elaborata intre anil 211192 fen. serie in cartea a-II-a: Am aflat dintr-o anume lucrare ci exist al- bine in Scitia si cA nu le pasi de frig. far scifii nu duc misilor de vinzare miere straind ci din partea locului si faguri de la ei*. Ce dovedese aceste referiri ale autorilor an- tici citafi? In primul rind existenta albine- lor pe teritoriul nostru — constatare la care se opreste Herodot evident printr-o exagerare, In al doilea rind, autorii greci Polibiu si Strabon ca si romanul Claudius Aelianus — care neindoios s-a aflat sub puternica in- fluent a culturii grecesti din bazinul medi- teraneean — atest cA mierea era freevent folosit in alimentajia locuitorilor teritoriu- lui actual al Roméniei. In al treilea rind este precizat rolul mierii si al cerii ca arti- cole de comert in cadrul unor schimburi in- tre localniel sau intre ei si vechii greci care in acele vremuri indepiirtate {gl intemeiasers colonii pe litoralul pontic. Fafa de atitea do- vezi istorice epigrafice de necontestat ale manifestirilor indeletnicirilor apicole din pe- rioada anticd, am considerat c& nu se poate ca pe teritoriul patriei noastre si nu existe gi alte vestigii care sa ateste pregenfa unei susfinute activita{i proprii albindritului, St&ruinta cu care am c&utat aceste dovezi ne-a fost rasplatita astfel incit investigatiile ‘noastre s-ar putea numi fmuctuoase. La Muzeul de arheologie din Constanta, ora -port la Marea Neagré, cane fn antichitate a fost 0 colonie greacé cu numele de Tomis, am gasit expusi o frumoasi amfora greceas- c&, descoperité in anul 1972 la Mangalia, tot © colonie antici greacé cu denumirea Cal- latis. Ce are deosebit aceasti amfora dataté din secolul IV—IIT fen, comparativ cu a celor- lalte, capacitatea de 4—5 litri sensibil egala cu cele din imediata ei vecinatate, expuse fn aceeasi vitrina. Noutatea, ineditul acestui antic vestigiy arheologic al unor vremi de- mult apuse nu const& in pldcuta forma artis- ticd’ — cum numai grecli antici stiau s-o dea celor mai.banale obiecte utilitare — ci inmarcajul evident aflat pe o toarté.a vasului. Desiul de pregnant pe una din. toarte se gi- seste imptimata in melief o stampilA drep- tunghiulara care atest provenienja thasiana, printr-o legend& pe dou’ rinduri grafiaté cu literele vechiului alfabet grecesc. Astfel, pe rindul de sus se distinge cuvintul (NICODEMOS) — numele proprietarului co- merciant, iar pe cel de jos (THASION) — ‘Thasos — numele portului grecese situat in Dardanele. Intre aceste dou rinduri, inchi- zind sigiliul, apare foarte clar simbolul : 0 albina. Desigur, avind in vedere dimensiunile reduse ale sigiliului — lungimea 3,5 cm ‘si lafimea $ cm — descifrarea ar fi fost greoaie {Ard ajutorul_cercetdtoarei muzeografe, Livia Buzoianu. Cereetind in biblioteca muzeu- lui citeva lucrari de referin{a intre care: »Importul amforelor stampilate la Istria® de Vasile Canarache, Editura Academiei, Bucu- resti, 1957, ,,Les timbres amphoriques de ‘Thasos* de Antoine et Anne-Marie Bon, Pa- ris, 1957 si un catalog in limba englezi am gisit reproduse mareaje asem&nitoare cu albine .pe alte 12 amfore sau fragmente de’ amfore descoperite in porturile _gre- cesti _Thasos, Chios, Sinope, Heracleea, Rho- dos, Pontica, Heghesipolis si Nauson, toate avind aceeasi datare : secolul IV—III ie.n. De altfel, in depozitul muzeului s-a descope- rit fragmentul unei toarte apartinind altei amfore din Thasos avind de asemenea in centrul sigiliului o albina. In sfirsit, de curind, la Albesti, o Jocalitate ling’ Mangalia — Callatis, unde se aflA un santier arheologic s&piturile au dat la iveald o amford, de data aceasta cu o stampilA circular, avind drept simbol central o albin§ in jurul céreia se afl seris numele proprietarului (ATENIPU). Datarea acestei amfore este penioada anilor 320—200 Le.n. si, dupa toate aparentele pro- vine tot din portul Thasion. Toate aceste vestigii arheologice dovedese cu prisosinfi ci intre amforele . stampilate provenite din Grecia antic&, cele cu simbolul albina detin un loc de seama gi c& alegerea albinei drept simbol sa ficut din doud mo- tive clare si anume : 1. Albina era bine cunosouté vechilor greci ca $i dacilor si deci si colonistilor — stabiliti pe litoralul Pontului Euxin unde in mod cert se cresteau albine — reproducerea detaliilor morfologice externe ale insectei fiind sur- prinzator de exactd 2, Comerful cu miere era infloritor in acea perloada, asa cum relateaz in scrierile lor autorii citafi mai fnainte, foarte _ pro- babil c& amforele mareate cu albine serveau exclusiv la transportul mieri! pe mare din teritoriile riverane pontlce spre alte teritorii cu. care localnicii intretineau relafii comer- ciale ample gi diversificate, In spatiul de constelatie a civilizatie! anticei Blada era cuprinsa astfel si zona litoralului nostra care, in acest mod, se racorda puternic la influen- tele binefficdtoare si civilizatoare ale culturii mediteraneene prin intermediul coloniilor grecesti, elementele acestei culturi avansate penetrind adine in teritoriul sud-est euro- pean. O alta marturie istoricd, ce ne-a suscitat in- teresul si pe care vrem s& v-o prezentam se refera la o perioadd a evului mediu tim- puriu — secolul al XIV-lea — perioad& pen- tru care, din investigatiile noastre, nu au re- zultat pentru aceeagi zond — Dobrogea si re- giunile fnvecinate — date istorice prea bo- gate. Este indubitabil stabilit cA mai ales in secolele XIII—XIV atit genovezii cit si ve- nefienii — acesti cérdusi ai marilor — efec- tuau un comert deosebit de avantajos in cele dou puncte comerciale de valoare exéep- fionalA care au fost Kilia cu vechea denu- mire Licostomion si Cetatea Alb’ — Thyras, Prin aceste puncte situate la gurile Dundarii treceau doud mari drumuri transcontinentale, Primul traversind Moldova lega, prin Ceta- tea Albi, Marea Baltic& cu Bazinul Pontic iar cel de al doilea, prin Kilia, lega — desi- gur twaversind Tara RomAneased — Europa Centrala cu {rile de civilizatie greoo-bizan- tind si meditenaneeand. Aceste dowd porturi erau frecvent vizitate de negufitorii genovezi care Intr-o vreme le gi st&pinisera din punet de vedere politic. Aga se face cA in arhivele genovere exist documentul despre care vom vorbi. Gravele dificultati {ntimpinate de imperiul bizantin au conditionat sporirea preocuparilor legate de asigurarea aprovizionarii cu hrand a capitalei — Constantinopoleos — mai ales in ultimele secole din crepusculul existentei sale, Aceste aspecte au facut deja obiectul unor lucréri de bizantologie bine cunoscute celor preocupafi de epoca respectiva. In para- lel, s-a pus in evident contributia deosebita pe care economia teritoriului romanese a adus-o la aprovizionarea Constantinopolului in epoca bizantin si chiar mai tirziu dupa cucerirea lui de ciire Mahomed al II-lea, pind in secolul al XIX-lea. In linii mari, tabloul este deci conturat definitiv, pe viitor ramin de precizat unele detalii, astizi insu- ficient clarificate. Descoperirea unel noi surse documentare datatd din secolul al XIV-iea ne ofera ocazia de a putea si relevim citeva as- pecte Necunoseute legate de aportul romfinese Ja aptovizionarea cu hrand a Bizantului, 21Meritul de a fi descoperit ,,cel mai important dosar cu acte private care ne-au parvenit din timpul Romaniei _medievale“ {i revine cercetatorului francez, Robert Henri Bautier, lucrare din care citim, fiindu-ne comunicata de Octavian Iliescu, directorul Cabinetului de numismaticd al Bibliotecii Academiei Repu- blicii Socialiste Romania care a prezentat pe aceasti tem& un foarte documentat referat la al XII-lea Congres de Stiinte Istorice de la Viena. Documentul la care ne teferim este un re- gistru notorial finut la Kilia in anii 1360— 1361 de cdtre notarul genovez Antonio de Podenzolo. Acest registra — sau mai bine zis fragmentul pastrat astizi la Arhivele Statu- lui din Genova — Italia — contine un nu- mar mare de acte notoriale datate fn onagul danubian de la 25 octombrie 1360 pind la 9 iynie 1361. Actele pastrate sint, in totalitate, contracte de Grept comercial si maritim, Cea mai mare parte reprezinta scrisori de schimb (cambii in limba italiana, 33 de acte) ; existi de a- semenea nigte acte de vinzare (29) ; mandate (12) ; preturi (7) ; contnacte de societate (4) ; de transport maritim (inchirieri de vase, 4 acte) ; de localizare a imobilelor (2) ; ulti- ma categorie cuprinde unele recipise (7). Lectura lor ne ofer& o imagine veridicd asu- pra intensei activita{i economice desfiiguraté pe malurile Dunarii inferiore in mai putin de 8 luni, Prin multitudinea si varietatea contractelor pe care le cuprinde, prin infor- matiile de ordin istoric si economic pe care le releva, registrul notarului Antonio Poden- zolo ni se pare de un interes foarte mare. Referirile la apicultura, respectiv la comer- ful cu produse apicole sint anterioare celor care apar pentru prima data in actele si do- cumentele cancelariilor domnesti din Jara Roméneasca (1374) si din Moldova (1407). Printre produsele comercializate : griul, sarea, pestele, lina si vinul, in registrul notarului enovez mierea si ceara detin locurile doi si trei imediat dup’ griu care ocupa locul inti. Apar frecvent numele unor negustori greci ca de exemplu : Ianis Zapos, Janis Francopo- Jos si Ianis Vassilicos domiciliafi in Adriano- pole avind centrul de afaceri in Constanti- nopol. Prin documentul din 27 aprilie 1361, Marino @Isola declara cé a primit din partea geno- vezului Antibre d’Opizzi de Monelia o anume sumi de bani, obligindu-se a-i livra in schimb, in termen de trei séptamini, 8 can— taria de miere. Precizim ci este vorba de o unitate de masur& a greuti{ii, cantarium-ul genovez find egal cu 150 libre genoveze a- 22, dick 47 kg 512 g o libré (150X316,75 g= 47,512 ke), deci in cazul de mai inainte era vorba despre peste 380 kg miere. In registru s-au pastrat ined 4 contracte care au ca obiect eumpdrarea de miere in cantitate de 118 1/2 cantaria ceea ce inseamma in echiva- lent 5384 kg 693 g, deci o cantitate destul de mare. Cumpiratorul acestor mai mult de 5 tone de miere era un locuitor din Kilia, armeanul Sarchis care exporta marfa pe pia- fa din Pera, la Constantinopol, Ceara, un alt produs de baz al apiculturii, facea si ea obiectul a numeroase tranzactii comerciale incheiate la Killa In vederea ex- portului. De fapt, in timp, ceara verde roma- neasci cu calita}i deosebite isi cistigase un. binemeritat renume fiind cunoscut& sub denu- mirea de cear& bogdanici de la numele unui domnitor moldovean — Bogdan. Mult& vre- me palatele Constantinopolului ca de alt- fel si cele din alte ari ale Europei au fost iluminate cu lumindri confectionate din a- ceasti ceard, sustinindu-se cA prin arderea luminailor in inedperile respective aerul de- venea parfumat si purificat, probabil datorita propolisului care intra in améstec cu ceara. Intr-un act din registrul notarului genovez, la 2 februarie 1361, Ian Cogina, locuitor din Kilia declara ci a primit o suma de bani in aspri de la Gioffredo Marocelo, cetitean din Genova, susfinind sareina prin care se obliga s4-i livreze la 1 mai urmator datoria de un cantarium si jumatate de ceard, deci peste 11 kg. Contractele inregistrate a 8 si 24 aprilie 1361, arat&é c& acelasi negustor genovez des- Pre care am vorbit anterior, Antibre d’Opizzi de Monelia era de aceasta dati cumpardtor a doua cantaria si jumatate de ceari, adic& 118 kg 779 g, vinzatori fiind, niste locuitori din Kilia, Contractele datate la 17 februarie, 11 martie, 2 si 6 aprilie, 4 mai 1361 indicd un singur pl&titor : este vorba tot despre armeanul Sar- chis din Kilia care cumpira in acelasi timp cantitaji importante de ceard. Este evident c& mierea, ceara, ca de altfel si vinul ce apar in tranzactiile comerciale pro- veneau din Dobrogea septentrionali, regiune acoperité im acea vreme de paduri si vii bi- necunoscute, Sarea provenea din salinele de la Ocnele Mari din Oltenia, cerealele si lina din zona meridional a Moldovei. De altfel, toate produsele care apar in actele notoriale sint cele traditionale obtinute pe bogatul teritoriu romanese care crea un ex- cedent ce fiicea posibild aprovizionarea sud- estulul european inc din perioada anti Desi exist si alte documente interesante le- gate de comerful acelor locuri si acelorvremi, noi nu am mai intilnit menfiuni re- feritoare la apiculturé in izvoarele istorice strdine venite si arunce 0 putemica gi con- yingitoare lumina asupra trecutului nostru indepartat. Asta nu inseamnd deloc ci ele nu vor fi existind i ch cercetari ulterioare atit in arhivele Genovei, a Republicii San- Mareo-Venefia — in arhivele Atenei sau a altor orase din Republica Eleni nu vor da Ja ivealé asemenéa marturii. Un sir de investigatii personale ne-a permis descoperirea unor documente inedite cu re- feriri repetate despre apicultura, Documentele emanate din cancelaria dom- neasei a Tarli Romanesti provin din perioa- da fanarioté. Perioada fanarioti din secolul XVill-lea este astfel denumita pentru ca in acei ani principii — domnitori in Moldova, $i Tara Romaneasea au fost greei, unii func- {ionari ai Portii Otomane, provenifi din car- flerul Fenar al Constantinopolului denu- mit de turei Istambul. In sase hrisoave (de- crete) ale unor principi domnitori fanarioti din Tara Romaneasea : Mihail Racovit’, Mi hail Constantin Sufu, Alexandru Ipsilante si Alexandru Constantin Moruzzi, care au dom- nit succesiv in perioada anilor 17531799, se fixeazA dreptul de existenffi al Bisericii evan- ghelice lutherane a comunitifii sasilor din Bucuresti. Intre alte multe precizéri si multe prevederi din aceste hrisoave se spune ci cei 100 de stupi aparjinind bisericli vor fi scutiji de dijmirit — 0 forma de impozit pe Venit. Aceste scutiri repetate de impozite ne m® apar singulare intr-o epoca earacterizati printr-o mulfime de taxe si impozite perce- pute de o fiscalitate spoliatoare si neindurdi- toare. Principii domnitoni fanariofi say do- vedit generosi fata de sagii stabilifi la Bucu- resti, sasi care s-au ,molipsit" printr. transfer al preocuparilor de pasiunea albini- i ritului invétind romani. Hrisoavele grafiate cu literele vechiului alfa- bet cirilic cu splendide miniaturi si vignete viu_colorate cu semnaturile autografe si pe- cetile-sigilii ale principilor sint pistrate as- tai la Biserica Evanghelick Lutherani din apicultura desigur de la Bucuresti, intr-o superb’ map& de marochin verde adipostit’ intr-un impunator seif, Toate aceste dovezi istorice atest’ pe de o parte continultatea stuparitulti pe ‘meleagu- rile Roméniel din cele mai vechi timpuri iar pe de alta parte ce, in cadrul relatiilor com- plexe ale grecilor cu locuitorii __patriei noastre, apicultura apare destul de frecvent, Vechimea si importanta ei fn sfera relatiilor economice si sociale ne apare intr-o lumind clarii drept 0 preceupare statornicA a unui popor harnie, priceput si inteligent care in- totdeauna a stiut sd valorifice din plin con- difiile ce i le ofer’ o natura generoasi si fa- vorabilé apiculturii. sAPICULTUR "INTRE POPULARITATE as! PRESTIGIU Opin A Prof. €. MELICA Sica este popular, desigur.Toaté lu- ™ mea stie ce poate albina, tofi au vécut stupl, Mau mincat miere. Dispunem de o apiculturd mavansatd, cu premise de a-si mari conside- rabil potentialul. Numai cd de ta o zt la alta, albindritul de orice profil inregistreazé unele mderegléri. Nu le mai enumerdm pentru ca in general ele se cunose, Cauzele? Prin na- ™ wura ei, apicultura n-a patruns in preoeupdri- Wile maselor, Ea a@ rimas o atractie dulce, cu m infepdturi dureroase, o indeletnicire accepta- ta $i indrdgitad de unti amatori, de apicultori @ profesionisti, de oameni de stitata. Ca bunurile apicole au inceput sé product senzafii de cind s-a creat 0 noud disciplind — apiterapia — este un fapt pozitiv gi sem- nifieativ. Cu albinele au yn rot important tn agricul- m turd pe temeiut poleniztrit plantelor entomo- file cultivate, este o realitate gi tned una “care in ultimut timp preocupd pe specialisti, MLegat de aceasta am citit recent ci in Ame- rica niste cercetétori, considerind cd albinele se impufineazd din cauza practicdrii chimi- Marit tot mai intense in apiculturé si deci mnar mai putea face fati polenizdrli unor m Plante, incearcd sé domesticeascd si dect si introduced in loe o musculifa nemeliferd, bund polenizatoare. De necrezut, rat! Ce e de facut la noi pentru a reda api. culturii elanul, rolut si prestigiul pe care i © merit ? Se impune 0 integrare mai ampli, mai adincd 4 apiculturit in viata publicd, in societatea m N0astra socialist : un sprijin mult mai sus- finut pentru difuzarea temeinict a apicul- M turit intr-un ritm si mat rapid pentru eq fie~ care C.A.P.. fiecare intreprindere agricolé de stat s@-si dezvolte sau sd-sl infiinteze si sé Mintretind o stupiné cu plan de productic, sub Mcontrolul si réspunderea cadrelor de specia~ litate. Aceste stupine ar putea fi profilate in principal pentru polenizarea suprafefelor cull. ® tivate cu plante entomofile. M Ministeral Educatiei si tnvatamtntutut const- mderim cit ar putea fi la fel de interesat pe inte educativé : elevit si studentii ar puter Minvaya $i de ta albine ce tnseamné a munci mordonat si spornic. Fiecare scoald, mai ales in ‘mediul rural, indieat ar fi sd posede cite Mo stupind condusit de profesorul de agricul. miurd. O bund parte din productia de miere ww % putea fi distribuitt elevilor meritoril : un stimulent foarte pretios pentru micii sau mai 23marii apicultori in devenire. Exemplul de munca neobositd si de eficientd a albinei sd figureze in imagint si texte tiparite corespun- zatoare, pe virste scolare, incepind cu inva- famintul pregcolar gi pind la facultdtile cu tangenta apicold. Societatea dispune acum de o noud pirghie pentru intretinerea stinditdpli oamenilor apiterapia. Se mai constaté inst ct unit far ‘macisti, unit medici cu profil uman sau chiar veterinar au cunostinfe foarte vagi despre produsele apicole. De aceea, considérim cd ar fi util ca studentit facultdfilor respective sé aibd la indemind, in perimetrul institutiei, stupine in’ care sé pund in practicd cunostin- fele despre albine predate la cursuri. Astjel vor putea cunoaste pe viu valoarea si ‘mijloacele de folosire a produselor stupdresti in terapia umand gi veterinard. Nu este vorba de a pdtrunde in amanuntele teoriei gi practicii apicole, ci de a se aduce lumind $i atasament faté de albine si de pro- dusele lor. Revista de apiculturd are un rdsunet limitat prin tirajul stu si este un organ de uz intern destinat stuparilor. Dar si publicul din afard este interesat si curios sd afle cit mai multe lucruri despre albine. De aceea considertim ci dacd stupdritul ar fi ‘mai intens popularizat de citre ziarele gi re- vistele de mare tira}, de revistele pentru co- pii, de emisiunile de radio si televiziune sau prin diafilme, diapozitive, filme de scurt me- traj, in gcoli si chiar in cinematografe, si-ar cistiga si mai mulfi adepfi $i mai mulfi sus- tindtori. Problemele apicole sint dezbdtute in anotim- pul rece, in cadrul restrins de mast pentru incepdtori si avansayi. Sugerdm ins ca $i pe calea preset sau a afiselor s& fie lansate in- vitatii $i iubitorilor de albine $1 consumatori. lor de produse apicole pentru ca acestia sé participe la audierea unor conferinte care ar putea fi organizate de citre fillalele A.C.A. judefene in colaborare si cu alte organe lo- cale interesate, in tot cursul anulul. S-ar putea astfel realiza popularizarea gi mai lar- 9d a efectelor si a utilitéti: produselor api- cole in alimentafia oamenilor,.in apiterapie ete. pentru atragerea in rindul nostru gi a acelora care ne sint doar simpatizanfi sau consumatori de miere. Acum, presupunind cd finalizarea acestor de bateri si impliniri sub toate formele ar duce in timp la rezultate coneret pozitive, ne pu- tem intreba cum ar ardta atunci fizionomia apiculturit noastre?—* Mai inti s-ar inmulfi numarul familiilor de albine gi al stuparilor in fara. Lucru impor- tant. Ca urmare produsele apicole vor fi sporite cantitativ si va creste nivelul lor calitativ. até asadar gi un aspect important si pentru comerful de stat. Medicul veterinar, cunosedtor in apiculturd, va constitui o ga- ranfie cd bolile albinelor vor face mai pufine ravagii in stupine. Evoluind printre albine, elevii si studentii vor Tua contact direct cu calitdfile prover- biale ale acestei insecte insusindu-le si in viata lor de al cu zi: solidaritate, harnicie, pricepere, prevedere, sacrificiu. Necesitatea protejérit sectorului apicol va fi un argument in plus im lupta pentru depo- Iuarea mediului inconjurator. Deci este de notat o consecinté foarte im- portanté pentru apicultorii de toate categori. ile : et vor activa linistifi im stupind, aldturi de ei functionind si prisdct de a céror secu- ritate réspund ingineri agronomi, medici vete- rinari si profesori de agriculturd, Astizi nu se mai poate considera apicultura ca 0 preocupare minoré cl, dimpotrivd, albi- na ar putea ca prin produsele sale de mare interes si rezolve tot mai numeroase aspecte legate de sinitatea oamenilor, Si apoi, sd refinem ct agitatia extinsd in fel si chip in jurul albindrltului ar putea determina nu nu- mai rezultatele economice pozitive, dar $1 pe plan social s-ar crea in jurul apiculturit, ‘un interes tot mat general care ar polariza st folosirea efictentd, frumoast, pldcutd si utild a timpulut liber a tot mat mulfi amatori fn practicarea albindritulut. PLETAL ATUL AULA ELLA TODA NADU APICULTORI FOTOGRAFI AMATORI ! ‘Trimite{i pe adresa noastr’ pentru publicare in revisti cele mai reusite fotografii apicole realizate de dvs. : REA INTERIORULUI REVISTEI ; — DIAPOZITIVE COLOR PENTRU dreptului de autor. rer to . — ALB-NEGRU CU CONTRAST STRALUCITOR PENTRU ILUSTRA- Fotografiile si diapozitivele publicate va vor fi remunerate conform Legii A FI REPRODUSE PE COPERTA. : ‘ Fata seal a nek Nis oA AlRecensimintul anual al ani- malelor domestice Ferien cel, conte piercer toca Peecemareeeges ea! peptone Se en aa i eeeecetbeatecoas ey eu eee i Becta sesue0 0 Gantt Detccegiais, asictis Bee citar a lattes Se aerate, Scene oe See SE aia sede seen es Gama, cea Beet Mesias, areas 8 SoiiMae eas See, Soey Sea te ne Sietata Tran an ge perspectiva, in scopul plani- Sadie soreiaitaia a, 2, Seranadt Senge se SUntiaict eiecar a seas Setar, Sram gL gees Sa ae See Sein Sates ce led” Main, "astictee 2 Soe he cae sinless aus. a ae | eae fale, Porta” Sa ara, See on he Png toe i ae ete 8 “Giahasl ah "ear oe Inyafimint seral organizat Ia liceul agroindustrial Bineasa ou specializare in apiculturi — sericiculturs In baza tegii mvdtaminatus ar. 2811979, iq" ttoeul agroindustrial Bdneasa-Bucurest!, au fost orga- Mzate tn acest’ an eursurt serate fn iret etape a ette 10 zile pe flecare trimestru, pentru. and geolar 1079/1980, ta “treapta “I-a Glaseto a 1X

Você também pode gostar

• Apicultura 1987 01

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 01

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1987 11

  

  Documento34 páginas

  Apicultura 1987 11

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1987 12

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 12

  Apicultorul

  100% (1)
• • Revistas
  • Podcasts
  • Partituras
• Apicultura 1987 09

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 09

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 08

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 08

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 10

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 10

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 02

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 02

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 03

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 03

  Apicultorul

  100% (3)
• Apicultura 1987 07

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 07

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1987 06

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 06

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 04

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 04

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1987 05

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 05

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1988 01

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 01

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1988 11

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 11

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1988 02

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 02

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1988 09

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 09

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1988 12

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 12

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1988 10

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 10

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1988 06

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 06

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1988 07

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 07

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 04

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 04

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1989 05

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 05

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1989 03

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 03

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1989 07

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 07

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1989 08

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 08

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1989 06

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 06

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1989 01

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 01

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1989 02

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 02

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1985 01

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1985 01

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1985 09

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1985 09

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações