1 NOIEMBRIE 1979Revistd lunard de stiinfa i practicd apicold editata de Asociafia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista Romdnia SS SS Anvul LIV * or. 11 % noiembrie 1979 Cuprins Jn Intimpinarea Congresului al X1I-lea al Partidulul Gomanist Roman, Prin muncd rodnicf apicultorit isl fealizeazk exemplar sarcinile angajindu-se ‘term th Tndeplinirea ‘Inainte de tecmen a actualulu cineinal == 1 Vv. HARNAT Otientéri actdale privind productia stupilor fn R, Ss. Romania 3 E, MARZA ‘Apicultura in R. S. Roménia 1 vasiliea CIOCA gi N. PETRE In centrul atentlel Combinazulut apicol Valoritiearea superioard a produselor apicole n Blena PALQG gi Filoftela POPESCU Istitutul de cercet€rt pentru upiculturi a zeallzat: Bxpieven", un now produs medicamentos tominese Su venin de albine 18 Mihaela SERBAN Fiimul destégurisi Congresulu, International al ‘XxVUi-lea al APIMONDIA 35 ‘Tr, VOLCINSCHI Prezente si guocese roménegti ia Atcna, EXPO-API ‘9 — 0 wadifie a cont ‘APEMONDIA. a 2. VOICULESCU Impresii privind practica epicoll din Grecia 2 5, TARTA, itinerarii apicole gi turistice in Grecia prilejulte de Congresul APIMONDIA. ey DOCUMENTAR APICOL a DE VORBA CU CITITORIT a ‘TIMPUL PROBABIL cop. HI Sntdm onal 6 Brot, de. ing Carnatvonal de fs Goug) ; Drot. de, Peso Giscursul ineugural al congrenulil dr) said (planare de deichidere a congresuiul (Jos). Soperta IV; Grupurt de aploultorl |romint visting GE2E hone din Grecia (ous) ; prot, de, tng, V, HARNAS, SrGjotinae “APnCONDIA. _ G. Selianachis, Sregeaintee Brevediniae oouind eC." Tavaridis, ministrin "aajunct at Sgagutuel din Grecia la ¢Ateroa et Inaugurals SESOUAPI °7" onijioe) ; grupant de apicultort roman tn See Ctie! documentare ‘edeemiats ia Naphiis Gta) ot le Scene (ar). Foto: AH. —_—— Emblena cell de-al XXvil-lea Congres V. HARNAS, preaidiui COMITETUL Nis Pregedinte: Prof. ar. ing. V. HARNAT Vicepregedinte: Dr. ing. STELIAN DINESCU Ing. NICOLAE FOTE Dr. ing, ALBINEL HARNAJ Prot, dt, BUGEN MURESAN Prot, COSTACHE PAIU Secretar: Ing, BUGEN MARZA Membri: ‘VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR. ON GRAMA. ALEXANDRU MARCOVICI ing, AUREL MALAIU TULIU GRDUG Ing, STEFAN SAVULESCU Conf, dr. ing. LIA CARMEN SPATARU Ing, TRAIAN VOLCINSCHI Pregedinte: Ing, NICOLAE FOTI Membri: Ing. CIOLOA ION, dr. ing. CLRNU JOAN, dr. ing. HARNAJ ALBINEL, IUIESIU NICOLAE, ing. IONESCU TRAIAN, prof. dr, MURESAN EUGEN, ing, SAVULESCU §TE- FAN, dr, SIRBU VALERIU, VOICULESCU —Zaharia, _ ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV ILIE (ced. get). * Redactia__si__administrai COMITETUL EXPCUTIV AL . ASOCIATIEI CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN RB. S. ROMANIA @ Str. Julius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ ‘Tel.: 12.37.50 @ Cont vir. 4596014 B.A.LA. filiala judejul Ifov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei, Abonamentele se primesc prin cercurile si filialele A.C.A. @ Cititorii din strdin&tate cate doresc si se aboneze la evista noastra se pot adresa intreprinderii pILEXIM* Depactamentul ex- port-import presi Bucuresti, str, 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 198-187 telex 11226.jn intimpinarea Congresulul al Xll-lea al P.C.R. PRIN MUNCA RODNICA APICULTORI! $1 REALIZEAZA EXEMPLAR SARCINILE, ANGAJINDU-SE FERM [N TNDEPLINIREA [NAINTE DE TERMEN A ACTUALULUI CINCINAL jl. viata politic’ a fiirii noastre Congre- sele Partidului Comunist Rom4n se inscriu prin rezultatele obfinute in dezvoltarea Rominiei ca evenimente de maxim’ impor- tanta. Ele polarizeazi in cel mai inalt grad inferesul membrilor partidului, al _tuturor oamenilor muneli, care vid de flecare dati in forumul suprem al comunistilor izvorul unor idei generatoare de progres si buni- stare pentru patrie, pentru fiecare dintre noi. Intreaga perioad’ de pregitire a congresului se constitue intr-un minunat prilej de ana- lizi ampla, aprofundati, multilaterald, a ac- tivitatii desfigurati de organele gi organiza-~ tiile de partid, de stat gi economice, de or- ganizafiile de mas% gi obstesti, de citre in- fregul popor, pentru infSptuirea hotdririlor Congresului al XI-lea si Conferintei Natio- nale ale partidului, a Programului de fiurire a societitii soclaliste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism. Intimpinind cu rezultate deosebite marele fo- rum al comunistilor, organizafia noastri si prin ea tofi apicultorii patriei, isl sporese e- forturile indreptate spre imbunatatirea acti- vitafii tehnice, economice, pentru transpune- rea in viafi a planului cincinal precum si a celorlalte programe elaborate de partid pentru continua dezvoliare a patriel si ridi- c&rii bunistirit intregului popor. In centrul activitifii acestora sti realizarea inainte de termen, in intregime, si la para- metri calitativi superiori, a planului pe anul in curs precum si a programului suplimentar. Dac& vom analiza succint sarcinile ce au re- venit organizatiel noastre in acest cincinal din planul national unic de dezvoltare eco- nomico-sociali a Rom4niei in perioada 1976— 1980 vom remarca c& acestea au fost reall- zate in mod ritmic atit ca volum cit si ca structuri, evidenflidu-se depisiri substanfiale Ja toti indicatorii. Astfel filialele judefene ale A.C.A. au reali- zat si depasit anual planul de preludri din contractiri si achizifii de produse apicole, precum si depisiri substantiale ale planului de desfacere. Anual s-au achizitionat impor- tante cantitafi de miere, cear&, polen, lipti- gor de mated, propolis etc. care au intrat in fondul de stat si care au asigurat realizarea. exemplara a planului de livriri de mirfuri la fondul pietei si a sarcinilor de export ale asociafiel. Dinami¢a realizirli planului de preluari din contractiri si achizifii precum gi a planului de desfacere de cAtre filialele judefene ale Asociafici Crescitorilor de Albine din R. 8. Roménia in perioada 1976—1979 este redati in tabela de mai jos, in %, 1979 Planul de: 1976 1977 1978 Preli- oninat PRELUARI DIN CONTRACTARE SLACHIZIFR 10891081 01,2, 108,2 DESFACERE CU AMANUNTUL 1248 UG 326. 1,8 PRODUCTIC INDUSTRIALA 1034 108, 110.2 306,7 eXPORT wrt in Liga tons In anul 1979 planul de prelu&ri din contrac- tari gi achizi{ii a fost realizat si depasit inc’ de 1a data de 30 septembrie in proportie de 106,2 % estimindu-se ca, pind la finele am lui, depdsirea s& fie si mai mare. Cantitatea de miere achizifionati peste plan de filialele noasire judefene va depisi in acest an, care n-a fost din cei mai favorabili pentru apicul- tur, cifra de 400 tone, far cantit&file de ceard si de polen intrate peste plan la fondul de stat se vor situa in jurul elfrelor de 160 000 kg la ceara de albine si respectiv 30000 kg Ia polen floral precum si peste 500 kg la pro- polis si 100 kg Ia liptigor de mates. Aceste importante realiziri s-au datorat in primul rind muncii rodnice gi pline de abne- gatie a celor peste 60000 apicultori strins uniti in cadrul asociafiel noastre si care, an de an, au predat la fondul de stat insemnate cantitati de produse apicole. In al doilea rind se cuvine si remarcim munca depusi de aparatul voluntar 9i retribuit al fillalelor judefene ale A.C.A. pentru achizifionarea si preluarea la fondul de stat a acestor produse apicole. Putem evidentia pentru meritele deosebite ob- finute in actualul eineinal in realizarea gi de- pisirea planului de preluati si a planului de desfacere filialele : Sibiu, Constanta. Vilcea, Silaj, Mehedinti, Ialomifa, Vaslui, Arges, U- tov, Buziu, Dimbovifa, Bihor, Succava, Ti- mis, Satu-Mare §.a.O contribufie major& In realizarea sarcinilor privind valorificarea. produselor apicole pre- date Ja fondul de stat, ‘a realiairii unei game tot mal diversificate de produse alimentare, energo-vitalizante, apiterapice, cosmetice, pe bazi de miere, cears, liptisor de mated, po- len, propolis, dar, in principal la realizarea de unelte, utilaje, materiale, biostimulatori, produse gi derivate apicole, este adusi cu in- suflefire, dragoste gi tenacitate de citre oamenii muncii din cadrul Combinatului api- col al Asociatiei, unitate industriala complexd sl de proporfii unice in lume, protectati si realizat% sub conducerea gl indrumarea ne- mijlocité a presedintelul organizafiei noastre prof. dr. ing. V. Harnaj. Indicatorii economici ai productiei industriale au marcat in eadral actualului cincinal reali- xiri si dep%siri constante ale planurilor anu- ale ale Combinatului apicol, uneltele, mate- rialele, produsele gi derivatele apicole reali- zate flind livrate an de an Ia niveluri canti- tative gi calitative mereu sporite. Planul produofiet industriale numai pe pri- mele 9 luni ale acestui al 4-lea an al cinci- nalului 9 fost realizat in einstea celui de-al XU-lea Congres, al P.CR., in proportie ae 104.5%, oamenit muneil din eadrul combina- tului angajindu-so sX-1 depigeasc’ pind Ia stirgitul anului cu peste 15 000.000 Iel, Sporirea numérulut familiilor de albine si asigurarea unui material biologic corespun- 2Xtor, obiective centrale ale activititii apicole, ereeazd totodaté premize pentru ca, in anul viitor, ultimul din acest cincinal, sé se ob- find rezultate economice superioare taj’ de anii trecufi, depisindu-se totodati substan- tial prevederile planitieate gl si se creeze bazele lansérii viguroase a viitorului cincinal 1080—1985, Rezultate remarcabile s-au obfinut in reali- zarea planului de export, produsele apicole romanesti bucurindu-se de prestigiu pe plan internafional. Anual s-au livrat la export in- semnate cantitit{i de miere de albine, ceara, polen si liptisor de mated in peste 30 de fri ale lumii, A Un rol Important in diversificarea productiei Combinatului apicol si mai ales in asigura- rea unei baze tehnico-stiinfitice pentru pro- movarea noului in apicultura rem4neascd il are Institutul de cereetéri pentru apiculturs al Asociafiei Crescitorilor de Albine. Integrind cercetarea stiinfific’ cu productia, institutul a obfinut rezultate economice care i-au asigura( baza materlalé necesar’ rea- lizdril gi depasirii sareinilor de plan privind cercetarea stiinfifica. Anual Institutul de cercetér! pentru apicul- turd a produs in acest cincinal un numir de cite 25000-30000 matci selectionate si miatei hibride asigurindu-se astfel un material biologie voloros pentru stupinele unit&{ilor socialiste cu sector apicol, si ale apicultorilor cu gospodirii individuale. Colectivele de cer- cetare din cadrul Institutulul au efectuat si rezolvat pind in prezent numeroase teme de cercetare realizind noi produse medicamen- toase ca: diagvarul (sineacar), micocidinul, Iocamicina pasti gi pulbere, cu larg utl- lizare in tratarea bolilor albinelor precum sl 0 gam& diversificat’ de produse apitera- Dice fortifiante, vitalizante, folosite in te- rapeutica umani, De asemenea prin sectorul medical de apiterapie al institutulul se asi- gurd asistenfé medicalé corespunzitoare bol- navilor care dorese s& efectueze tratamente cu produse medicamentoase pe bazi de produse apicole (miere, ceard, polen, 1p- tigor, propolis, pasturd etc.). in cinstea celui de-al XII-lea Congres al Par- tidului, apicultorii férii igi reinnolesc angaja- mentele Iuate in realizarea si depisirea cinilor de plan la tofi indicatorii, contribuind astfel la propdsirea apiculturii romanegti pe noi culmi, Astfel, ei igi indreapti preocup’- rile in direcfia utilizdrii Ia parametr! maximi, a intregului potential uman gi material, in vederea sporirli productiei apicole gi indus- triale, aplicirli imediate in productie a re- zultatelor obfjinute in activitatea de cerce- taro stiin{ified, reallzarea inainte de termen si atingerea parametrilor projectafi la lucri~ rile de investi{il, precum gi indeplinirea in- tegrali a sarcinilor pentru export, astfel in- cit s& se poath trece la transformarea acu- muiarilor cantitative intr-o noua calitate, superioari, in toate domeniile activitstii api- cole din fara noastra, rORIENTARI ACTUALE PRIVIND PRODUCEREA STUPILOR iN R. S. ROMANIA * aigostan pentru familia de albine a preocupat dintotdeauna pe apicultor. De multe ori, numele marilor stupari intrafi in cartea de aur a apiculturii mondiale este legat si de uncle con- cepfii privind constructia _stupului. Astfel, este destul s& amintim de Hubert, Procopovici, Dadant, Lang- stroth, Berlepsch, Gerstung, Layens si alfii pentru ca in imaginea noastra si aparaé imediat un anume tip de stup care la vremea respectivi a asigurat progresul apiculturii. . Preocuparile privind adapostirea fa- miliilor de albine, incepind din peri- oada imediat urmatoare trecerii_ omu- lui de la stadiul de simplu culegitor de miere la cel de crescdtor de albine, au urmat in Romfnia, ca de altfel si in alte {&ri, drumul plin de cAutari si realiziiri in aceasta directie, Indrazneful care s-a incumetat si jn- frunte infepaturile albinelor ca si le ia in ingrijirea sa a trebuit s& duc albinele chiar in trunchiul de copac in care le-a gisit. Acesta i-a fost primul model dupa care a ficut locasuri ase- méandtoare pentru roii obtinuti, Pind nu de mult in zonele Muntilor Apuseni, Maramures si pe versantii Carpatilor se mai gaseau_astfel de stupi, Acestia reprezint& solujiile pre- decesoare ale construcfiilor ulterioare din lemn. Binein{eles, la timpul res- pectiv, apicultorii au folosit si alte adaposturi pentru albine confecionate prin impletirea r&chitei, papurei, paie- lor, Ja care uneori lutul constituia ma- terialul de etanseizare, Ca o etapa urmatoare trebuie si men- fioném inlocuirea treptat& a ad&postu- rilor din trunchiuri scobite, cu con- *) Refenat prezentat la cel de-al XXVII-lea Congres Intemational de Apicultura, al API- MONDIA, Atena — Grecia, 1979 Prof. dr. ing, V. HARNAJ Pregedintele Asociafiel Cresc&tortior de Albine din R, 8. Romfnia si al APIMONDIA structii verticale simple, din scindura. In momentul cind recoltarea mierii prin omorirea albinelor nu a mai sa- tisfacut in acele vremuri, crescétorii de albine de pe meleagurile noastre at introdus in practicd retezarea fagu- rilor tn partea inferioar’ a stupului, metod& despre care aminteste in ope- rele sale si Dimitrie Cantemir domni- torul savant al Moldovei (1710—1711). Legat de aceasté operatiune, A. Wolf re~ lateazi despre ,,retezarea“ mai deasi a stupilor sau asezarea unor. suporturi (adaosuri) sub stupi, actiuni prin care se crea albinelor un spafiu mai larg, prevenind astfel roirea. Conform aces- tor informatii, se contureazi ined din epoca feudal’ notiunea unor elemente sub form& de ,,corpuri tn constructia stupilor, iar addugirea acestora pe par- cursul dezvoltarii' familiei sugereazi tehnologiile actuale specifice stupilor verticali. Pentru a mari recolta stupilor, crescd- torii de albine din fara noastra, intr-o etap& ulterioara, au sectionat addpos- turile verticale cu profile dreptunghiu- lare construite din scindur& la jumata- te din indljimea Jor sau la nivelul trei- mii superioare. In felul acesta recol- tarea mierii se realiza prin ,,retezarea* porfiunii superioare a stupului fird a distruge -cuibul familiilor care isi con- tinua dezvoltarea in partea inferioara. De la aceasta lucrare si-a luat numele © frumoasa s&rbitoare a poporului ro- man din acele timpuri denumita ,,re- tezatul stupilor* care mai dainuie si astéizi intre obiceiurile festive de pe plajurile Moldovei. In aceste prime oflu- tari ale apicullorilor romani isi au sor- gintea germenii unor prineipii privind constructia stupilor si cresterea albine~ lor, principii care ulterior si-au dovedit utilitatea si importanta.Este vorba de conceptia_verticalitafii in constructia stupului si dezvoltarii fa~ miliilor de albine, de recoltarea mierii din zona de inmagazinare a acesteia fard a interveni in cuib, folosirea in constructia stupilor a unor componente sub forma de corpuri. Aceste principii au fost preluate in ge- neral din practica larg a cresc&torilor de albine autohtoni de catre autorii c&rjilor de apiculturé din acea vreme si rspindite ca inv{Stur& altor stu- pari, Astfel, Joan Piuaru Molnar in 1785 in cartea sa Economia stupilor“ pe linga alte inv&f&turi privind apicul- tura, recomand& folosirea unor stupi vazuti de el la un iubitor de albine din Sadu ,,construifi in patru unghiuri si impértifi in dou cu scindurile giurite care nu lasi matca.si treac’ in cea- lalt& parte". any Mai tirziu in 1828, Ioan Tomici reco- mand& in scrierea sa — avind titlul Cultura albinelor“ — stupi mai evo- luafi, formafi din corpuri (magatinuri) insistind asupra avantajelor economice ale acestora, “pas, Continuind calea imbundtfirii in con- structia stupilor, cAutarile apicultorilor romani s-au indreptat spre inlaturarea neajunsurilor pe care le aveau cu pri- lejul recoltérii mierii din faguri ficsi pe care albinele ii construiau in acele ad&posturi. Primele solutionari in acest sens le-a reprezentat agezarea in para- lel in partea de sus a stupului a unor speteze (leafuri din lemn) de care al- binele {si prindeau fagurii construiti. Trecerea in fara noastra in acest fel la faguri mobili ne apare ca o solutio- nare logic si probabil a caracterizat evolutia apiculturii si in alte (ari, pen- tru c& ideea aceasta — oricit ar parea de surprinzdtor—nu a fost noua in etapa respectiva. Ea pare si fi incolfit (con- form informatiilor furnizate de DELLA ROCCA) la vechii greci din insulele Ciclade si constituie probabil primul pas spre realizarea ramélor mobile de mai tirziu. In secolele XIX—XX, preocupirile ro- méanesti legate de perfectionarea stupi- 4 activitati sens, pe lor s-au circumscris unor amplu desfisurate in acest plan mondial, Unele realizdri remarcabile obfinute in diverse f&ri au polarizat interesul larg al apicultorilor din toaté lumea, influ- enjind orientrile privind constructia stupilor si in fara noastra. Aceste in- fluente s-au manifestat ins& in conditi- ile in care documentatiile de executie ale tipurilor de stupi adoptate nu erau la indemina tuturor stuparilor, care in acelasi timp erau si constructori de stupi sau care apelau la meseriasi apropiati. Datorité acestor factori, la un moment dat, nu se putea vorbi de tipuri de stupi ci de construcfii care aminteau de stupii lui Gerstung, Ber- lepsch, Boczonadi, Layens, Voirnot, Dadant ete. In anul 1925, in urma unei analize facute de Societatea centrald de apiculturA din Roménia, numai in- tr-un singur jude au fost identificate 25 de modele de stupi sistematici, la acestia existind o mulfime de variante. Acest fenomen a caracterizat de fapt apicultura si pe plan mondial unde, pind in anul 1920 se obfinuseré deja brevete de inventii pentru un numar de 1194 tipuri de stupi. Citi stupi nu vor fi fost realizafi far a fi brevetati ? In aceste condifii, in cadrul Societafii centrale de apicultura din Romania s-a conturat necesitatea sistematizarii tipurilor de stupi care si fie recoman- dati pentru producfia apicola. Urmare unor dezbateri si confruntari de pareri indelungate s-a concluzionat c& pe baza raspindirii, a conditiilor pe care le asigura: pentru adapostirea si dezvoltarea familiilor de albine, in Ro- mania s& se promoveze stupul cu rame tip Dadant in paralel cu punerea la dispozifia apicultorilor sia stupilor de tip Layens si Langstroth, Prin eforturile ing. V. Harnaj si dr. N. Romanescu, in 1947 s-a elaborat proiectul de executie a unui stup vertical cu zece rame tip Dadant prevazut cu magazine, care, prin hotérirea Consiliului Superior al Agriculturii, a devenit primul ,,stup standard pentru Romania‘,Prefuit de c&tre stuparii romni, stupul standard a cunoscut o larga raspindire sub denumirea de stup RA 1001 (Romfnia Apicoli 1001). Acest tip de stup, gratie calitatilor lui privind asi- gurarea condifiilor optime de dezvol- tare a familiilor de albine, a unei mi- nuiri ugoare si simple, a rezistenjei si simplit&fii in construcfie, precum si a ieftinitatii comparativ cu alte tipuri, este si in momentul de fafa apreciat si solicitat de apicultori. Intr-o etapa ulterioara, ca urmare a unor conjuncturi de orientare tehnica, in fara noastra a fost raspindit un nou tip de stup cu 20—24 de rame Dadant in care dezvoltarea familiilor paraseste principiul verticalitatii, aceasta desfé- gurindu-se pe orizontal8. Pe aceeasi li- nie a tipizarii stupilor, din anul 1946 (modele in numir foarte redus, exis- tau de foarte mult vreme) s-a realizat producerea organizata a stupilor cu ra- me tip Langstroth, Pe baza conclu- ziilor reiesite in urma folosirii acestui tip de stupi, in anul 1961 un colectiv al Statiunii centrale de apicultura si sericiculturé. a elaborat proiectul de constructie a stupului multietajat (ME) cu rama de tip Langstroth care a fost introdus in fabricatie si difuzat in productia apicolA de Asociafia Cres- c&torilor de Albine. Solutiile constructive ale acestui stup se folosesc ast&zi din ce in ce mai mult in productia de serie. Urmare a tuturor preocuparilor aratate succint, se desprinde concluzia cA pro- iectarea si construcfia stupilor in Roménia fn ultimele trei-patru decenii au fost directionate pe urmatoarele doua obiective : — tipizarea dimensiunilor ramelor si — reducerea numérului de modele de stupi. Tipizarea ramelor a facut ca, in ultima perioad&, in dotarea stupinelor majo- ritatea covirsitoare si o reprezinte ra- ma de tip Dadant-Blatt de cuib si ma- gazin, rama de tip Langstroth si rama de magazin adaptat la latimea rame- lor de tip Dadant-Blatt. Aceast& reali- tate reprezint& un factor esential si ho- t&ritor care a contribuit la dezvoltarea apiculturii in Romania. Reducerea nu- mérului de modele de stupi, s-a mate- rializat in principal in raspindirea a trei tipuri: vertical’cu rame de cuib si magazin, orizontal $i multietajat, Ti- pizarea gi standardizarea modelelor de stupi, organizarea unor centre specia- lizate de producere si difuzare a aces- tora in teritoriu au determinat renun- farea treptati in cea mai mare parte la alte tipuri de rame sau modele de stupi. In productia stupilor verticali, fiecare tip de stup a cunoscut insi in timp unele variatii de constructie, Aceste variafii ru au important hoti- ritoare in funcfionalitatea stupului, creind ins& in exploatarea apicola unele neajunsuri. Desi nesemnificative, variatiile respec- tive de constructie a stupilor aw influ- enfat negativ folosirea unitard a stu- pilor si utilajelor din dotare. Necesitatea inldtur&rii din constructia stupilor a tuturor aspectelor care in- greuneaz& utilizarea unitaré a acestor mijloace de productie a condus la cris~ talizarea unei noi concepfii in con- structia stupilor fabricati in Romania : realizarea de stupi verticali din mo- dule si elemente riguros tipizate si in- terschimbabile. Pastrind cele trei tipuri de rame tipi- zate anterior la dimensiunile 435300 mm ; 435230 mm si 4359<162 mm, $-au conceput module corp de cite 10 rame fiecare, indiferent de tipul de ram folosit, Prin asigurarea acelorasi dimensiuni atit interioare cit si exte- rioare, in sectiunea orizontald, la toate p&rfile componente ale stupului: fund (soclu), corp, podigor, capac, sit’ de ventilatie, hranitor etc. s-au obfinut elemente tipizate. In proiectarea si realizarea elementelor tipizate s-a tinut seama de mentinerea acelor solutii care au rol strict func- tional renunfindu-se la diversele fal- turi, briie, chingi, orificii, minere etc, ce complicau atit procesul de productie cit si lucr&rile de exploatare a stupi- 5jor, datorité unor diferentieri in solu- tiile de asamblare a parjilor compo- nente. Principiul de simplificare folo- sit a influenjat favorabil si prejul de cost al utilajului respectiv. Aceast& orientare permite realizarea de c&tre apicultori a modelelor de stupi verticali din tipurile rdspindite in pro- ducfie, iar in cadrul unei unitafi con- structive (stup) a tuturor variantelor combinative proprii celor trei tipuri de rame, respectiv module — corp. In acest fel in practica apicola se va putea realmente realiza dimensionarea stupului in concordanté cu necesitatile familiei, cu tehnologia de crestere folo- sit, cu cerinfele de diversificare a pro- ducfiei putindu-se asambla de cétre apicultori stupii verticali cu tipul de rame preferat. : Fabricarea si comercializarea elemen- telor tipizate de stup raspunde si unor necesitA}i economice pentru apicultori, acestia avind posibilitatea ca la un mo- ment dat s&-si procure numai strictul necesar in vederea adapostirii judi- cioase a roilor si familiilor de albine. Pe masura’ dezvoltarii acestora, a am- plificdrii si diversificdrii activitatii pro- ductive a stupinei, se creazi posibili- tatea aprovizion&rii cu restul de mo- dule si elemente tipizate pentru a asi- gura stupul corespunzator ca volum si funcfionalitate tehnico-productiva. In acelasi sens, comercializarea de mo- dule gi elemente tipizate ofera apiculto- rului posibilitatea de a inlocui in timp prin cumparare numai a acelor parti ale stupului care s-au degradat, deve- nind improprii unei folosiri normale. Pe de alta parte, realizarea de elemen- te tipizate asiguré pentru unitatea pro- duc&toare de stupi condifii mai efi- ciente de lucru care determina marirea productivitatii muncii, reducerea con- sumurilor specifice, imbunatafirea cali- tativd a produselor finite, in paralel cu punerea la dispozitia apicultorilor a unor stupi. mai ieftini. Pe seama acestor concep{ii in constructia stupului, api- cultorii romani au posibilitatea de a-si procura ua stup complet la o valoare 6 echivalenté cu 15 kg de miere la pre- turi actuale. Constructia de stupi pe bazé de module si elemente tipizate are deopotriva im- plicatii favorabile si pentru producato- rul altor unelte, utilaje, dispozitive si instalafii apicole facilitind ca o conse- cinjA adoptarea unor solutii construc- tive unitare, simple si eficiente pentru intregul sistem de mijloace de produc- fie folosite in apicultura. Gindite sistematic, global-integrator, toate aceste noi orientari in constructia stupilor din Romania se vor materia- liza prin intermediul celei mai puter- nice unitafi economice a Asociafiei Crescatorilor de Albine — Combinatul apicol, unde anual se produc _ peste 100000 stupi conventionali si intreaga gam& de mijloace de productie ‘speci- fice atit apiculturii din gospodariile populatiei cit si stupinelor si fermelor sectorului de stat: Desi orientarea actualA in constructia stupilor in Rom&nia reprezinté o etapa noua calitativ superioard sint resurse de’a se aduce in continuare noi solu- fionari pe linia perfecfionarii acestui mijloc de productie de baz al apicul- turii, Ne gindim la imbundtatirea a in- sisi orient&rii respective in sensul si plificirii in continuare a stupului si imbunatatirea lui functionalé prin re- alizarea de module si elemente tipizate cu functionalitate multipl. Acestea vor permite reducerea numéaruluj actual ined destul de mare de anexe (podigor, hr&nitor, sit& de ventilatie, colector de polen ete.), realizindu-se un stup mo- nolitic, mai ieftin, cu o folosire’ mai usoara si cu rezultate productive me- reu mai bune. Consider&m c& actuala orientare in con- strucfia de stupi in Romfnia materia- lizat& prin stupul vertical cu elemente tipizate interschimbabile — gindit si proiectat conform principiului ,,unitate in diversitate* r&spunde tuti lor pe care noile condifii le pun atit in faja micului apicultor cit si in fata unitafilor apicole mari, intensiy- industriale.APICULTURA IN R. S. ROMANIA* Gegerea albinelor este o straveche indeletnicire a poporului roman care se pierde in negura vremurilor. Flora me- liferé deosebit de variatd de pe cimpiile ménoase, versanfii munfilor Carpafi, vaile riurilor cit si clima prielnicd, au constituit factorii primordiali ce au fa- vorizat cresterea albinelor pe aceste meleaguri. Existé in prezent relativ pufine médr- turii materiale asupra nivelului si ex- tinderié acestei indeletniciri in trecutul indeparlat, totusi suficiente ca sd, ateste prezenta si continuitatea stupdritului pe meleagurile romanesti. Fagurii pietrifi- cafi gasifi in riurile din Transilvania si pastrafi in prezent in orasul Turda, precum si tablele cerate folosite pentru seris de romani, descoperite intr-o mind veche la Rosia Montand din Muntii Apu- seni, cit si médrturiile unor istorici din antichitate ca Herodot, Xenofon si al- tii, dovedesc cd stupdritul era o inde- letnicire infloritoare pe meleagurile pa- triei noastre. In perioada colonizdrii Daciei de cdtre romani si aceea ulte- rioard, albindritul cistigéd din practica avansaté a romanilor in acest domeniu, asimilind si terminologia de origine la- tind pdstraté de poporul roman peste veacuri, specified acestei indeletniciri : albina din alvina, ceara din cera, fa- gurele din favus, mierea din mellus (dulce), pdstura din pastus si altele. In documentele secolelor trecute se ga- sese referinfe care atesté cai atit in Muntenia, cit si in Moldova, Transilva- nia si Banat, albindritul dateazd din cele mai indeprdtate timpuri, apicultu- ra rdminind 0 activitate constantd a poporului nostru. +) Referat prezentat la cel de-al XXVII-lea Congres International de Apiculturd, al API- MONDIA, Atena — Grecia, 1979 Ing. E. MARZA Secretarwl Asociafiel Cresetorilor de Albine din R. 8. Romania Condifiile istorice si sociale din epoca migratiei popoarelor, evolufia social- economicd diversd de mai tirziu, ca si consecinfele inerente rdzboaielor au in- fluenfat substantial dezvoltarea apicul- turii, determinind perioade alternative de regres, urmate de perioade de refa- cere gi creslere a patrimoniului apicol national. Datorité faptului cd teritoriul Roméniei a fost supus pind la actul Unirii unor jurisdicfii statale diferentiate, dezvol- tarea apiculturii a fost si ea influenjata, inregistrindu-se unele intirzieri de la 0 regiune la alta, mai cu seama in do- ‘meniul transformérii apiculturii primi- tive in apiculturd sistematicd. Factorii esenfiali care au contribuit la progresul apiculturii in lume si implicit si in aceasta parte a continentului nos- tru, le-au constituit noile cunostinte practice si teoretice despre albine si viata lor, construcfia stupilor sistema- tici, descoperirea extractorului pentru ‘miere si constructia fagurilor artificiali. Toate acestea au facut ca apicultorii sd fie interesafi din ce in ce mai mult in cunoasterea si aplicarea metodelor stu- péritului sistematic. Apare astfel din ce in ce mai stringenta necesitatea confec- fionarii si aprovizionarit cu utilaje api- cole adecvate, a experimentérii lor si mai presus de toate apare necesitatea intrajutorarii apicultorilor, ‘printr-un sistem de organizare specific in scopul ridicdrii_nivelului profesional al tutu- ror. Astfel, inifiativa gi tendinfa de or- ganizare a stuparilor s-a manifestat in mod general in toate finuturile care astizi formeazi Romdnia, indiferent de jurisdictia sub care se aflau, inscriin- du-se ca un fenomen determinat de activitatea si realizirile promotorilor apiculturii sistematice.Concretizarea in forme organizatorice s-a facut insdé la date si in condifiuni diferite, in functie de inijiatori si de legiturile directe ale apicultorilor cu centrele de unde s-au propagat ideile reformatoare ale stupdritului, Din acest punct de vedere se poate afirma cd incercarile de organizare pro- fesionisté a apiculforilor din Roménia se situeazd in jurul anului 1860, atit in Banat, Transilvania, Bucovina cit si_in Muntenia si in special in Moldova. Di- ferentele de daté nu prezintd. impor- tana, fiind de refinut numai perioada de declansare a actiunii de organizare. Prima atestare documentaré aswpra or- ganizdrii in 1872 a stuparilor intr-o so- cietate profesionald, o avem de pe me- leagurile bandtene. Aproape in aceeasi perioaddé sau cu cifiva ani mai tirziu se organizeazd aso- ciafii apicole regionale in Transilvania, Bucovina, Muntenia si Moldova. Pasiu- nea pentru albine ii determind pe multi stupari sd se grupeze chiar pe comune in jurul unui stupar mai priceput, tofi fiind animafi de ideea cd, impreund, invafind unii de la alfii, vor contribui in final Ia dezvoltarea acestei inde- letniciri. Indiferent dac& aceste inceputuri de organizare apicolé au avut un caracter local, regional sau national, prin obiec- tivele lor principale, urmdrind cu con- secvenfé dezvoltarea si modernizarea apiculturii, prin entuziasmul gi pasiu- nea pe care au asezat-o la temelia acti- vitdfii lor, prin spiritul de solidaritate profesionald, care a unit pe tofi cres- catorii de albine, s-a creat o traditie, care a fost transmisa din generatie in generafie. Astfel, rddacinile organizafiei noastre de astézi sint adine implintate in aceasté traditie mostenita de la orga- nizatiile apicole din trecut, dovedind continuitatea apiculturii si tmpletirea cu viafa si obiceiurile inaintasilor nostri. Trebuie de asemenea sd mentiondm situafia deosebit de grea in care se ga- sea stupdritul roménesc imediat dupa 8 cel de-al doilea rézboi mondial, care dupd cum se stie a cauzat grele pier- deri apiculturii cit si intregii economii nationale, Potrivit datelor statistice, in ianuarie 1948, in fard existau 472 312 familii de albine, din care peste 33% erau addpostite in stupi primitivi. Aceasté situafie solicita aplicarea unor mdsuti grabnice de indreptare, prin mobilizarea forfelor si gindirii creatoa- re a tuturor crescdtorilor de albine pa- sionafi, receptivi intotdeauna la inific tive si acfiuni noi care vizau continua dezvoltare a apiculturii si ridicarea ei la nivelul tehnicii mondiale. Reluarea activitafii apicole in cadrul unei organizafii de masd, in noile con- difii economice si politice create, se im- punea ca o necesitate stringentd, fapt ce s-a finalizat prin crearea la data de 30 decembrie 1957 a Asociafiei Cresca- torilor de Albine din R. S. Roménia. Invingind greutdfile inerente inceputu- lui, desfasurind 0 activitate rodnicé, imbundtdfita an de an, asociafia dispu- ne astdzi de o bazd tehnico-materiald proprie cit si de un potential organi- zatoric care-i permite sé contribuie in mod eficient la dezvoltarea apiculturii in toate domeniile de activitate. Este suficient sd ardtém ca numdrul membrilor Asociafiei a crescut an de de an, ajungind astdzi la peste 60000 apicultori, organizafi in 1200 cercuri apicole comunale, ordsenesti_ si muni- cipale in cadrul celor 39 filiale jude- fene ale farii noastre. In cei 22 de ani de activitate, numdrul familiilor de albine a crescut cu de doud ori si jumétate, ajungind in ia- nuarie 1979 la un total de peste 1050000 stupi, din care 18%) apartin sectorului socialist (I.A.S., Departamen- tul Silviculturii gi C.A.P.) $i 82% cres- catorilor de albine amatori. Apicultorti au in prezent asiguratd in totalitate aprovizionarea cu stupi, tinelte, utilaje si materiale apicole necesare practic rit unei apiculturi moderne create in cadrul Combinatului apicol al Asocia- fiei si difuzate in teritoriu prin cele