Você está na página 1de 11

DREPT ADMINISTRATIV CURS 9-07.12.

2015
RASPUNDEREA CONTRAVENTIONALA
CAUZE CARE INLATURA RASPUNDEREA
CONTRAVENTIONALA
Sunt prevazute in art 11 al legii care reglementeaza situatiile in
care caracterul contraventional al faptei este inlaturat, ale carui
dispozitii trebuie coroborate cu cele ale cap 2 si 3 ale NCP,care
reglementeaza cauzele justificative si cauzele de
neimputabilitate rezultand urmatoarele:
a)legitima aparare
b)starea de necesitate
c)constrangerea fizica sau morala
d)cazul fortuit
e)iresponsabilitatea
f)betia involuntara
g)eroarea de fapt
Suplimentar legea prevede si infirmitatatea daca are legatura cu
fapta savarsita care nu mai este reglementata de CP.Acesta
prevede o situatie necuprinsa in legea-cadru a
contraventiilor,respectiv excesul neimputabil in cazul in care
din cauza tulburarii sau temerii persoana aflata in legitima
aparare depaseste limitele acesteia.
Prescriptia in materie contraventionala imbraca 2 forme si
anume prescriptia aplicarii sanctiunii si cea a executarii
acesteia.Ea nu pune probleme dpdv al calcularii momentului de la
care intervine in situatia contraventiilor care se concretizeaza
printr-un singur act, cu exceptia cazurilor in care avem de-a face
cu asa-zisele contraventii continue(continuate) , corespondentul

infractiunilor continuate din dreptul penal. In acest ultim caz


prescriptia curge de la data savarsirii fiecarui fapt care
concretizeaza o abatere contraventionala.
Aplicarea sanctiunii contraventionale se prescrie intr-un an de la
data savarsirii faptei, iar executarea acesteia se prescrie daca
procesul verbal nu a fost comunicat contravenientului in cel mult
2 luni de la aplicarea sanctiunii.
Sanctiunile contraventionale sunt clasificate in doctrina dupa
mai multe criterii cum ar fi :
A)Izvorul de drept,rezultand sanctiuni prevazute de legea-cadru
si de alte legi speciale.Modul de aplicare a normelor
contraventionale prevazute in legile speciale e cel creat de legeacadru in materie, ordonanta 2/2001
B)Caracterul sanctiunilor ,identificam sanctiuni principale si
sanctiuni complementare.Diferenta intre cele 2 prezinta relevanta
dpdv al aplicarii principiului care interzice aplicarea a 2 sau mai
multe sanctiuni principale, insa permite aplicarea unei sanctiuni
principale si a uneia sau mai multor sanctiuni complementare.Ca
regula, o fapta reprezinta contraventie daca nu a fost savarsita in
acele conditii incat sa fie considerata infractiune.
AVERTISMENTUL reprezinta potrivit art 7 din lege atragerea
atentiei contravenientului asupra faptei pe care a savarsito,pericolul acesteia,insotita de recomandarea ca pe viitor fapta sa
nu se mai repete.Are ca trasaturi principale:
a)e o sanctiune cu caracter moral
b)se aplica in cazul savarsirii unor fapte cu un pericol social redus
c)poate imbraca forma orala si scrisa
d)prin exceptie de la principiul legalitatii, se poate aplica si in
situatia in care legea contraventionala nu il prevede expres.

e)e o sanctiune contraventionala principala


AMENDA are caracter pecuniar si administrativ, ea neatragand
existenta cazierului judiciar ca si amenda penala , insa existenta
unor antecedente contraventionale in conduita contravenientului,
atunci cand sunt cunoscute,contribuie la circumstantierea faptei
si implicit influenteaza sanctiunea aplicata.Legea prevede limite
minime si maxime (25 lei-minim;maximul nu poate depasi un
miliard in cazul contraventiilor stabilite prin legi si ordonante ,
50.000 lei la cele stabilite prin HG, 5000 lei la cele stab prin acte
ale CJ si al CGMB si 2500 lei pt cele stabilite prin acte ale CL).
Sumele provenite din amenzi se fac venit la bugetul de stat,cu
exceptia celor aplicate de autoritatile administratiei locale si cele
care privesc circulatia pe drumurile publice care constituie venit
integral al bugetelor locale.
PRESTAREA UNEI ACTIVITATI IN FOLOSUL COMUNITATII
introdusa prin ordonanta 108/2003 si este reglementata prin
ordonanta 55/2003, in 2003 avand loc si desfiintarea sanctiunii
principale a inchisorii contraventionale in urma revizuirii
Constitutiei si consacrarii caracterului exclusiv penal al
pedepselor privative de libertate.Are ca trasaturi caracteristice:
a)se stabileste mereu alternativ cu amenda
b)se aplica exclusiv de catre instanta judecatoreasca
c)hotararea prin care se aplica e supusa doar caii de atac a
apelului
d)sunt prevazute prin lege serviciile publice unde aceasta
pedeapsa poate sa fie executata , ca regula dupa orele de
program
e)minimul si maximul sunt intre 50 si 300 ore cu precizarea ca nu
se poate aplica minorilor pana la 16 ani iar in cazul celor intre 1618 ani limita minima si cea maxima se reduc la jumatate.Ea nu se

poate aplica si altor categorii de subiecte cum ar fi persoane cu


handicap,femei gravide,celor care ingrijesc copii
f)e recunoscut dreptul contravenientului de a formula plangere
impotriva modului in care se executa aceasta sanctiune si se
asigura supravegherea de catre organele in drept.Ea poate
interveni si in cazul in care contravenientul nu a achitat amenda
in 30 zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista
posibilitatea executarii silite, contravenientul neavand bunuri.In
acest caz e sesizata instanta in a carei circumscriptie s-a savarsit
contraventia in vederea inlocuirii sanctiunii amenzii cu prestarea
unei activitati in folosul comunitatii.
Sanctiunile complementare : CONFISCAREA - e prevazuta si de
Constitutie,care in art 44 alin 8 prevede ca bunurile
destinate,rezultate sau folosite in scopul savarsirii unor infractiuni
sau contraventii pot face obiectul confiscarii numai in conditiile
legii.
Procedura contraventionala -art 47 din lege prevede ca
dispozitiile sale se completeaza cu cele ale CP si ale CPC
rezultand ca in aceste acte normative care completeaza
reglementarea cadru regasim normele referitoare la
constatarea,aplicarea,contestarea si executarea sanctiunilor
contraventionale. In conformitate cu aceste prevederi,procedura
contraventionala parcurge urmatoarele etape :
1)constatarea contraventiei e reglementata in capitolul 2 al
legii,ea presupunand urmatoarele aspecte :
a)se realizeaza de catre agentul constatator, aceasta calitate
detinand-o primarii ,personalul abilitat din cadrul MAI, cei
imputerniciti de catre conducatorii organelor administratiei
centrale de specialitate,prefecti,presedinti de CJ,primari si alte
persoane prevazute in legile speciale.

b)constatarea se realizeaza printr-un inscris oficial autentic


denumit proces verbal contraventional care cuprinde 2 categorii
de clauze (mentiuni):
-mentiuni cu caracter obligatoriu,a caror absenta atrage potrivit
art 17 din lege nulitatea absoluta a procesului verbal
contraventional
-alte mentiuni care privesc fapta dar nu au finalitatea anularii
c)procesul verbal se poate incheia :
-situatia tipica in prezenta contravenientului ,caz in care se
semneaza pe fiecare pagina de catre agentul constatator si de
catre contraveninent
-situatia atipica-in absenta contravenientului sau in cazul in care
acesta refuza sa semneze ,intr-o atare situatie semnatura
contravenientului va fi inlocuita de cea a unui martor.Este interzis
ca rolul de martor sa il aiba un alt agent constatator.
2)aplicarea sanctiunii contraventionale e reglem de cap 3 al
legii: regula o constituie aplicarea sanctiunii de catre agentul
constatator, cu exceptia cazului in care legiuitorul prevede
competenta unui alt organ in a aplica sanctiunea .Sanctiunea se
aplica in limitele minime si maxime prevazute de legea
contraventionala .In aceasta etapa poate interveni si aplicarea
unor sanctiuni contraventionale complementare sau cea a
stabilirii unor eventuale pagube rezultate din savarsirea
contraventiei.
In situatia in care agentul apreciaza ca fapta a fost savarsita in
conditii care o califica drept infractiune,are obligatia sa sesizeze
organul de urmarire si cercetare penala competent.Procesul
verbal contraventional se comunica agentului constatator precum
si altor persoane implicate in contraventie (persoana careia ii
apartin bunurile confiscate de ex). Legea consacra sistemul
ablatiunii prin care se recunoaste contravenientului posibilitatea

de a achita pe loc sau in 48 ore jumatate din minimul amenzii


prevazuta de lege pt fapta respectiva, cu conditia ca o asemenea
posibilitate sa fie recunoscuta/prevazuta expres de actul normativ
contraventional.
In aplicarea sanctiunii contraventionale,agentul constatator e
obligat sa tine cont de anumite elemente de circumstantiere care
privesc conduita contravenientului,existenta unor antecedente
contraventionale,consecintele faptei savarsite si altele.
3)caile de atac impotriva sanctiunilor contraventionale
sunt reglementate la cap 4 din lege , prin care se recunoaste
contravenientului posibilitatea de a formula plangere impotriva
procesului verbal contraventional.Termenul de formulare a
plangerii e de 15 zile de la data inmanarii sau dupa caz a
comunicarii.Partea vatamata si cea careia ii apartin bunurile
confiscate pot face plangere numai cu privire la masura care ii
vizeaza.Plangerea are caracter suspensiv de
executare,competenta de solutionare a ei apartine judecatoriei in
a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia.Legea instituie
o procedura celera de solutionare a litigiilor instituind termene
maxime de fixare a fazelor de judecata si de pronuntare a
hotararii .Impotriva hotararilor pronuntate de instanta de fond se
face apel care se solutioneaza de catre sectia de contenciosadministrativ si fiscal a tribunalului.
Procedura de solutionare prezinta particularitati care sunt
specifice proceselor penale cum ar fi lipsa obligatiei de a motiva
apelul,motivele de apel putand fi sustinute direct in fata
instantei.Ca si plangerea apelul suspenda executarea .Caile de
atac in materie contraventionala sunt supuse taxelor de timbru
prevazute de lege.
4)executarea sanctiunilor contraventionale -reglem in cap 5
care instituie principiul ca procesul verbal neatacat si hotararea
prin care s-a solutionat irevocabil plangerea reprezinta titluri

executorii fara nicio alta formalitate.Avertismentul se executa prin


dispunerea lui orala sau scrisa,amenda se poate executa :
a)voluntara sau prin angajament ca se va achita in 48 ore de la
aplicare pt a beneficia de sistemul ablatiunii sau in maxim 15 zile
de la comunicarea procesului verbal contraventional
b) silita care se poate face fie de catre organul din care face parte
agentul constatator fie de catre instanta de judecata in cazul in
care actul a fost atacat.
Prestarea unei activitati in folosul comunitatii se realizeaza in
serviciile publice special determinate cu sprijinul autoritatilor
administratiei publice locale si al organelor de politie din
circumscriptia teritoriala respectiva.
RASPUNDEREA ADMINISTRATIV-PATRIMONIALA
Initial, doctrina clasica franceza a fundamentat teza imposibilitatii
interventiei raspunderii patrimoniale a statului pt prejudiciile
produse particularilor, pornind de la teza suveranitatii potrivit
careia ea se poate impune tuturor,fara a se putea pretinde vreo
forma de despagubire.Problemele legate de aceasta forma de
raspundere,cercetate de doctrina, au fost acelea referitoare la
admisibilitatea sau nu a raspunderii patrimoniale a statului, iar in
cazul in care interventia ei ar fi acceptata,dupa ce reguli raspunde
statul ,comune celor in care raspunde particularul sau distincte de
acestea ?
Un moment de referinta in evolutia acestei forme de raspundere il
constituie pronuntarea unei decizii in 1873 de catre Consiliul de
Stat Francez(decizia Blanco) prin care s-a statuat ca raspunderea
pt prejudiciile produse particularilor de serviciile publice ale
statului trebuie sa fie guvernate de alte reguli decat cele dupa
care raspund particularii pt prejudiciile pe care si le provoaca unii
celorlalti.Din acest moment, regimul raspunderii patrmoniale a

statelor a suferit o evolutie determinata inclusiv de specificul


regimurilor politice in care s-au pronuntat teorii cu privire la ea.
In Romania in perioada regimului totalitar ca regula s-a considerat
ca aceasta raspundere urmeaza regimul raspunderii civile
delictuale,existand autori de dr public care au promovat teza
identitatii acestei forme de raspundere si a supunerii ei unui
regim de dr public. Constitutia actuala contine dispozitii prin care
se recunoaste in mod expres raspunderea patrimoniala a
autoritatilor publice.Avem in vedere art 52 care in alin 1
recunoaste dr persoanei vatamate de o autoritate publica printrun act administrativ de a solicita si obtine nu numai anularea
actului si recunoasterea dr sau a interesului legitim, ci si
repararea pagubei .In acest text se afla izvorul constitutional al
uneia din formele de raspundere administrativpatrimoniala,respectiv, raspunderea administrativpatrimoniala pentru prejudiciile produse prin acte
administrative tipice sau asimilate ale autoritatilor
publice.
Aceasta raspundere se exercita in conditiile legii organice la care
trimite alineatul 2 al art 52 din Constitutia,respectiv legea
contenciosului-administrativ.Al 2-lea sediu constitutional expres in
materia raspunderii patrimoniale il reprezinta art 52 alin 3,astfel
cum a fost el modificat prin legea de revizuire din 2003 ,potrivit
caruia statul raspunde patrimonial pt prejudiciile produse prin
erori judiciare. Aceasta raspundere nu o inlatura pe cea a
magistratilor care au actionat cu rea-credinta sau grava neglijenta
si se exercita in conditiile legii.Acest text reprezinta sediul celei
de-a 2-a forme de raspundere,raspunderea statului pt prejudiciile
produse prin erori judiciare.
Initial Constitutia facea referire la erori judiciare in materie penala
insa prin legea de revizuire ea a fost extinsa la orice tip de eroare
judiciara.Acestor texte se adauga si altele aplicabile in
materie,respectiv art 21privind accesul la justitie,art 44 cu privire

la proprietate,care e garantata,rezultand ca incalcarea ei da dr la


despagubire inclusiv in sarcina statului ,art 126 alin 6 cu privire la
controlul de legalitate exercitat de instantele judecatoresti asupra
actelor autoritatilor publice.Din continutul legii 554/2004 rezulta
ca poate fi conceputa/formulata o actiune impotriva autoritatii
publice , o actiune impotriva functionarului sau o actiune
impotriva autoritatii publice si a functionarului in egala masura.
Art 16 al legii reglementeaza introducerea in cauza a
functionarului si prevede posibilitatea formularii cererilor si
personal impotriva functionarului care a contribuit la
elaborarea,emiterea,incheierea actului sau dupa caz, care se face
vinovat de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept sau
interes legitim, in situatia in care se solicita despagubiri.Daca
cererea se admite functionarul raspunde in solidar cu autoritatea
si poate chema in garantie pe speriorul ierarhic de la care a primit
ordin scris sa elaboreze sau nu actul.
Actiunile in angajarea raspunderii patrimoniale au la baza acte
administrative ilegale care pot fi tipice sau asimilate si se
solutioneaza de sectiile de contencios-administrativ si fiscal
constituite in cadrul tribunalelor,curtilor de apel si ICCJ.Prejudiciile
pretinse a fi reparate pot sa fie in egala masura materiale si
morale.In conformitate cu prevederile Constitutiei si ale legislatiei
in vigoare exista 2 mari categorii de forme de raspundere
administrativ-patrimoniala : forme ale raspunderii obiective care
nu obliga la existenta vinovatiei si forme ale raspunderii
subiective care intervin in cazul existentei elem subiectiv al
vinovatiei.
Raspunderea obiectiva se concretizeaza astfel:
1.Raspunderea patrimoniala exclusiva a statului pt prejudiciile
produse prin erori judiciare.Presupune existenta urmatoarelor
conditii:

a)existenta a 2 hot jud definitive ,a doua dintre ele avand ca


obiect constatarea erorii produsa in cea anterioara.
b)existenta unui prejudiciu
c)o legatura de cauzalitate intre eroarea judiciara si prejudiciu si
solicitarea interventiei raspunderii de catre cel invinuit
2.Raspunderea pt limitele serviciului public conditionata de
urmatoarele aspecte :
a)existenta unui serviciu public a carei activitate sa prezinte
deficiente de natura a produce un prejudiciu
b)existenta unui prejudiciu produs particularilor prin serviciul
prestat.
c)legatura de cauzalitate dintre deficientele serviciului si
prejudiciul produs.
Forme ale raspunderii subiective :
1.Raspunderea solidara a autoritatilor publice si a functionarului
pt prejudiciile produse prin acte administrative ilegale,tipice sau
asimilate(acte administrative unilaterale,constracte
administrative,refuzul de solutionare a unei cereri sau
nesolutionarea in termenul legal a acesteia.).Interventia acestei
raspunderi presupune :
a)existenta unui act administrativ nelegal
b)existenta unui prejudiciu de natura materiala sau morala
c)legatura de cauzalitate intre actul nelegal si prejudiciu
d)culpa autoritatii publice
Acestor conditii se adauga cele prevazute de legea 554/2004 ca si
conditii de admisibilitate a unei actiuni in contenciosul

administrativ, raportate la prevederile CPC,dreptul comun in


materie.

Você também pode gostar