, Apicultura - in RomaniaRevista lunara do stiinfa gi practicd apicola editatd de Asociafia Crescatorilor de Albine din Republica Socialistd Romania Anul LIV x nr. 2 % februarie 1979 Cuprins N. V, ILTESTU Preoeupaei actuale 1n apiterapie 1 1, FOTA Gresterea gi iernarea miteilor in nucleu eu rama plianta c. clnpuLET Piegalivea familiiior de albine pentru sezonul ae primavart M, SCOLOBIUC Theevivea familiilor de albine la inceputul primavern 9 actly Gh, GRIGORAS. Primavara In stupind Y, ALEXANDRU 8A produeem doar miere de ealitate 2 “ $t. POPESCU Gn tndemn si 0 efluzh pentru sporirea productict de miere marti " 1, CIRNU si F. TEXE Padurea, © sursi timpurie si valoroasi de nectar ‘si polen 18 M, MARIN Dinamiea evolutiet varroozei pe plan mondial 2 CRONICA E. TARTA Prezenje apicole ta al cincilea Simpozion national de istorle agrara. a Romaniet 2 STIRI SI INFORMATI 25 DIN ACTIVITATEA FILIALELOR 2 DIN ACTIVITATEA APIMONDIA 2% DOCUMENTAR APICOL 20 TIMPUL PROBABIL a DE VORBA CU CITITORIT 2 Coperta T: Impozantui sediu al sectorulul de apiterapie din cadrul instltutulul de cercetari pentru apicultura al Asoclaiiel Crescatorilor “de “Albine din R. 3. ROMAnia, Bucuneyil si C- AZ Mosel gh solar 2 Goperta IV '' Invatdminttl do MasA in apteulturh se desth- goara in intreaga taré sub conducerea™ fillalelor noastre Jadelene, ali 'in tnd color Hiner! us virsiniel’ Gos). cit gal celor (Foto : T. NEGREA) COMITETUL EXECUTIV ALI OCIATIEI CRESCATORILOR| DE ALBINE DIN R.S. ROMANIA Pregedinte: Prot, dr. ing, V. HARNAS Vicepregedint: Dr. ing, STELIAN DINESCU Ing. NICOLAE FOTI Dr. ing. ALBINEL HARNAJ Prof. dr. EUGEN MURESAN Prof. COSTACHE PAIU Secretar: Ing. EUGEN MARZA Membri: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR ION GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing, AUREL MALATU IULIU URDOG Ing. STEFAN SAVULESCU Cont. dr, ing, LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL Presedinte: Ing. NICOLAE FOTY Membri: Ing. CIOLCA ION, dr, tng, CIRNU IOAN, dr. ing. HARNAJ ALBINEE, ILIESTU NICOLAE, ing. IONESCU TRAIAN, prof. dr. MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU STE- FAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV ILIE (red. sef). * Redactia__si__administ, COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI_CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. Lulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel: 12.37.50 @ Cont vir. 4596014 BALA, filiala judetul Ifov. * Costul unui abonament anual este de 36 lel. Abonamentele se primese prin cercurile si filialele A.C.A. @ Cititorii din strdinatate care doresc si se aboneze la revista noastra se pot adresa intreprinderii »ILEXIM* Depactamentul ex- port-import presi Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136—137 telex 11226.PREOCUPARI ACTUALE iN APITERAPIE I. vederea credrli condifiilor favorabile dezvoltarit apiculturii, a cresterii efectivului familiilor de albine $i sporirii productivi- tafii acestora, conducerea de partid si de stat a sprifinit infiinfarea si organizarea, in anul 1957, a Asoclajiet Cresettorilor de Albine din R. S. Romania, De atunci si pind astazi, apicultorit romani au contribuit in mod di- rect la dezvoltarea ascendenta a propriei lor organizafii profesionale, care s-a bucurat de largul ajutor al organelor centrale si locale de partid si de stat in. intreaga aceasta pe- rioadd, avind asigurate in continuare condi- fille necesare realizdrit unui progres con- stant. Desfagurind 0 activitate polivalenta, Asocia- tia Crescdtorilor de Albine a acfionat in mod organizat pentru modernizarea continud a apiculturis 1a nivelul cerinfelor actuale ale economiei nationale. Preocupdrile .si activi tatile principale ale Asociafiei Crescatorilor de Albine sint concentrate in atragerea oamenilor muncii la practicarea apiculturii, la pregatirea si indrumarea lor in vederea cresterit numarului familiilor de albine si sporirea productiei de miere, ceard, léptisor de mated, propolis $1 alte produse \ apicole, acordind ‘in acest scop deosebit de multe avantaje materiale si educative _membrilor sii, in vederea asigurdrii productiei_apicole de bazd. Din aceste avantaje si condifiit spe- ciale create de propria noastrd _asociafi amintim : — crescdtorii de albine primesc prin asocia- tie credite pentru dezvoltarea sau crearea de noi stupine ; — beneficiazé de scutire de impozite asupra veniturilor realizate din apiculturd, precum gi de o serie de alte inlesniri ca: preluarea produselor apicole direct de la locul de pro- ductie, gratuitatea resurselor melifere, faci- litdri in transporturi pentru deplasarea stu- pilor in pastoral, plata acfiunii de polenizare @_culturilor agricole entomofile cu_ajutorul albinelor, asistenti tehnicd calificatd gratui- td ete. ; — acordarea unei atenfii deosebite ridicdrit nivelului profesional al apicultorilor prin: organizarea de cursuri apicole pentru inc patori si avansati, cursuri de perfectionare si specializare, cursuri post-universitare si ci- cluri de conferinte, simpozioane, schimburi de experienjé, vizite de documentare, de- monstrafii practice, expozifii, editarea de publicatii de specialitate tn scop didactic si de popularizare a cunostinfelor apicole etc. In cadrul Asociafiei Crescdtorilor de Albine, din anul 1965 functioneazéd Complecul apicol al asociafiei, care sub aspectul organizatoric, structural gi functional ca si al concepfiei N, V. ILIESIU lui de realizare gi a capacitéfit sale tehnico- economice de productie ca volum, prelucrare si diversificare a productiei apicole, repre- zintd un unicat in lume, model pentru multe asociafii de apiculturd interesate in dezvol- tarea apiculturit mondiale. Complexul apicol cuprinde actualmente 19 pavilicane yi clddiri, concepute in stil arhi- tectonic cu motive 'specifice apiculturii, cu numeroase secfit, ateliere si laboratoare. Pe platjorma acestut combinat apicol at AGA, functioneazd astdzi intr-o activitate totai integratd, un numdr de trei_ institute specializate pe profil, de la practica si pro- duefia apicola ta cercetarea stiingificd si in- véfdmintul tehnic de specialitate si anume : a) Combinatul aptcol ; b) Institutul de cer- cetéri pentru apiculturd ; c) Liceul apicol. De asemenea, in. cadrul platformet apicole a Asociafiei Crescétorilor de Albine, intr-un imobil modern, tsi desfdgoard - activitatea editura si tipografia Institutulut Internafio~ nal de Tehnologie si Economie Apicolé at APIMONDIEI, gdzduit de fara noasird si care imprimd ‘publicafiile de specialitate api- cold ale Asociafici, precum si confectionarea si tipdrirea ambalajelor necesare productiet apicole. Combinatul apicol de la Bdneasa este unita- tea economicd de bazé a Asociatiei Crescd- torilor de Albine ; prin organizarea si pro- ducHa sa diversificaté este singura _ intre- prindere din tard care asigurd producerea centralizaté. 3 aprovizionarea _apicultorilor cu intreaga gama de utilaje apicole, faguri artificiali, stupl, biostimulatori apicol, me- dicamente specifice si alte materiale ‘nece- sare practictirii apiculturii, In atelierele si secfitle de productie ale Combinatului se realizeazé seria completa a uneltelor apicole, produse st derivate apicole, actualmente pro- ductia Combinatului find’ reprezentatd de peste 200 sortimente de mdrfurt ca: unelte apicole din lemn, metal si masd ‘plastica, sortimente cosmetice, produse alimentare concentrate si dietetice, energovitalizante si apiterapice pe baz de produse apicole, bio- stimulatori $i medicamente apicole, precum si alte materiale apicole. Liniile tehnologice, uneltele apicole, produ- sele si derivatele apicole realizate de Aso- ciatia Crescditorilor de Albine se exporta in. peste 30 de fari. In acelasi timp, paralel cu activitatea de aprovizionare a apicultorilor, Combinatul a- picol realizeazd prin filialele judetene si cer- curile apicole cu gestiune ale Asociatiei, a- chizitionarea, contractarea si prelucrarea tn- tregului excedent de produse apicole reali-zate de citre apicultori, ca: miere, ceard, polen, pasturd, laptisor de mated si propolis, pe care le condifioneazé la un inalt nivel tehnic prin instalafiile proprii in vederea valorificdrii lor superioare pe piafa internd gi la export. Pe aceeasi platforma igi desfasoard activita- tea Institutul de cercetdri pentru apicultyré al Asociatiei Cresedtorilor de Albine. In cele 10 lavoratoare de specialitate ale in- stitutului Iucreazd cercetiitori —specializayi in domeniul apiculturit, In afara sectorului de cercetare stiintificd, institutul dispune de baze experimentale, stafii pilot pentru pro- ducerea medicamentelor apicole, laboratoare de analize, stati zonale pentru producerea de material biologic selectionat, stupine de productie etc.; in laboratoarele institutului se realizeazé de asemenea produsele ener- govitalizante si apiterapice, pe bazi de pro- duse apicole, aplicindu-se refetarele ordo- nate de citre medicii specialisti care act veazd tn cadrul institutului ca cercetétori medicali in domeniul apiterapiei, realizind astfel, in mod unitar, 0 colaborare de in- tegrare perfecté a cercetérii cu practica, in folosul sindtapit omului. Se stie cd Institu- ‘tul International de Tehnologie si Eco- nomie Apicolé al APIMONDIEI, in co- laborare cu Asociafia Crescdtorilor de Al- bine din R. S. Romania si Ministerut Séné- tati a organizat tn 1975 la Bucuresti un centru medical de apiterapie, cu cabinete medicale pe specialitdfi, pentru consultafii si tratament cu produse apiterapice. Aceasté activitate a fost inglobatd de la 1 decembrie 1978 in planul tematic al. Institu- tului de cercetéri pentru apiculturd al Aso- ciafiei Crescdtorilor de Albine din R. S. Roménia, Cuprinzind 0 activitate unitaré in domeniul apiterapici, institutul a organizat : — sectorul pentru producerea preparatelor apiterapice si pentru realizarea de produse noi pentru apiterapie si alimentatie ; — sectorul de apiterapie pentru dezvoltarea cercetarit stitntifice cu tematici si probleme specifice apiterapiei in vederea aplicdrit te- rapiei cu produse apiterapice si urmlirirea influenfei acestora tn prevenirea si tratarea diferitelor maladit. Tematica apiterapicé este avizatd de Aca- demia de Stiinfe Medicale, are aprobarea Comitetului National pentru Stiinta si Teh- nologie gi este inclusd in planul tematic al Academiei de $tiinfe Agricole. Sectorul de cercetare apiterapict din cadrul Institutului are ca scop principal asigurarea indrumarii corecte a consumatorilor de pro- duse apicole, in vederea folosirii lor cores- punzdtoare pentru conservarea sindtdfit o- mulut, urmérindextinderea acfiunit de ex- perimentare si utilizare a produselor apicole $i a derivatelor lor, in mod rational si sti- infific, in alimentafie, tn dieteticd, apitera- 2 pie si cosmeticoterapie. Prin observafii cli- ‘nice gi de laborator se urmdreste aprofun- darea cunostinfelor stiinfifice despre cali- téfile produselor apicole si utilizarea lor co- respunzdtoare in slujba pdstrdrii sdndtafii omului. In cadrul Institutului de cercetari pentru apiculturd, funcfioneazdé laboratorul de micd productie apiterapicd, in care se executé o serie de preparate pe baza pres- criptiilor medicilor de specialitate, in com- pletarea acelora care se realizeazd in cola- borare cu laboratoarele Combinatului apicol. Aceste preparate pe baz de refetd medicalé ‘i care au un caracter experimental, de ur- mérire clinied, se valorified numai prin punctul de desfacere a produselor apicole care este organizat in incinta Sectorului de apiterapie al Institutului de cercetdri pentru apiculturd, situat in Bucuresti, str. C. A. Rosseti nr, 31. Tratamentele speciale cu infepituri de al- bine se executé, de asemenea, in cadrul sectorulut de apiterapie, iar in cabinetul de cosmeticoterapie se aplicé tratamente cosme- tice cu produse si preparate apicole, Tinind seama de structure juridick a Asocia~ fiei_ Crescdtorilor de Albine ca organizatie profesionald obsteascd, pentru studiul, posi- bilitéfilor actuale si viitoare de imbundtdfire calitatina a productici sale generale ca $t aceea de cosmetice si produse apiterapice preparate pe bazd de produse apicole, evi- dentiem urmétoarele aspecte si competente, in exclusivitate pentru specificul Asociafiet ‘noastre : 1) realizarea produselor apicole (mierea, ceara, polenul, pistura, Itptisorul de mated, propolisul, veninul de albine etc.), constitue activitatea de baz specializati a Asociatiei Crescatorilor de Albine si a institutiilor sale economice si stiintifice, care conduc in drumd, coordoneazd sh controleazé in mod nemijlocit pe membrii sii, crescétorii de al- bine ; asociatia asigura concomitent aprovi- zionarea apicultorilor, cu uneltele, utilajele $i materialele apicole necesare practicdrii a- piculturit, aceste obiective contribuind la stimularea productiei apicole, prin cointere- sarea apicultorilor. 2) Productia — respectiv produsele apicole mentionate mai sus — obfinuté de mem- brit Asociafiet Cresedtorilor de Albine este preluaté de unitdtile teritoriale proprii (care dispun de personal specializat), transpor- taté, conservatd si controlatd din punct de vedere calitativ ; aceste produse apicole sint apoi condifionate si prelucrate in laboratoa~ rele proprii ale Combinatului apicol, in ve- derea valorificdrit ca produse naturale, des- tinate consumului populatiei si pentru fon- dul de stat, destinat exportului, toate aceste operatiuni constituind adevdrate \ garanfii pentru calitatea produselor.3) Procesul tehnologic de condifionare si conservare se executd integral la Combina- tul apicol, care in baza cercetirilor yi expe- rimentérilor de laborator efectuate de ciltre Institutul de cercetért pentru apiculturd, dis- pune de toate conditiile de ordin material, tehnic gi stlinfific, necesare introducerit lor in cireuitul economic, pentru alimentatie si sdndtate, dispunind de intreaga sa refea de desfacere in interior. In condifiile ardtate Asociatia Crescitorilor de Albine realizeazd astizi indeplinirea sar- cinilor trasate de conducerea superioari de partid $i de stat pentru integrarea totald a cercetirlior stlinfifice eu productia si valori- ficarea ei eficientd. Realizarea produselor apicole directe se face astjel in conditti cu totul specifice, determi- nate atit de caracteristicile tor ca produse naturale, biologice, active, cit si corespunzd- toare caracterului obstese al Asociajiei care urméreste armonizarea $i cointeresarea ne- mijlocité. a intereselor apiculiorilor produ- ciitori cu cele ale Asociatiei tor profesionale care le furnizeazt necesarul de utilaje si materiale apicole, inlesnindu-le in acelasi timp 0 serie de avantaje pentru stimularea productiei apicole si asigurarea ei chiar tn ‘situafia unor condijit climatice si meteorolo- gice nefavorabile, prin acordarea de biosti- ‘mulatori furajeri. In ultimiy ant, in cadrul diversifictrti pro- ductiei apicole, la indicatia organclor de partid si de stat, s-au inifiat si realizat ac- fiunt pentru eatinderea wtilizdrii produseior naturale tn alimentatie si sindtate prin va~ lorificarea si folosirea produselor apicole ob- finute pe sortimente florale, In aceasté di- rectie s-a extins planul tematic al Institu- tului de cercetdri pentru apiculturd care, in- cepind de la 1 XII 1978, coordoneazd toate inifiativele si actiunile in acest domeniu de activitate in colaborare direct cu cresed- torii de albine si cu institute stiinfifice si clinice de specialitate. Apicuitorii producd- tori, prin asociatia lor profesionald jude- feané vor contribui de acum inainte, in mod organizat si stitntific, la producerea unei game complexe de produse apicole sor- timentale, utilizabile apoi ca materit prime in productia preparatelor apiterapice. Aceasti activitate, deja organizaté in cadrul Institutului de cercetéri pentru apiculturd, permite utilizarea produselor apicole contro- late si obfinerea de rezultate pozitive in- tr-un domeniu tn care aportul apiculturii este de prim ordin si pentru care infelegerea $i aportul apicultorilor va trebui mai mult solicitate in cadrul raportului dintre Asocia- fie si apicultor. 4) Trebuie avut in vedere, in aceastd ordine de idei, actuala orlentare si tendinfaé a con- sumatorilor din intreaga lume, gi mai ales din farile industriatizate, de a folosi cit mai mult produsele naturale apicole. Aceasta ca un revers al abuzulut de medicamente, de produse chimice $i sintetice. In condifiile actuale, Asociatia Crescdtorilor de Albine din R. S. Romania a reusit, prin Combinatul sdu apicol si prin Institutul de cercetéri pentru apiculturd, sd organizeze un sector de producfie cosmettcd si apitera- picd integrat in planul general de realizéri $i obiective urmarét de Asociafie prin insdsi statutul séu si prin actele normative in vi- goare. De altfel, aceasta activitate complead asigura in mod esential si sustine rentabil efortul material al Asociafici si Institutului sdu pentru asigurarea condifitlor necesare dezvoltdrii, apiculturit romanesti sia _cres- terii efectivului familiilor de albine preva- zut in planul de dezvoltare al agriculturit 5 al economiei nationale, atit pentru actiunea de polentzare a culturilor agricole entomofile (intrucit valoarea produselor cosmetice _ $i apiterapice contribute in bund parte la in- sdsi dezvoltarea st sustinerea — apiculturti), eit si pentru valorificarea superioard si in ‘mod unitar, a produselor apicole, de ocu- pare a fortei de muncit si de satisfacere a capacitdtii de preluerare, conditionare si productie a Asoclafiel Crescitorilor de Al- bine, in scoput primordial al dezvoltirii gi rentabilizdrt integrate a apiculturii. 5) In aceasté etapd, finind seama $i de sta diul inaintat de organizare si dezvoltare la care a ajuns apicultura roméneascd, planul economic de perspectivé al Asociatiei Cres- cétorilor de Albine va trebui sd aibé in ve- dere, pe lingd sarcinile de productie canti- tativd si urmatoarele aspecte si considerafii care, printr-o largé participare a tuturor apicultorilor si factorilor de raspundere, vor putea contribui la optimizarea substanfiald @ activitdfii viitoare a Asociatiei noastre : — caracterul de organizatie obsteased al Asociatiei Crescdtorilor de Albine cu statut de organizare si functionare propriu, cu re- gim de autofinanfare gi dezvoltare econo- micé proprie, fard ca activitatea economicd a acesteia sé afecteze sub o forma say alia bugetul statului, avind fonduri si patrimo- niu propriu, va atrage o participare mai ac- tivd a apicultorilor la viata Asociatici ; — posibilitatile favorabile de asigurare a materiei prime apicole, ca urmare a siste- mului de organizare a apicultorilor si a ra- porturilor de intrajutorare reciprocd asocia- fie-apicultor, vor cointeresa intr-o mai mare ‘mdsurdé pe apicultori la realizarea sarcinilor de plan pe care le are Asociatia ; — posibilitatea de a conta pe o productie planificaté de materii prime apicole, care sd asigure realizarea unui plan de produse in- 3dustriale, este condifionaté de calitatea a- cestor produse ca st de luarea unor masuri adecvate care si find seama gi de situatia apiculturit in cazul calamitititor natural — imbunlttitirea calitativd a utilajelor api cole si diversificarea lor conform cerintelor si spiritulut inventiv al apicultorilor, bine infeles in limita indrumarilor si recomand: rilor tehnice ale specialistilor ; — posibilitatea imbundtdtirli retelei_proprii specializate de achizifie a produselor api- cole j — initierea unor aciuni pentru formarea de cadre specializate care sd asigure indruma- rea producttorilor, preluarea produselor si controlul calitétit produselor respective ; — necesitatea califictrii unor —specialisti pentru studiul produselor apicole si elabo- rarea de refete pentru preparatele pe bazd de produse apicole ; — actiuni de propaganda organizata pentru raspindirea in rindut consumatorilor “a nostintelor stiintifice si rationale a folosirii produselor apicole, in aceasté directie find necesar, de intreprins actiuni de marketing apicol. Dupa ‘mai bine de 20 de ani de _activitate prodigioasd, de formare si consolidare a ba- zei tehnico-economice si de structurd statu- tar-organizatorict complexd, capabild si re- alizeze 0 productie crescindé de la an la an, apreciatd in fard si in strdindtate, apicultura romaneascd, dar mai ales activitatea Aso- ciatiei Cresedtorilor de Albine, in cel de-al Ul-lea deceniu de existentd, va trebui sd se concentreze cu mai multé eficienfé pe plan national in vederea satisfacerii doleantelor profesionale ale membrilor Asociatici. ‘Avem cu tofii obligatia morald de a contri- bui la stabilirea unor raporturi constructive apicultor-asociatie, de intelegere si indepli- nire reciprocé a drepturilor si obligatiilor noastre ca membri apicultori, realizindu-se astfel atmosfera de incredere care trebuie s& existe éntr-o comunitate animatd de dra- goste si pasiune pentru apiculturd, in gene- ral, $i pentru apicultura roméneasea in pri- mut rind, Considerim ct este util st se angajeze un dialog constructiv, sincer si deschis, intre apicultori, in sedinfele lunare ale cercurilor 9 filialelor sau in intrunirile de lweru oca- zionate de schimburile de experienté sau de dezbaterea problemelor profesionale apicole, in care opiniile si discufiile libere ale celor competenti si interesati sd aducd un fascicol Bineficdtor de lumind asupra tematicii pri- oritare privind apicultura nationalé, fata de care avem unele scadente si obligafit legate de tnsdsi calitatea complexulat de mdsuri pe care le asteapta aptcultura roméneascd, Pentru a fi 1a pas cu tehnologia contempo- ran VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE! CE STIM e CE NU STIM e CE TREBUIE SA STIM Incopind cu numarul 2/1979, Ia sugestia: a numerosi cltitori, re: noastra va publica periodic, in cadrul rubriclt de fata, intrebari care sf vind tn ajutorul cltitorilor nostri pentru. api voritica singurt bagatul etinopiintelor tn domentul cunoastertt tennicit $i practiclt apicole. Rdspunsurile corecte la tntrebdrile puse vor fi publicate tn cadrul acelelast rubric in numdrui urmdtor at revistet, 1. Care este organul oficial de stat care trebuie sesizat Imediat in cazul unor in- toxicafii produse in stupind ca urmare a folosirij nerafionale a pesticidelor ? a) Consiliul popular comunal ; b) circumseriptia socialista care a efectuat tratamentul. sanitard-veterinard c) unitatea 2, Pentru depistarea locei europene ce probe se recolteazi si se trimit la laborator pentru analizi ? a) albine moarte ; b) albine vii ; c) sectiuni de fagure cu puiet. 3. La combaterea cirei boli se foloseste produsul ,,Sineacar*’ (Diagvar) ? @) loca ; b) nosemoza ; ¢) varrooza, 4, Puietul viros este 0 boali : a) parazitara ; b) micotied ; ¢) microbiand. 5. Cifi ani este economic si se recomand& din punct de vedere tehnic a se exploata fn producfie 0 mated selectionats ? a) 1—2 ani ; b) 3—4 ani; c) 5—6 ani. 6. Care este concentrafia optima a siropului, de zahir care se foloseste primavara pentru stimularea familiilor de albine ? Raport eahdr : apd: a) 1:1; b) 15:1; 0) 2:1. QNTREBARILE DIN ACEST NUMAR AU _FosT REALIZATE CU CONCURSUL PROF. M, IONESCU)Cresterea si iernarea matcilor in nucleul cu rama plianta 1. FOTA Seeretarul Filialei 4.c.A. judejul Menedingi n cresterea miteilor, indiferent de metoda dé lucru si de tipul de nucleu folosit, trebuie si finem seama numai- decit de o conditie esentiald si anume si nu ne indepirtam prea mult de con- difiile de viafa biologice si termice ale familiei de albine, intrucit nerespecta- rea acestei condifii determing esecurile inregistrate in cresterea matcilor in ce priveste calitatea si viabilitatea aces- tora, Sint freevente cazurile cind o mat- cA tinérd cu un.aspect frumos si bine dezvoltat& n-a fost primité de albine, chiar .dup& incerc&ri repetate. Aceasta dovedeste ci matca nu a fost crescuta Ja nivelul cerintelor biologice si termice optime, in special in prim&var sau in toamna, cind in natur&é nu este sufi- cient cules, cind temperaturile sint mai scdzute sau cind familia din care este proveniti nu are caractere biologice a- propiate de familia in care a fost intro- dus, incit pierderile prin respingerea miteilor sint foarte mari- De multe ori, desi matca a fos primit, familia de albine o schimb& pe cale li- nistit& in decurs de 30—40 zile, fapt ce dovedeste slaba calitate a tinerei matci. Muli apicultori nu dau importanta cu- venit& cresterii mitcilor de calitate, fo- losind pentru obtinerea lor botei de sal- vare sau prin orfanizarea familiei de albine obfin mitci de slab calitate, care dezvolté familia in mod necores~ punzitor si vor determina nerentabili- tatea stupinei. Cerinfele mereu crescinde din ultimii ani pentru mitci selectionate atit in sectorul de stat cit si pentru crescatorii de albine individuali au ficut ca Asocia- fia Crescdtorilor de Albine din R. S. Roménia si-si méreasci eforturile si si-si formeze, pentru prima dat& la noi in fara, mai multe centre de crestere a matcilor in zonele cu albind caracteri- zaté prin insusiri productive ridicate, care au dat rezultate bune si foarte bune chiar din primul an de formare gi au contribuit la cresterea efectivelor de familii de albine prin livrarea mitcilor in numar mare. Ca vechi crescitor de mitci si ca autor al nucleului de imperechere a matcilor cu rami pliant, in cele ce urmeazi imi propun s& prezint citeva reguli de care trebuie si se find seama in cresterea miatcilor. — Cresterea mitcilor nu trebuie si se faci in special pe timp mai rdcoros, decit in nuclee ce oferi doua spatii, res- pectiv trei rame, ce creeazi condifii biologice si termice, astfel incit botca altoit’ si matea nou nascuti si nu fie expuse schimbirile bruste de tempera- turd si si dispun& totodaté de spatiu suficient pentru depunerea oualor pind la livrare, — Atit familia ce ofera materialul s&- ditor, cit si familia crescatoare trebuie s& aib& inalte calittti productive veri- ficate in productie. — In orice perioad& s-ar face creste- rea mitcilor, cu o sear inainte de in- troducerea larvelor familia crescdtoare trebuie si fie hranité cu un amestec de miere si polen dat in portii dé 300— 500 g zilnic, pind la c&piicirea botcilor. — S& nu se foloseascd la transvazare larve mai mari de o zi; — Cuibul familiei crescitoare trebuie s& fie strimtorat, impachetat, mai ales in perioadele reci, in care s& existe des- tule provizii de hrana din care 1—2 rame cu pastura, — Cresterea mitcilor nu se va face in zonele sau in perioadele lipsite de cules si in special de polen, decit cu adminis- trari de sirop si polen. . — Se impune ca timpul de la recolta- rea métcii $i pind la introducerea in fa- milia de albine s& fie cit mai mic, sA nu depaseascd trei zile, in caz contrar chiar o mated prolific’, de buna calitate, se degradeazi, total sau partial, prin incetarea brusc& a depunerii oudlor si cu greu isi mai reia apoi activitatea. 5Sint cazuri cind mitcile au devenit ste- rile. — In timpul transportului matca tre- buie sA aiba o hran& de calitate supe- rioar&, cu continut bogat in proteine si trebuie sd fie insofité de cel pufin 20— 30 albine, care s-o hraneasca. Este ca- zul poate si ne gindim la o alta cused ceva mai mare, in special pentru _tran- sporturile mai indelungate si la o hrand in cusca de transport cu mult mai con- sistenta. — Tinerea mitcii trebuie si dureze cit mai putin timp, mai ales in nucleele de capacitate micé, unde matca nu are su- ficient spatiu pentru depunerea oualor. In caz contrar matca se degradeazd sau albinele parasesc nucleul sub forma de roigor. — Transportul mitcilor trebuie si se facd in condifii corespunzittoare, adicd pe timp nici prea r&coros dar nici prea cAlduros, fird a fi protejate. Neajunsurile intimpinate in activitatea de crestere a matcilor cu diferite tipuri de nuclee, m-au facut s& gindese si si concep un nucleu care sa intruneasci condifii apropiate de viata biologica si termica a albinelor, cu rama pliant&é de tipul ME cu ajutorul a doua balamale Jaterale ce dau posibilitatea ca dintr-o singura rama s& se formeze trei rémi- soare, iar prin intinderea ci aceasta s& ia forma unei rame ce poate fi introdu- s& in stup: Redau in continuare caracteristicile teh- nice si constructive ale acestui nucleu. In unele zone din fara noastré creste- rea mitcilor poate fi inceputa dupa data de 15—20 aprilie cind unele fa- mili de albine s-au dezvoltat suficient si cind ridicarea unei rame cu albine si chiar cu puiet stagneazi dezvoltarea familiei de albine si compromite pro- ductia. Mai tirziu, incepind cu luna mai ridicarea unei rame din familiile de al- bine puternice este chiar necesara, In aceste familii de albine puternice se introduce cite o ram& plianta pentru a fi umpluté cu miere, puiet sau polen dup& dorinja apicultorului si in raport de locul de unde a fost introdusi in 6 cuibul familiei de albine, rame ce se introduc ulterior in nucleele ce vor primi botei din crescdtor- Prin fringerea ramei in trei parji egale se usureaz{ mult munca apicultorului in formarea nucleului, formind o mica familie cu trei rame inalte de 230. mm si late de 145 mm, se creeazi condifiile biologice si termice corespunzatoare. Rama din mijloc raminind acoperita de cele doui laterale si fiind populata de albine, chiar si dup& intoarcerea albi- nelor culeg&toare la familia mama, bot- ca altoita pe rama din mijloc este incal- zit& de albine fapt ce determina o reu- sita siguré. Dup& imperechere matca dispune de un spatiu suficient pentru depunerea ouilor pe cele trei rami- soare, satisfacindu-si o cerinja biolo- gic’, fapt ce face ca ca sd nu piirtiseas- cA nucleul si deci nu se impune livra~ rea ei imediata. In nucleul format se pot imperechea mai multe serii de matci fara a mai fi nevoie de repopularea lui, deoarece se populeazi cu albinele iesite din ovale depuse de fiecare matck inainte de a fi livraté. De cele mai multe ori albi- nele nucleului string proviziile necesare iernérii. Fiecare nucleu are doud compartimente despirfite ermetie printr-o diafragma detagabili care d& posibilitatea intreti- nerii a doud matci avind urdinise se- parate. Jernarea mitcilor in acest tip de nucleu se face in conditii normale fara pier- deri, din lips’ de hran& sau in caz de frig, datorita ramei inalte de 230 mm si lat& de 145 mm gi faptului ca albi- nele se hranese de pe cele patru fete de fagure din cele dowd spatii ocupate, dispunind de provizii suficiente pind la venirea timpului favorabil din prima- vari, Pentru protectia contra frigului nucleul poate fi introdus intr-o camer chiar neincalzita, deoarece ghemul nu- cleului are diametru de 7 cm, menti- nind un regim termic normal. Datorit& acestei particularitati, nucleu intretine matca pe tot timpul iernii fra a fi ne- voie s&-1 repopulam. (Citift continuarea acestut articot im pag. 11)Pregatirea familiilor de albine pentru sezonul activ de primavara V. CINDULET Artanci cind noi oamenii mai vorbim de iarnd, matca isi incepe ouatul, dupa ce familia a incdlzit centrul ghemului la temperatura de 35°C. In functie de alti- tudine si de clim& inceputul cresterii de puiet are loc Ja sfirgitul lunii ianua- rie sau la mijlocul lunii februarie. Dac& in zilele friguroase se formeazi api de condensare la urdinis, este un indiciu c& existi o cantitate destul de mare de puiet. Pentru a valorifica culesurile timpurii trebuie si finem seam& ci o albind devine culegitoare dupi 40 de zile de la depunerea oudlor. Este nece- sar, deci, si stimulim familiile de al- bine pentru a creste 0 cantitate mai mare de puiet decit cea obignuita. Ternarea a dou familii de albine in- tr-un singur stup orizontal, ined din toamna anului precedent, asigur& condi- fii optime pentrudezvoltarea rapid& a uietului in primavara anului urmator. Fh acest az, cele doud familii vor con- tinua s& conviefuiasci in acelasi stup pind in preajma marelui cules, astfel fiind asigurata caldura atit de necesara dezvoltirii puietului in perioada pre- mergitoare primaverii, cind timpul este destul de capricios si cind numarul de albine care eclozioneaz& este inca iic, iar numérul albinelor care nu se mai intorc in cuib poate fi destul de mare. Tot in scopul mentinerii c&ldurii, cu ocazia primului control, cind se curata fundurile stupilor, de la caz la caz, vor fi scoase ramele care nu sint ocupate cu albine, mentinindu-se impachetajul facut din'toamni. Peste podisorul cu orificiul de aerisire se vor aplica foi de ziar, iar deasupra salteluta. Avind mai multi cildur’, consumul de hran& va fi cu mult mai mic. Se spune ca acolo unde este mult& albin& se adund si mul- tA miere. Asa este si, desi tofi stuparii cunose acest Iucru, nu toti sint preocu- pati de a avea familii puternice la in- ceputul sezonului de cules. Pentru iernarea in condifii optime a fa- miliilor de albine, apicultorul trebuie s& asigure, de asemenea, si rezerve sufi- ciente de hrand de cea mai buna cali- tate, Nu intotdeauna si nu toate fami- lille ies din iam& cu hran& suficienta in cuib, Dac& aceasti situatie scap& stuparului, lucrurile pot sfirgi rau ; fie ci familia va pieri, fie c& dezvoltarea ei va fi mult intirziaté. Mai stint frec- vente si cazurile cind, din cauza zile- lor reci si ploioase de primavara, albi- nele nu pot culege pufinul nectar, iar matca isi intrerupe temporar ouatul. Aceasta situafie poate fi rezolvaté de stupar prin mijloace de stimulare, ast- imularea timpurie, care incepe in nord-vestul Banatului, unde am stupina, in jurul datei de 15 februarie si care are ca scop stimularea ouatului mitcii, consté in administrarea a circa 1 kg pasta de zah&r, zahir candi sau zahar cristale, direct in cuibul familici ; — stimularea cu sirop de zahir in con- centrajie de 1:1 in care se adaugi 250 g suc de ceapA la 10 1 sirop ad- ministrat o daté cu incalzirea vremii timp de 2—4 s&ptamini, Cantit&file cu care fac stimularea le sta- bilese in functie de puterea familiei de albine gi rezervele de brand, La ince- put dau portii mici, de circa 200—300 ml fiectrei familii, la intervale de 2 zile, iar pe parcurs mérese cantitatea de sirop cit si intervalul de timp. Daca o familie nu consumi siropul, caut s& stabilese care este cauza pentru a lua mAsurile ce se impun, O dat& cu inflorirea pomilor fructiferi, cind cui- burile se afl& in plin& dezvoltare, in- troduc la marginea cuibului, lingd ra- ma cu puiet o ram& cu fagure artifi- cial, pe care albinele fl clidesc, iar mat- ca il insiminteaz’. Dac vremea este frumoasi, dup§ alte sapte zile introduc un alt fagure. Stimularea cu sirop cit si nectarul pomilor fructiferi duc la cli- direa si celui de-al doilea fagure. Spargerea cuibului o fac numaj atunci cind matca a depus oud in tot spafiul pe care l-a avut la dispozitie, daca toti fagurii sint bine acoperifi cu albine si 7dac& exist suficient’ hrand, Ramele pe care le folosesc la spargerea cuibu- lui au coroane cu miere pe care in - momentul introducerii le descApacesc si le pulverizez cu sirop de zahar. Am grijA ca pe toatA perioada premerg’- toare culesului, in cuiburile familiilor s& existe circa 6—7 kg miere. In preajma culesului de la salcim veri- fie inci o dat& familiile in vederea ui rii intre ele, lisind ca familie cule- gitoare pe cea mai. bine dezvoltat. Datorité faptului c& ele se gisesc din iarn& in acelasi stup, unirea este usor de f&cut. Cu 10—12 zile inaintea cule- sului, de la familia stabilit’ si cedeze familiei de producfie albina zburdtoare, ridic matea, dou& rame cu puiet, doud rame cu miere si pastur& si formez un roi. In locul ramelor scoase introduc al- tele, dup care ridie diafragma despir- fitoare gi o agez la marginea cuibului- Familia astfel format ocup4 14—15 in- tervale, in care este inclusd si albina zburdtoare de Ja familia mutat, avind si 7—9 rame cu puiet. Tot cu aceasta ocazie procedez la izolarea m&tcii cu gratie Hanemann, lasind in cuib 8 rame din care 4 cu puiet. Ramele cu fagurii artificiali pentru cldit le introduc in locul celor cu puiet c&picit, pe care le scot si le duc in ma- gazie, in prima zi a infloririi salcimu- lui, Fagurii cu puiet nu-i introduc mai devreme, deoarece in caz de calamitate, ar putea fi degradafi, lucru ce mi s-a intimplat. Dac culesul de la salcim nu ADRESATI-VA IN ACEST SCOP FILIALELOR JUDETENE, CERCURI- LOR APICOLE CU GESTIUNE PROPRIE SI CENTRELOR DE APRO- VIZIONARE SI DESFACERE ALE ORGANIZATIEI NOASTRE, CL MOL MO MO A A PP AP PP eb 2 mF \ \ } de albine. | co vam wre MPI CULT OR] vrmce ser srseny fr Asociatia Crescdtorilor de Albine din Republica Socialisté Romania con- tracteaza acordind avansuri si achizitioneazé cu plata pe. loc, in numerar, miere,_ceard, propolis _si_alte_produse_apicole, oferindu-va totodaté, lo cerere contra cost, biostimulatorii atit de necesari famitiilor dumneavoostré este calamitat, mai introduc in fiecare familie inca doi faguri pe care albinele ii clédesc. Nu neglijez sA pun nici rama claditoare, Dupi extragerea mierii impart familiile in dou, prin aplicarea unei diafragme. Familiilor fara matci le dau cite o mat- cA cumpiarata de la Asociatia Crescito- rilor de Albine sau de la rezerva, In felul acesta indepirtez si tendinta de roire. Procedind ca mai sus, chiar si in anii in care culesul de la salcim a durat 2— 3 zile din cauza calamitafii, am reusit s& extrag cite 5—6 kg miere de la familiile de productie. La cele arditate mai sus trebuie si adaug c& nu neglijez nici aprovizionarea cu ap& potabil4, instalind o sursi in apro- pierea stupinei. De asemenea, trebuie ardtat ci in vede- rea culesului de la tei sau floarea-soa- relui, o datA cu despartirea familiilor de productie, unific nucleele formate anterior, care devin acum familii de productie, avind cite 14—15 intervale cu albin&. Recomand aceasté metoda de lucru care mi-a adus numai satis- factii, pentru cA unind culeg&toarele celor dou familii se poate valorifica in . condifii optime culesul de la salecim, realizindu-se productii mari de, miere atit in stupSritul stantionar, daca existé. surse de cules, cit si in cel pastoral. Decit mai multe familii slabe cu putine cu- leg&toare, mai bine mai putine familii, dar puternice. ‘ ‘Ingrijirea famillilor de albine fa tnceputul primaverii M. SCOLOBIUC U na,‘din principalele masuri in ve- rea realizarii de productii mari de mie- re, ceara gi alte produse apicole o con- stituie menfinerea unei perfecte st&ri de sin&tate a familiilor de albine, care . trebuie s4 fie puternice. Pentru aceasta, apicultorul trebuie si find seami de anumite lucrari pe care sa le efectueze fn stupind incd de la inceputul prima- verii si pint la aparifia culesului de la salcim, Odat& cu apropierea primave- rii, care in unii ani apare mai devreme iar in alfii mai tirziu, vremea incepe si se incdlzeasci, temperatura aerului a- tingind citre amiazi 13—15°C, timp fa- » vorabil desfacerii ghemului de iernare si efectuarii zborului de curatire. Dac& acest zbor de curafire se efec- tueaz prim&vara: mai de timpuriu, mitcile stint hrinite mai intens si ca urmare ele depun zilnic un numar tot mai mare de oud. Se intensificd astfel cresterea puietului, ajungindu-se trep- tat la un numir tot mai mare de albine culegitoare fn preajma culesului de la salcim. In concluzie, cu cit zborul de curditire se efectueazé mai devreme, cu atit dezvoltarea familiilor de albine va fi mai puternicd si ca urmare culesu- rile vor fi mai bogate, Dac& acest zbor de curatire se efectueaz prim&vara mai tirziu, din cauza timpului nefavo- rabil, familiile de albine se vor dez- volta mai greu, ajungind cu putine al- bine culegitoare la culesul de la salem si deci nu vor realiza decit o recolt& slab&. In afard de aceasta, dac& famili- ile au o hran& necorespunzitoare, 14- saté in stupi fncd din toamnd (cum este mierea.de mand) si dac& de la im- pachetarea lor pentru iernare si pin’ in luna martie nu si-au efectuat zborul de curatire din cauza timpului nefavo- ‘abil, apare diareea, Aceasta slabeste organismul albinelor, pregateste teren pentru aparifia altor boli si viciazd at- mosfera din interiorul stupului. Tat deci importanja mare a zborurilor de curafire din primavari pentru fa- miliile de albine, c&rora apicultorul trebuie s& le acorde o atenfie deosebita. In zilele cind se efectueaz& zborul de curafire, apicultorul trebuie si fie pre- zent in stupind pentru a urmiri gi sti- mula efectuarea zborului la fiecare milie in parte, notind toate observatiile in carnetul stupinei. Cind se face acest lucru ? Cind tempe- ratura aerului a ajuns in jurul a 13°C, apirind albine pe scindura de zbor, se va proceda astfel ; — se vor deschide larg urdinisurile pentru a patrunde in stup razele soa- relui si aerul cald, precum gi pentru ca albinele s& circule ugor si in num&r cit mai mare ; — inchiz&toarele urdinisurilor care s-au pus toamna contra goarecilor si blocu- rile respective se vor cur&fa si pune la Soare sa se usuce ; — la familiile de albine care nu ies afar sisi faci zborul de curatire, se vor deschide capacele stupilor, se va in- litura materialul de izolare a cuiburi- lor, in aga fel ca razele solare s& cad& direct pe podigoarele stupilor pentru a Je incalzi. La fel, materialul izolator se curat& si se pune la uscat la soare, Dac& nici de data aceasta albinele nu ies din stup pentru a-si efectua zborul de curafire, se va ridica linistit o scin- duricé a podisorului, pentru ca albinele sA iasi la zbor pe deasupra stupului iar in cel mai rau caz, sub fundul stupilor, in directia cuiburilor, se pot aseza ca- r&mizi calde, care vor inc&lzi scindurile fundului, determinind astfel albinele s& iasi afar’. Acest lucru se intimpla la familiile slabe. Familiile puternice efec- tueazi un zbor de curafire de intensi- tate si duraté de timp mari de circa 0 or&, pe cind celelalte familii, in raport cu puterea lor, efectueaz4 fie zboruri de intensitate mare, dar de scurtd du- rata, de circa 10—15 minute, fie zbo- ruri mai slabe ca intensitate dar cu o durat& mai mare, de circa 30 minute. Familiile suferinde, bolnave, efectueazi 9zboruri de mic& intensitate si de scurta durata, de 5—10 minute. Este absolut necesar ca familiile care au efectuat zboruri slabe de curatire si de scurtd durata si in special acelea care nu au iegit la acest zbor sé fie su- pravegheate si verificate din exterior, dup oglinda stupului, supravegherea urdinigurilor si a scindurilor de zbor, precum si ascultarea prin urdinis a starii lor, cu ajutorul unui furtun sub- fire de cauciuc. Cind unele familii zint& cazuri cu totul aparte c mote, biziituri prelungite, plingatoare etc, se duc stupii intr-o camer’ incdl- zité, unde se face verificarea lor ami- nunjiti si eventualele remedieri pen- tru a inlatura cauzele ca: lipsa matcii, lipsa hranei, umezeald mare, mortalita- te mare, albine pufine si spatiu_prea mare, lipsa caldurii necesare ete. Toate aceste deficiente si lipsuri se vor reme- dia prin completarea lor, curdifindu-se in acelasi timp si cuiburile respective. In general, apicultorul trebuie sa pro- fite din plin de vremea prielnica pri- mului zbor de curatire din timpul ier- nii, deoarece nu se gstie cit de curind vor mai fi astfel de zile favorabile zbo- rurilor de curatire- Zborurile de curafire din timpul iernii au o importanf& deosebité pentru dez- voltarea familiilor de albine, in vede- rea sezonului activ de primavard. Uneori se intimpla ca dupa primul zbor de curitire, care s-a _efectuat intr-o singur& zi sau chiar doud, si urmeze mai multe séptamini de frig, care de- termina albinele si-si refaci ghemul de iernare si si nu mai iasi afar. In alfi ani poate urma un interval de mai multe zile cu o temperatura in jurul a 16—17°C, care si dea posibilitate api- cultorilor si efectueze revizia sumara de primavara a familiilor de albine, sau, in cazuri mai rare, cind sint zile cAlduroase, in jurul a 20°C si apicul- torul poate efectua controlul de bazi al familiilor de albine fara a mai face re- vizia sumar& a lor. La revizia sumara se controleazi urmiatoarele : — dac& familiile de albine au hran& suficienta ; 10 — existenta puietului ; — daca in. stup exist’ umezeal& mare, mucegai sau suspiciuni de boli ; — daca impachetajul este corespunzai- tor, pentru menfinerea cdldurii sare, reducindu-se cuibul la numarul ‘de rame ocupate de albine. Pentru aceasta apicultorul va deschide stupul, indepartind 2—3 din scindu- relele podisorului, de asemenea, mate- rialul izolator (perna lateral) etc. va cerceta 2—3 faguri din cuib pentru a cunoaste prezenta puietului si deci a mitcii, se apreciaz cantitatea albinelor pozifia cuibului, umezeala, mucegaiul, diareea etc, dup care se repune totul Ia loc, cum a fost. Cu ocazia acestei re- vizii sumare se constaté si starea igie~ nicd a stupului, a familiei, precum gi a impachetajului, putindu-se totodat& in- troduce faguri cu miere la familiile care nu au hrani suficienté sau si se scoat& din cuib anumifi faguri care sint de prisos, in scopul micsorérii cuibului. Aceasta revizie nu trebuie si dureze mai mult de cca 5 minute. Nu este ad- mis ca la aceast& revizie sumara s& se desfac& intregul cuib, s& se caute mat- ca, s& se cureje fundul si perefii stupu- lui etc. pentru a nu r&ci puietul si a strica echilibrul vital favorabil cresterii puietului, destul de greu de restabilit de albine si cu urméri negative in dez- voltarea familiei. Impachetajul umed, mucegait, ete. poate fi inlocuit, iar cel ce s-a inlocuit, trebuie curiifat si uscat. Toate cazurile rare, excepfionale se vot rezolva intr-o camera incdlzita. Cind primavara apare de la inceput c&lduroas’, cu temperaturi de la 18— 20°C, se poate trece direct la controlul de baz sau asa-zisa revizie general a familiilor de albine, f&r& a proceda la revizia sumaré. Astfel de cazuri sint rare, Controlul de bazi are urmaatorul scop : — stabilirea prezentei mitcilor, starea si calitatea lor, rezerva de miere, polen si la nevoie si se completeze ; — stabilirea cantititii de puiet capacit si posibilitatea de dezvoltare ; nece-— curatirea stupilor atit fn interior cit si la exterior, cu peria de sirmi si Girpe ; exteriorul se va spéla cu apa calda ; — restringerea cuiburilor prin scoate- rea fagurilor goi sau slab populafi cu albine, a fagurilor deteriorati, liisind in stupi numai un numar de faguri care s& fie complet acoperiti de albine ; — asigurarea menfinerii cildurii_ in cuib, a aerisirii, a lipsei de curenti si a unei umiditafi acceptabile ; — tratarea familiilor de albine gisite bolnave gi aplicarea masurilor de pre- venire a bolilor. La aceast& revizie generalé sau control de baz& este necesar si se ia in mind fiecare fagure in parte si s& se cerce- teze pe ambele parti, pentru a cunoaste bine ‘starea familiilor de albine la acea dat&, precum si devoltarea lor in viitor. In timpul controlului se vor Iua masuri serioase contra furtisagului care prima- vara se poate naste usor si stavili foarte greu. De aceea apicultorul nu va lasa faguri cu miere, picdturi de miere sau sirop pe stupi sau in stupind. In acest scop se vor micsora urdinigurile, in Cresterea si lernarea méatcilor in nucleul cu rama plianta (Continuare ain pag. 8) Cele 800—1000 albine sint suficiente pentru a rezista pind in primavarA cind se dezvoltA in continuare in mod nor- mal, Avantajul ce ni-] oferd acest nucleu este gi acela ci, in loc si iern’m familii slabe sau nuclee pe rami mare, scoatem doar o tama cu provizii si albine, iar cu restul intirim alte familii slabe care nu ar rezista la iernat. Orfanizind una din familioarele din nucleu si lasind numai o mate’, prin inliturarea dia- fragmei, familiile se unificd. Avind ast- fel sase rimisoare mici, cu o populafie special la familiile mai slabe. Este bine ca la acest control de baz, in fiecare familie de albine si se puna ling& dia- gramé, cite o sticluji cu formol diluat 28 grade, care este un bun dezinfectant impreun& cu propolisul existent in stupi. Formolul se poate pune in sti- clufe mici de streptomicina si.ca d se pun bucitfele de plas de sirma (si deast) de 2X2 cm, pentru a impiedica patrunderea albinelor in ele. Toate datele si observatiile respective se trec in caietul stupinei pentru a se avea o eviden{4 clara asupra tuturor familiilor de albine existente in stupina respectiva, care ajut’ foarte mult la remedierea anumitor deficiente cit gi la buna dezvoltare a lor. Controlul de baz4 nu trebuie si depa- seasci 10 minute pentru fiecare fami- lie de albine. In timpul acestui control, apicultorul trebuie si fie priceput, is- cusit, bine chibzuit, depunind o munc& incordat& si atentd, si cunoascA bine viata albinelor, trebuie s& aib& la’ in- demina tot materialul necesar, pregitit din vreme, pentru ca toate operatiile s& decurga intr-un timp cit mai scurt, de la o familie la alta. . mai mare, nucleul poate ierna in aer liber in stupind. Aerisirea nucleului se face pe sub ca- pac, prevenind astfel furtisagul in tim- pul hr&nirilor. Nucleul descris a fost prezentat si ex- pus pentru prima data Ja Expozitia Tir- gului International in cadrul Congresu- lui international al APIMONDIEI din anul 1965, unde a primit medalia de ar- gint, intrind dup omologare in circui- tul utilajelor apicole. Pentru a nu se_confunda cu nucleul creat de Orési Pal’ descris in Stupa- ritul Nou de C. L. Hristea, precizez ca acest tip de nucleu are cele doua bala- male montate in partea de sus, pe leti- soarele superioare ale rimasitelor ne- dind posibilitatea plierii ramei pentru a fi introdusd fn stup ca rami normal. iMPrimavara in stuping Gh, GRIGORAS Davi o perioada de stagnare a activi- tafii albinelor, asteptam cu nerabdare ‘gi plcere ca soarele de primavara si apara si razele sale calde si ne aducd din nou zumzetul albinelor in stupina. Lucrarile de primavaré sint desigur bine cunoscute de orice apicultor, Noi ne propunem insa s& ne oprim in arti- colul de fati asupra unora dintre ele care ni se par mai importante. Hr&nirile de stimulare trebuie aplicate inca din luna februarie, Atunci ele dau rezultate peste asteptiri in ce pri- veste intarirea si dezvoltarea familiilor de albine pina la primul cules. Se reco- mand& insi si nu fie efectuate mai inainte ca albinele si fi facut zborul de curtenie. Hrnirile de stimulare se fac prin apli- ~ carea pe rame, deasupra ghemului de iernare, a unei placi de zahar candi sau a unei turte din pasté de zahéir pudra, © preparat cu miere preincalzitd si un inlocuitor de polen (lapte praf degre- sat, drojdie de bere etc). Turta in grosime de 11,5 cm_ sau placa de zahiir candi se inveleste in ti- fon, iar pe deasupra- se aplicd o foaie de polietilena, peste care se agazé scin- durelele de. podisor si saltelufa. Aceas- t& hranire se administreazi incepind cu a doua sau a treia decadi a luni fe- bruarie, intr-una din zilele linistite si cu soare; cind termometrul indicé 0 temperatur& la umbri de minimum 8°C. Ea are ca scop stimularea cresterii intensive a puietului prin sporirea ouatului mateii. Pentru ca aceasti hranire si aiba un rol de stimulare, de formare a unor contingente timpurii.de albina ti- nari, care s& asigure condifii pentru obfinerea unor familii cit mai dezvol- tate pind la culesul salcimului, este ab- solut necesar ca in cuib s& existe pro- vizii suficiente de hrand, adic& cel pu- tin 6—8 kg miere la sfirsitul lunii fe- bruarie- ; Este cunoscut c& inceputul si indeosebi 12 intensificarea ouatului mitcii sint con- ditionate si de zborul de curafire al al- binelor, care pind la 15 februarie cel tirziu, trebuie s& fi avut loc. In caz contrar acest zbor trebuie usurat in una din zilele linistite si cu soare cind termometrul araté la umbr& 12— 16°C, prin deschiderea urdinigului .pe toaté lungimea. La familiile la care se constata un zbor slab, se va ridica capacul stupului, pen- tru ca razele soarelui s& bata direct in podigor. Dupa fncetarea zborului, deschiderea urdinisului va fi micsoratA din nou la 2—5 em. t Rezult& din cele de mai sus cd apicul- torul trebuie s& stie cum, si s& provoace efectiv, intr-un mod sau altul, condifii “pentru ca matca sé depuni din vreme cit mai multe oud, astfq@ incit la 15 martie si existe in stup 2—3 rame cu puiet, . Dack nu vom reusi si avem din’ timp albind tindr&, care s& asigure cresterea puietului, dezvoltarea familiei in ‘conti- nuare va fi anevoioasi, cunoscut fiind faptul ci dup& ce timpul se incalzeste sivalbinele isi incep activitatea in afara stupului, cele iernate find uzate si ba- trine mor. si populatia se micsoreaza. Stimularea:cu turt& de zahdr se face de regula din zece in’ zece zile daci ne permite timpul gi se continua pind ce se va putea administra hrdnirea de sti- mulare pe baz& dé sirop. Modul de preparare a pastei de zahar a fost publicat si in revista. ,Apicultura in Romania“ nr, 3/1978, pagina 6, Este indicat ca in aceasta past si se Incor- poreze si Fumidil B, tn doza normal, pentru familiile boInave de nosemozi si 50% din doza preventivd, pentru restul familiilor. Desigur cA rezultatele pozitive ale sti- mulérii timpurii sint condifionate si de _ alfi factori: iernarea in bune conditii, sndtatea si puterea familiilor, cantita- tea de hran& care trebuie s& fie sufi- cienta, virsta mAtcii, care trebuie s& fie tindra si prolific, ferirea stupilor, pe timpul iernii de cioc&nitori, prigorii ca ca si de vinturile puternice ¢.a,De aceca, in prima zi Mnistilé gi cu soare de Ja sfirsitul lunii februarie sau inceputul lunii martie, cind_termome- trul ne indi¢a o temperaturé de peste 10—12°C, apicultorul trebuie sa efec- tueze un control sumar familiilor sale de albine gsi sd stabileascé cum a de- curs iernarea, cantitatea de _provizii existent in cuib, starea sindtafii, pre- zenta métcii si in funcfie de cele con- statate si ia m&suri corespunzitoare. Dupa inceperea activitajii normale, populatia familillor de albine micso- Tindu-se la inceput va trebui si se freacd la restringerea cuibului Ja un numar de faguri, atifia cit si fie bine acoperiji cu albine, in vederea menti- nerii cAldurii in cuib, Familiile de al- bine strimtorate la timp, maresc capa~ citatea de ouat a m&tcii cu 30—40%o. Pe miasuré ce populatia incepe sa creascd si fagurii din cuib sint ocupafi cu puiet, in afara celor doi faguri din margini, se va proceda la largirea cui- pului cu cite un fagure cu celule de - Jucr&toare, in care a crescut cel putin 0 generafie de albine gi care se asaz& dupA.prima rami cu puiet. Fagurii vor fi stropi{i in prealabil cu apa cildufa pufin indulciti. Daci fagurii au coro- nifA cu miere se vor descapaci o parte, jar daci nu au se recomand& completa- rea pirtii dinspre exteriorul cuibului cu sirop de zahir 1:1 in care a fost incorporat in prealabil si un inlocuitor de polen. Despachetarea stupilor se va face nu- mai dupa ce timpul a devenit suficient de cald si de stabil- Spilarea si dezinfectarea tuturor stu- pilor este obligatorie primavara, pro- cedindu-se in acest scop si dupa indi- cafiile date in revista ,,Apicultura in Romania" nr. 9/1978, pagina 8. Tot fn aceastd perioad’ vom aplica tratamentele medicamentoase familiilor bolnave de diaree, nosemozi, puict va- ros ete. © alté preocupare actuald in acest se- zon eonstd in asigurarea stupinei cu apa necesard. In acest scop se va in- stala din timp adapitorul, ce va fi con- tinuu alimentat cu apA ‘calduja cind timpul este mai rece. Adapitorul poate fi protejat cu poliester pentru a se mentine apa cildujé mai multé vre- me. De asemenea, in api poate fi di- zolvat& si o cantitate de 5 g sare la 10 1 apa gi eventual, timp de 20—30 zile, se poate introduce in apa si o fiola de sulfatiazol tot la 10 1, pentru a se asigura prevenirea molipsirii de loci de la alte stupine, ale céror albine ar vizita adipatorul. Albinele unei familii normale trebuie s& cintareasca la iesirea din iarnd 1,5— 1,8 kg, ceea ce corespunde cu 15—18 mii indivizi albine. Aceste familii, avind indeplinite condifiile de mai sus, pot atinge pentru culesul de 1a salcim, 8— 10 faguri cu puiet si 14—16 intervale cu albine, adica atit cit se cere pentru ca o familie de albine s& fac& faté pri- mului cules principal in bune condifii. Pentru a pittea calcula marimea unei populafii de albine, trebuie si avem in vedere c& albina de pe o rama Da- dant-Blatt pe timp mai rece cintireste aproximativ 300 g, iar pe timp cald aproximativ 200 g. Un kilogram de albine cuprinde circa 10 000 indivizi. Pentru ca o familie pu- ternici s& poaté face fat in bune con- difii unui cules principal si si poatii realiza 0 productie marfi satisfach- toare trebuie si dispun& de o populatie de peste 45 000 albine. tm cazul cind se constaté cA unele fa~ milii de albine nu se dezvolt& normal flind si slabe, se vor unifica, pastrind matca cea mai bund. Familiile ajut&toare se vor folosi pentru echilibrarea productiei ca pu- tere si marime a familiilor de produc- tie. Rezult& asadar cA inceputul sezonului apicol reclam& lucrari si interventii care, dac& sint bine facute sila timp, din ‘primavard si pind in ajunul pri- mului cules principal, vor permite ca familiile de albine slabite din iarn&, s& se dezvolte si si faci fat cu succes tu- turor culesurilor din var&, dind si un surplus de material biologic pentru ma- rirea stupinei. 13SA PRODUCEM DOAR MIERE DE CALITATE. Ponucerea mierii de calitate este pen- tru stupari o problema de prestigiu si pe m&sura dezvoltarii sectorului apicol si a perfecfionarii tehnologiilor de in- trefinere a familiilor de albine, criteriul principal de clasare a muncii apiculto- rilor trebuie si devin& tocmai calitatea produselor livrate, find de dorit ca fi care apicultor si lupte pentru ,,pres' giul firmei sale“ prin calitatea produ- selor, prin modul de prezentare, pe sor- turi si pe sortimente. In special problema producerii mierii pe sortimente capati in prezent si la noi o importan{a tot mai mare, publicul consumator fiind tot mai interesat s& gaseascA produsele apicole si, in special, mierea in stare naturala. Gustul pentru produsele de calitate, pentru mierea pe sortimente de flora sau in diverse forme de prezentare — lichid’, in faguri, sau in secfiuni — s-a format o data cu progresul sectorului apicol de la noi din tara, un rol determi- nant avindu-l activitatea organelor Aso- ciatiei Crescatorilor de Albine din R. S. Roménia care prin propaganda si prin produsele livrate piefii a f&cut cunoscut si a inrddacinat in convingerea marelui public, superioritatea si deosebitele fo- loase pe care le aduc sandt&fii si ali- mentafiei in general, consumul produ- selor naturale oferite de albine. Aceast& actiune trebuie insi conti- nuata, dezvoltata, astfel incit si ajun- ga si fie cunoscuta de toti produciito- rii, pentru ca tofi stuparii din fara noastra s& fie p&trunsi de importanfa misiunii lor, s& fie convinsi c& prin diversificarea productiei apicole, prin producerea mierii de calitate superioa- r& pe sortimente de flor& si in diferite forme de valorificare, nu indeplinesc o 14 Ing. V. ALEXANDRU Inatitutul de ceteetir! pentru aplcultura simpl& iealizare de produse apicole, ci sdvirgese in primul rind-un act de con- stiinjA, un act patriotic am putea spune. : Aparifia extractorului a dat mari posi- bilitafi sporirii productiei apicole, stu- parii nemaifiind nevoifi s& stoarcd sau 8& topeascé fagurii cu miere si prin aceasta si refacd la fiecare cules nece- sarul de faguri. Prin aceasta, pe ling& sporirea cantitéfii de ‘miere, s-a obfi- nut si o imbunitatire calitativé a pro- dusului, mierea obfinindu-se limpede, curat&, fri amestec de corpuri straine, fara gust sau miros de propolis, polen etc. ca in cazul extragerii ei prin meto- dele primitive amintite mai sus, Dar si pentru obfinerea mierii extrase trebuie urmirite o serie de condifii, ne- respectarea c&rora duce la deprecierea produsului si chiar la pierderi materia- le. Printre acestea, un rol deosebit de important il au maturarea naturali a mierii in faguri pind in momentul re- coltarii si extragerii ei. Sint apicultori care in dorinta reali- z&rii unei producti cit mai mari si in- deosebi in lipsa necesarului de faguri sau a spafiului insuficient (in cazul stu- pilor farA posibilit’fi de marire a spa- fiului, cum sint cei orizontali), se gra- bese s& extragi mierea insuficient ma- turata, In aceasta situatie, pe Iing& fap- tul c confine un procent sporit de api, mierea respectivi este lipsita de aro- ma specificd, care apare in urma matu- ii. Prin mentinerea ei in faguri un anumit timp dupa c&picire, mierea ca- pati o consistenfa si o aroma deosebi- t&, care-i ridic& cu mult gradul de ca- litate. Sigur c& tehnologiile folosite si indeosebi necesitatea de pregitire ra- pidi a familiilor de albine pentrutransport in vederea valorificirii cule- surilor urmétoare, nu permit intot- deauna recoltarea fagurilor cu miere la termenii optimi. Totusi trebuie urma- rit{ reglementarea acestei probleme in- tr-o solufie de echilibru care si permita totusi realizarea calitativi a produsului. Un alt factor deosebit de important este asigurarea familiilor in perioadele de cules cu faguri cladifi de calitate, cu preciidere din cei in care mu s-a crescut puiet. In acest fel se evita de- precierea culorii mierii, in special la sortutile de miere deschise la culoare (salcim, tei, etc.), De asemenea, in ace- lagi scop, mierea din magazine sau cor- purile de strinsuri se extrage separat de cea din ramele de cuib, facindu-se o triere atent& a fagurilor in functie de culoare. Nu este permis& hrinirea familiilor de albine cu cantiti}i mari de sirop de za- har, in ajunul culesurilor, in scopul blo- c&rii cuiburilor, scontind pe faptul ca nectarul adus anterior de albine va fi depozitat in ramele pentru recolta- Acest procedeu nu face decit si depre- cieze mierea prin amestecul cu sirop de zah&r, intructt albinele il vor muta in timpul culesului din cuib in maga- zine. Zah&rul trebuie folosit in apicultura doar in perioadele lipsite de cules pen- tru stimularea ouatului matcilor sau in perioada de toamn& pentru completa- rea rezervelor de hran& si nu inainte de inceperea culesurilor pentru méari- rea artificial a cantitafii de miere ex- trasa. Nu se recomanda livrarea mierii direct de la centrifuga, f4r8 0 condifionare a- tenta ; de asemenea, extragerea mierii trebuie facuté dup& fiecare cules, pen- tru a se obfine mierea pe sorturi de floré care si satisfacé preferintele si cerinfele preferentiale ale consumatori- lor. In ce priveste obfinerea pe sortimente gi indeosebi in diferite forme de pre- zentare (lichida, in faguri, in secfiuni), privit din punctul de vedere al tipului de stup folosit este diferitd si cere a- plicarea corect’ a tehnologiilor speci- fice. Astfel, stupul orizontal desi prezinta un volum mare, indeosebi la culesul de sal- cim, d& recolte inferioare celor de Ja stupii verticali, datoritf faptului c& in momentul extractici, atit la familiile puternice eft si la cele mai slabe, mie- rea este raspindit’ pe un numar mare de faguri din care multi ocupaji cu puiet, fapt care impiedicd recoltarea normal a mierii. In cazul familiilor mai slabe diferenta este si mai mare datoriti tendintei fa~ miliilor de a creste cit mai mult puiet si care de regula transforma culesul de mare productivitate in cules de intrefi- nere in folosul dezvoltirii familiei. In cazul stupilor verticali, spafiul pen- tru puiet este mai bine delimitat, asa incit la aparifia culesului matca ocupa mai greu fagurii din magazin sau din corpul superior, care sint imediat ocupati cu nectar si rémin in acest fel disponibili doar pentru cules. Din aceasti cauzi, la stupii orizontali trebuie limitat ouatul matcii prin deli- mitarea cuibului la 5—8 faguri cu _o gratie despirtitoare, cu circa 10 zile fnainte de inceperea culesului, lasind restul fagurilor pentru acumularea pro- ductiei. In acest fel, pe linga limitarea ouatului mitcii se obfine mobilizarea unui numir sporit de albine pentru cu- les, fapt care permite obfinerea de re- zultate superioare. In lipsa gratiei desparfitoare cuibul poate fi delimitat si cu 2—3 faguri cu pastur& si cu faguri artificiali pusi in- tre fagurii cu puiet din cuib si cei de strinsura, metoda insi nu este absolut sigur, in unele cazuri matca trecind in zona de strinsura si incepind un al doi- lea cuib. 15Valorificarea culesurilor cu stupii ver- ticali este mai simpli, solicitind doar adaugarea de corpuri sau de magazine pe masurd ce corpurile sau magazinele amplasate anterior au fost umplute in cea mai mare parte. Addugarea de cor- puri (magazine) suplimentare se poate face atit direct cit si prin intercalare intre corpul (magazinul) pus anterior si cuib. In acest scop este foarte im- portant de a avea un echipament de 2—3 magazine sau 1—2 corpuri supli- mentare cu faguri clidifi pentru fiecare familie, pentru asigurarea lor fiind ne- cesara clidirea numirului respectiv de faguri artificiali si schimbarea periodi- c& a fagurilor pe misurd ce se inchid la culoare sau se depreciazd. De remarcat c& la stupii multictajati, pentru objinerea unor faguri claditi corect, fara celule de trintori sau defor- mate, fagurii artificiali se pun la cres- cut in corpul situat deasupra cuibului, fagurii introdusi in cuib alturi de puiet find clidifi defectuos, cu multe celule de trintor. Recoltarea mierii din stupii verticali poate fi foarte mult usurat& prin folosi- rea substanjelor repelente (acid fenic, anhidrid& propionicd, benzaldehida) cu ajutorul cirora albinele p&rdsesc fagu- rii cu miere in circa 5 minute, apicul- torul find scutit de efectuarea opera- fiei atit de greoaie a scuturarii albinelor de pe faguri. Pentru raspindirea mai rapida si adop- tarea acestei metode in masa apiculto- ilor, este necesarA o propaganda activi prin cereurile apicole, precum si apro- vizionarea substantelor respective prin magazinele apicole, slaba extindere a metodei datorindu-se in parte si posibi- litdilor reduse de procurare a substan- telor respective. In ceea ce priveste producerea mierii fn faguri si in sectiuni, desi se cere o oarecare. calificare si specializare, pro- blema este la indemina oricérui stupar cu oarecare experient& si se preteaz& indeosebi la stupinele dotate cu stupii verticali, mai ales pentru producerea mierii in secfiuni. 16 Condifiile #&rii noastre, in care predo- mina culestl de la salcim a cérui miere deosebit de bund si aromat poate fi mentinuta timp indelungat far pericol de cristalizare, permit realizarea unor produse de cea mai bund calitate. Aceasta calitate este cu alii mai_pre- fioasi dacA ne gindim c& in farile cu tradifie in consumul de miere in faguri, sorturile locale de miere cristalizeaz usor, depreciind calitatea produsului, menjinerea mierii in. stare fluid’ nece- sitind instalafii si tehnologii speciale. Principiile de producere a mierii in faguri si in secfiuni.sint foarte apro- piate, ambele tehnologii necesitind folo- sirea de familii foarte puternice, cu efective mari de albine culegitoare si limitarea maxima a cuibului, de regula pe un singur corp, astfel incit toata masa culeg&toare si fie concentrata in magazinul de strinsurd. Este necesara, de asemenea, folosirea de faguri artificiali din ceara cit mai deschisa la culoare (de preferin{é albi) gi cit mai subjiri, posibil. In cazul sectiunilor, livrarea lor se face doar in momentul c&picirii complete a mierii pe ambele fete ale secfiunii ; mierea in faguri poate fi livratd si cu faguri cSpaciti doar partial, cu condifia ca fagurii sé fie uniform construifi si fra celule goale sau cu celule ocupate cu puiet sau pistura. Addugarea de noi magazine cu secfiuni sau cu rame cu faguri artificiali se face pe masurd ce magazinele sau fagurii pusi anterior sint umpluti in cea mai mare parte ast- fel incit pind la sfirsitul culesului sh se realizeze umplerea si cSpiicirea lor to- tala. Respectarea tehnologiilor de lucru si a- plicarea diferentiati a acestora in func- fie de utilajul folosit si de specificul culesului din zona amplasirii stupinei, permite realizarea unor producti mari de produse apicole de calitate supe- rioar& si in diferite forme de prezenta- re, realizindu-se in acest fel ridicarea necontenitd a ponderii sectorului apicol.Un indemn si o calauza pentru sporirea productiei de miere marfa Ing. St. POPESCU Base cunoscut faptul cd literatura de specialitate demonstreazA cA diferentele mari de productie de miere marfa obji- nute in conditii egale de cules nu se da- toresc — in toate cazurile — condi- tiilor climatice nefavorabile, ci mai ales unor neajunsuri care au existat in mo- dul de crestere si intrefinere a famili- ilor de albine, raportate la potentialul melifer al unei anurnite surse de cules. De aceea este imperios necesar ca in activitatea noastri si aplicim dirijat o anumitA tehnologie apicoli care si ne asigure sincronizarea dezvoltrii eco- nomice a familiilor de albine atit cu potentialul maxim melifer al sursei principale de cules cit si cu caracteris- ticile fiecdrui cules. Inainte de a va prezenta modul in care imi pregiitesc familiile de albine pentru culesul de la salcimul I, II si de la floarea-soarelui consider cA sint necesa- re unele precizri utile mai ales pentru stuparii incep&tori si anume : un fagu- re de cuib are pe ambele pirti circa 8000 celule si suprafaja de 11 dm” de unde rezulté cé 1 dm? de fagure are pe ambele pirfi aproximativ 730 celule. Puietul cApdcit eclozioneazi dupA 12 zile, iar o mated selecfionati depune in sezonul activ, in timp de 24 ore, circa 2 000—2 500 oua. Pentru culesul de la saleimul I Incep stimulirile de primavar& cel mai tirziu in prima decada a lunii februarie. Din notele calendarului meu fenologic sint orientat cu aproximatie atit asupra duratei cit mai ales asupra datei de inflorire a salctmului I (Dunirea-Ocol- na) gi, in raport cu aceast& dat’, dar cu circa 12—16 zile mai inainte ca acesta s& infloreasca, intrerup hrdnirile stimu- lente, Realizez astfel in cuibul famili- ilor de albine sub 10—15% puiet necd- Pit si peste 85—90% puiet cpacit pe 6—T faguri (fin bine strinse cuiburi- Je), in total minimum 40 dm’ (40730 =29 300 celule) Puietul cApacit eclozioneazd inainte de a inflori saleimul I si impreun& cu albi- nele din cele 7—8 intervale compact ocupate cu albine (73 000=21 000) in- sumeazi peste 50000 culegatoare ca- pabile s& valorifice din plin acest cu- les. La aparifia primelor flori aplic ma- gazinul. Pare paradoxal, dar de la ase- menea familii de albine objin mai mul- t& miere marfi (24—29 kg), decit de la familiile care in timpul culesului au avut puiet necipiicit de 4—5 faguri si de la care realizez 14—15 kg miere ex- trasd numai din magazin, proviziile de miere din cuib fiind in general reduse. Pentru culesul de la salcimul IT Avind in centrul cuibului 4—6 din cei mai buni faguri pentru ouatul mitci- lor, in condifii obisnuite recolta este de asemenea bund. De regulA. nu extrag insi decit circa 15—20 kg. Aceasta deoarece pind la culesul de la floarea- soarelui mai sint aproape 30 de zile. Daca vremea nu este favorabilé culesu- lui, prin inmultirea rafionalé a famili- ilor de albine, care in aceasté perioadd .se prezinté suprapopulate,.se asigura © rentabilitate tot asa de bund. Pentru culesul de la floarea-soarelui Subliniez cA imediat dup& extractia mierii de la salcimul II incep hrinirile de stimulare pe care nu le intrerup decit la aparifia primelor flori de floa- rea-soarelui, cind deplasez stupina la acest cules, Procedind astfel, familiile de albine ajung si aib& cite 4—5 faguri cu puiet necdpicit de toate virstele, in curs de c&pdcire si eclozionare inainte si pe timpul perioadei culesului de du- rata, caracteristic florii-soarelui. Gene- rafiile eclozionate in perioada culesului constituie astfel o rezervi permanent& pentru inlocuirea albinelor uzate. Dupa 6—7 zile de cules bun aplic ma- gazinele pentru ca dupa blocarea cui- burilor cu miere, albinele culeg&toare s& urce gi sA ocupe complet cu miere fagurii din magazin, Obfin astfel pro- ductii mari de miere pentru care sus- tin culesurile de la floarea-soarelui. 17Padurea—o sursa timpurie sI valoroasi de nectar s! polen qs vederea valorificérii superioare a principalelor culesuri de nectar, trebuie s& pregitim din timp familii de albine puternice, astfel ca randamentul 1a cu- les si fie maxim. Aceasta este practic realizabil, daci dup& o iernare cores- punziitoare a familiilor de albine, le a- sigurim primavara timpuriu un cules natural de nectar si polen. Dac& totusi nectarul poate fi inlocuit sau completat in primavara ‘cu zahar administrat sub diferite forme, sursa de polen este de neinlocuit. Astfel, expe- rienfele efectuate in aceast directie au aratat c& pentru obfinerea unui ritm corespunzator de dezvoltare a puietului gi respectiv a familiei de albine in pri- mavari, sint necesare nu numai sub- stantele proteice ci si vitaminele pre- zente in polenul proaspat. Asadar este necesar ca fiecare apicultor s&-si sta- bileascd din vreme o vatra de stupind corespunziitoare pentru a asigura fami- liilor de albine, inc& din primele zile insorite ale primaverii, un cules natural de nectar si polen. La alegerea vetrei de stupina in padure sau in vecinitatea acesteia se recoman- d& ca apicultorul s& se informeze cit mai bine asupra florei melifere exis- tente, atit ca speci arborescente cit si ca specii erbacee spontane, care, desi nu au o pondere economic’ mare, fur- nizeaz& totusi familiilor de albine un cules de nectar si polen, foarte valoros rene perioada timpurie de primavara. ‘n cazul in care unele stupine sint am- plasate inck din toamni in preajma unei piduri, atenfia acestor apicultori trebitie s& fie indreptata indeosebi pen- tru preintimpinarea aglomeriilor de stupi, care sint deosebit de daundtoare, constituind adevarate obstacole pentru realizarea unor productii superioare de miere. 18 Dr. ing. L CIRNU si E, TEXE Pentru o mai buna orientare a apiculto- rilor la alegerea pAdurii si respectiv a vetrei de stupina, prezentam mai jos principalele surse timpurii de nectar si polen, precum si unele date privind ras- pindirea pe teritoriu si valoarea lor me- lifera : Alunul (Corylus avellana L.) este un arbust raspindit in toaté zona fores- tiera, de la cimpie si pind la munte, a- vind condifii optime de vegetatie mai ales fn zona de deal gi coline, la altitu- dinea de 700—800 m. Astfel, in judeful Arges, alunul se intilneste la poalele pi- durilor din ocoalele silvice Cornetu si in jurul oraselor Curtea de Arges si Pi- testi etc, In judeful Timis, alunul este raspindit pe Valea Beiului, la Socolari, Sasca, la poalele muntelui Plesiva, la Berzeasca, Drencova, Baile Herculane, pe Valea Cernei, Culmea Desiminului etc. In Oltenia, alunul apare frecvent pe Valea Oltefului, la Runcu, Tismana, Baia de Arama, Closani, pe Valea Mo- trului ete. In judeful Prahova se gases- te mai ales in zona de munte. De ase- menea, este mult raspindit in judeful Brasov la poalele Bucegilor pind la altitudinea de 1200 m: Babarunca, Piatra Craiului, Valea Mialaesti, Valea Zizinului ete. Alunul prezintd, de ase- menea, 0 larg raspindire si in padurile din Muntii Apuseni pina la altitudinea de cca. 1400 m precum gi in Maramu- res, la poalele Gutinului ete. Alunul infloreste anual inainte de apa- ritia frunzelor, avind pe fiecare arbust flori barbatesti si femeiesti. Florile b&rbitesti de culoare galbend-cenusie sint dispuse in inflorescente lungi si ci- lindrice (amenti, fig. 1). Florile feme- jesti_apar sub forma de mugure din care ies 2—4 stigmate rosii-purpurii. Ca data calendaristic&, alunul infloreste in lunile februarie-martie, in raport cualtitudinea si condifiile de desprimava rare si furnizeazA fnsemnate cantitafi de polen, de calitate superioaré (28,624 proteine, 21,60% zaharuri si un conti- nut bogat de vitamine). Trebuie si adéugim cA in cazul unui timp nefavorabil zborului albinelor in epoca infloririi alunului, se recomand& recoltarea manuali a polenului dup& metodele cunoscute si administrarea lui in hrdnitoare amplasate in stupind sau direct in stup. Cornul (Cornus mas L.) este un arbust melifer valoros, deoarece furnizeazi fa~ miliilor de albine timpuriu in prima- var&, polen, nectar si propolis. Creste spontan in pidurile din cimpie si regiu- nea deluroasa pind la poalele muntilor. Infloreste primavara timpuriu, uneori inaintea topirii zipezii (februarie). Flo- rile sint de culoare galbena-stralucitoa- re i atragalbinele de la distant’, inc& din primele zile insorite. In condifii fa- vorabile de temperaturi (peste 10— 12°C) florile secretA mult nectar si sint vizitate intens de albine, atit pentru nectar cit si pentru polen: Productia de miere a fost evaluaté in medie la 20 kg/ha. Cornul, ca si alunul, prezinta 0 deosebit& important pentru apicultura si prin faptul c& aceste speci melifere, foarte timpurii, declanseaz de obicei instinetul de cules in cadrul familiei de albine. Aninul negru (Alnus glutinosa Gaertn) "si aninul alb (Alnus incana D.C), in- floresc in lunile februarie-martie si fur- nizeazi un polen valoros pentru intre- finerea si dezvoltarea familiilor de al- bine timpuriu in prim&vard. Ca si in cazul alunului, pe vreme nefavorabild zborului albinelor se taie ramuri cu amenfi (mitisori) si se recolteazX pole- nul in interior, putind fi apoi adminis- trat familiilor de albine. Ca rispindire, aninul negru se intilneste din regiunea de cimpie si coline pin in etajul montan, mai frecvent prin lunci si paduri umede ; in timp ce aninul alb prezintA un areal limitat, fiind ras- pindit in regiunea dealurilor inalte si in etajul montan. Ulmul de cimp (Ulmus campestris L.) este 0 specie meliferd valoroasé, furni- zind primvara timpuriu (martie-apri- lie), nectar si polen familiilor de albine. Creste in toate pAdurile de sleau din zona de cimpie si deal. De asemenea, este frecvent cultivat in parcuri si de-a lungul strazilor si aleilor. Salcia (Salix sp.) prezint& o rispindire mare la noi in fara, incepind de la Du- nére si pind in zona montan&. Prezintd un num&r mare de specii si varietiti, unele avind o deosebiti valoare pentru apicultura. Salcia cépreascé (Salix caprea L.) este un arbust melifer deosebit de apreciat de apicultori pentru polenul si nectarul su, pe care le furnizeazi din abunden- {4 in zilele insorite de prim&vard (mar- tie-aprilie). Aceast& specie este una din tre cele mai valoroase, avind o capa- citate nectarifera deosebit de ridicata. Astfel, intr-o singuri zi de prim&- vari, 0 familie de albine umple de la © salcie 2—3 rame de cuib, cu miere proaspita. Productia de miere la sal- cia c&ipreascd a fost evaluat la 150— 200 kg/ha. Trebuie si mentionim c& salcia c&- preasc’ furnizeaz in primavaré in multe piduri din zona colinar’, nu numai culesuri de intrefinere si dez- voltare, ci si culesuri insemnate de productie ce se soldeaz cu recolte de miere de 8—12 kg/familia de albine (de exemplu, in judejul Cluj, Alba etc). In acelasi timp familiile de al- bine se dezvolté si se int&resc puter- nic, putind astfel valorifica cu maxi- mum de eficienfA culesurile urma- toare de producfie. Pe ling& salcia c&preasc& exist si alte speci, care furnizeazA importante cantitati de nectar si polen familiilor de albine in zilele insorite ale lunilor martie-aprilie, ca de exemplu: 2élo- 19gul (Galix cinerea L.), richita saw maja (S. viminalis L) riéichite rosie (S. purpurea L), rdchita alba (S. cana Schr.) salcia alba (S. alba L,) etc Productia de miere la aceste specii variaz& intre 100 si 150 kg/ha. Dintre speciile melifere arborescente care fac tranzifia de Ia culesul timpu riu de primavara la culesul de primi. varé, amintim arfarul titdrese (Acer tataricum L.), jugastrul (A. campestre L,), paltinul rogu (A- rubrum L), p tinul de cimp (A. platanoides L.), mo dreanul (Fraxinus ainus L,), carpenu (Carpinus betulus L,) ciresul sdilbatic (Prunus avium L.) ete. care concurii in mod substanfial nu numai la intre: finerea si dezvoltarea familiilor de albine, ci, adesea, in condit{i favora bile si la realizarea unor recolte miere de calitate foarte bund. Paralel cu inflorirea speciilor melifere arborescente timpurii, in liziera pa durii apar imediat dupa topirea zi pezii, o serie de flori de padure care, desi in general nu au o pondere api col. mare, joac totusi un rol impor tant in stimularea si deavoltarea fami- liilor de albine primavara timpuriu. Dintre acestea mai raspindite sint ghioceii (Galanthus nivalis L) _ brin- duga. de primévard (Crocus aureus 1,), brindusa de munte (C. heuffelianus) Harb), viorelele (Scilla bifolia L.), ceapa ‘ciorii (Ornithogalum sp), pod- bealul (Tussilago farfara L.), urzicuga sau sugelul (Lamium purpureum L,), papdédia (Taraxacum officinale Wig) ete. Pe ling cele prezentate mai sus, cu privire la avantajele pe care le pre- zint& valorificarea rational a florei melifere timpurii de p&dure, trebuie si adiugim si pe acela al efectului salutar pe care fl au culesurile natu- rale de nectar si polen asupra starii sanitare a familiilor de albine si in- deosebi asupra ridicérii potentialului biologic ce se reflect& sensibil in efi- cienja si randamentul culesurilor ur- miitoare de productie. 20 F,ste firese ca orice maladie conta- gioasi sau parazitara, ce apare pentru prima dati si evolueazd rapid aducind prejudieii siindtifii oamenilor sau ani- malelor, s& alerteze specialigtii si fac- torii responsabili ai administraiilor diverselor organizajii de stat sau in- ternafionale. $i in cazul varroozei, grava acariozA a albinelor, de _cifiva ani se fac. eforturi privind gasirea si perfectionarea solutiilor de prevenire gi combatere. Pentru concretizarea miasurilor tactice se impune in primul rind elaborarea unei strategii la scarf internafionala si najionald, elaborati in baza dina- micii evolujiei boli, atit in ceea ce priveste stavilirea extensiei cit si a intensitatii. parazitismului. In studiul dinamicii eyolufiei varroo- zei este necesar si se tina seama de zonele’ climatice unde evolueazi, de sistemul de exploatare apicolé, de densitatea familiilor de albine pe un anumit teritoriu, de rasele de albine existente si posibilitatile de a men- fine permanentizarea focarelor de boald la nivelul stupilor primitivi si a coloniilor salbatice. Studiul dinamicii evolutiei_varroozei permite specialistilor in medicin’ ve- terinar& si apiculturé s4 concentreze fortele de cercetare si s& intensifice activitatea pentru elaborarea celor mai adecvate metode de prevenire si combatere a maladiei in raport de condifiile climatice din {rile respec- tive. In acelasi timp se serveste ca baz& si argument pentru o fructuoasi colaborare international. Acarianul Varroa Jacobsoni a fost semnalat pentru prima oar de Ed- ward Jacobson in 1904 in insula Java din arhipeleagul Indonezian, descris gi clasificat de A. C. Oudemans. DINAMICAEVOLUTIEI VARROOZE! PEPLAN MONDIAL Clasificarea prezentS Increngatura Subinerengatura Clasa Ordinul Subordinul Familia Subfamilia Genul Specia Perioada dintre 1904 si 1960 a fost o perioad& de eclipsd privind cercetarea dinamicii evolujiei parazitozei. In acest timp s-a produs un puternice transfer al parazitilor de la Apis in- dica la Apis mellifica, 0 extraordi- nari. adaptare la viata familiilor de albine si a inceput calamitarea apicul- ‘uri din zonele orientale ale Asiei. .Climatul cald, ecuatorial si tropical a favorizat o inmulfire continud a para- zitului pe intreg parcursul anului gi © intensitate din ce in ce mai mare a parazitismului datorité ciclului evolu- tiv al acarianului, care dureazi numai 7—9 zile. Cu toate cA nu s-au facut studii sufi- ciente in acest sens se constaté c& fa- miliile de Apis mellifica sint mai sen- sibile. Aceasta o dovedeste faptul ci in zonele mentionate efectivele de fa- milii de albine de Apis mellifica au avut mult de suferit si sint si in pre- zent ameninfate cu distrugerea (Fili- pine, Hong-Kong si alte fri). Realit&file au confirmat ci parazitul Varroa Jacobsoni s-a adaptat si cli- matului temperat, rispindindu-se pe mari zone din continentul asiatic si european cu o astfel de clim&. Rezis- tenta: parazitilor in aceste zone cu climA temperat& se datoreste faptului c& in interiorul ghemului albinelor se menfine pe timpul iernii o tempera- tura de 14—35°C convenabilé* parazi- tului- Inaintarea parazitozei in zonele cu clim& temperat& se face in prezent ingrijor&tor de rapid. Dr. MARIN Institut! de ceneetiri pentru apiculturd Din 1904 pind in 1960, mai bine de o jumétate de secol cind s-au facut nu- mai unele sondéri privind — prezenja parazitului si foarte pufine cercetiri privind biclogia lui, .parazitoza s-a extins pe teritorii vaste, continentale, devenind in prezent una din marile calamité{i naturale ale _apiculturii mondiale. Aceast& extindere. a varroo- zei s-a ficut prin urmatoarele moda- Titti a. in interiorul stupinelor : — prin trintorii ce, sint primifi in mod normal in fiecare familie — albine-riticite — furtisag — interventiile apicultorului_ (transfer de material biologic de la o familie de albine la alta) : b. din stupind im stupind : — prin trintori sosifi din alte stupini — furtisag — albine ratécite — introducerea de material _ biologic infestat (mitci cu albine insofitoare, roiuri, familii de albine). c. prin stupdritul pastoral, care, in condifiile dezvoltarii apiculturii —mo- derne si industriale se face la mari distante si de mai multe ori pe an, cu mijloace mecanizate (auto, avioane, vapoare). — Stupiritul pastoral cu stupine in- festate in zone indemne sau cu stupine indemne in zone infestate a fost un mijloc important de r&spindire rapidd a parazitozei la mari distante. — 0 alt& modalitate mai _importanta pentru raspindirea varroozei dintr-o fara in alta sau dintr-un continent in altul a fost si este inch exportul si im- portul de material biologic _infestat. Acesta a fost mecanismul raspindirii varroozei in Japonia, sud-estul Euro- pei, Europa Centrald, Africa de Nord si America de Sud. —Atita vreme cit nu s-a stiut de prezenta parazitului Varrooa Jacob- 21soni in fara care a facut exportul nu se pot aduce acuzafii nimanui. In pre- zent ins&, sintem in posesia unei_ si- tuatii epizootologice destul de clare, cunoasterea ei trebuind si reprezinte un instrument principal al Oficiului International de Epizootii si al Api- mondiei pentru a stavili extinderea varroozei pe calea exporturilor si im- porturilor de material biologic, pentru instituirea tuturor masurilor de pre- venire si combatere. — Referindu-ne la situatia epizooto- logicd prezent& privind rdspindirea pe plan mondial a varroozei se pot stabili 4 grupe de tari in situatii epizootolo- gice diferite : 1. TARI IN CARE VARROOZA ESTE PREZENTA Indonezia, Filipine, India, Birmania, Tailanda, Kampuchia, Bangladesh, Chi- na, Taivan, Hong-Kong, Singapore, Coreea de Sud, Coreea de Nord, Viet- nam, Laos, Japonia, Uniunea So- vietici, “Pakistan, Turcia, Grecia, Bulgaria, Rom4nia, Iugoslavia, Unga- ria, R. F. Germania, Cehoslovacia, Tu- nisia, Libia, Argentina, Paraguai, 2. TARI UNDE ESTE POSIBILA PREZENTA VARROOZEI P. Mongola, Afganistan, Iran, Irac, Siria, Iordania, Liban, Israel, Italia, Elvetia, Franja, Belgia, Anglia, Finlan— da, Uruguai. ‘ Suspiciunea prezenfei parazitozei_ in aceste {Ari se bazeazd pe tangenta teri- torial cu {rile ce posed varroozé, pe practica stuparitului pastoral dintr-o jara in alta precum si pe _posibilitatea importului de material biologic, 3. TARILE EXPUSE IN VIITORUL A- PROPIAT DE A PRIMI VARROOZA : Austria, Polonia, R. D. Germana, Spa- nia, Portugalia, Olanda, Danemarca, Egipt, Algeria, Maroc, Brazilia, Bolivia, Chile. 4, TARI SUPUSE RISCULUI MAI IN- DEPARTAT : Australia, celelalte {ari din continentul african si continentele americane. Desigur exist’ posibilitatea ca unele din aceste {Ari s& fi imporlat material biologic apicol deja infestat sau s8-l importe in viitorul apropiat. 22 In functie de aceasta situatie epizooto- logic si de perspectivele evolutiei var- roozei la scar mondial se impune s& fie elaborate recomandari de forurile internationale si nationale in compe- tenta.carora intr’ problemele preve- nirii gi combaterii varroozei : 1. Organizarea cercetiirii stiinfifice pri- vind: — structura, fiziologia si biologia pa- razitului — relatia parazit-gazda (varrooa-apis) — relatia mediu-parazit-gazda — dinamica epizootologica la sear na- tional si mondial : — relatia dintre varrooz — alte mala dii gi gazd’ — diagnostic — tratament ; — tehnologii de crestere si stimulare a familiilor de albine. 2. Dirijarea apicold si supravegherea sanitar-veterinard a stupdritului pas- toral. 3. Dirijarea la scard national si in- ternafionalé a miscarii_materialului biologic apicol de reproducti 4, Organizarea sub egida Oficiulué In- ternational de Epizootii si a Apimon- diei_a unor ‘manifestdri stiinfifice (seminarii, simpozioane) 1a_ perioade bine determinate de timp si in dife- rite zone ale globului, pentru a se face un schimb util de experienta si infor- mafii privind prevenirea si combate- ea acesiel grave paravitore a albine- lor. 5. Elaborarea si difuzarea unui docu- ment de informare si avertizare, inso- fit de o succinté documentare privind problemele varroozei, citre toate d- rile lumii unde se practicd apicultura. Succesul actiunilor de prevenire gi combatere poate fi asigurat numai de strinsa colaborare intre specialistii in medicina veterinaré si apicultori, de respectarea legislajiei. sanitar-veteri- nare, de aplicarea coordonaté gi pla- nificaté a tratamentelor, de o larga campanie de informare privind gravi- tatea si mijloacele de combatere a acestéi parazitoze.PREZENTE APICOLE LA AL CINCILEA SIMPOZION NATIONAL DE ISTORIE AGRARA A ROMANIE! Dees in tradifie, manifestarea desfigu- rata intre $11 nolembrie 1978 la Arcus, judetul Covasna, avind drept organizatori Comitetui Executiv al Consiliului popular al judefului Covasna si Uniunea Sindicate- lor din Agricultura, “Industrie Alimentar’ si Ape, §-a bucurat de o patticipare fara precedent, numérul referatelor stiinfifice, al comunicarilor istorice, depigind cifra de 170, iar cea a participantilor tiind mai mare de 200. Inaugurarea simpozionului_a fost facut de tovarasul Ferdinant Nagy,, pri- mul secretar al Comitetului judefean’ Co- vasna al P.C.R. si presedintele Consiliului popular judejean, 1a deschidere participind si alte cadre din conducerea judetului, ca de exemplu tovarasul Ladislau Veres, prim- vicepresedinte al Consiliului popular jude- fean si tovaragul Emeric Filstés, secretar cu probleme agrare si presedinte al Uniunii judefene a cooperativelor agricole de pro- ductie. Lucrarile s-au desfisurat in sesiune plenara si in cadrul a cinci sectii: Istoria agricul turii gi silviculturii, Istoria institufiilor rela- fillor ‘si ideologiflor agrare, storia viefii rurale, Istoria fnvéfAmintului agricol si Is- toria ‘apiculturii. Tnifiativa — mobilizarii_ si activizirii unui numér cit mai mate de per- soane cu preocupiri legate de storia, apiculturii, aparjine Serviciului _ tehnic al Asociafiei Crescatorilor de ~ Albine care, cu mult& seriozitate si_perseverenta a reusit si reuneascd sub aceeasi idee api- cultori, istorici, tehnicieni, folcloristi si alti specialisti, adicé tocmai ‘autorii referatelor si comunicdiilor din sectia de specialitate. ‘Tot eforturilor Serviciului tehnic al A.C.A. se datoreste si expozitia de istorie a api- culturii care — pe lingi ampla expozitie din holul central al Casei de cultura St. Gheorghe — a creat o placuté ambianta fn. sala bibliotecii Casei agronomului din Arcus, unde s-au desfasurat lucrarile sec- fiei de apiculturé. ard indoialé cA lucrarile prezentate in fiecare sectie au fost deopotri- va dé interesante si importante datorité in- ssi problematicii_specifice abordate de participanti, noi insi ne vom opri asupra celor care au facut obiectul a doua ,zile pline“ fin sectia de storie a apiculturii. Aceasta, din: dou motive: primul pentru c& data de 9 noiembrie 1978 marcheaz& ziua Ing. E, TARTA Institutul de cercet&ri penira apicultura de nastere a sectiei respective si al doilea pentru cé, asa cum mérturiseau’ in conseis organizatorii si participantii, prezenta api- culturii a fost surprinzdtoare atit ca _numar de referate si comunicdri, dar mai ales da- torita calitafii acestora. $i, cind scriem des- pre 0 prezenti care a ‘suprins se intelege 4 ne referim la o suprizi placuta, la un sentiment tonic si reconfortant, la 0 indl- fitoare mindrie patricticé, toate izvorite din constatarea cA investigatia istorica — de- parte de a constitui un efort cu caracter strict documentar — a trecutului mai apro- piat sau mai indepartat, este in misurd apreciabili — asa cum arati viaja — si 0 gtiinf4 a prezentului care permite prospec- tarea realist a viitorului, Organizatorul principal, nu numai al lucra- rilor Secfiei despre care vorbim, dar al in- tregului Simpozion, — a fost’ dr. Eugen A., vicepresedinte*al Comi- de istorie si invétimint a A.C.A., — care, a prezentat, pe Iingd referatele din alte sectii, 0 comunicare de mare interes in- titulat : ,,Argumente apicole la formarea si dezvoltarea unitard a poporului roman“. A- ceasté comunicare, cu care au inceput de fapt dezhaterile sectiei, reprezinta rodul unor investigatii indelungate si staruitoare prin care autorul, folosind metoda analizei toponimice, a demonstrat convingator, cu argumente stiinfifice foarte solide, raspin- direa apiculturii in evasitotalitatea terito- riului romAnese de-a lungul vremurilor. pAlbinaritul si jurisdictia medieval. din ‘Tarile Romane“ a fost titlul_comunicarii sustinute de prof. Constantin Paiu, vice- presedinte al Asociatiel Crescatorifor de Albine, presedinte al Comisiei de istorle si invafamint ‘a asoclaliel, Autorul s-a —_oprit, grafie unel cercetari exhaustive, asupra do- cumentelor din evul mediu timpuriu, cu pre- cidere emanate din cancelariile domnesti, dezvaluind, intr-un stil concis si atragator, aspecte noi legate mai ales de regimul juri- dic al apiculturii epocii respective. Constantin Hristea, decanul de apicultorilor din Romania, a reusit si dovedeascd in ce a constat sprijinul dom- nitorilor romani in dezvoltarea apiculturii prin asa-numitele dani de prisici* danii inserise in vechi hrisoave incepind din sec. XHI—XIV. virsté al 23Referatul ,,Albindritul in judeful Olt in epoca orinduirii feudale", aparfinind lui Mihai Butoi, muzeograf-cercetator la Muzeul judefean din Slatina, s-a axat pe lamurirea unor aspecte mai putin cunoscute de isto- riografia zonei respective, zona in care api- cultura, alituri de celelalte preocupari a- grare, a ocupat in perioada feudata un loc destul de important tn economia generala. Constantin Antonescu a prezentat in comu- nicarea sa de elevatd analiza ,Bvolufia con- cepfiilor si practicilor in selectia albinelor gi valorificarea productiei de cearé din Romania" aspecte inedite, care, preocupin- du-l de multi vreine, i-au permis realizarea unei riguroase sinteze asupra problemelor enunfate in titlu. Prelucrarea unui capitol dintr-o ampli tezi de doctorat asupra istoriei apiculturii din Moldova in secolele XIV—XVI a oferit prof. dr. Jon Ciuté, de la liceul ,,George Bacovia" din Bacau, prilejul sustinerii unui mult apreciat referat asupra factorilor na- turali si zonarea apiculturii in Moldova fn perioada orinduirii feudale. Ionel Humiti, vicepresedinte al - Filialei A.CA. jud. Iasi a supus atentiei participan- filor unele date istorice asupra apiculturii din Moldova, extinzind investigatia istoric& din cele mai’ vechi timpuri pina fn contem- poraneitate, Inceputurile practicarii stuparitului pastoral fn zona Dunirii de Jos I-au_preocupat pe dr. Ion Stanciu, presedintele Filialei A.C.A. jud. Braila care, foarte bun cunoscitor al zonei in care traieste $1 munceste de multd vreme, a conturat imaginea acestor ince- puturi intr-un context istorie sustinut prin- tr-o documentare nemijlocita, direct de la sursé. In aceeasi idee s-a circumscris co- municarea ,Practicarea stuparitului pastoral fn judeful “Covasna" aparfinind lui Tuliu Ordég, secretarul Fillalei A.C.A. din jude- ful Covasna. Directorul Filialet Arhivelor Statului din Slobozia, Mihai Cotenescu s-a oprit asupra unor aspecte ale eresterii albinelor in jude- ful Ialomita in sec. XIX, oferind partici- pantilor date, fapte si interpretdri semni- ficative referitoare 1a evolujia “apiculturit intr-o epoc& si intr-o zon mai putin stu- diate din acest punct de vedere. plstoria cercetiril stiintifice apicole in Ro- mania“ a fost tema referatului prezentat de ing, Aurel Malaiu, directorul Institutu- lui de cercetari pentru apicultura al A.C.A. Autorul, subliniind c& — cercetarea apicola romAneascd are traditii foarte vechi, a de- rulat istoria activitatilor legate de cerce- tare, stabilind analitic, dupa criterii rigu- ros stiintifice, etapele parcurse de cerceta- rea stilntific’ de la fnceputurile ef, oficial statuate, pind in zilele noastre. Prof. Nicolae Melaniue, de la Liceul agro- industrial Tulcea, a susfinut un interesant 24 referat in care a expus principalele_mo- mente ale dezvoltérii apiculturii in judeful Bistrija-Nasdud. Autorul sintezei de fafi s-a straduit si semnaleze simpozionului unele dovezi inedite asupra apiculturii romanesti, prezentind cele mai vechi vestigii arheo- logice descoperite pe teritoriul nostru (da- tate din sec, IV fen) — oamorfa tha- siana si un fragment de amorfa avind drept sigilii o albin&, — cele mai vechi docu- mente epigratice, (din 1360), referitoare Ia tranzacfii_comerciale cu tmiere gi cear& efectuate in portul Chilia si alte documente inedite din see. XVII—XVIII. | © ampli prezentare a apiculturii in dome- niul cameral al Aradului in anul 1780 2 ficut-o prof, Eduard Gavanescu din Arad care s-a aplecat cu osirdie si competenta asupra mai multor documente ale gdminis- trafiei austriece din zon’, dezvaluind 0 pon- dere deosebitd a stupiritului in viata eco- nomici si socialé din acele timpuri. In sfirsit, prof. Vasile Morala, de la Liceul agro-industrial din Hugi, a adus contributii meritorii la istorieul " ‘apiculturii in zona orasului Hugi, Consemnim faptul ci unele referate au fost sustinute de proiectii de diapozitive color iar participantilor —le-au fost distribuite materiale — propagandistice procurate prin grija serviciului temic al ACA, Lucrarile s-au Incheiat printr-o ex- cursie documentari in cadrul careia, bine- infeles, obiectivele de interes agrar istoric ‘din judef au constituit punctele de refe- Tinta ale traseului. 2 : Extrem de instructive si interesante au fost discufiile si dezbaterile pe marginea refera~ telor, dialog Ia care au participat marea majoritate a celor prezenti intr-un construc- tiv si fructuos schimb de idei si opinil, de propuneri si interventii, care au permis ja- Jonarea activitatii de viitor a Comisiel de istorie si invatimint a A.C.A. Ca o prima actiune dintr-un cuprinz&tor si_ambitios plan de misuri, Comisia a hotirit ulterior, la Bucuresti, publicarea periodici in extenso sau in rezumat a unor referate si comu- nic&ri. prezentate 1a Simpozion, oferind ast- fel cititorilor revistel noastre, pind la apa- rifia unei lucréri de [storie a_apiculturii romAnesti* deja conturate, posibilitatea de a lua contact si de a aprecia direct si la justa lor valoare preocupirile istorice ale unor indrigostiti de apiculturi. Acestia, an- corati puternic in realitatile apicole con- temporane, se apleacd cu respect, intele- gere si pasiune, asupra trecutului, 'scrutind totodat’ cu adincd fncredere si neabitut op- timism viitorul. Ideea general care s-a desprins din anali- za lucrarilor simpozionului este aceea a ne- cesitiitii antrenarii pe viitor la cercetarea istoriei apiculturii atit a _profesionalistilor cit si a amatorilor din toate judejele {ari pentru a se putea iealiza o lucrare unitara si completa de istorie a apiculturiiExpo-zoo 1978 Organizaté de Directia ge- nerala pentru —agricultura, sub indrumarea Consiliului. popular judefean Cluj si a Comitetului judefean de par- tid, Expozitia de zootehnie a judefului Cluj din — octom- brie 1978 a functionat in ca- drul Stafiunii de cercetari zootehnice pentru cresterea taurinelor de la Bonjida, in- tr-un pitorese decor natural, La aceasté expozitie, care si-a deschis porjile intr-o zi insorité de toamna, au par- ticipat cu realizérile lor in domeniul cresterii _animale- lor, intreprinderi agricole de stat’ si cooperatiste, unitafi de cercetare si invatamint, precum gi sectorul necoope- ratist din zona montand. La aceasti mare sarbitoare a realizarilor zootehnice a participat cu un stand -p! priu si Filiala Asociati Crescitorilor de Albine din judetul Cluj, care a prezen- tat, intr-un ‘mod atrégator si plicut,. realizirile — obfinute de apicultorii clujeni in spo- rirea familiilor de albine si in diversificarea —_ productiei apicole. A fost expusi o gam& va- riati de produse —_apicole, dintre care’ mentionam : ca- lupuri de cearé, mostre de polen si propolis, — diferite sorturi de miere - colectatt de la apicultori, precum si miere cu propolis, _Energin L, past’ de miere cu polen, ofet din miere, hidromel, po- Jen sub diferite forme’ de comerelalizare, derivate a- picole, produse —_cosmetice ete. realizate in cadrul Com- binatului apicol al organi- zatiel noastre. Un loc important in cadrul expozitiel a fost ocupat de clirtile si publicatiile apicole. De asemenea, au fost ex- puse si principalele medi- camente pentru uz — apicol, elaborate de Institutul de cercetiri pentru apfcultura al Asociafiei__Cresedtorilor de Albine, in scopul_ preve- nirii si combaterii bolilor. ae Atenfia vizitatorilor a fost refinuté in mod special de stupul de observatie care adapostea_o familie de al- bine, adaptaté la conditiile din podigul —Transilvaniei, din care s-au obfinut matei pentru‘ marea producfie, in cadrul Statiunii zonale de producere a materialului a- picol selectionat Cluj — Stolna, Multi vizitatori au examinat, cu atentie si inte- res, diverse utilaje folosite in’ cresterea si producerea miteilor selectionate si s-au informat asupra _tehnologiei utilizate in cadrul stafiunii noastre. Standul apiculturit din ca- drul expozitiei zootehnice a judetului Cluj a fost vizitat de un numeros public, ti- neri si virstnici, de iubitori ai animalelor si de specia- ligti_ in cresterea animalelor, cu tofii apreciind diversita- tea produselor —_prezentate, calitatea acestora, precum si modul de prezentare, ©, MIHAILESCU Cine este posesorul centri- fugit ? i In_seara zilei de 5 iulie 1978, mergind cu stupii din comuna Ciolpani spre co- muna Grindu, _apicultorul Ceangu N. Jon din comuna Cocorasti Misli, satul Tipa- resti, judetul Prahova, a gi- sit in’ padurea Gherghita o centrifugi pentru extras mierea. Dup& indelungate _cercet&ri, nereusind si gaseasc&. pro- prietarul, s-a adresat redac- fiei cu rugamintea de a pu- blica aceste rinduri in re- visti, pentru a veni in. a- jutorul gisirli — posesorului centrifugi! respective. Spe- rim s&-i fim de folos, Aniversarea a 100 de ani de viaté si 80 de ani de mem- bru al A.C.A. Ziua de 23 octombrie 1978 a constituit un eveniment de cea mai mare insemnitate din viata lui Stefan Borbely din Timisoara, care si-a a- niversat a 0 suta zi de informatii nagtere* fapt ce a_prilejuit © justificata satisfactie si pentru conducerea _ filialei judejene Timig a Asociatiei Creseétorilor de Albine din R. S. Romania, al carui membru este de — aproape 80 de ani. La s&rbatorirea acestei nerabile virste de 100 de ani, un cald omagiu si un prinos de recunogtinti pen- tru indelungata si prodi- gioasa activitate apicola pe care a desfasurat-o, i-a fost adus la domiciliul’ séu din cartierul Ronaf, de ciitre o delegatie a Asociatiei Cres- R. S. Roménia, formaté din : conf. dr, ing. 'Carmen Lia Spataru, membru. in Comi- tetul Executiv al Asociatiei Creseitorilor de Albine din R. S. Romania si presedinte al filialel A.C.A. judetul Ti- mig si Zoltan Zimmermann, secretarul acestei _filiale Gheorghe Catrinoiu, secretar al filialel A.C.A. _judeful Vilcea, ing. Stellan Onea de la Institutul de —_cercetari — ‘eful Staflei zonale pen- tru ‘ameliorarea albinelor si producerea_materialului bio- logic din Timisoara ; condi cerea cercului apicol’ din Ti migoara si studenti al Fa- cultatii de zootehnie si_me- dicind veterinar’.— 'Sectia apiculturd si sericicultura, a Institutului Agronomic Ti- migoara. Indeletnicirea de _ apicultor a indragit-o in mod deosebit ined de la virsta de 20 de ani si de atunci i s-a consa- erat cu toaté daruirea, Asa dup’ cum ne-a martu- risit tf repetate —rinduri, pentru Stefan Borbely _api- cultura a fost o adevaraté pasiune care i-a adus cele mai mari gi deosebite satis factli din viati, fapt ce a contribuit la aceasti longe- vitate robusti si viguroasa. La sfirsitul, acestel _emoti nante intilniri, ~ delegatia Asociatiei Creseatorilor de Albine din R. 8. Romania a felicitat ined o data pe sér- batorit pentru rezultatele ve- 25,frumoase obfinute in lunga sa activitate de apicultor si i-a urat calduros inci multi ani de viat& si sanatate. Vv. POPESCU Condifiile de cules din anul 1978 in Banat Timpul capricios din primd- vara trecutd a facut ca dez voltarea familiilor de albine din aceasté zond a farii sé nu se desfagoare in cele mai bune condifii si deci culesu- rile timpurii si nu poatd fi valorificate. © daté cu inflorirea flori soarelui, vremea s-a stabi- lizat, oferind condifii optime de temperaturé si umiditate pentru o secrefie de nectar abundentd si, deci, culesul a intrecut toate asteptdrile. S-au efectuat chiar 2, 3 ex- tractii, obtinindu-se in une- le cazuri 25 kg miere pe fa~ milia de atbine. in vederea valorificdrit su- perioare a culesurilor din acest an apicultorii bandfeni au luat méasurile necesare, inca din toamna anului tre- cut pentru a asigura fami- liilor de albine 0 — iernare corespunzitoare, astfel ca in primavardé aceste familii sd fie puternice, capabile sé valorifice din plin toate cu- lesurile. ‘A. BOHN Cursuri apicole in scoli La inifiativa cercului apicol din orasul Videle, — judejul Teleorman, anul trecut s-au organizat ‘cursuri apicole cu elevii grupului scolar de petrol, La buna pregitire a primei promofii de — apicul- tori din rindul elevilor au contribuit lectorii voluntari Gh, Chirifé si Ton Telus. Cursurile au fost audiate. si de cadre didactice ale aces- tui grup scolar. © alté preocupare a cercu- lui apicol din Videle a fost si imbunitatirea bazei _me- lifere si totodaté infrumuse- farea orasului prin planta~ rea in diferite cartiere a unui numar de 4000 de pu- ieti de tei. M, TISTU din activitatea filialelor wz llfov i_municipiul Bucuresti international, a realizarilor noi in tehnologia cresterii si intrefineri familiilor de albine, SARBATORIREA ,,SAPTAMINIL INTERNATIONALE A APICULTORILOR* Peste 500 de apicultori entuziasti_s-au intru- nit Ia inceputul lunii decembrie 1978 in sala mare a Institutului de petrol si gaze din Bucuresti, pentru a s&rbatori ,Saptamina international a apicultorilor“. "Cu acest prilej, presedintele filialei, vicepresedinte al Asociatiei CrescAtorilor de Albine, dr. ing. A. Harnaj, care a condus festivitatea, a ard- tat ci sarbatorirea ,Sptiminii internatio- nale a apicultorilor“ “a intrat in traditia a- picultorilor membri ai asociatiilor nationale de apiculturd din aproape toate farile lumii, reunite in cadrul federatiei noastre, consti~ tuind un prilej larg de intruniri pe plan lo- cal a apicultorilor, in scopul trecerii in re- irilor anului ce s-a scurs, de visti a reali: discutare a planurilor de viitor si de rodnie schimb de experienta, in scopul cunoasterii stadiului de dezvoltare a apiculturii pe plan a recoltarii si prelucrarii produselor apicole. In acest scop, dr. ing. A. Harnaj a dat cu- vintul secretarului A.C.A. ing. E. Marza care, printr-o documentati expunere a pre- zentat apicultorilor bucuresteni participanti, realizarile si preocuparile de viitor ale Aso- catiei Crescitorilor de Albine din R. S, Romania in contextul activitatii internatio- nale a Federatiei Internationale a Asociatii- lor de Apicultura, In incheiere, ing. Tr. Voleinschi, membru al Comitetului Executiv A.C.A. si sef_al servi- viclului tehnic a prezentat o bogata, variatd si interesanta colectie de diapozitive color pe teme apicole realizate in anul 1978 Arges SARBATORIREA ,,SAPTAMINIT INTERNATIONALE A APICULTORILOR“ LA CIMPULUNG MUSCEL In ziua de 9 decembrie 1978, a avut loc la Cercul apicol Cimpulung Muscel din jude- jul Arges, sirbatorirea festiva a ,Saptaminii internationale a apicultorilor“. Au participat apicultorii din orasul Cimpulung Muscel $i imprejurimi, membrii comitetului Filialei AGA. judef Arges. Cu ocazia acestei manifestiri festive s-au prezentat frumoasele realizri objinute de cercul apicol Cimpulung Muscel si s-a or- ganizat un concurs intre cercurile _apicole scolare din Boteni, Vulturesti si Valea Mare Namaesti, pe tema ,,Cine stie apicultura cis- tiga I La sfirsitul festivitatii participantii au trans- mis o telegrama tovaragului prof. dr. ing. V.Harnaj, presedintele APIMONDIEI, prin care s-au angajat ca in anul 1979 si realizeze pro- ductii apicole sporite si de cea mai buna ca- litate. Prof. I. DIACONU DESCHIDEREA CURSURILOR APICOLE DE MASA Cereul apicol Cimpulung si-a_inaugurat deschiderea cursurilor apicole de masa, ci- clurile I si IT ale anului de invafamint 1978/1979, printr-o sirbitoareasci manifes- tare apicola. In sala Casei de cultura orasului erau prezenfi numerosi apicultori ncepitori si avansati, inarmati cu caiete si carfi de spe- cialitate. Deschiderea oficial a ‘cursurilor a fost facutd de cétre C. Fuior, membru al Comitetului Executiv A.C.A., 'vicepresedinte al Fillalei judefene Arges. Au participat in- treg comitetul cercului apicol Cimpulung, precum si numerosi invitafi dintre membrii cercului. Cercul apicol din Cimpulung are o veche traditie in propagarea stuparitului. Pind in prezent fn cadrul cereuluf au fost instruiti si gcolarizati numerosi stupari incepatori, ast- fel incit au fost inminate pin& fn prezent peste 280 certificate de absolvire, Conside- rim pozitiv exemplul acestui cere apicol muscelean, pentru care motiv sugerim si altor cercuri de at urma exemplul. Ww. CERCUL APICOL PIONIERESC DIN TOPLITA La cererea scolii si prin grija_Inspectoratu- lui scolar din judeful Arges, Scoala generala Toplifa din comuna Mélureni a fost dotatS cu 8 familli de albine. Ca urmare a acestui fapt a luat fiinji Cercul apicol ,Micul api- cultor*, care gi-a inceput activitatea sub conducerea pasionatului profesor Valeriu Izvoranu, Pentru insusirea cunostinfelor teoretice s-a facut o planificare a temelor ce sint pre- date de doud ori pe luna. Dup& discutarea problemelor teoretice se fac aplicajii prac- tice in concordan{i cu luerarile specifice se- zonului apicol respectiv. Metodele utilizate sint: observatia dirijata, conversafia, demonstrajia si exercifiul. ‘Tematica are un confinut educativ, recreativ si atractiv, find orientaté pe lucrarile de crestere si ingrijire a albinelor. Principalele activitati ale cercului sint consemnate gi afi- gate intr-o form grafici atragitoare la ga- zeta cereului ,Micul apicultor“, Pentru do- cumentarea la’zi, membrii cercului sint abo- nati la revista’ ,Apicultura in Romania", care le este un indrumar de mare utilitate practi Vu. i :Suceava CERCUL APICOL SCOLAR »MICH APICULTORI* In cadrul scolii generale din comuna Gai- nesti, judeful Suceava, cu sprijinul profeso- ruluf “Nicolae Nistoroaia a luat fiinta un cere apicol scolar. Sub indrumarea profeso- rului, micli apicultori executé toate lucra- rile de crestere gi intretinere a familiilor de albine din stupina scolii. In toamna trecutd elevii apicultori au fost cei care au pregitit familiile de albine pentru a ierna fara pier- eri, inind seamA de condifiile climatice mai pu- fin favorabile pe durata culesurilor princi- pale din anul trecut, elevii au acordat o atentie deosebitd controlului rezervelor de hranii ale familiilor de albine. Tot ei, sub indrumarea profesorului conducditor al cercului, au pre- gatit siropul in vederea completirii rezerve- lor de hrana pentru iarna. AP, 27N ACTIV PROGRAMUL CONGRESULUI AL XXVII-LEA APIMONDIA, .SEPTEMBRIE 1979, ATENA, GRECIA Vineri 14 septembrie 1979 toaté ziua — inregistrarea participantilor — sedinfa presedinfilor comisiilor manente si a secretarilor — sedinta Consiliului Executiv al APIMON- DIET orele 17,00 — deschiderea oficiald a Congresului, in amfiteatrul de pe Acropole perma- seara — spectacol de folclor grec, in amfiteatrul de pe Acropole Simbatd 15 septembrie 1979 orele 8,30—11,30 — sedinfa plenard de lucréri orele 12,00 — deschiderea oficiali a EXPO-API '79 orele 15,00—18,00 — sesiune plenar de lucriri orele 20,00 venit oferiti de Ministe- din Grecia Duminicd 16 septembrie 1979 orele 8,00—12,00 — sesiune plenard de lucrari orele 15,00—18,00 — sesiune plenara de lucrari orele 19,00—22,00 — prima gsedinjé a Adunarii APIMONDIEL Luni 17 septembrie 1979 — toatd ziua este afectati excursiei apicole turistice pe traseul maritim ce trece prin insulele Hydra, Poros si Aegna. Excursia este oferit’ gratuit de cdtre organizatorii Congresului tuturor participantilor si in- sotitorilor. Se vor vizita obiective turistice si apicole ficindu-se popasuri pentru masd si agre- ment la cele mai pitoresti si mai intefe- sante locuri din aceste insule. Generale a 28 TEA APIMONDIA Marft 18 septembrie 1979 orele 8,00—12,00 — sesiune plenari de lucréri orele 15,00—18,00 — dezbateri: subiecte libere pe tema Con- gresului Miercuri 19 septembrie 1979 orele 9,00—12,00 — mese rotunde pe teme speciale, conform propunerilor presedintilor comisiilor per- manente orele 15,00—18,00 — continuarea speciale orele 20,00 — banchet de adio Joi 20 septembrie 1979 orele 8,00—12,00 — sesiune plenard: prezentarea _referatelor de sintez4 (concluzii ale presedintilor co- misiilor permanente) orele 14,00—18,00 — a doua_sedinti a Adunarii APIMONDIEI. — inchiderea oficiala a Congresului — decernarea premiilor Vineri 21 septembrie 1979 — plecarea in excursii post congres cu iti- nerar si program special in functie de numarul solicitantilor (croaziere si pe uscat. SIMPOZION CU TEMA ,,TEHNICI RATIONALE DE POLENIZARE A CULTURILOR“ In cadrul manifestarilor internationale api- cole organizate de APIMONDIA in anul 1979, in intervalul 3—5 aprilie 1979, va avea loc 1a Avignon — Franta un simpozion cu tema ,,Tehnici rationale de polenizare a cul- turilor“. Problemele legate de aceasté tem ce se vor dezbate fn cadrul simpozionului sint : —selectia albinelor sub aspectul Zarit ; — pregitirea si amplasarea familiilor de albine pentru polenizare ; —utilaj apicol pentru’ polenizare ; — folosirea distribuitoarelor de polen ; — polenizarea si diversele metode de combatere a daunatorilor ; Spies si calitatea produselor agri- cole ; — bilantul economic al polenizérii, meselor rotunde pe teme Generale a poleni-COLOCVIUL INTERNATIONAL DE PATOLOGIE A NEVERTEBRATELOR In perioada 11—17 septembrie 1973 a avut loc in Cehosiovacia, oragul Praga o mani- festare stiintificd, deosebit de — importanta privind patologia’ animalelor _ nevertebrate. Acest colocviu a fost organizat de Acade- mia de stiinfe a Republicii Socialiste Ce- hoslovace, Societatea de patologie a never- tebratelor, in colaborare cu Institutul de entomologie si Institutul de agriculturé din Praga. Colocviul, avind o tematicd diversi gi foarte actual, sa desfigurat pe — sectiuni fiind dezb&tute urmAtoarele mari probleme, © parte din ele interesind indeaproape a- picultura : agen{ii microbieni ca factori de combatere a diundtorilor ; combaterea_bio- logic’ a nevertebratelor 'vectori de boli ; neoplasmele nevertebratelor ; virozele _ne- vertebratelor ; bacteriozele nevertebratelor ; micozele —_nevertebratelor ; —_ultrastructura microsporidiilor ; imunitatea la neverte- brate; patologia albinelor viroze, _bacte- ioze, 'micoze, protozooze, parazitoze ; stan- dardizarea, preparatelor ‘biologice ; protec- fia mediului tneonjuriitor ; In cadrul colocviului s-a acordat o atentie deosebit’ patologie albinelor, pe aceasta tema flind prezentate comuniciri atit intr-o sectie separata cit si in celelalte sectii, Luerarile comunicate au fost urmitoarele : — Weiser J. Diferentele morfologice dintre Nosema apis $i Nosema bombicis ; — Drobnikova V., Peroutka M.: Studii pri- vind relatiile dintre flora microbiand in- testinalé a albinelor si ciclul evolutiv al Nosemei apis“. = Peroutka M., Drobnikova V.: Injluenta diaminopirimidinelor asupra ciclului evolu- tiv al Nosemei apis". = Ziman B. V., Litvjak V. S.: Schimbéri in compoaifia “aminoacizilor in tesuturile albinelor infectate cu virusul paralizici* —Poltev V. I, Talpalatskiy P. L, Studiu asupra virusulut paraliziei albinelor in URSS.“. — Jurova V. P, Poltev V. 1: Proprietafi YU es (out eee Va ce biologice ale virusului care provoacd para- lizia acuté a albinelor". —Guzeva L. N., ,E8cherichia Coli la al- bina meliferd* — Danieljan S, G., Nalbadjan K. M.: ,Ac- fiunea terapeutica’ a benzilpenicilinei si di- hidrostreptomicinei tm loca europeand™. — Flakina F. V, Andrienko V. M,, Gladkay L. V.: ,fectul “antibacterian at citorva an- tibiotice’ intrebuinfate separat si in combi- nafii_cu furazolidona si lactatul de etac- ridind asupra Bacilului alvei*, —Chanishev S. G.: Tratamentul de toam- nd al famililor de ‘albine bolnave de locé europeand". — Wilson W. T., ,,Disparifia albinelor 0 problema serioasé a apiculturii in America de Nord". —Atakihiev T. A.: ,,Ciuperci patogene, protozoare parazite si nematode la. Apis ‘mellifica caucasica $i eficienta masurilor de combatere a lor in marile ferme apicole*. Acordindu-se 0 atenjie deosebita probleme- lor de patologie apicolé s-a organizat cu tofi specialistii interesafi in acest domeniu, © zi de comuniciti si discutii la Institutul de apiculturé din Dole, unde, sub conduce- rea directorului acestui institut, ing. Vla- dimir Vesely au fost dezbatute pe larg problemele privind epizootologia si meto- dele de prevenire si combatere a varroozei, nosemozel, ascosferozei. Reprezentantul farii noastre, dr, Mircea Ma- rin a fiicut si o expunere a desfagurarii lu- crdrilor colocviului international privind pro- blemele varroozei, care a avut loc in luna august 1978 la Bucuresti. Au mai fost dezbitute pe larg problemele privind dezinfectia in apicultura si situatia pregitirii cadrelor de specialisti pentru prevenirea si combaterea bolilor albinelor. Prin confinutul lor, atit lucririle cit si discufiile purtate, ati marcat o etapa de progres in domeniu si s-a realizat un va- Toros schimb de experientA si de idei intre specialisti. Relevam si pe aceasti cale conditiile ex- celente create de fara gazda desfagurarii a- cestei importante manifestiri stiinfifice in- ternationale, M. M. De vial Ue Redactat de Institutul International de Tehnologie s! Economie Apicola al Apimondia — Bucuresti ALBINELE FAC FRUCTELE FRUMOASE Apicultura are un rol mai important in pole- nizare decit pentru productia de miere, afir- m& cercelitorii Institutulul national de c eet&ri agronomice (INRA) din Franfa, afir- mafie care rezulté din diferite cercetari ex- perimentale. Se stia deja c& o buna polenizare efectuata de insecte si in special de albina domestica este un factor escential pentru producerea fructului si regularizeazi productia pe plan cantitativ. Ceea ce era mai putin evident dar céea ce cercetitorii de la INRA au stabilit este influenfa recoltarii polenului asupra ca- Lit&fii fructelor.Pentru fructele cu simburi exist o corelatie neta intre regularitatea formei lor — si deci valoarea lor comerciali — gi numarul de simburi pe care-i cuprind. Or, numérul si dezvoltarea simburilor depind de numérul de grdunte si polen pe care al- binele le-a adus pe stigmat, Si deci depind de densitatea populatiilor de albine in li- vada in momentul infloririi. Un alt nou si foarte important fenomen a fost pus in evidenté de experientele efec- tuate de Statiunea experimentala de apicul turé de la INRA. Fructe provenite din flori bine polenizate au o mai mare capacitate de conservare decit acelea care provin din flori prost polenizate. Acest fapt a determinat INRA si diversifice acum cercetirile asupra ,,polenizirii artifi- ciale*. Statiunea de apiculturé de la Avignon, de exemplu, studiaz§ polenizarea merilor si pe- rilor de’ cAtre albina domestica, (in: Science et Vie, mr. 734, 1978) ALBINELE $I VITICULTORI Unii viticultori afirm& c& albinele adue daune strugurilor copti. Acei viticultori ig- nora insi c&, din cauza tipului lor de aparat bucal, albinele nu pot sfisia pielifa bobului de strugure. Cel mult ele profiti de situatia creat anticipat de viespi sau de grindin’, dar, cu aceasti ocazie, ele se fac chiar utile viticultorului, intrucit, sugind zeama ce se scurge din boabele sparte, oprese dezvolta- rea mucegaiului. (in: Lape, PROPOLIZAREA EXCESIVA S-a observat c&, uneorl, albinele propolizeaz’ peste masura, facind dificilé munca stuparu- lui, Mai ales’ diafragmele se resimt de acest exces, ele devenind uneori imobile. Pentru a indeparta albinele de la propolizarea dia~ fragmelor, este de ajuns sa parafinim mar- ginile acestora care vin in contact cu pe- retii stupului, Albinelor nu le place para- fina, din care cauzi nu vor mai propoliza diafragmele parafinate. Parafina nu vatama in nici un fel albinele, cdci ea nu este to- xii. Acelasi lucru se poate spune despre uleiul de parafin’, asa incit parafinarea se poate face gi prin utilizarea acestuia, (in: LtAape, nr. 11, 1978, p. 300) ALBINELE $1 FLORILE Mierea, o forma lichidd a energiei solare. De unde provine zahirul care se gaseste in nectar ? El este produs de una din cele mai mari ,uzine din lume. Aceeasi uzind care — care de-a lungul a milioane de ani — a produs cirbunele, petrolul, gazele naturale, produce necontenit si zaharurile din plante. Procesul acesta se reinnoieste -fard incetare. In aceasta puternie intreprindere produc: toare de energie, parfile verzi ale plantelor, prin clorofila lor, si cu ajutorul luminii so- lare — dau nastere hidrajilor de carbon (za- nr. 2, 1978, p. 64) 30 hat) pe care-i gisim in nectar, apoi_in miere. Mierea este deci, in realitate, 0 fori’ lichidi a energiei solare. Ne putem — usor imagina ci productia de nectar poate dupa imprejurari, buna sau mai putin buni Se stie c& si continutul in zahar al sfeclei’ variazd de la an la an; de asemenea, la vin se vorbeste de ani favorabili si ani nefavo- rabili, La fel se poate vorbi de variatii in recolta de miere de la un an la altul, Fac- torli care au o influenja reali sint: " solul, fertilitatea acestuia, mai bund sau mai rea; temperatura, regimul ploilor, ete. (in: La Belgique apicole, nr. 11, 1978) CITE CEVA DESPRE NECTAR Continutul in zahar al nectarului din florile de par poate fi considerat neinsemnat, in comparajie cu marul si tocmai de aceea albinele viziteacd relativ putin paral, Nu toate plantele secret nectarul in ace- Jasi moment al zilel. De exemplu, hrigca in- cepe 84 secrete nectar la ora 8 si chiar la acea ord se observa pe florile ei cel mai mare numar de albine culegitoare. La castraveti, secretarea nectarului incepe spre ora 9, Ceva mai mult, la varietatile unuia si aceluiasi fel de planta, ora — dar nu numai ora, ci si cantitatea de nectar — varia’, Astfel, tn timp ce unele ” varietati, de tei secreté extrem de putin nectar, exista © varietate de tei, rezultat din inerucisarea a dowd varietati, din ale cirei flori nectatul picura. Nectarul este produs de organe speciale ale florilor, El este oferit albinelor ca un fel de momeal pentru polenizare. S-a observat ca albinele, la una si aceeasi iesire la cules, frecventeaz& numai florile a- celuiasi fel de planta. De exemplu, o albina care viziteazd marul, zboar numai din floa- re de mér in floare de mar, Daci vom ob- serva albine care zboara pe fori de plante diferite, trebute s& stim ea acestea nu sint culegitoare, ei cercetase. Concentrafia in zahiir a nectarului variazd intre 10 si 50 la suta. Surplusul de apa este eliminat de albine. Cind albinele au izbutit si elimine apa netrebuincioasi in asa ma- sura, ineit si rdmin& 80 la suti materie us- caté si 20 la suti api, se poate vorbi de miere. Nectarul confine si alte elemente, cum sint : fermenti, arome, oligoelemente, etc. In comportarea albinelor fata’ de adaptor, stuparul poate giisi indicatii utile. Daci ob- servam c4 adipatorul nu este vizitat de al- bine, nu trebuie si-l indepartam. Acesta este doar un semn ca albinele gasese api sufi- cienti in nectar in etapa respectivi. Din contra, daci observim multe albine dind buzna’la adapator, trebuie si infelegem ci aceste albine cAritoare de apa ne dau sem- nalul c& a slabit culesul de nectar si e cazul sA reflectim daci nu e momentul cé intervenim cu hrdnirea de stimulare. (in: La Belgique apicote, nr. 11, 1978)POLENIZAREA ‘S-a:constatat c& nu mai putin de 4/5 dintre plante au nevoie de insecte — mai ales de albine — pentru a rodi, Dintre acestea, 20 la suté au fecundarea asigurati de trintori (acestia au un aparat bucal care nu le per- @ mite si ajunga la locul cu nectar decit dack acest loc nu este prea profund) ; 5 la suti pot fi polenizate cu ajutorul altor insecte ; 75—80 la suti nu pot fi fecundate fari aju- torul albinelor. (In : La Belgique apicote, nr, 11, 1979) CEARA PURA Ceara naturald este un produs fabricat si se- eretat de albina, Veritabila uzina prelucratoare, albina_ in. ghite, in cantitati mari, materiile prime miere de tot felul, polenuri (hidrafi de car- ban). Miciie particule de ceari pura, elaborati de organele ceriere ale insectel, ies din abdo- menul albinei prin intervalul dintre inelele abdomenului, Aceasta secretie este condijio- m nat& de urmatorii factori : — existenja unui mare numr — indispen- sabil — de albine tinere (intre 12 si 18 zile); ™ temperaturi — necesitatea absoluté a unei ridicate (83—36°C). — perload’ favorabilé de culegere care st permiti cules abundent de nectar si polen. Familia este aceea care comandé fabricarea cel (a: La Belgique apicole, nr. 1, 1978) DATE DIN BIOGRAFIA MATCIL Matca este matura la 5 zile, Ba se impere- cheazi de la 8 pind la 12 ori, in timp de citeva zile gi incepe s& oud dupa ce au tre- cut 2 pind la 5 zile de la ultima impere- m chere. (in: La Belgique apicote, nr. 3, 1978) DESPRE PROPOLIS Propolisul este o substanfé preparatA de o m grup special de albine luerdtoare. Albi- nele aduna diferite produse biologice, care se gisese pe muguril si pe ramurile _ tinere ale unor arbori, ca si pe pefiolul frunzelor. Culegerea se face in zilele calde, cind tem- Hetatuna depagagie 20°C e numai intre orele 10 si 15. Propolisul are o importanti foarte mare pentru existen{a familie de albine, el ser- vind pentru a etansa si aseptiza céminul el, Eficienta acestui produs se poate deduce din urmitorul fapt: daci un soarece mic sau 0 sopirl se strecoara in stup pentru a fura miere, acest Intrus este ucis prin injectare de @ venin, iar corpul lui — prea greu spre a putea fi evacuat de albine — este imbracat intr-un strat de propolis si, apoi, acoperit cu un al doilea strat izolator, de ceara. Astfel Imbilsimat, cadavrul nu se descompune, iar putrefactia fesuturilor nu se produce inainte de 5—6 ani. (in: La Belgique apicole, nr. 1, 1978) | TIMPUL PROBABIL IN @ LUNA APRILIE 1979 . Pin causa unor clrewlajiy aeriene, e¢ vor pre Bega din apap gent “Norcal 91 celal omina et scahelnaver “vremea in uta ‘aprile vet mult mal rece mal ploloash declt normal. mi Macoccbi inveentul gf netdul ar umpul va WGgormat. de rose, semnaiinduese brume: gt 1h Mgheturi nocturne pind aproape de sfirsitul luni, Bogie Resale nui, empesasutt. Maxime mai Mmari de 15° aproape cA nu se vor produce. In pia Gamat @ Dunsel gin parioa cenicala mg Bobrogel vremea' vad ceva mal caida, ‘desig ii alee tompentteh int eeionte ae! 2" vr rave. tm A2neotin predominant al, vremll, va schimbator S20 Silica alia gt neon nestatornle chiar wae ee Be Gite, ‘Atese cavacter de instabiliate oe ec at causat de il ironed atmosterice, me “for atinge’torltorial gt care vor da cantity! Se Spa anal mari declt cele roxmele, imprimind MW yremii un caracter ploios, mai ales in jumAtatea ered a. leritoriuluh 9 vosiunea ce munte, unde Mise yor numira i2 zile cu precipitati, Din cauza Fee tte coborite ‘din’ unele ile, plolle se B yor transforma in lapovije si ninsorl nu numai a Gn muni gi sordul {ari ci si in sud, unde, pe flout, se va depune gl alel strat de zapadi, dar care va dura putin. In muntl, unde se va depune un strat destul de gros de zipadi, mal Sics intro 22 4125 aprilie, va dura pin la ‘ancle i 5 Intre 1 si 4 aprilie veemea va fi relativ calduta gi feumoas& fn primele zile, apot so va ric, Secul se va innora, vintul go Va intensifica in estul Mian gi vor cddex’ si burife tn cimpia din, sud g Jat tn restul feritoriuies vor predomina tapovitele ‘Temperatura va seidea noaptea pind 1a 0? in ‘sud wai pind la-—4° tn nord. In. timpul ale! tempera- {ira va varia intre s° gi 232 mat ridicata find min peima zi. M inire 5 pt 22 apritie, dup& o ameliorare de 2—3 zile, ww cind cerul va deven} variabil, cu deosebire in par fea de sud-est a aril, vremea va devent din now nestatornicd in toate finuturile din eauza nor fconturl de precipitafli, ce yor pitrunde ceasupra feritoriui, Cer? va preventa innorari pronuntate, jar vintul se va intensifien temporar in Baragan Mist Dobrogea, Vor cidea plol, ce se vor transforma He aloourl, in lapovite gl ninsori, ee vor depuy Wi strat de pada. Aceste preeipitatil vor ti ceva fai abundente In’ vestul Arlt la 10 i! 11 aprilie, Temperatura, care va cregte in jurul datel de 8, va scadea sensibil la i1 si 12 aprilie, cind va cobori, noaptes, pind la —8? im Maramures. B intre 19 gi 18 apritie timpul va intra tntr-un pt ges de tnetivire, temperatura urcind pind la. 2° a Cimpia Duniiril la sfirgitul acestul interval. mi Corgi va fl schimbAtor, ou. Smoréri mal ‘pronunyate fn uncle tile, cind vor eddea precipitah parjlate cau locale sub forma de ploate 1 lapovita, B ne 10 19 ta 28 aprilie vremea va deveni umeda si me Richa precistaiiior in toate resiunile. tari Gout se, vas mente mai mule ‘poros l Vor metten plot ‘nbundente sa reglunea de cimpie, tar $A Sea Mle! deat si munte vor’ predomina lapoviyele mai ‘hinsosie, In mun se va depune un strat Spreciabil de pada. ma intre 27 st 30 aprilie vremes va Incepe, sh se {nedizeascd din ce in ce mal sensibil, tempera- qq iuraureind “pind ia 31° in Maramurey ql ping 1a 29° tn sensul Dundril, M Vor mal cddea elteva plot locale tn nordul extrem Al {aril gi in sud-esi, Sint posibile si unele averse Wizointe. Insofite de Zenomene clecstics, In uncle diminet! se va forma ceaja local’. N. TOPOR 31@ Mg. 1. GROSU, v4, Pacit nr, 116186, DI9e 2 8 8g Se a, ees 2 ee ee Eni iatee de pain ibe, Sores, Citic skate Si nontul Be Cecett a eA, aaa te earele in Deal Boze ubliniaias pastoral HPtinenelare: sa, maniteptat regretul, shu of nu fe spentere Ae alte cl damponcul 2 But industialle opanieat de. Mela ub TOOEANO™ApIMONDIA. "Cralces, “Se“Y agunt ra wMigturdm la regreiul, dvs, pliretiie noastre ge arti tt ESSER Saag alata pane fe ee, “ea arnntd pantie Sonnet Si ee ee acte pe ince tncleage Cee eee eee SE aa doa En Gepling eiriaes P. GROZAVESCY, gtr, Piptelaw aro, nr. 2 dine tee” Cag amet, eateatiooae GeeMeonet ihtitelst ,.Consideraytt privind oxcgic eed publi in ae S40%g al revel Bee ena on Rue cieed 0° mare “regen ar BOSE Ci dacel” potivitcivsia "in, Ive de “© zi gi din oud se obfin mitcl in greutate mai Baek Gh, 2 ee eet Sheetive Min neve ae Pe eon a ale _Fecectie mir dooroel ge olan Increased a dei aoe ee oe er eee Sones at OMe Secbiaeh Tenth oe See OL Soke is Mhaines ere apical din “eigct: Garunsovey de pe iisia cu adtessle Stfatlehlon “Nrestonine’® LEA" ain cing Sree ENS" jasth ga urrinte va out i See Hetflonsii’id'seeallatn Hacedeh, @ A. DRAGOMIRESCU, comuna Reviga, judeful Pty a Sel Caretponderh nan tls eka 1ibae" pBoadila “GAESCIS eu wcsaiiae’ Save Hee, oe Ste Geeta, dene weal He ease tan able ae spsetiaionase. st ‘eslacele ale organizafct oantre sa incam cuposcul eB tnsitulal de. concetse! pene MOH on cin: acral Agoclatel Grovctto~ Fier ae bing ain eS Romina experimen Tru a neadus: fenigw ‘combaterea” geese, be cite ‘Vx umt'cAnuebu? nowt peoaty = for PE AONE foteisllte Cpdinite = ea ara nee eee eee reid ie vinzare Bink ua incepta Seetieath ahical Bh T. TURCANY, sir. Brincusi, nr. 20, wucurest Sokal Consett cK” rbaptunetl dat in cendral Ser iar Sadat hal r. Ghosrehinol sere muna aniwousy judehd Gorky en privire la oportunitatea pastraril mieri! fn “Ambalaje din Maia plaske ‘evista, Apieutstra “im omenta Pesta aes, Sa ponte nul pe ty elton gi pentru cA infereseaza deopotriva pe ,,produca- Bn Oe estarie maccote ia bead maa cote Sat avolemutetiawe lastice care. asigura eate: aged veSup cum se eile, in truntes, ambatalelor care Selgu Aeulicrarca. imleril. se situtcara cele “ain SES cee acta Taeetioa eran cveniet Sa de nee oe Ben, SMa as Petes OE askie Lenore CAs dupe, pit Se eee Roa aia pista: Tea doer vemporarh @’miert, taeosehi a sortmen (Sor'ae tiore ‘Auidd ‘care nu gramuteaca gt ams Balajele de material puastic. pontru us, alimentar Tune pumol din aoeiealorei a gurd scare nu mond. isosul caractetistieplastlculul, mires care ar putea cenatura propeietsile organcleptice ale ier naturale de aibine- @ St UNGUREANU, com. Dothasca, judeful Sue sack; Solet spnin codachel penteu,salvaren de le pleire a oelor uo tamil ‘de ‘aibine ale sly Shire s-all dopopulat vand cu. ook, He ain cauza foall amertoene Sle ain caue lost! europe 32 ...DE VORBA CU CIT ITORIIL... —In_ prezent oricare aplcultor amator poate si stablleascé, pe bazA de analizi de laborator sau cu ajutorul unui coleg cu mal multi experienti, orice boalA a pufetului sau albinelor adulte si pe aceasté bazi sd aplice cu sueces tratamentul im- Dus de combatere ; in acest sens Vi recomandém s& vi adresati Fillaiel A.C.A, jude} Suceava (Su- ceava, str. Karl Marx nr. G, telefon 15439) si in. primul rind cereului apicol comunal local, de unde vefi primi in mod gratuit indrumérile tehnice de care avetl nevole. Y. IONITA, satul Bantza, com. Sdgeata, jude- jit Buzdu, intreaba cum se degreseazh fAina de Sola si cum araté scorpionul care edund pfduchit de pe albina si pentru cA este prietenul albinelor, propune si fie fotosradiat si publicat fn revista ‘noastri pentru a fi cunoscut de tof! apicultorit. = Degresarea fAinii de sola (probabil pentru a fi, folosita ca snlocultor de polen) reprezinti (0 tehnologie realizabilA la nivel industrial s1 ca atare nu poate fi realizata tn condifii de ‘Aapieul- tor amator; despre existenja scorplonulul care adund p&duchi albinelor nu dispunem de nici un fel de informafil gt de aceea vi propunem si ne scriefl in ce mod afi aflat de existenta a- cestui ,,prieten al albinelor, @ 1, BARBU, str. 1. L, Caragtale, bloc 7, sc. A, "Pts, Dena, fuera | Hunedoara, intron dack yHorBa absinti" (procurati din edmert) este ace- ingi iucru cu Artemisia absinthium« gl dacd pre- paratul rezultat din fenol amestecat cu glicerind pentru _tzgoniren | albinelor de pe fagurl (ch. raz — SiU.A., revista Apicultura tn Romdnia nr. 1O9TS, 1D. 31) Be gdseste In comer}. — Actemisia absinthium 1, este denumirea gtiin~ jitlea a cunoseutel plante denumits popular pelin, Jar ‘Herba absintht este denumirea gtiinfitiea a Acunzelor acestor plante ; produsul |, Insectitug* aminus pare si fle realizat dupA 0 réjctA elabo~ raté de autor sau un produs comercializat in S.U.A. In Ceea ce priveste completarea artloolulus ,Des- Pre spargerea cuibului" propunem sf va ‘adre- 4 Morean, “str. “veche,, Miya ca cat Eon Se Bate i, Bebotogn ab ah fu Soe Be mae Sit fade Rea BS, Pema ae oh aa Seren tito orn iat pa ag to eS SUS oe at EBSA SESE a Siatasimine SMe SPN Tata eae PR $e Batol SOP, Mostine ed aaa ait Ed Gh amt ae dees ea? be Wat cht ANN Sia Sate ct per eg Bieta Rises Goals co BM lat PS, Se, Aiea, SRL eh ee ne Bias Shite ad ishtn ar eben td edly Slat eta a arent Ream et ich, aN Ae crowed i 2 eee @ |. LUNGU, str. Gh. Lazar nr. 42, se. 12, aE Sah Hf eB 4, cha RON ea? BR ibe eae 2 aS laa ae Missa tat SE Oey JOMEECU, st, 3 tune nr, 9, Dom nestl, judeful Arges, ne-a transmis un articol in- i Mati aah Maa oper ar ce arate Siena seat ate oeee jean gia aes ee RGR SOROS fh BUSS EN GE Una Si eta SEATS ae BAS aes SP i St ca,Adresele si telefoanele filialelor judefene ale Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romania Ne Filan coat Adresa Nr, telefon 1, ALBA 2500 Alba Iulia, str, Republicii nr. 53 968—11787 2. ARAD 2900 Arad, str, V. Alecsandri nr. 3 966—14268 3. ARGES 0300 Pitesti, Piata V. I. Lenin nr. 6 976—13964 4, BACAU 5500 Baciu, str. Mihai Viteazu nr, 108 931—37253 5. BIHOR 3700 Oradea, str. Heinrich Heine nr. 3 991—14080 6. BISTRITA NASAUD 4400 Bistrita, Piafa Unirii nr. 3 99012673 7. BOTOSANI 6800 Botosani, Calea National nr. 257 985—14571 8. BRASOV 2200 Brasov, str. 7 Noiembrie nr. 26 92143095 9. BRAILA 6100 Brdila, Bd. Republicii nr. 137 bl. F 1 94636307 10, BUZAU 5100 Buziu, str. Ostrovulut nr. 17 97412926 11. CARAS SEVERIN 1700_-Resifa, Piafa Lenin nr. 2 bl. 800 96412925 12, CLUS 3400 Cluj Napoca, str. Karl Marx nr. 11 95114482 13, CONSTANTA 8700 Constanta, str. Karl Marx 17—19 916—12643 14. COVASNA 4000 Sf. Gheorghe, str. Scolii nr. 13 92315844 15. DIMBOVITA 0200 Tirgoviste, str. Venus nr, 2 92615721 16. DOLI 1100 Craiova, Bd, Republicii nr. 2 941—14481 17. GALATI 6200 Galati, str. Traian nr. 121 93413397 18. GORJ 1400 Tg. Jiu, str. Broilor nr. 12 92913407 19. HARGHITA 4100 Miercurea Ciuc, str. Florilor nr. 73 958—11551 20. HUNEDOARA 2700 Deva, str. Cuza Voda nr. 92 956—13071 21, IALOMITA 8400 Slobozia, str. Matei Basarab bl. A2 910—13297 22, IASI 6600 Iasi, str. Stefan cel Mare nr. 67 98112401 23, ILFOV 71230 Bucuresti, Calea Dorobanji nr. 134 9079.75.27 24. MARAMURES 4800 Baia Mare, str. Izvoarele nr. 3 994—13668 25, MEHEDINTI 1500 Drobeta Turnu Severin, Bd. Republicii, 97813589 Bl, A2 zona teatru 26. MURES 4300 Tg. Mures, Bd. Lenin nr. 15 95415183 27. NEAMT 5600 Piatra Neamt, str, Cuza Vodi nr. 74 93617748 28. OLT 0500 Slatina, str. Revolutia din Octombrie nr. 20 94412074 29, PRAHOVA 2000 Ploiesti, str. Gh. Doja nr. 75 971—22609 30. SATU MARE 3900 Satu Mare, Piafa Libertafii nr. 25 99712038 31. SALAS 4700 Zalau, str. Piefii nr. 14 996—11002 32, SIBIU 2400 Sibiu, Piata 6 Martie nr. 16 92431705 33, SUCEAVA 5800 Suceava, str. Karl Marx nr. 3 98715439 34, TELEORMAN 0700 Alexandria, str. Libertifii nr. 202 BI. 328 91312030 35, TIMIS 1900 ‘Timisoara, str, 18 Decembrie nr. 20 96123553 36. TULCEA 8800 Tulcea, str. Gloriei nr. 63 915—15680 37. VASLUI 6500 Vaslui, str. Stefan cel Mare nr. 94 983113382 38, VILCEA 1000 Rm. Vilcea, str. Ana Ipatescu nr. BL V1 94711352 39, VRANCEA 5300 Focsani, str, Republicii nr. 15 93911488