APRILIE L 1979Revistd lunard de stiinfa $i practicd apicola editata de Asociafia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista Romania Anul LIV * nr. 4 % aprilie 1979 Cuprins 7" Inetituswd de ceneetarl penis apiculturt vai recomanda: Pregitirea tamililior de cibine pentru marie eulesun = 1 Gercurle apicole — temetia organizatiel noastre, Sareini de’ viltor ale noilor comitete alese cu prilejul adunariior generale 3 ©, ANTONESCU Tp ‘lind actuslitate : valoritiearen exportentei tnainta- sllor in Seleciionarea si aplrarea sinAtajil albinclor — § CL, HRISTEA Radresarea farmiliilor de albine bezmetice 8 Z, VOICULESCU SA livrim cantltS{t sporite de produse apicole necesare apiterapici ® V, PADURARU . Lizgirea culburlior 1a familiile de albine din zona ‘Te. Neamt A. BOAGIU Stupli nu ge pot inchide onloum $1 oriett ¢. GIURCANU Deproteinizarea albinclor V. LUPSAN ‘Siupariful pastoral 1a mari distante Gh. GRIGORAS Pojenul, Important aliment in hrana albinelor ‘yl. HUMENT - Invajiminte din si pentru pastoral 2, OGRADA Tnfepatura de alpine : XM, BoRcescy aviliontil mobil impune o etic% nou’ in practicars ‘stupacitulut pastoral 7 “ OPINIL N. V. ILIESIU Cancerul $1 longevitatea la apicultori CRONICA L TTOV. ‘Un nou si impuniitor sediu apicol proprictate obstaas- e& a Asceiatiel Croseditorilor de Albine din i. & Re mania la Drobeta Tr. Severin, STIRI $1 INFORMATIE DIN ACTIVITATEA FILIALELOR DOCUMENTAR APICOL 10 a 3 16 1 8 efect, protilaxie, tratament @) 19 23 24 25 6 0 0 Coperta I : Topitorul solar de ceard este practic gi nu irebule 88 lipseascé din nici o stupina, (Foto: Tv) Coperta IV: Din. setul de diapozitive ,,stuparitul pastoral si polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albi- helor*, realizat de Studioul cinematogratic ,Animatilm' la cererea “Ministerului Agriculturhi gi Industriel Alimentare, ce poate fl vicionat la casele agronomului : SUS: laborator aplcol mobil pentru exiractia mierit_al Institutulul de cereetirl pentru apicultura, JOS: Remorca apicolé tractata de autoturismul ARO. oxo AUS eC ae ASOCIATIEl CRESCATORILOR IDE ALBINE DIN R.S. ROMANIA Pregedinte: Prof. dr. ing. V. HARNAT Vicepresedinti Dr, ing. STELIAN DINESCU Ing. NICOLAE FOTI Dr. ing. ALBINEL HARNAJ © Prof, dr. EUGEN MURESAN Prof, COSTACHE PAIU Secretar: : Ing. EUGEN MARZA Membri: VASILE CANTRA CONSTANTIN FUIOR TON GRAMA ALEXANDRU MARCOVICT Ing. AUREL MALAIU ‘ ULIU URDUG Ing. STEFAN SAVULESCU Cont, dr. ing. LIA CARMEN . SPADARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHT ” ICOLEGIUL REDAC TIONAL Presedinte: Ing. NICOLAE FOTI ‘ Membri: Ing. CIOLCA ION, dr. ing, CIRNU JOAN, dr. ing, HARINAJ ALBINEL, ILIESIU NICOLAE, ing. IONESCU r TRAIAN, prof. dr, MURESAN * EUGEN, ing. SAVULESCU $TE-~ # FAN, dr, SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, __ ing. VOLCINSCHI TRATAN, TITOV ILTE (red. gef). ' Redactia COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORI- © LOR DE ALBINE DIN R. S, ROMANIA @ Str. Iulius Fucik nr, 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel. : ‘12.3750 @ Cont vir. 4 4596014 BALA, filiala judeful Ilfov. ; * & Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se primese prin cercurile si filialele A.C.A, @ Cititorii din sirdinState care dorese si se laboneze Ja revista moastra se pot adresa intreprinderii ‘ »ILEXIM* Departamentul ex- port-impont presi Bucuresti; str. 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136137 telex ie A . ‘ a? ¥ ; s.. . . Ae LaeInstitutul de_cercetari_pentru ulturd_va_recomanda: PREGATIREA FAMILILOR DE ALBINE PENTRU MARILE CULESURI q n perioada de primavara si inceputul verii, in zonele din sudul f&rii si in cele de deal, in functie de conditiile climaterice si de puterea familiilor se pot valorifica in unii ani culesurile de ja salcie si apoi de la pomii fructiferi. Principalul cules de primavara este fns& cel de la salcim din cursul lunii mai. Familiile care pind la inceputul cule- sului ocupa bine cu albine fagurii din corpul stupilor verticali cu magazin, 10—12 intervale in stupii orizontali si circa dowd corpuri la stupii multieta- jafi si au puiet pe 7—10 faguri, pot Yalorifica normal culesul si au nevoie de spatiu suplimentar pentru depozi- tarea mierii. La stupii verticali cu magazine deasu- pra corpului, se va monta pentru in- ceput un magazin cu faguri cladifi si “cu faguri artificiali, dup care, in mo- mentul in care primul set de faguri este umplut pe jumatate, iar culesul continua cu intensitate, se mai poate amplasa un al doilea si chiar al treilea magazin. Magazinele doi si trei se intercaleaza fntotdeauna intre magazinul pus ante- rior si corp. In felul acesta fagurii sint cliditi si umpluti mai repede, in timp ce in cazul in care magazinele se pun di- rect deasupra celor puse anterior se poate intimpla ca albinele si umple si si c&paceascl fagurii din primul ma- gazin, s& blocheze faguri din culb cu miere $i sh nu se urce in| magazinele puse mai tirziu. i Se recomanda ca in magazine sa se lase doar 9 sau chiar 8 faguri dispusi mai rar, in loc de 10. in felul acesta, data fiind distanta mai mare dintre faguri, se va Impiedica ocuparea cu puiet a fa- gurilor din magazine de catre mated si se va,obtine o cantitate mai mare de miere si de ceari la descipacire. La stupii orizontali se inlatura diafrag- ma si se completeazi spafiul liber cu faguri clddifi si faguri artificiali ; in ca~ zul familiilor foarte puternice care la nceputul culesului ocupa 15—16 inter- vale cu albine si 9—10 faguri cu pu- jet, dat find spatiul foarte redus care mai rémine pentru acumularea mierii se pot monta magazine special amena- jate. a inceputul _culesului de la salcim, stupii multietajafi ajung in mod obis- nuit cu doud corpuri de albine din care, cel de sus este plin cu puiet de toate virstele, iar cel de jos cu puiet c&pacit ce asiguri in permanen{é noi contingente de albine tinere care sporese efectivul de albine, creind o oarecare aglomerare. Dac in acest moment se fntirzie cu ad&ugarea celui de-al trei- lea corp, se poate frina cresterea pu- terii fantiliilor prin limitarea ouatului mitcilor in urma lipsei spafiului de ouat, dar supraaglomerarea albinelor poate provoca aparijia manifestdrilor frigurilor roitului. In conditiile zonei sudice a farii noas- tre, amplasarea celui de-al treilea corp coincide de cele mai multe ori cu in- ceputul culesului de la salcim, spafiul respectiv folosind in acelasi timp si entru acumularea nectarului. in aceasti perioad& albinele clidesce foarte bine fagurii artificiali, de aceea, in corpul al treilea si in urmitoarele (dacé este cazul), pe ling& fagurii goi se vor intercala si rame cu faguri ar- tificiali. Corpul al treilea poate fi pus direct deasupra celui de-al doilea, dup& ce in prealabil s-a facut inversarea corpu- Jui doi cu cel de jos, ori se monteaza intre corpul de jos si cel de sus, de asemenea, in urma inversérii, cel de-al doilea sistem avind un efect deosebit in combaterea frigurilor roi- jului si stimularea cldirii fagurilor artificiali. Pentru a impiedica urcarea mitcii pe fagurii destinati acumulrii mierii, 1cuibul se limiteazi cu o gratie despir- fitoare, fn felul acesta usurindu-se re- coltarea mierii din fagurii respectivi. De obicei, la culesul de salcim sint suficiente trei corpuri_atit pentru cresterea puietului cit si pentru acu- mularea mierii, La sfirsitul culesului, cele dou corpuri de jos vor fi ocu- ate cu puiet, iar cel de sus cu miere. In corpul de jos fagurii sint cu puiet ajuns la maturitate, din care albina tinaré incepe s& iasé in timp ce in corpul din mijloc se afl puiet de toa- te virstele. Ca urmare, pentru ca albinele s& r- min& in continuare in stare activa, o data cu recoltarea mierii se va face si inversarea corpului de jos cu cel di mijloc, la_recoltare avindu-se gri ca in familii si ramind in mod ob! gatoriu minimum 5—6 kg miere re- zerva de hrani. Aceste rezerve, in cazul stupilor mul- tietajafi sint cu atit mai necesare cu cit, in mod obisnuit, in rama scundi a acestui tip de stupi puietul ocupa toati suprafafa fagurelui fara obisnui- tele ,,coroane“ de miere intilnite la rama tip standard de 435X300 mm. Din aceasti cauzi, in cazul recoltai mierii din corpul al treilea, familia poate fi lasaté complet lipsita de hra- na, lucru deosebit de grav pentru dez- voltarea in continuare a familiei, mai ales in cazul in care, dupa culesul de la salcim, in zona respectiva nu mai exist si alte culesuri. Limitarea spatiului de ouat al miatcii si mobilizarea unui numéar cit mai mare de albine la cules au, de aseme- nea, o mare importanjA in timpul cu- lesului, Ocuparea albinelor in prea mare misurd cu cresterea _ puietului (peste limitele cuibului) in aceasta perioad’, duce la diminuarea produc- fiei. Pentru aceasta se foloseste limi- tarea cuibului cu gratii despartitoare, izolarea matcii in anumite spafii in- chise pe un numér foarte redus de faguri sau chiar in custi de difcrite tipuri, precum si suprimarea defini- tiva a mitcii. Lucrdrile de cercetare f&cute in aceas- 2. t& directie au ar&tat insi ci familiile lipsite de puiet si indeosebi cele or- fane au in perioada culesului o acti- vitate mai slaba si realizeazi produc- {ii mai mici decit familiile normale. Prezenja puietului si a mitcii este ab- solut necesara in tot timpul sezonului, de aceea pentru limitarea _cantitatii de puiet, cel mult se reduce spatiul de ouat al matcii pentru a clibera o parte din albine de activitatile legate de cresterea puietului in folosul cu- lesului. Cresterea puictului trebuie ins{ menfinuta activa si intens’, pen- tru asigurarea permanenté a noilor generafii de albine si pistrarea pute- rit familiei la un nivel ridicat, O importanja fSsurare a acti sebi in timpul culesului, pe lingé asi- gurarea spatiului, este ventilarea nor- mala a stupului, avind in vedere can- titatea de vapori care se degaj& in urma prelucrarii nectarului si care in cazul stupilor fara posibilitati sufi- ciente de ventilare, refine o parte in- semnata de albine de la activitatea de cules pentru a asigura ventilarea stu- pului. In aceasté situatie este ne- cesara asigurarea unei ventilatii supli- mentare prin deschiderea totala a ur- dinisului, ridicarea podigoarelor, intro- ducerea de pene intre corpuri_ etc,, fra a crea ins spafii prin care si poaté patrunde albine straine in stupi sau sa se formeze urdinise suplimentare, O mare importan{i o are, de aseme- nea, calitatea fagurilor, acestia infl enfind in mod direct asupra calitat mierii. Din aceasta cauzi, in zona de strinsura se vor folosi doar faguri noi, deschisi la culoare si rame cu faguri ar- tificiali, Pentru marile’ culesuri urmatoare ce- Tui de la salcim, (de tei, de floarea- soarelui etc.) pregitirea familiei de al- bine const in esen{i in aceleasi: lu- crari. Se va acorda atenfie asigurarii _spa- fiului pentru prelucrarea nectarului si depozitarea mierii ca si pentru dez- voltarea nestinjenit& a familiei de al- bine. ‘Cer apicole — tem organizatiei noastre SARCINI DE VITOR ALE NOILOR COMITETE ALESE CU PRILEJUL ADUNARILOR GENERALE : (Gost preveierilor statutului Asociafiel Creseitorilor de Albine din R. S. Romania, cele 1154 de cercuri apicole sint unitafile organizatorice de bazi si verigile prin care se asiguré legdtura directé gi permanenta fntre apicultorfi membrii ai organizatiei noastre, avind un rol deosebit de impor- fant, atit in activitatea Asociatiei cit si pen- tru dezvoltarea apiculturil. Rezultatele activitalii cercurilor apicole o- glindese de fapt. grija si preocuparea pentru punul mers al. acestora, din partea eelor 39 de comitete ale filialclor noastre jude- fone, organe ce unese, coordoneazi, indru- ma din punct de vedere tehnic si a- provizioneazi apicultorii cu materiale si Utilaje apicole si care contracteazi, achizi- fioneazi gi colecteazA produscle apicole pe plan judefean prin 144 de cercuri cu ges- tune. Printr-o bund organizare gi _activizare a cereurilor apicole se asigurd dezvoltarea continu’ a apiculturii pe plan local, prin atragerea unui numir tot mai mare de membri tineri si virstnici, oameni ai mun- cii de aiferite profesii Ia practicarea api- culturii in scopul méririi numirului famili- flor de albine si realizérii de producfii apicole sporite pentru consumul intern gi pentra export. Ca urmare, din punet de ve~ dere organizatoric cercurile apicole cuprin- zind tofi apicultorii din (ara noastra, mem- bri ai organizatiel noastre formeaz’ de fapt cadrul concret al instsi existenfei si dez~ voltirit pe noi trepte a Asociafiel Cresci- torilor de Albine din R. 8, Roménia, Potrivit prevederilor statutulul A.C.A. in fiecare an, in perioada decembrie-ianuarie, au loc aduniri generale ale tuturor cercu- rilor apicole, comunale, orlisenesti sim nicipale care au ca obiect. analizarea acti vitafli acestora pe anul ce s-a scurs, sta- bilirea sarcinilor si oblectivelor ce se pun in fata membrilor cercurilor pentru anul urmiitor, constituind totodati prilej de sehimb de experienti intre apicultori, Adunarile generale ale cercurilor apicole de la inceputul acestui an au mobilizat pe cet peste 60000 membri ai organizafiei noastre care, intr-o atmosfera entuziasti si-au ma- nifestat pasiunea ce-i anim& pentru pra ficarea apiculturii si intr-un larg spirit d moeratic au procedat totodati la alegerea noilor comitete de conducere ale cercurilor din rindul celor mai vrednici, mai expe- ximentafi si mai pasionafi cadrul cereurilor respective. Noile comitete ale cercurilor apicole care au fost alese cu deazia acestor adunari ge- nerale, le revine sareina ca in viilor ‘si avorde 0 atentie mai mare principiului muneli colective, injelegindu-se ci alegerea activis- filor voluntari in comitetele cercurilor, a- traye dupa sine si obligativitatea de parti- cipare activ’ la munca obsteasc’. Din punct de vedere organizatoric se reco~ mandi comitetelor filialelor A.C.A. judeje- ne, s& giseasol cele mai potrivite cai pentru ca activitatea in eadrul cercurilor apicole sh se desfigoare in cele mai bune condifii, ‘Trebuie asigurate condifii pentru ca apicul- tori s& gaiseaso’ Ia filialele si cercurile a- picole sprijinul si asistenfa tehnici necesari. Pe misura intirirll cercurilor apicole gi pre- Iuarea de clitre acestea a unor sarcini eco- nomice, cum ar fi contractarea, achizitia st preluarea de produse apicole si material bio- logic, comitetele cercurilor apicole respective vor actiona corespunziitor necesiti{ii de an- trenare a tuturor membrilor cereurilor, la activitatea complex a asociatiel. Pentru cuprinderea intregii activitati, noite comitete trebuic si-si imparti sarcinile pe membrii alesi cu responsabilitati_conerete, Nu trebuie neglijat si faptul e& singure co- mitetele nu vor putea si-si desfisoare 0 ac- tivitate rodnic&, find imperios necesar de a atrage in munc& intregul activ voluntar, toti apicultorii care vor putea astfel contribui din plin la realizarea tuturor obiectivelor plani- ficate. © atenfie deosebltk va trebui acordath atra- gerii de noi oameni ai muneli de diferite profesii 1a practicarea apiculturii si apoi atra- gerii acestora in cadrul organizat al aso- ciafiel. Nu trebuie neglijati actinmea de antrenare in rindurile organzafiel noastre a tinerctulul, colaborindu-se in acest seop cu organele de resort locale. In prezent existh in faré or- ganizate G44 de cercuri apicole scolare eare reprezinti cadrul organizatoric corespunzitor pregitirii schimbului nostra de miine. Este stiut faptul eX statutar, obligafiile de baz ale asociatiei sint acelea de indrumare pe linie tehnicd @ masei de apicultori, cereurilor api- cole revenindu-le sarcina de mare rispun- dere, de a contribul permanent Ia ridicarea niyelului tehnic al acestora, fir de care nu se pot objine succese in dezvoltarea acestui domeniu de activitate. apicultort dinin _vederea ridicirij nivelului profesional a apicultorilor, trebuie s4 se organizeze cursuri apicole de mas& pentru incepiitori si avan- sati, precum gi cicluri de conferinje, schim- buri de experien{& cit si vizite si demon- strafii practice la locul de productie, precum si alte forme. si mijloace de propaganda teh- nied. In acest seop se va solicita sprijinul Directillor generale judefene pentru agricul- turd gi industrie alimentard, in vederea orga- nizirii acestor actiuni cu ajutorul — caselor agronomului, De asemenea, pentru luarea unor masuri privind sprijinul ce urmeazi a fi acordat cercurilor apicole de citre orga- nele de partid gi de stat locale, comitetele cercurilor apicole vor stabili nemijlocit relatii cu acestea si prin contacte directe se vor face solicitarile ce intereseazi rezolvarea unor probleme privind activitatea cercurilor apicole. Sarcini de mare rispundere revin noilor co- mitete ale cercurilor apicole pe linia cres- terii numirului familillor de albine, sporirea producfillor medii de micre marfi realizati Pe stup, preoum sl obfinerea altor produse apicole ca cearé, polen, pisturé, propolis, Kip- tigor de mated,’ pentru acoperirea cerintelor interne gi la export. Vor trebui luate misuri pentru o cit maj buna valorificare a resurselor melifere na- turale gi cultivate in paralel cu cresterea contribufiel apiculturii Ia polenizarea saturatA a culturilor agricole entomofile. ms Pentru sporirea produetfel apicole, un ioc important if are calitatea materialulul blo- logic, in care scop, cercurile apicole trebule 8& acorde 0 atentie deosehits cresterii mit- cllor, selectiel familiilor de albine. In_privinfa pistririi siiniti¢ii familiilor de albine, trebule 8% se organizeze cu sprijinul medicifor veterinari si al aplcultorilor din e- chipele voluntare pentru controlul stiri sa- nitar-veterinare, a tuturor famillilor de albine si aplicarea Ia timp a intregului complex de misuri in vederea preveniril gt! comba- terii bolilor Ia albine. Deoarece existh unele greutiti privind preve- nirea intoxicafitlor la albine cu substanfe chi- mice care se folosese in agricultur’ pentru combateres diunittorilor, comitetelor cercuri- rilor apicole Ie revine sarcina ca in colabo- rare cu organele locale competente si ve- gheze Ia cunoasterea si aplicarea in practic a prevederilor legislafiel avicole, a diferitelor acte normative care reglementeazi aceste probleme. Este necesar s& se organizeze in- truniri cu apfeultorii pentru popularizarea si cunoasterea futuror actelor normative, astfel ta eestea si fle fntoemat apiteate tn prao- tie? Din activitatea cercurilor apleole nu trebuie si Ipseasci nicl propaganda apicol’, Unul din instrumentele imvortante de propaganda’ aploolx este revista Apicultura in Roménia*, Ta care trebule s& fie abonat! cit mai mulfi apicultort. 4 Celelalte actiuni care crear cadrul general al obiectivelor de propaganda tehnied in ac- tivitatea cercurilor apicole, ca de fapt a in- tregii asociafii, sint : popularizarea prin pre- sa local si centrald, stafiile de radioficare locale, a experientei fruntasilor in produc- fie, a metodelor folosite si rezultatelor ob- finute. O atenfie deosebit’ se va acorda popularizérii produselor si utilajelor apicole ; activitafilor de albindrit locale, vizionarea de filme apicole, organizarea si indrumarca cercurilor apicole scolare, expozifii apicole in cadrul ,,Zilei recoltei“, ,Siptiminii interna- fionale a apicultorului“, difuzarea de pliante carfi, aise eto. In activitatea si economia socialisti este de neconcepui ca munea si se desfligoare in- timplitor, De aceea comitetele cercurilor api- cole — temelia organizafici noastre — ire- buie si fie stipinite de spirit administratiy gi gospodirese. Desfiisurarea activitifii tre- buie s& aibi un caracter permanent si stiin- fitic organizat, pe baza unor planuri de m&- suri concrete intocmite in acest scop. In pla- nificarea activitifii in cadrul cercurilor a- picole trebuie avut in vedere acordarea unei atentii deosebite, atit muncif de organizare, tehnic& si de propaganda, cit si a activita- filer economice cu care trebuie si se intre- p&trund& in mod armonios si permanent. Ac- tivind in acest mod, lisind deoparte toate Interesele mirunte, actionind in permanenti constient, in scopul propisirii fiecirei verigi @ organizafiei noastre, vom contribul la dez- voltarea apiculturii din fara noastrd si vom rispunde increderii 1 sprijinulul permanent obtinut de c&tre apicultura t&rii, din partea conduceril de partid sl de stat. In toat% activitatea ce o desfisurim si ne fle mereu in minte gi in suflet, caldele en- vinte adresate de ciitre iubitul nostru con- duciitor tovartigul NICOLAE CEAUSESCU, secretarul general al Partldului Comunist Romin, presedintele Republicii Socialiste Ro- minia, participantilor la lueririle celei de-a W-a Conferinté pe tark a Asociatiel Cres- e&torilor de Albine: ,...Jn cadrul politicit generale a partidului si statului nostru, de dezvoltare sustinuts a agriculturii socialiste, de valorificare ett mai deplin’ a multiple lor postbilittti, apteulturii fi revine un rol important, flind chemat& si contribuie al&turi de celelalte ramur! agricole, la sporirea con- tinu& a productiei agro-alimentare*. Este 0 datorie de onoare si o cinste pentru Hecare apteultor al {iri noastre, de a-si in- zeci eforturile, ca alituri de tofi oamenii munell, s% realizeze in mod exemplar sar- cinile trasate de Congrestl al XI-lea si Con= ferinta Nafional& ale Partidului Comunist Romin, s&-sl aduc’ din plin contributla Ia vastul program de dificare socialist’ a scumpei noastre patrii Republica Socialist’ Romania.in_plin’_actual VALORIFICAREA EXPERIENTE! INAINTASILOR [N SELECTIA $1 APARAREA SANATATH ALBINELOR aza biologicA a stuparitului pe me- Jeagurile romAnesti este constituit’, dupa cum se stie, de c&tre albinele melifere autohtone — 0 rasa de albine distinct&, denumitd stiinfific ,,Apis mel- lifica carpatica*. La fel de cunoscut este si faptul cd populatiile de albine care aparfin acestei rase (ecotipurile de al- bine locale) au atras atenjia gi sint apreciate in prezent de specialisti pe toate meridianele pamintului si nu in- timplator : s-au dovedit a fi unele din cele mai productive si blinde albine din intreaga lume, cA au o mare rezisten{a Ja boli, la cAiduri_toride si temperaturi joase ; — aduna cite aproximativ 1 kg nectar intr-o singura ord pe durata cu- Jesurilor intense, descori si de la dis- tante care depasesc 5 km de vatra stupinei ; secret& intr-un sezon apicol cite aproximativ 2 kg ceara si cladesc, ca urmare, un numéar impresionant de faguri artificiali sau naturali; | fyi apari cu stragnicie cuibul; familiile de albine intrefinute in stupi sistema tici manifesta o slab& tendinjA de roi- re $.a. ; Dupé unii autori (. BARAC, 1977) * si jnvestigatii proprii (1933—1978)' ca~ racteristicile economice deosebit de valoroase ale albinelor din {ara noas- tra s-au format si reprezinté in fapt © adaptare minunati a acestora la condifiile de mediu din vaile muntilor Carpati si zonele invecinate. Tot atit de adevirat este insi si faptul ca populatiile de albine din bazinul car- pato-duniirean, supranumit ,,raiul al- binelor de pe bitrinul continent. euro- ‘pean, reprezinti in acelasi timp — jucru mai putin cunoscut si prefuit in Fim eemeraren fonda cgnete aan BBM wie gates Sek arp eee BH i hime homan ent, Re big ees 2, eat sco Bae re ©. ANTONESCU zilele noastre — si o mostenire inesti- mabili transmisi de inaintasi din ge- neratie in generatie : — fondul genetic natural al albinelor autohtone, conservat si imbunatdtit de strdmogi an de an, secole de-a rindul, prin aplicarea unor méisuri drastice de selecfie si apdrare a sénditdsii acestora. Cum au fost selectionate si conservate albinele melifere romanesti de inaintasi este un lucru foarte usor de stabilit si verificat in prezent, observind, pe de © parte, comportarea lor in naturd, probabil de milioane de ani, iar pe de alti parte — practica traditionala a pufinilor cresciitori de albine care incd mai intrefin familiile lor de al- bine in stupi primitivi. Cert este ca selectia albinelor autohtone s-a efec- tuat si incd se mai efectueazi — sub ochii nostri — pe doua c&i si anume : — pe cale naturali — de c&tre fa liile de albine instisi, precum si de ci- tre om, dup cum urmeaza : — In natura, unde albinele melifere s-au adaptat — cum s-a mai ardtat — condifiilor de climA si floré meliferé din bazinul carpato-dundrean — roii pirsesc cuiburile vechi (cuiburile in care au iernat familiile de albine-ma- ma), Ei se instaleaz& intr-o noua locuin- {4 (intr-o scorburd, cr&piturd de stinc’ ete), unde clddesc un nou cuib, pe care in anul urmitor sau cel mai tirziu in urmiatorii 2—3 ani (cind timpul nu fa- vorizeaz& roirea naturala) {1 parasesc in acelasi mod. Familile de albine rémase in cuiburile vechi, cu fagurii de cuib de culoare inchis’, degenereazi morfo- logic si fiziologic cu timpul, din cauza cresterii puietului in celulele fagurilor ,ciptusite* cu piclijele si resturile de hran& nedigerat ale puietului crescut anterior in ele. In acest mod celulele din fagurii de cuib devin tot mai strim- 5te, mai pufin adinci gi mai mult infec- tate cu ,,siminta“ diferitelor boli. Ca urmare, albinele din familiile respec- tive, care au dimensiunile corpului re- duse, gusa cu o capacitate mai mica, © rezistenfa tot mai necorespunzatoare la iernare si boli — slibesc, se imbol- navesc si pier mai devreme sau mai tir- ziu. Roirile naturale si innoirea cuiburilor cu acest prilej — in fiecare an — apare si se manifest’ cu dublu scop : — supunerea albinelor la legea perpe- tuarii speciei si — concomitent cu a- ceasta — indeplinirea unei cerinfe vi- tale a lor impus& de ,,fuga* de dege- nerare morfologicd si fiziologica, pre- cum si igienizarea cuibului. Pagubele aduse de bolile albinclor sint cunoscute din cele mai vechi timpuri. De aceea pentru a le preveni si com- bate, crescdtorii de albine au_folosit de-a lungul secolelor, diverse mijloace si procedee, potrivit cunostintelor si po- sibilitajilor de care dispuneau. © veritabilA revolutie in acest dome- niu s-a produs, fara indoiala, in ultimile trei decenii, odat& cu descoperirea si folosirea antibioticiJor. Cu toate aces- tea stuparitul contemporan continua s& inregistreze _pagube considerabile cauza- te de bolile infectioase ale puietului si albinelof adulte. Faptul se explic& prin aceea cA tratamentele pe baz de anti- biotice si sulfamide aplicate contra a- gentilor patogeni ai diferitelor boli nu asigur& distrugerea lor, ci numai stag- narea dezvolt&rii acestora pind la ivi- rea de condifii favotabile continuarii ro- lului lor nefast. Desigur, pris&carii de ieri din toate zo- nele {&rii, probabil ca si cei din alte f4ri, nu cunosteau lumea microbilor si nici nu dispuneau de mijloace pentru combaterea lor. In schimb, impotriva manifestarilor acestora, ca observatori inelepti ai fenomenelor din natura, in- terveneau si reugeau si apere sindtatea familiilor de albine intretinute in stupi primitivi si in primul rind selectionarea acestora, prin asigurarea unor condifii DDE FI. BEGNESCU, in: ,,Note asupra albinelor gt albindritului in antichitaté’ dupa scrierite autort- lor’ greet’ si latiniv, Galati, 1920. 6 de viafa si igien& foarte apreciate de ceea ce se intimplé in natura : — ,innoirea* an de an a stupilor deci sia cuiburilor familiilor de albine res- pective ; — eliminarea sistematicd din prisdci a familiile de albine slabe din diferite cauze. Acest ,obicei al p&imintului“ consta din : 1) oprirea pentru ,siminta“, in primul rind, a roiurilor pringi cu citeva luni in urm&, mai exact — a familiilor de albine cu mitci tinere, cu siguranta vi- guroase si prolifice, avind in cuiburi provizii de miere corespunzitoare. 2) Familiile de albine imbatrinite“, a- dic& cele oprite de ,,siminfi* in anul precedent, cu faguri mai mult sau mai* pujin necorespunzitori si generatori de st&ri normale (in urma cresterii in ce- lulele lor doar a citorva generatii de puiet), cele slabe sau foarte slabe, prin- tre care se giseau — fireste —’ si fa- milii de albine bolnave, erau sacrificate fara mil, toamna, cu prilejul recoliarii mierii si a ceri. Grija pentru asigurarea familiilor de al- bine cu faguri noi in scopurile aritate, a mers mult mai departe : la inceputul primaverii (in jurul datei de 9 martie), fagurii golifi de provizii pe timpul ier- nii in stupii primitivi), se ,,retezau“ in trecut — ca si in prezent’— pind la marginea ghemului de albine ; in felul acesta noile cuiburi se organizeazA si se dezvolté in faguri proaspit claditi, avind celule pe masura_,,taliei“ albine- lor si potrivit cu evolufia culesurilor. Incontestabil, nimeni nu se mai gindeste in prezent sA recomande sacrificarea albinelor din familiile slabe si cele ,,im bitrinite dup& un singur an de acti tate intr-un cuib ca metoda pentru recoltarea produselor apicole traditiona- le, cit si pentru selectionarea sau a- pirarea sindtitii. La toate acestea s-a renunjat pentru totdeauna, aga cum se stie, in pas cu elaborarea si populari- zarea tehnologiilor noi, specifice albin’- ritului modern, prin care viata si. ac- tivitatea albinelor au putut fi ocrotite- si dirijate de cresc&torul ‘de albine in folosul su si al intregii societdti umane.In ciuda acestui fapt unele din meto- dele ,noi* privind cresterea si intrefi- nerea familiilor de albine in stupi sis- tematici se afirma ca fiind intr-un mare conflict cu natura albinelor si economia apicola. S-a ajuns — in nenumarate stupine — la un proces de poluare in- grijoratoare a materialului biologic mos- tenit de la inaintasi, ca de exemplu : — prezenta in cuiburile familiilor de albine a-unui mare numfr sau numai de faguri vechi si foarte vechi, cu ce- Jule avind diametrul si indlfimea tot mai reduse si din care ecluzioneaz& al- bine cu ,,talia® tot mai mica, deci mai mult sau mai putin degenerate morfo- logic si fiziologic ; — frinarea si uneori chiar stagnarea * manifestarii insusirii albinelor de a produce ceara la nivelul potentialului lor si de a clédi faguri la nivelul ce- rinfelor lor biologice, prin menjincrea an de an in cuiburile acestora — aga cum s-a mai arfitat — a fagurilor vechi si foarte vechi ; — prezenja in nenumarate stupine a unui numar de familii subdezvoltate sau slabe din diferite cauze, printre care si din cele mai pufin sau deloc ,sen- sibile“ la tratamentele medicamentoase contra diferitelor boli ; — folosirea in unele zone ale ari de faguri artificiali avind celule cu dia- metrul orizontal mai mic fafa de cel constant la fagurii naturali, ca de exemplu: de 5,40 mm fafé de media de 5,58 mm in Transilvania ete. CONCLUZII $I RECOMANDARI 1. Fondul genetic al albinelor autohtone reprezinté nu numai un ,,dar“ al na- turii adapiat la condifiile de mediu spe- cifice bazinului carpato-dunarean, ci $i © ysestre’ de mare pret daruiti de fnaintasi — prisdcarii de ieri din Tara Romanease’, Moldova si Transilvania. Aceast& mostenire inestimabilé consta din conservarea si imbunat&tirea con- tinud a insusirilor ecotipurilor de al- bine locale, prin masuri drastice de s lectie, cit si pentru apararea s&natatii acestora, inspirate din comportarea: lor in natura: — ,innoirea* an de an a stupilor folo- siti pentru adApostivea roiurilor, deci gi a cuiburilor familiilor de albine res- pective ; icarea_ cu. prilejul _recoltarii mierii sia cerii in perioada de toamna a familiilor de albine ,,imbiitrinite“, care aveau in general cuiburile vechi de nu- mai un an, precum si a familiilor de albine slabe din diferite cauze. 2, Procedeele folosite de inaintasi_ in domeniul selectiei si apSrarii sdinatatii albinelor — specifice stuparitului ru dimentar — sint incompatibile cu prac- tica stupdritului modern contemporan. In ciuda acestui fapt ele pot fi aplicate in prezent mult mai usor si mult mai eficient in conditiile stupritului siste- matic, prin: — cladirea unui numér_corespunziitor de faguri artificiali, avind diametrul ce- lulelor pe masura ,,taliei albinelor din zona respectiva cu destinatia inlocuirii anuale totale (treptat sau dintr-o data) a fagurilor din cuiburile mai vechi de un an, reformérii si prelucrdiii acestora, uu care — potrivit realizarilor proprii — asigurai objinerea unei pro- ductii sporite de miere si a cite aproxi- mativ 1 kg cearti-marfi pe an de la fiecare familie de albine normala ; — lichidarea familiilor de albine slabe in perioada vara-toamn& ca urmare a unificarilor si tratamentelor medica- mentoase corespunzAtoare, _mergind pina la lichidarea celor ,,insensibile“ la substantele medicamentoase de uz api- col administrate. 3. Foloasele procedeelor privind selec- tia si aprarea s&ntafii albinelor izvo- rite din experienta milenara a inainta- silor se reflect& in cresterea productivi- tafii stupinelor si muncii cresc&torilor de albine. Ceva mai mult, eficienta valorificirii tezaurului de cunostinte si practici mostenite de la prisicarii de ieri se impune totodat si ca o mare rezervi pentru mirirea rezistentei al- binelor in fata asaltului poluarii mediu- lui inconjurator, condifie vitalé pentru insdsi existenta albindritului intr-un vi- itor nu prea indepirtat.