Apicultura in Romania Revista lunard de stiinfa si practica apicolé editata de Asociafia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista Roménia Anul LIV x nr. 3 % martie 1979 Cuprins Pas. St. SAVULESCU Gn “glgant industrial sl Asoclatiei Cresestoriior de Aibine din “Re S. Romania: Combinatal xpicol_tn Continua dezvoltaze i diversificare a produeyiel rea” lizate st in perapectiv, ca urmare a aplcael “nowt mecanism economico-tihaneiar 1 Gh. LAZAR, Stimtlarea famittilor de albine 4 3, HAUG Sulmulent” pentru dezvoltarea timpurie a tamiliior ae albine ‘ St, POPESCU Bilcienta Interventilior de primavard 7 %, VOICULESCU osirea hranitorulst ulue montat in rama cu Zagure 8 St. ANTONIE si Gn, NOVAC O''metoda nowk peitrs Obfinerea de matt Imposecneate * ¢. GIURCANG Gulesit de la saleim $1 pastoralul n V. LUPSAN, Progiiirea familior de albine din podisul Transli- Vaniel pentru valoriticares ‘oulesuius ‘impuria deta Salotmuf Gin sudul Oltentel n A. cosmory Gonvorbire intre un stupar eu experienjé gi un stupar incepator 6 Tordana STOICA. Femela.apioultor 2 OPINIL 1. BARAC. Rama cldditoare si varrooza a RECENZIL C. MELICA Mierea 1 sindtatea 4 DIN ACTIVITATEA FILIALELOR 26 STIRI SI INFORMATIE 28 DOCUMENTAR APICOL 29 CALENDAR APICOL ‘Cop. IIT Coperta 1: Pavilionul fagure, in care fune{loneaza sectille de cosmeticd, concentrate alimentare si de prelucrare a cerli ale Combinatulul apicol, 91 laboratoarele de analize s{ sectia pentru producerea preparatelor apiterapice ale Institutulul de cereetari pentru apioultara, Coperta IV: Asoclatia Croaéitorllor de Albine din R. S. Romania, protice prin combing‘ apicol @t prin Inattiui de ceretari pentru apicultura, 0 gama targh de produse dintre care lAptisorul de match este deosebit de soliciat, Ducurindw-se de aprecierea unanima ‘Deniru efectele sale energovitalizante, reconforiante sl tonifiante, (oto: I NEGREA) PYCOMITETUL EXEC fer N ie mentNer Groikol Dla Nasl iy lat aise DIN R.S, ROMANIA Pregedinte: Prot, dr. ing. V. HARNAJ Vicepregedingi: Dr, ing, STELIAN DINESCU Ing. NICOLAE FOTT Dr. ing. ALBINEL HARNA Prot. dt. EUGEN MURESAN Prot. COSTACHE PATU Secretar: ing. EUGEN MARZA Membri: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR ION GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALATU IULIU ORDUG Ing. STEFAN SAVULESCU Cont. dr. ing, LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHT ICOLEGIUL REDAC TIONAL Presedinte: Ing. NICOLAE FOTI Membri: Ing. CIOLCA 10N, dr. ing. CIRNU IOAN, dr. ing. HARNAJ ALBINEL, ILIESIU NICOLAE, ing. IONESCU TRAIAN, prot. dr. MURESAN EUGEN, ing, SAVULESCU STE- FAN, ‘dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV TLIB (red. set), * Redactia__si_administratia ; COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI_ CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. Tulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ ‘Tel: ‘12.3750 @ Cont vir. 4596014 B.A.LA, filiala judetul Ifov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei, Abonamentele se primesc prin cercurile si filialele A.C.A. @ Cititorii din strdinatate care doresc si se aboneze la revista noastrd se pot adresa intreprinderii »ILEXIM* Departamentul ex- port-import presé Bucuresti, str. 13 Decembrie nr, 13, P.O. Box 136—137 telex 11226.Un gigant industrial al Asociaflel Crescitorilor de Albine din R. S. Romani: COMBINATUL APICOL IN CONTINUA DEZVOLTARE §1 DIVERSIFICARE A PRODUCTIE! REALIZATE $1 TN PERSPECTIVA, CA URMARE A APLICARII NOULU! MECANISM ECONOMICO-FINANCIAR p ornind de la realitatile obiective ale {Ari noastre, care oglindese anga- javea tuturor oamenilor muncii in mi- reafa operé de construire a societafii socialiste multilateral dezvoltate, acti- vitatea economici a Combinatului api- col, unitate de bazi a Asociatiei Crescittorilor de Albine, se inscrie total in realizarea sarcinilor trasate Asocia- fiei noastre prin planul nafional unic de dezvoltare a zootehniei si care se re~ fera in esenta la sporirea efectivului fa~ miliilor de albine si a cresterii produc- fiei de miere, precum si a celorlalte pro- duse si derivate apicole. Aceste sarcini deosebite puse in fata Asociatiei de citre conducerea supe- rioara de partid si de stat au stat la baza alc&tuirii planurilor noastre eco- nomice, reflectindu-se in preocuparea conducerii Asociajiei de a materializa aceste obiective. Planul economic al Combinatului in ultimii ani a prezentat o crestere in medie de 8—10%, iar la productia de unelte si utilaje apicole de 15—17%. “ Aceste cresteri au cerut eforturi deo- sebite in asigurarea in special a secfi- ilor de productie cu materii prime si cu forfA de munca calificata in special in sectoarele de timplarie si metalurgie. In anul 1978, preocuparile colectivului de oameni ai muncii din Combinatul apicol au fost orientate nu numai spre realizarea indicatorilor economici de plan, dar si spre diversificarea produc- fiei de unelte si utilaje apicole, putind mentiona faptul ci pe ling& cele peste 101 sortimente de utilaje si instala- Ing. St. SAVULESCU Direotorul Combinatulul apleol fii, au fost asimilate in fabricatie 10 noi sortimente dintre care amintim ci- teva, $i anume : serii noi de centrifugi cu angrenaje din material plastic, d&lfi apicole, cutite si furculite de des- cApicit, stupine pavilionare si altele. In anul care a trecut au fost realizati peste 20000 de stupi, peste 400 000 de rame, peste 1500 centrifugi, remorci pavilionare si alte produse, care ins& nu au acoperit integral necesarul de unelte si utilaje solicitate atit de catre unitafile apicole de stat si cooperatiste, cit si de c&tre apicultorii individuali. Aceeasi atentie a fost acordat& livra- rilor de biostimulatori apicoli — peste 2500 — faguri artificiali — 200 t fafA de 184 t livrate la apicultori in anul 1977, precum si importante canti- t&fi de produse gi biostimulatori me- dicamentosi. Dinamica indicatorilor economict in anii 1975—1978Rezultatele acestei activitaji s-au ma- terializat prin achizitie — cu concursul filialelor judetene — atit de la unitatile de stat cit si de la apicultorii indivi- duali a 4000 t, miere si 70 t polen, produse care au asigurat realizarea in- tegralé a planului de export si a pla- nului de desfacere la consumul intern, la toate categoriile de produse alimen- tare, avind asigurat si disponibilul ne- cesar pentru productia anului 1979 pind la noua recolt&. Nu acelasi Iucru putem spune despre produsele laptisor de mate si propolis, unde cantitatile achizifionate sint cu mult inferioare fati de necesarul pro- ductiei de produse cosmetice, concen- trate alimentare si produse apite- rapice, Este necesar ca in anul 1979 activitatea unitafilor apicole de stat si a apicultorilor individuali s& fie orien- tata si spre aceste domenii. Anul care a trecut a fost deosebit de bogat in manifestari apicole interne si internationale unde apicultura roma- neasci s-a remarcat inci o dat& prin exponatele prezentate, consolidind prin aceasta pozitia cfstigaté in ierarhia a- piculturii mondiale, ca una dintre cele mai inaintate. La expozifiile de la Leipzig, Bucuresti precum gi la simpozioanele organizate cu colaborarea si sub egida APIMON- DIEI la Sao-Paolo in Brazilia si la Tul- cea si Arcus in fara noastra au fost prezentate utilaje de mare productivi- tate realizate de citre Combinatul api- col in colaborare cu Institutul de cer- cetaéri pentru apiculturé al Asociatiei. As mentiona numai citeva si anume : rulote apicole, prese hidraulice pentru extractia ceri, tipuri noi de colectoare gi uscditoare de polen, remorci pavilio- nare, statii mecanizate mobile pentru extractia si conditionarea mierii; ali- turi de noi variante de stupi si serii noi de utilaje, Ceea ce este de remar- cat este faptul cA toate aceste produse 2 au fost asimilate in programul de fa- bricafie in anul 1979, existind in pre- zent un interes deosebit in achizitio- narea acestor noi produse la nivelul unitatilor apicole de stat si al filiale- lor Asociatiei noastre. A crescut, de asemenea, interesul pen- tru o serie de parteneri externi in ceea ¢e priveste livrarea in anul 1979 a unor utilaje, instalafii si proiecte tehnolo- gice, mentionind printre acestia parte- neri din R. P. Ungara, Italia, R.S.F. Iugoslavia, Uniunea Sovietici si alti. Anul 1979, penultimul an al cincinalu- lui revolufiei_tehnico-stiintifice, pune in fata oamenilor muncii de la Com- binatul apicol, sarcini deosebite in asi- gurarea realizarii tuturor indicatorilot tehnico-economici in lumina noilor in- dicafii privind noul mecani mico-financiar, a urmar: productiei fizice gi nete, a beneficiu- lui i de export. In ate o serie de actiuni menite s& asigure realizarea tu- turor indicatorilor ecénomici in lumi- na noilor legi, care au statuat aceste imbunat&tiri in activitatea economic, in toate ramurile de productie din fara noastra. Pentru anul 1979 Combinatul apicol gi-a propus realizarea unui plan de productie care prezint& o crestere de 10% faté de planul anului 1978 si in care se regisesc in majoritate toate necesititile apiculturii de stat pentru realizarea unei apiculturi intensive de tip industrial, precum si ale apiculto- rilor individuali. Secfiunea de plan privind realizarea uneltelor si utilajelor apicole prezinté cea mai mare crestere atinsi vreodata in Combinatul apicol. Ca si in anii precedenti, 0 atentie deo- sebit’ se va acorda si planului de export care prezinti o crestere de 9% faf& de anul care a trecut si care cu- prinde pe ling& produsele consacratesi atit de bine cunoscute in lume — peste 27-de {Ari — ca mierea, polenul si ceara, utilaje si instalatii, proiecte tehnologice si asistentA tehnicé pentru conditionarea mierii si ceri Pentru realizarea acestor indicatori, a fost necesarA organizarea unor noi secfii de productie, extinderea celor existente, modernizarea unor. fluxuri tehnologice si devansarea unor lucrari de investifii la care avem termen final sfirsitul anului 1979. Din analizele efectuate in cadrul Con- siliului oamenilor muncii — organul colectiv de conducere — la initiativa Biroului organizafiei de partid si a oa- menilor muncii si cu sprijinul_‘perma- nent al conducerii Asociatiei Crescdto- rilor de Albine am asigurat realizarea unor obiective care, in anul 1979 vor contribui efectiv la indeplinirea tuturor indicatorilor _economico-financiari, ast- fel : a fost organizat un atelier de pro- ducfie pentru unelte gi utilaje apicole din lemn in judeful Sibiu, cu sprijinul filialei din judef, care va realiza pro- gramul propus privind productia de stupi si accesorii din lemn. In judetul Arges a fost organi- zat un atelier pentru realizarea semi- fabricatului necesar productiei de ofet din mere si miere si s-au efectuat pro- bele tehnologice pentru realizarea unei noi refete de hidromel. La Combinatul apicol s-a extins ate- lierul de mase plastice, iar Ia atelierul de utilaje din metal au fost reorgani- zate fluxurile tehnologice pe grupe de produse, asigurind si forta de mun- cA prin calificarea muncitorilor direct Ja locul de productie. Pentru cresterea productivita{ii mun- cii si a reducerii timpului de stocare a mierii de la achizifie pm la livrare, atit la export cit si la intern, ne-am propus ca obiectivul privind’ realiza- rea noii secfii de conditionare si im- buteliere a mierii sA fie realizat in de- vans, odatA cu toate anexele sale, in- cheind prin aceasta realizarea uneia din cele mai mari si mai moderne in- stalafii din lume pentru conditionarea si imbutelierea mierii. Nu am uitat in activitatea noastra nici asimilarea de noi produse propu- nindu-ne in acest sens omologarea unor noi tipuri de utilaje si produse apicole si’ executarea lor chiar in anul 1979, in numar de 3 utilaje apicole si 3 produse apicole. Consideram c& realizarea acestor o- biective pe care ni Je-am propus va asigura realizarea tuturor indicatorilor economici, prin aceasta punind la dis- pozitia apiculturii roménesti utilajele si materialele necesare dezvoltarii a- cesteia la nivelul cerintelor actuale. Jarna a poposit maiestoasd in acest an st in cadrul Combinatului apicol al A.C.A, din BucurestiStimularea familiilor de albine Prof. Gh. LAZAR A wins melifera este o insecté din categoria celor sociale, care nu poate trai decit in cadrul unei unitati bio- logice numit& familie de albine sau colonie. Familia de albine este un tot unitar, asemAndtor unui organism, bine ‘constituit si organizat, avind functii vitale multiple. Albina, ca in- divid component al familici de albine, nu poate fi considerata decit ca 0 ce- lulé din acest organism, in cadrul cA- ruia triieste gi isi desfisoara activita- tea. Desi albina, din punct de vedere anatomic, este exceptional de bine dotat& cu tot felul de organe gi sis- teme fiziologice, avind o viati proprie ca individ, ea, dac& din diferite cauze si imprejurari este izolat& de colecti vul din care face parte, nu poate trai decit foarte scurt timp. Familia de albine nu este numai o unitate biologic’, dar si o unitate de producfie pentru om, care a adus-o Iing& el in scopul de a o face si-i pro- duci mierea gi ceara, ca si alte pro- duse, pe care nu le obfine din alte surse naturale. Datorit&. organizirii si harniciei _pro- verbiale a albinelor, ele isi asiguré existen{a proprie, pe tot parcursul a- nului, iar in anumite condifii favora- bile, naturale sau create de om, pot da producti de miere si ceari, foarte mari, Avem destule exemple si dovezi c&, practic, productia albinelor este aproape nelimitati, variind intre ci- teva kilograme de miere pind la citeva sute, iar la cearé de la 100 g pind la peste 3 kg de familie pe an. Natural c& fiecare apicultor, pe ling& satisfacerea unei pasiuni, doreste si obfin& si producti cit mai mari. Acest lucru este posibil daci va sti si folo- seascé la maximum si in mod stiintific cunostintele despre viata si activitatea albinelor si va deveni stapin pe tehno- logia apicoli. 4 Unul din mijloacele de ridicare a ni- velului de productie apicolé este sti- mularea familiilor de albine. La albine avem de a face cu indivizi, dar si cu intreaga familie de albine. Albina izolaté are anumite reacfii, atit fati de stimuli naturali cit si de cei dirijati de om, dar acestea nu au im- portanfi, mai ales din punct de vedere economic, decit in cadrul familiei de albine din care face parte albina res- pectiva. Printr-un sistem de comuni- i intre indivizii componenti , 0 excitatie exercitati nu- mai asupra unei albine, de cele mai multe ori, pune in alert& intreaga populatie ‘a stupului, Aceasta se in- timpli pentru ci la albine s-a concre- tizat foarte mult aga numitul instinct social, adic’ viafa in comun si divi- ziunea muncii intre albine, pe baza unor aptitudini derivate si legate de virst’, dar mai ales de condifiile de mediu. Tocmai pe anumite _instincte, elaborate de milenii la albinele sociale, se bazeazi si intreaga activitate de crestere a albinelor. De foarte mare important este si constatarea cA si la albine se pot crea reflexe condifionate legate de culoare, miros, form, direc- fie, zgomot, gust, ete. constituind mij- Ioace de orientare si dirijare in dife- rite scopuri productive ca: dirijare la surse melifere, polenizarea culturilor, hrniri stimulente, aparare de diun’- tori, ete. Cel mai utilizat mijloc de stimulare a familiilor de albine este legat de acu- mularea rezervelor de hrand in stup. Albinele culeg si transport’ in stup orice cantitate de substante dulci pe care o gasesc, fie in natura, fie pus la dispozitie de om, sub forma de si- rop, turtife, serbet. Abundenfa hranei in stup face ca matca si fie mai bine alimentat& si sA produc& mai multe oud. Astfel se creste mai mult puiet si deci se méreste populatia stupului, Dac& ob- servam bine, numai la aceste activit’ti iau parte tofi indivizii din familie. Cind aceasti hran& se gaseste in natura, ac- tivitatea de recoltare, transport, cendi- fionare si intrebuintare este foarte in-tens, dar cum sé termini sau se opreste culesul, se observ o stagnare a activitafii, atit in afara cit si in inte- riorul stupului. Tocmai ca acest lucru si nu se intimple, mai ales in sezonul activ pentru albine, intervine apicul- torul prin diferite mijloace de stimu- lare gi, in primul rind cu hran&, sub diferite forme, creind albinelor im- presia c& exist& cules. Deci_o buna si, dac& se poate, o permanenté furajare a albinelor cu substante energetice si proteice menfine in plina activitate un intreg sistem de reflexe neconditionate si condifionate, care in final duce la mérirea productiei apicole. Ar trebui ca fiecare apicultor sé se convingd de adevarul ci nimic nu este mai ddun&- tor pentru familia de albine decit in- activitatea, Daci nu este cules fn na- turd si puiet putin de ingrijit, albinele isi cautA de lucru si cerceteazi impre- jurimile, apoi stupii vecini, sau din alt& stupin’, doar, doar or gisi ceva de adus acasi. E destul si g&seascd un urdinis mai slab pazit, sau un orificiu accesibil in stupul strain si incepe fur- tisagul, una din marile calamititi. Hranirile de stimulare efectuate in perioadele lipsite de cules natural au rolul de a mentine o activitate cit mai intens& a intregii familii de albine. In anumite situatii se fac stimulari spe- ciale, in vederea obtinerii unor pro- duse suplimentare, de exemplu : pro- ducfie de lptisor de mate, polen si propolis, productie de ceari si con- structia fagurilor pentru magazine, apoi dresajul albinelor pentru poleni- ziri, in operafii de crestere a mitcilor si roiri, iar in cazuri extreme pentru salvarea familiilor de albine infome- tate iarna, ca si in tratamente in caz de boli si calamit&ti. Stimularea prin hr&niri suplimentare nu este eficient& dacé nu este insotita si de alte m&suri sau lucrdri, care de- vin ajut&toare sau chiar stimulente prin ele insele, Astfel, cresterea puie- tului nu va atinge indicii doriti, dac& nu se va avea grij& de microclima stu- pului, adicé. mentinerea unei tempera- turi, umiditafi si aerisiri, favorabile dezvoltarii lui. La fel, nu va da rezul- tate daci in cuib nu este spafiu sufi- cient. Practic, aceste probleme se re- zolva prin organizarea cuibului si im- pachetarea lui, mai ales in perioadele cind survin dese schimbari in atm feria. Introducerea unui fagure artifi- cial in cuib mobilizeazé mai inti ce- resele, apoi_ matca la ouat si doicile care hranesc larvele rezultate, dar si pe culegatoare pentru a aduce noi cantitafi de nectar si polen _proaspat. Sint insa si lucrari in stupind, care efectuate la timp gi judicios dau re- zultate minunate. De exemplu : trans- vazarea unei familii de albine prin simplA scuturare intr-un stup nou, cu ceva hrana si in majoritate faguri ar- tificiali. In timp de o s&ptimind, la un cules moderat, cuibul este ‘recon- struit, insimfnjat de matcd si aprovi- zionat cu miere si polen, In sdptamina urmitoare se resimte lipsa de spatiu; deci trebuie ad&’ugat un magazin sau corp tot cu faguri artificiali. Acest pro- cedeu se foloseste pentru a dinamiza o familie de albine intraté in frigurile roitului, Apicultorii cunose si practicd multe alte metode si procedee de a im- pulsiona albinele la activitate mai in- tens si sustinuta, chiar cind nu ope- reaz factorii stimulenji naturali. De exemplu, se poate intensifica ritmul de ouat al miatcii si deci cresterea puie- tului, atit toamna, cit si primavara, in- diferent de starea vremii. Aceasta ins este posibil numai in anumite condi- fii si mai ales cele legate de pu- terea familiei de albine, care este in miasura si raspunda eficient la stimuli naturali si artificiali. Orice stimulare nu va da_rezultate dac& va fi aplicat’ la o familie slab&, farA potential de a reactiona favorabil la schimbiirile me- diului ambiant. Mai mult decit atit, In afaré de lucr’- rile speciale de stimulare, cu un scop precis, orice lucrare in stupin& trebuie si devina stimulatorie sinu inhibitorie pentru albine. Noua orientare in acti- vitatea apicolé este caracterizata prin eliminarea oric&ror lucrari de impor- tanfi minor, in schimb si se fac& la eS 5STIMULENT PENTRU DEZVOLTAREA TIMPURIE A FAMILIILOR DE ALBINE ne din condifiile necesare pentru obfinerea de producti mari este aceea ca la inceputul culesului sé avem fa~ milii de albine bine dezvoltate, puter- nice, care si poatd valorifica belsugul de nectar din sezonul activ. In literatura de specialitate sint reco- mandate numeroase metode care co! duc la dezvoltarea timpurie a fami Jor de albine, Majoritatea metodelor se bazeaz& pe stimularea cu sirop de za- har, turte sau gerbet de zahar. A- cestea ins nu dau rezultatele cele mai bune, deoarece nu au elementele pro- teice si vitaminele absolut necesare pentru cresterea puietului viguros si in cantitati suficiente. Pentru inldturarea acestui neajuns am utilizat la inceput, sub forma de ex- perien{&, serbetul de zahar in amestec. cu polen recoltat de albine pe care I-am dat ca hran& la inceputul luni martie sau chiar pe la sfirsitul lunii februarie, cind am prins un timp po- trivit pentru aceastA operatie. Acest procedeu a dat foarte bune rezultate, de aceea il practic in continuare. Compozifia serbetului realizat este ur- matoarea : 1 kg zah&r pudrd, 250 g po- len uscat sau praf de polen rezultat de la sortarea polenului marfé din a- nul precedent. Dup& ce se amestecd bine, se umezeste cu ceai de micese, se inmoaie si se amesteci pind devine o past elastic’. La prepararea serbe- tului se poate intrebuinta si mierea de albine. I tit oti = : timp gsi corect lucririle cu efect sti- mulatoriu pe timp indelungat. Ca exemple de astfel de lucrari putem considera : dotarea familiilor de al- bine cu miatci selecfionate si prolifice ; practicarea stupiritului pastoral la surse melifere bogate in nectar si po- len ; folosirea métcilor si familiilor de 6 1, HAIDUC Din aceasta past se fac rafii de 500 g —I kg, care se agazA pe tifon peste rame, deasupra cuibului, fara a deran- ja prea mult albinele. Dau gerbet ast- fel preparat si familiilor de albine care au miere suficient’, deoarece el con- stituie un puternic stimulent pentru depunerea ouilor si cresterea puietu- lui, Serbetul cu polen este _consumat cu licomie de albine, continind — pe ling& zahar — proteinele din polen si vitaminele din micese, pe care albinele le caut& fn acel sezon. Este absolut necesar ca gerbetul si fie administrat albinelor cit mai timpuriu, chiar si in cantitAti mai mici, pentru c& stimuleazi enorm cresterea puietului, care devine contingentul de albine cule- gitoare pentru valorificarea culesului de nectar si polen de la pomii fructi- feri, contribuind astfel la o dezvoltare in lant a familiilor de albine pentru ma- rile culesuri. , Nu este necesara repetarea hrénirii cu astfel de serbet intrucit o rafie timpurie procura familiilor de albine substantele proteice si vitaminele necesare cresterii de puiet viguros, pind la aparifia po- lenului in natur’, dup’ care siropul tradifional poate completa necesarul de hran& si constituie stimulentul necesar alituri de ‘polenul natural. Polenul na- tural colectat de albine, care urmeaz& si fie incorporat in serbet, poate fi procurat cu usurint& de catre orice api- cultor. Me rs mart ars a albine ajut&toare; fnnoirea cuibului cu faguri bine construiti, apoi o bund pregitire a familiilor de albine pentru iarna si altele. O grij& permanent& trebuie si fie menfinerea familiilor in stare de activitate in sezonul de vara, c&utind si fie tot anul puternice si sinditoase.EFICIENTA INTERVENTIILOR DIN PRIMAVARA Ing. §t. POPESCU p ractica apicoli demonstreazi ci primavara timpuriu, in unele stupine existA cu totul nejustificat si familii de albine slabe, care nu pot valorifica nici culesul de la salcimul I. Observatiile mele de pe teren, precum si rezultatele obfinute in stupina per- sonala, m& indreptiitesc si afirm cA o bund parte din aceste familii de albine se pot dezvolta mai repede si pot de- veni capabile si valorifice culesul de la salcimul I, daca, cu ocazia inter- ventiilor din ‘sezonul de primavari, se fine seam& de complexul de cerinte biologice ale familiilor de albine i, evident, dac& se aplic& o tehnologie a- picol& capabili s& elimine toate cauzele negative. Voi aminti succint unele misuri, apa- rent simple, dar cu consecinfe impor- tante pentru dirijarea'eficienté a dez- voltérii rapide a familiilor de albine slabe, in sezonul de primavara timpu- riu, Astfel, desi dispunem de date verifi- cate stiintific si confirmate de practica apicolé, m& intreb, de ce oare nu fo- losim metoda unificdrii familiilor de albine slabe, una dintre cele mai efi- ciente atit pentru ameliorarea albinei noastre autohtone, cit si pentru spori- rea productiei de miere marfai ? Un cuib de albine strimtorat numai la patru faguri si protejat lateral, reali- zeazA in timp de 24 ore o temperaturd de 34—35°C. Daca protejiim si podiso- rul, urdinisul si fundul stupului, nu reusim si mentinem, cu o uzuri mai redus’ din partea albinelor, caldura atit de necesar& in acest sezon. Este gresit si credem ca in lipsa pas- turii, dezvoltarea familiilor de albine este asiguratd numai. prin provizii su- ficiente de miere. fn lipsa _ pasturii, suprafata cu puiet se mentine redus& si nu capit{ un mers ascendent si progresiv decit atunci cind apare po- lenul in natura, adic& mult prea tirziu pentru valorificarea culesului de la salcimul I, Pentru motivul acesta se impune ca apicultorul s& determine consumarea de catre albine, cit mai de timpuriu si pind cel “mai tirziu la 15—20 martie — in Oltenia — a unor cantit&ti sporite de hran& proteic&, fapt care face ca generatiile noi de albine tinere, eclozionate primAvara .timpu- riu, s& activizeze energic ouatul mi&t- cilor si dezvoltarea familiilor. O dat& cu incilzirea timpului, albinele incep s& culeag& polen si mult mai fin nectar, fapt care intensificd acti tatea mitcilor si care impune largirea rationala a cuibului. Personal, pind la inflorirea pomilor fructiferi, fin cuibu- rile bine sirinse pe 4—6 faguri si ma- resc suprafata necesaré ouatului mat- cilor nu prin introducere de alfi fa- guri, ci prin descipacirea treptati a mierii de pe fagurii cu puiet ctipiicit. Astfel obfin multiple avantaje. Cu tofii sintem convinsi ci nu exist& stupar care si nu fie sincer bucuros atunci cind vede o mate tinard, bine dezvoltat& si prolificd, Si totusi, ctt de freevent folosim botci de salvare si cit de mult contribuim Ja dimiunarea pro- ductiei de miere si la degenerarea al- binei noastre autohtone. Din examinarea unor date _stiintifice controlate, rezult& ci familiile de al- bine cu mitci intre 1 si 3 ani au rea- lizat urmatorul procentaj de puiet, al- bine si miere marfi: Virsta mitelf, Pujet, —Albine, —-Mlere marfa, ‘ant % % %M 1 137 118 142 2 115 10 121 3 100 100 100 Deci mitcile trebuie s4 aibé 1—2 ani. Totugi se cuvine si subliniem c& la stabilirea virstei la care urmeaz& s& fie schimbat& 0 mated este necesar s& avem in vedere condifiile si durata cu- lesului la care a participat matca, pu- terea familiei de albine, intensitatea ouatului, volumul stupului etc. ~Dac& ne referim la boli, trebuie si a- mintim c&, desi, tratamentul decisiv in combaterea varroozei are loc in lunile august, septembrie si octombrie, totusi trebuie si retinem c& prima gene- ratie de puiet din sezonul de prima- vara este deosebit de puternic atacaté gi pe larvele tinere apar de 3—4 ori mai mulji paraziti. Se impune urm&ri- rea acestui stadiu. si respectarea ma&su- rilor ce se impun in astfel de situatii. In stupina personalé am folosit feno- tiazing, varoasin si sineacar si am’ con- statat ci sineacarul este nu numai cel mai eficace ci si cel mai usor de folo- sit. Prin presiirarea uniformé a sinea- carului cu ajutorul unei site pe ambele laturi ale fagurilor (operatie mai ane- voioas’), am obfinut rezultate mai bune. De asemenea, cred ci este bine — desi nu este usor — ca sub fagurii din cuibul albinelor si se introducA un carton subfire, iar dup terminarea tratamentului, cartonul si fie ars 0 dat& cu acarienii, in parte inc& vii, ci zufi pe suprafata lui. FOLOSIREA HRANITORULUI ULUC MONTAT IN RAMA CU FAGURE fh. numeroase materiale publicate in revisti se vorbeste despre folosirea ra- mei cu hranitor uluc, in diverse situa- fii, dar mai ales pentru stimularea dez- voltarii din primAvara si toamna, cind se administreazi hrani pentru ca mat- ca si depuna oud cit mai tirziu, pind in luna octombrie. La nceput, in toate lucrdrile am folo- sit hr&nitorul ulue faré ram&. fn cazul cind albinele construiau sub el faguri, ii téiam gsi fi topeam cu topitorul so- lar. Primavara, cind trebuie s& se ad- ministreze sirop caldut, dack se asaz& un asemenea uluc lingd cuib, spatiul care trebuie inc&lzit se mareste destul de mult. Acest lucru este contraindi- cat in acest caz, deoarece cuibul tre- buie s& fie cit mai bine protejat impo- triva frigului. Pentru a inlitura acest neajuns, pentru fiecare familie, am ridicat de la rezervé cite o rama cu fagure crescut, férd miere in el, cireia j-am scos sipca superioar’, folosind pentru aceasta o pinzi din ofel pentru tdiat fier. Am asezat deasupra hrani- torul ulue, marcind cu un cutit ascu- fit portiunea din fagure care trebuie inlituraté pentru a face loc ulucului hr&nitor- Am fixat apoi hrdnitorul in rama, cu ajutorul a 8 cuie mai subfiri, b&tute orizontal si vertical, cite 4 pe 8 Z. VOICULESCU fiecare parte, prinzihd astfel ulucul de sipcile laterale ale ramei. Lipirea fagu- relui de uluc au facut-o albinele, ime- diat dup& inceperea culesului sau ad- ministrarea hranei. Anual, aceste rame hrénitor sint umplute cu miere la cu- lesul de la salcim, pe care nu o extrag. Aceste rame ramin in fiecare familie si sint amplasate in partea stingi a cuibului (ca ultima’ rama), privind cu fata la urdinis. Cu timpul am inlocuit hranitoarele vechi, de peste 15—20 de ani, giurite de carii, cu hranitoare din plastic cu capacitate mai mare. Ina- inte de a fi fixate, hranitoarele din plastic sint parafinate in interior pen- tru ca albinele care ridicd siropul sa nu alunece pe suprafata neted a plas- ticului si s& se inece, La fixarea in ram& am batut cite 4 cuie subtiri, lungi de 5—6 cm, care au fixat vertical umerii hranitorului in sipcile laterale, Fixarea pe orizontala am obfinut-o batind cite o finté de o parte si de alta, in sipca lateral’, la 40 mm de partea superioaré a hrdnitorului uluc. Cele doua inte le-am legat intre ele cu mai multe fire de sirma subtire pentru rame, prinzind si capetele hra- nitorului, incit la ridicarea lui cu aju-torul d&lfii sau ridicdtorului de rame si nu se smulg& din rama cu fagure. Dupa executarea acestei legaturi, ti tele au fost bitute definitiv in lemnu ramei, La pregitirea pentru iernare, asez in fiecare familie o asemenea rama cu hrénitor ulue si cu miere in fagure, pe care o amplasez la mar; nea cuibului, eliminind astfel golul care se produce in familie, primavara. Toamna, pentru stimulare, administrez Fig. 1. Rama cu fagure si uluc vazuta late- ral: 1 — finté pentru legat cu sirmA; 2 — sipci lateralé groasi de 9 mm; 3 — sipcd inferioaré ; A — uluc; B —fagure. Fig. 2. Sipca lateralé cu capStul hrdnitoru- lui si cele 2 finte: 1 — capatul ulucului ; 2 — pozitia tintelor care vor fi legate cu sirm& intre ele peste cap&tul hrénitorului uluc; siped lateralé. - zaharul candi rupt in bueati, pe care il asez in uluc, de unde albinele §1 con- sum& £8r& si-1 mai risipeasci. Cu ocazia controlului sumar din pri- mavar, dac& este cazul, se poate mu- ta rama ‘cu ulue si miere lingi cuib, pentru ca siropul c&ldut (150—200 g) sé poata fi luat mult mai usor de cA- tre albine. Recomand ca la asezarea pentru iernat si nu se fact greseala de a se amplasa rama cu uluc in mijlo- cul cuibului, deoarece iarna si prima- vara, pentru a pistra caildura fn inte- riorul cuibului, un numir de albine va ceupa interiorul ulucului, fapt care este fn detrimentul dezvoltirii sale. "O metoda noud pentru sobfinerea de matci . nimperecheate = Dr. §t. ANTONIE . Gh. NOVAC . FF olosirea judicioasi a utilajelor si mmetodelor mereu perfectionate de se- glectie a, materialului biologic, cit si de ingrijire corespunz&toare a familiilor de albine conduc spre o evidenta cres- tere a productiei apicole, a rentabilita- {ii investitiilor din apicultura. "in vederea realizrii unor familii de albine puternice, necesare obtinerii de ®productii sporite si valorificdrii supe- mrioare a potentialului melifer de care mdispunem, descriem o metodi de ob- mfinere a mitcilor imperecheate. Prin aceasta metodi se pot obtine miétci faré a folosi utilaje suplimentare. Me- toda se adapteaz& foarte bine la stu- ™ pul orizontal, prin faptul c& ofera spa- fiu mai mult si se aplic& mai usor. Se Wpreteazi pentru aceasti metoda si ce- mlelalte tipuri de stup, cu deosebirea mspafiului care este mai redus, Folosind numai stupul in care crestem msi ingrijim o familie, avind insa grija gS! utilizim judicios ’ spatiul, intr-un an, de la o familie de albine se pot ob- fine 10—12 miatci imperecheate, cu un efort minim din partea apicultorului. Descrierea metodei, In capacul stupu- "Jui, in partea opusd urdinigului si dac& meste posibil in colful opus, se creeazi un orificiu, cu diametrul de 12— m14 mm, care reprezinté urdinisul nou- lui nucleu. Acest urdinig se plaseazii gw 10 cm distanfa de colful capacului si la 1,5 cm de scindura care formeaz& capacul stupului. Se va avea in vedere ca familia de baz& si aibi un podisor etang, deoa- rece in acest spatiu de sub capac nu trebuie s& p&trunda albine strdine sau mdin familia de baz&. Din aceasté fami- mlie sau alte familii puternice, se ia o mxama cu albina tindrd, numai cu puiet =in eclozionare, si cu rezerve de hrani, 9Fagurele se asazi in pozitie orizontal& peste podigor, in partea urdinisului nou creat, Intre faguri si podisor se intercaleazi 2 leajuri, pentru a nu strivi albinele de sub rama si pentru a crea spafiul necesar activitafii albine- lor. In felul acesta s-a format nucleul pentru cresterea unei mitci. In aceeagi zi sau in ziua urmatoare, in functie de cum eclozioneazi matcile in alte fa- mili, se introduce o boted matura in nucleu, fara a mai misca rama din po- zitia fixataé, dup& care se face contro- lul eclozionarii. Dupé 8—10- zile con- trolim dac& matca s-a imperecheat si a inceput depunerea oudalor. Introducerea botcilor se face in pe- rioadele mai c&lduroase ale anului, pentru a elimina diferentele de tem- peraturé, Ciildura nucleului este asi- guraté de familia de baz’, iar excesul de temperaturi din timpul verii se previne prin acoperirea capacului cu un strat gros de paie, fixat cu sirma. In cazul disparitiei matcii la impere- chere sau din alte motive, se poate introduce in nucleu alt& botcé pentru eclozionare. Dupa imperechere gi inceputul ouatu- lui, matca se poate lua ca atare iar cu nucleul respectiv se mai pot creste inc’ 1—2 métci, avind in vedere i virsta lucr&toarelor. In cazul cind nu mai avem botci, rama se trece in fa- milia de origine. Se pot introduce in nucleu si mtci tinere, neimperecheate care se aflA in stupin’. Pe o ram& nu se pot creste mai mult de 3 mitci, deoarece se epuizeazi lucratoarele, iar procesul de crestere se reia cu o rama nou& cu populatie tiniréa. O atentie . deosebit& trebuie daté ramelor care nu au primit matca sau au pierdut-o la imperechere, deoarece réminerea lor 10 mai mult timp sub capac, duce la fur- tisag. Asemenea nuclee se pot crea in toate capacele de Ja stupii orizontali, pentru a se folosi acest spafiu liber in vederea obfinerii mitcilor si chiar a unei rame cu puiet in plus, in cazul c& matca depune oud pe toaté suprafata. Nucleele de acest fel, sub capac, cu matcd imperecheata lasata 30—40 zile si oud, incep s& creascA puiet, con- struiesc faguri in capac, cu toate ca pozitia ramei este diferit& fafi de pro- cedeele actuale, In cazul ci se ia mat- ca pentru alt& familie, cu populatia ra- mas& se poate intari oricare familie din stupin&. Avantajele metodei : — se reduc investifiile speciale pen- tru procurarea nucleelor necesare im- perecherii m&tcilor, eliminind din in- ventarul apicultorului utilajele. reco- mandate de literatura de specialitate pentru obfinerea de mtci impere- cheate ; — se reduce pretul de cost al matci- lor, cheltuielile fiind minime ; — este rezolvati problema obfinerii matcilor necesare pentru inlocuirea ce- Jor necorespunzitoare ; — se poate face o selectie a miteilor cu inlocuirea celor necorespunztoare, avind totul la indemina in stupina ; — se elimind cu mult succes roirea naturalé a unor familii, din care se ri- dici 2—3 rame o dat& cu puietul de o zi pentru obfinerea mitcilor ; — se creeazi posibilitatea inmulfirii familiilor de albine din orice loc din far& si dirijarea cresterii acestora in stupi multietajati. Considerim acéasté metoda ca o noutate in obtinerea mat- cilor imperecheate si o recomandém cu incredere tuturor apicultorilor din tara.CULESUL DE LA SALCIM $/ PASTORALUL | Ing. C, GIURCANU Gre deosebire de alte culesuri, cel de la salcim este capricios si ne- sigur si, de regulé, dureazi 5—7 zile _ (au mai putin) timp in care albinele cerceteaz& florile cu o intensitate de- osebit’ ; existenja unor paduri care au mai multe specii de salcim cu in- florire esalonaté pind la 14 zile este un caz particular ; la inceputul cule- ~sului, sau dup aceasta, secrefia fiind redusa, cercetarea florilor este efectuat& deseori numai dimineaja. O particularitate evidentiata si valori: caté in special la salcim o constituie faptul c& pe cuprinsul farii acesta in- floreste esalonat, pe parcursul a circa 30—85 zile ; ling Dunare si in special in sudul Olteniei infloreste intiiul, iar in zona montana si in Transilvania in- floreste ultimul. Astfel, unii apicultori din Transilvania, bine organizati, rea- lizeaz& trei culesuri si anume’: primul in sudul Olteniei; al doilea in zona subcarpaticd a Olteniei si Argesului si al treilea in Transilvania. Retinem ca in situatia in care una din- tre aceste deplaséri este mai mult sau mai putin ratata tot’se pot obfine pro- ductii medii de circa 25 kg miere/fami- lia de albine. Spre deosebire de cei din Transilvania, apicultorii din restul farii pot dispune de doua culesuri de Ja salcim: primul cit mai aproape si al doilea cit mai de- ‘parte de Dunare. Spre exemplificare, apicultorii din Mun- tenia fac a doua deplasare in zona subcarpaticé, unde au cel de-al doilea cules asigurat. Cei mai multi apic tori fac o singura deplasare la un sin- gur cules, fie din lipsa asocierii cu alfi apicultori fie din insuficienta dezvolta- re a familiilor de albine. Bineinteles exist’ multi apicultori cu stupine sta- fionare care valorificA numai culesul din zona unde este amplasat stupina. +) Di jarza, In : up E. M Apicultura in Romania, Lun, 1%, hr. 10, p. 14 Din experienja mai multor apicultori ca si din cea personalé, rezult& c& prac- ticarea stupéritului pastoral la salcim, devine rentabila numai dacd familiile sint bine dezvoltate, respectiv au cuibul pe minim 8—10 rame M.E, (6—7 rame la orizontali) gi albine culegatoare care si ocupe minim 4—5 rame. Diverse practici cunoscute, ca: intari- rea familiilor deplasate cu puiet de Ia familiile slabe sau cedarea lucr&toarelor de la 2—5 familii unei familii slabe, sint misuri necesare si eficiente in rea- lizarea acestui cules. In privinta dezvoltrii familiilor de al- bine primavara, pentru culesul de la salcim existé in fara noastri diferen- tieri ale tehnologiflor de crestere si in- tretinere a albinelor, pe zone bioapi- cole”). Pentru realizarea culesului de la sal- cim, autorul ia msurile necesare toam- na, in lunile august-octombrie, cind a- vind asigurat polen si un cules de in- tretinere sau hrénire stimulenté mit- cile fin cuibul pe 7—10 rame MLE,, ast- fel incit in timpul iernii familiile au o populatie mare si multe albine tinere. Din aceasta cauz4, primavara, familiile se dezvolt& energic, ajungind, deseori, ca la saleim s ocupe 22 rame M.E,, deci 0 dezvoltare care face ca pastoralul si fie rentabil. Pentru o valorificare superioara a cu- Jesului de la saleim in zona Dunire- Carpati unde inflorirea acestuia se esa- loneaza pe circa 30 zile personal mi-am amenajat stupina pentru a putea reali- za pentru deplasiri, deci patru culesuri la salcim. Stupina mea este format dintr-un stup denumit apicontainer, care in timpul culesurilor adposteste : 16 familii de albine pe cite 22 rame ME. plus doud spafii libere de cite o rama ; 10 familii de albine ad&postite in stupi M.E. care sint montati pe o paleti ; 10—20 fami- li de albine adapostite fie pe paleta fie pe alfi stupi nedeplasabili. Deplasarea apicontainerului si a paletei este re- zolvat& cu o semiremorca tractaté de un autoturism Dacia 1100 sf folosind o teh- nic& speciali de increare si de tran- llsport a stupilor cu familiile de albine cu urdinisurile deschise. Prima deplasare la salcim o fac la Giurgiu, in pédurea Turbatu, care in- floresie’simultan cu salcimii din cen- trul Bucurestiului, respectiv cu 2—4 zile mai tirziu ca in sudul Olteniei. Transportatul albinelor il fac in prima zi de inflorire a salcimului, la margi- nea pidurii. Dupé 7—8 zile culesul in p&durea Turbatu este pe terminate, astfel cd transport familiile de albine la pidurea Sabireni (la nord-vest de Bucuresti) care este in prima zi de inflorire. Dupi alte 6—T7 zile cind aici culesul este sfir- sit, transport familiile de albine la pa- durea Buda din judejul Prahova, care este in prima zi de inflorire. Dup& alte 7—8 zile de cules intens, transport albinele fie 1a Maneciu Ungu- reni, fie la‘o alt’ padure subcarpatict, unde le las 10—12 zile. Experienta, din ce in ce mai bine pus& Ja punct, a aritat urmitoarele : — la culesurile bune, extractia este nece- sari dup& fiecare cules, respectiv inaintea fieodirel deplasari; tntructt mierea nu este maturaté, inlocuiese ramele cu recoltA din apicontainer, cu rame goale; ramele cu re- colt le introduc in stupii MAE, de pe paleta, marind astfel spatiul acestor familii ai ca- ror stupi pot avea 4—5 corpuri pe indlfime ; —la culesurile potrivite fac extractia din doud deplasiri cind numai o parte din rame au mierea nematurata ; — chiar la culesuri slabe, pe global, se rea- lizeazi un cules echivalent cu unul bun (15:kg pe familie) cind se face o singuré ex- tractie ; — la culesuri inegale (slabe, urmate de bune sau invers) albinele realizeazd si culesuri bune, deci sansa unui cules bun este asigu- rata ; : — dup 10 zile de cules de la saleim, daca nu a fost polen abundent in fmprejurimi si am constatat o lips’ de pastura in cuiburi, fam grijé ca la o noua deplasare, sA asigur familiilor de albine si culesul de polen ; — nu am observat vreo deplasare a familii- lor de albine rimase la plecare in padure, find procentual foarte putine ; — Ia culesuri slabe matca isi dezvolta ouatul cu o prolificitate maxima ; chiar si la cule- surl potrivite, prin blocarea cuibului cu nec tar, matea sj schimb& deseori cuibul, dez~ voltindu-I pe fagurli albi pentru recolfa ; — prin masurile luate la amplasarea in ‘pi- dure si prin forma stupilor, ratacirea albine- 12 nelor nu este posibilé, chiar asezindu-le ling& o alta stupina. Intre criticile culesurilor la saleim se situeaz& si repartizarea inegala.si ne- preferentialé a suprafetelor de padure. Ca repartizare inegald se situeazi pa- durile de salcim de la limitele nord si » sud, care sint suprapopulate cu albine, in timp ce unele pAduri intermediare si mai greu accesibile nu sint populate cu albine. Ca repartizare nepreferentiala se si- tueazd stupinele care realizeazi doud sau mai multe culesuri (deplasari), deci acelea organizate pentru realizarea po- tenfialului maxim de cules si care nu beneficiaza de repartitii preferentiale. In sustinerea celor afirmate mai sus voi cita in continuare trei exemple : — piidurea Turbatu-Giurgiu, desi accesibili pastoralului este repartizata cu precidere lo- calnicilor, care au 51 alte paduri ; — piidurea Sibireni, desi este solicitata de mulfi apicultori care realizeazé ctte dou’ cu- lesuri (mulfi solicitanti find din ‘Transilva- ‘nia), ea este repartizat& multor bucuresteni care au si alte paduri accesibile si nu reali- zeazi decit un singur cule — pidurea Buda este repartizaté in exclusi- vitate stupinei LA.S, Urlaji, care de regula nu realieaza decit un singur cules. Spre deosebire de acestea, multe paduri ca de exemplu padurea Lucianca situa- t& pe DN. 1 A, nu este valorificata de- cit in proportie de 25%. De aceea apar disproporfii si la reali- zarea culesurilor. Pentru imbunatafirea situatiei consider c& ar fi necesar si se treacd din now Ja repartizarea centralizati a culesuri- lor la salcim, astfel inctt potentialul de cules sa fie valorificat la maximum. Un alt aspect este acela c& apicultorii nu au un acces preferential pe toate drumurile, astfel, singurul drum moder- nizat spre pidurea Buda trece printr-o ferm& avicolé si se opreste in pidure intr-o unitate socialist’. Dac conducerea fermei avicole a spri- jinit pe apicultori, cealalt unitate nu a procedat la fel. In toate aceste cazuri se recomanda ca apicultorii si se adre- seze pentru rezolvare filialelor Asocia- fiei de Albine.Pregatirea familillor de albine din podisul Transilvantei pentru valorificarea culesulul timpuriu de la salcimul din sudul Oltentel qi. urma modificarii structurale a e- conomiei agricole din fara noastra, prin trecerea de la o agricultura mult divi- zata la o agriculturA comasaté pe mari tarlale, conceptia _apicoli a suferit transformari, trecindu-se de la o api- cultura stationar’, la o apicultura pas- torald. In aceasta privinjA s-a _impus aprofundarea tehnologiilor de intreti- nere a familiilor de albine, deoarece in sudul Olteniei. se solicité o dezvoltare mult prea timpurie a familiilor de al- bine fata de podisul central al Tran- silvaniei, dezvoltare ce trebuie decalata cu 15—25 zile. Pentru ca o familie si fie puternic& trebuie in primul rind si aib& o matcd tindra si prolific’. Aceasta se impune cu atit mai mult, cu cit intr-un an se executé mai multe deplaséri la zonele de cules si acestea sint la distante mari una de alta. Astfel, in cazul efectuarii a doua, trei deplaséri in pastoral, mat- cile trebuie sa fie din acel an (dupi 2—3 pastorale) si la care s-a facut veri- ficarea calitafii depunerii oudlor in nu- clee special amenajate. Pentru cresterea intensivé de puiet trebuie asiguraté cantitatea de polen necesar& tot timpul anului. Astfel, toamna se asigur& familiilor de albine un cules bogat de polen, pentru ca a- cestea si poatd intra in iarnA cu re- zerve suficiente de pasturd si totodata s& aib& polenul necesar pentru forma- rea corpului gras pentru iernare. Primavara, polenul de la alun, corn si salcie reprezint&é factorul predominant in dezvoltarea rapid’ a familiilor de albine. Polenul este “factorul de baz pentru crearea si mentinerea substan- fei plastice din celula albinei, asa cum mierea este substanja energetica. Inlocuitorii de polen se utilizeazd nu- mai in cazul in care familiile de albine nu pot beneficia de un cules natural de, polen sau de rezerve de pastura. Ing, V. LUPSAN Inlocuitorii se dau in amestec; se prefer amestecul de lapte praf smin- tinit, drojdie fiarti, galbenus de ou crud, proaspat si polen uscat, La 1 kg sirop sau turt& proteic& este bine sa se adauge 8 mg sulfat de cobalt (SO,Co). Se recomanda ca hrana proteicd sa fie dat& sub forma de turtd si nu in si- rop, pentru a putea feri familiile de intoxicajie proteicé, In cazul in care aceasti rezervA nu este asigurata, se vor utiliza inlocuitori ca zahérul sub form& de sirop, pasti sau candi, in functie de rezerva de miere, de pute- rea familiei de albine si de imboldul impus familiei de albine. In general, dup& data de 15 martie si- ropul se d& in concentrajie de 1 parte zahir la 2—8 parfi ap’. Ratia ce se asigurd zilnic unei familii de albine puternice este de 0,5—3 kg sirop/zi. De remarcat cA la ratia de 1,5 kg sirop, familiile pot roi, pe cind la o rafie de 3 kg/zi o familie ori cit de puternicd ar fi, foarte rar roieste, albinele fiind prinse in activitate. Doza de sirop ce se administreaz’ nu trebuie si depé- seasc& puterea familiei de albine, pen- tru a nu sustrage albinele doici din ac- tivitatea de crestere a puietului, Siro- pul este bine s& fie preparat cu ceai din amestec de plante medicinale : coada goricelului, pelin, sundtoare gi ment&, la care se adauga coji de por- tocala sau limfie. Siropul are avanta- jul c& aduce si apa necesara in cuib. La inceputul hranirilor, in perioada 8—15 martie este recomandabil ca mierea s& fie diluaté cu apa. Daca si ropul nu poate fi asigurat in rafie fixi zilnic&, se administreazA serbet sau za- har candi, In perioada 8—15 martie se prefera administrarea mierii cristalizate in amestec in parti egale cu zahir pudra, O alt& conditie importanté este asigu- rarea spafiului necesar devoltérii in 13condifii optime, astfel ca matca si aiba loc pentru depunerea oualor. La inceputul primaverii cuibul este mai restrins, pina la schimbarea efec- tivului de albine bitrine (iernate) si inlocuirea completa a acestora cu albi- ne tinere, In a doua perioada, cind in cuib sint numai albine tinere, este ne- voie de un spafiu mai larg, deoarece intensitatea de depunere a oudlor si de eclozionare in aceasti perioada creste simfitor, de la o ai la alta. Condifiile cele mai bune pentru ie: nare le au familiile cu 1—2 kg albind care acoper& bine 4—7 rame. Rezervele de miere gi pastura trebuie sa fie suficiente de la intrarea in iarn& si pind in prim&var&, pentru a nu mai interveni cu hraniri in timpul _iernii. Primavara trebuie si se asigure apa necesari puietului, prin amplasarea de ad&p&toare in stupind sau in interiorul stupului. Se preferA ca ad&pitoarele exterioare s& fie asigurate cu apa cal- d&. Se recomanda si un al doilea adi- p&tor care s& aibi apA s&rat&, in con- centratie de 5—10 g sare de bucitd- rie la un litru de ap, la care se mai poate adauga 0,8 g sulfat de cobalt. Izolatia termicd in primavara se reali- zeazi prin restringerea cuibului si im- pachetarea cit mai bund a stupilor, asigurarea culesului natural sau prin hr&niri artificiale (care asiguré dega- jare de c&ldur’) precum si ridicarea stupilor de la sol cu 20—30 cm. Schimbarea m&tcli se face in functie de metoda folosit&, intre 15 iulie — 30 octombrie si se preferd matcile im- perecheate care au inceput ponta. Culesul de polen si nectar se asiguré prin deplasiri in lunile august si sep- tembrie la flora spontané sau culti- vat. In lipsa acestora se administreazé hraniri artificiale cu inlocuitori de po- len si sirop de zahar. Primavara, necondifionat, se _asiguré familiilor de albine culesul de la fo- ioase, arbori fructiferi si unde este po- sibil de la alun, rachita si salcie. 14 Daca iernarea familiilor de albine se “poate face dupa diferite metode, la li- bera apreciere a fiec&rui apicultor, in primavara se impune restringerea’ la maximum a cuibului si impachetarea cit mai perfecté, pentru asigurarea unui regim termic optim. Dintre procedeele de intrefinere a al- binelor, care asigurA obfinerea de fa- i puternice pentru culesurile tim- purii cele mai eficiente sint : Metoda familiilor cu o consté in inlocuirea. maétcii intre 15 iulie—15 august, cu o mated tinard impevecheati, verificaté daci a inceput ponta. Modul de dezvoltare depinde de puterea familiei si a matcii, In me- die aceste familii pot ierna cu 1,5 kg albing fiecare; putine familii ajung cu 2 kg albine. La culesul de la salcim aceste familii au un randament mai mare cu 50% decit familiile care nu au avut asigurate condifiile necesare dezvolt&rii lor. Metoda familiilor cu dowd métci. con- sta in aceea c& in. permanenfé activea- z& in stup dou& mitci, iar magazinul de recoltare este comun, find separat de cuib prin gratie Hanemann, Intre- finerea lor este similar& cu a celor cu © singuri mate’, dar la recoltare au magazie comuna si una din mitci_ se poate restringe pe 2—4 rame. Magazia poate fi deasupra cuibului sau intre cuiburi. In acest caz recolta pe stup este dubli fafi de cea cu o singuré matcd, deoarece activeazi 2 méatci care asigura un efectiv dublu de albine. Matca b&trind se schimba in iulie-august. Exist’ inconvenientul c& la culesuri rapide si mari se poate bloca usor cuibul si mierea trebuie recoltataé nematurata. \ Metoda familiilor cu o mated de bazé gi una ajutdtoare, din care: — me- toda familiilor cu o mated de bazd si o familie ajutétoare permanentd, consté in aceea c& cele doud mitci activeazd individual. mated, careFamilia de baz ‘se intareste periodic cu puiet) cipacit de la familia ajuta- toare, asa incit se poate ajunge la o putere cu 50% mai mare decit a fami- liilor cu o singur& mate. Aceasté me- tod& are avantajul c& familia de albine nu Suferé modificiri biologice bruste. Mitcile se schimb& fn lunile iulie-au- gust 5 : — metoda familiilor cu 0 matcé de bazd si 0 familie ajutdtoare vremel- nicé const& in asigurarea in sezonul activ, dup& salcimul I, a unei familii care 'va intéri in toamn& familia de baza. Dupa salcimul I, pe baza matcilor im- perecheate in micronuclee, se creeazé familii ajut&toare vremelnice pe unul sau mai multi faguri, care la munte, s¢ int&rese succesiv cu’ rame cu puiet. Pind in luna septembrie ocupé 4—8 faguri. Aceste familii ajut&toare sint adipostite in stupi din PFL, cite 2, pe 6 rame, desparfite printr-o diafragma arbi. Dac& familia se dezvolt& mai puternic, se scoate diafragma si se creeazi in alt stup o noua familie pe 2—4 rame, prima pastrind numai al- bine zburdtoare. : La sfirsitul lunii octombrie, inceputul lunii noiembrie cind temperatura scade si zborul este restrins (nu mai exist& puiet in familie), dimineata se contro- leaz& familiile de albine gi se noteaz& cite rame sint acoperite cu albine. Ziua, cind temperatura este mai ridicatd, se completeaz’ cu albine de la familiile ajutitoare, astfel s& acopere 7 rame (ce corespund la 2 kg albine). Familiile ajut&toare si cele de baz, inc& din toamna, dupa intoarcerea de la pasto- ral, se agaz& una ling’ alta pentru ca unificarea si se faci mai usor. Familiilor de baz& li se asigura, matca tind’. Dup& citeva ile, in aceleasi condifii, se verifick dac& cele 7 rame sint acoperite de albine pentru a com- pleta la nevoie. De regula, dupa acest procedeu r&min 10—30% familii aju- t&toare pentru. primavara (matci rezer- va iernate pe 4 rame). Ramele cu miere gi pAstur{ de la familiile aju- tatoare unificate ramin rezervi pen- tru primavara. Inainte de pastoralul la salcimul , I, se verific’ gi se noteaz& cantitatea de puiet cSpdcit,la fiecare familie. Dupa aceasta, se face calculul pe fiecare fa- milie (minimum 5 dm?/rama). Astfel, dac& stupina dispune de 50 familii si puietul cipicit corespunde la 280 rame, fnseamna c& pentru -pastoral vom avea 280:8=35 familii de albine, care vor fi ad&postite in stupi standard verticali cu 2 magazine (echivalent stu- pului cu 2 corpuri), Operatia se face cu 5—7 zile inainte de pastoral. Aceas- ta inseamn& ci am asigurat familiilor 30—50%) mai multa albina tinara, apt pentru cules, decit se poate obfine cu o familie normala. In afar de aceste familii, in pastoral se duc cca. 30% din familiile slAbite, care au puiet nec&pdcit. Aceste familii vor fi intrite cu albina de la familiile puternice, la inapoiere, sau in caz de roire, se vor intéri cu acesti roi, Dup& terminarea culesului de la salcim la imapoierea acasi se procedeaza la infi- infarea familiilor ajutitoare vremel- nice. Se menfioneazi cA au fost ani cind familiile pregitite in acest fel au avut un cules record, de 12,5 kg/zi. Metoda cu doud familii care se unificd consti in unificarea a doud familii cu 5—7 zile inaintea pastoralului la salci- mul I. Se asiguré familiei matc& ti- nara. In anii buni se pot obtine rezul- tate de dowd ori mai bune decit la fa- miliile cu o matc&, Din metodele expuse mai sus, rezulta- tele cele mai bune s-au obfinut cu ur- mAtoarele: metoda cu o_ singurd matcé ; metoda cu. o matcd si fami- lie ajutitoare permanent& si metoda cu o mated si familie ajut&toare vre- melnica. 15CONVORBIRE INTRE UN STUPAR CU EXPERIENTA $1 UN STUPAR INCEPATOR A. COSMOIU In ineinta unei gospodarii din zona de ferme a Otopenilor, la umbra pomilor fructiferi, se afla, frumos instalati pe drugi metalici, stupina experimentatului apicultor Nicolae Bérbulescu. In cursul anului 1978, semnatarul acestor rinduri, proaspait apicultor, a vizitat aceasta stupina si a avut dese convorbiri cu stapinul ei. Nicolae Barbulescu face stuparit stafionar, Nu se afli prin apropiere nici paduri de saleim, nici piduri de tei, nici culturi masive de floarea-soarelui sau alte plante melifere. §i totusi stupii sai dau recolte insemnate de miere de foarte bund calitate. Care éste ,,secretul* acestui stupar? Catre acest obiectiv s-au indreptat Intrebarile mele la o convorbire mai ampli pe care am avut-o in toamna anului 1978 cu acest stupar experimentat. Intrebare : Cu cei numai 4 stupi ai mei, ca stupar in- ceptor, m-am atasat in primivara’ anului 1978 de un grup de stupari mai vechi si am, pornit cu ei in pastoral, Am fost la inceput in padurile de salcim de la Dridu, ne-am mutat apoi la o culturé de corian- dru, aflaté aldturi de un masiv de tei, de Ia Lipia ; la sfirgit ne-am fntors la Dridu, pen- tru floarea-soarelui, In prima etap’, 1a Dri- du, indati ce au tnflorit salcimii 0 ploaie rece si vijeligas’ a scuturat brusc toata floa- rea si albinele n-au avut ce culege. Cultura de coriandru de la Lipia (cirea 45 ha) nu a fost abundentd in nectar si, pe deasupra, era inconjurati de prea multe sute de stupl, In 1978 florile de tel au fost sdrace in nectar, Culegerea de 1a floarea-soarelui, la Dridu, n-a fost nici ea strilucité. Aga incft stupli nostri eare au fost deplasati in pastoral, spre deosebire de alfi ani, n-au realizat tn 1978 recolte satisfictitoare. M-ar interesa, tovarise Birbulescu, s& aflu: ce afi putut realiza dy. cu eci 40 de stupi ai dv., in stupina stafionar&é de la Otopeni ? Rispuns : Desigur ci nu pot t&gadui, in princi- piu, avantajele stupfritului pastoral. Anul acesta ins&, referindu-m% numai la localitatile din judetul Ilfov, condi- fille, asa cum afi remarcat si dv., au fost vitrege. Experienta mea indelun- gaté m-a invajat insi cd recolte bune se pot obfine si in stupiritul stationar si acesta, s{ nu va mirati, chiar in ani nefavorabili, cum a fost anul 1978 — unul dintre cei mai efavorabili ani apicoli pe care i-am cunoscut eu in ac- tivitatea mea de stupar — de la cei 40 de stupi ai mei am realizat o recolta 16 satisfic&toare de 600 kg miere si 22 kg polen, lasind la o parte ceea ce a raimas in stupi pentru ian’, Intrebare Pentru condifiile anului 1978, afirmatiile dv. imi par cutezdtoare si sint dornic si cunose metodele ce afi folosit pentru obfinerea acestor rezultate. Oare, in indelungata dv. activitate apicold, afi izbutit sd descifrati niscaiva secrete, pe care alfi stupari nu le cunose ? Raspuns : Nu e vorba de nici un secret, Ceea ce practic eu sint cunostinte si metode pe care le cunosc tofi stuparii, chiar cei cu o experienfa mai limitataé decit a mea, Orice stupar care urmareste cu perseverenfi si consecventé aplicarea unor inva{iminte apicole bine stiute poate ajunge la bune rezultate chiar in condifii naturale oarecum vitrege. Deci, stéruinfi si mune’, acesta e secretul meu. Intrebare : Totusi, se pare cA dv, stiruifi si muncifi in cadrul unor jaloane de la care nu va aba- teti. Mie, ca stupar fincepator, dac& ar fi si-mi dati o indrumare exprimatd intr-o singuré frazi, ce mi-afi spune ? Rispuns : Intrebarea dv. mé oblig& Ia un efort de sintetizare, Eu v-ag spune asa: Ca si putefi obfine rezultate bune in apicul- turd, trebuie si facefi tot ce este nece- sar ca la primul mare cules, adicé la, floarea de salcim, familijle dv. de al- bine sd se afle deja la un grad de dez- voltare corespunzitor. Intrebare : Aceasta este usor de zis, dar mai greu de realizat.” Ce inseamna ' pentru dv. acest ytot ce este necesar“ ? Iarna slabesc in mod fatal toate familiile de albine gi este pro- blematic ca pind la jumatatea Iui mai, cind, de obicei, infloresc salcimii in cimpia Du- nirii, familiile s& se dezvolte la maximum, Raspuns Sint de acord cu dv. c& totdeauna iarna slabeste familia de albine, dar nu sint de acord c% pind la inflorirea salcimu- Jui, aceasta nu poate fi repusd pe pi- cioare. Mai intii, nu trebuie si uitém c& pu- terea cu care familia iese din iarna in primavarA — presupunind c& masurile de protectie a albinelor in timpul ier- nii au fost corespunz&toare — depinde de puterea familiei in momentul cind a trecut la iernat. Una este ca familia si ierneze pe 4—5 rame si alta si ierneze pe 8 rame, aga cum ierneaz& familiile mele, In cazul in care efectivul de al- bine cu care stupul a pdsit in iarnd este mare, oricit ar diminua vicisitudi- nile iernii puterea acestuia, in el ri- mine totusi un numar mare de albine, pentru a reincepe activitatea in primi- vara. , Intrebare : Permitefi-mi si vA intrerup un moment. Mi se pare, ci aflu o impreciziune in demon- strafia dv. Dupa cite stiu eu din lecturi, pro- ductia de la saleim nu apuci si o faca al- binele care au iernat. Acestea mor pini a- tunci. Culesul ii realizeazi o generatie nou de albine, acelea care s-au ndscut in pri- mivara. Raspun: N-am terminat ceea ce aveam de spus, asa incit nu existi vreo imprecizie in expunerea mea. Tocmai voiam s& con- tinui ca, in afaré de efectivul puternice de albine cu care se intr& in iarna, existé un al doilea factor, nu mai pu- fin important, care asigurA succes in primavara. Este vorba de existenta in stup.a unei m&tci tinere gsi prolifice, Acesti doi factori conjugati, actio- neaz& simultan gi se intercondifioneaza. O mated bitrind nu poate face si intre in iarna o familie puternic& de albine. Tar o familie de albine istovita de. ri- gorile iernii nu poate fructifica in in- tregime in primavari aportul substan- tial al unei mitci viguroase si prolifice. Caci puietul bogat din primAvaré ge- nerat de o matc& in plin& putere nu poate fi crescut numai cu pastura re- zervaté pentru el din anul precedent. Cresterea puietului reclam& o mare cantitate de polen si, daci nu exist’ un efectiv puternic de albine care s&-l adune din primele flori ale primiverii — flori pufine si mult risipite — a- vantajul unei m&tci corespunzatoare se pierde. Prima generatie de albine din anul apicol nou, nefiind o generatie numeroas, nu va fi in stare sd reali- zeze un cules bun de la salcim. Intrebare : Pentru acest insucces,b&nulese cA fineti ras- punztor pe stupar. Raspuns : = Bineinteles. Armonizarea in actiune a celor doi factori despre care am vorbit mai inainte nu trebuie l’saté pe seama mersului de la sine al familiei de albine. Natura o realizeazi, in imensa majori- tate a cazurilor, numai intimplator. Succesul se asigura prin miiestria stu- parului. La acest capitol, el di adeva- ratul examen al priceperii sale. De aceea eu spun ci stuparul care nu iz~ buteste si asigure o buna recolt& de miere la salcim nu este un stupar adevarat. Intrebare : Nu vi se pare ci prin aceasti afirmatie — care are asprimea unei sentinfe — sintefi nedrept cu stuparii? Oare conditiile me- teorologice nu au de spus cuvintul lor greu ? Anul 1978 nu vi spune nimie pentru regiu- nea in care ne aflim ? In conditiile vitrege din 1978, dv. — despre care nu putem spune ci nu afi fi un stupar adevirat — cu bogata experienfé pe care o aveti, afi putut oare obfine o recolt& satisficiitoare de la saleim ? 17Raspuns : Dupa felul in care ati formulat intreba- rea, se pare c& asteptafi de la mine si retractez calificativul dat mai inainte stuparilor ai edror stupi nu repurteaz& succes la salcim. - Raspunsul meu nu este totusi cel as- teptat de dv. S& m& explic. Ploaia despre care dv. aminteati la in~ ceputul acestei convorbiri, ci a scutu- rat florile salcimilor din p&durea de la Dridu, a cézut simultan si la Otopeni. In linie dreapté, distanta dintre cele doua localitafi nu este prea mare. Imi aduc perfect aminte de acea ploaie si am refinut cA ea a c&zut exact cind salcimul se afla in faza maxima de in- florire. Nu trebuie si uitém ins& ca, in una si aceeasi pidure de salcim, nu tofi arborii infloresc in aceleasi zile. Bobocii expusi mai bine la soare pri- mesc mai multa céldura, mai multa lu- min gi infloresc mai devreme decit cei asezati la umbr&, Cauza esecului stu- parilor prezenti la Dridu in 1978 pen- tru culesul de la salcim nu este deci nu- mai ploaia care a nimicit florile in faza optima a infloririi, Dacd ei ar fi avut Ja acea daté familii foarte puternice, acestea ar fi putut culege cantitati in- semnate de nectar in primele si in ul- timele zile de inflorire ale salcitmului, asa cum au cules familiile din stupii mei, care — in aceleasi conditii meteo- rologice ca cele de la Dridu, si chiar handicapate de faptul cS, la Otopeni, saleimii sint putini si nu erese in masiv, ci risipifi pe intreaga arie a’ localititii — au avut totusi un cules insemnat, astfel incit au umplut fagurii de jos si au trecut la depozitarea in fagurii din caturi. Aceasta a fost un exemplu stra- lucit al avantajului pe care-1 prezint& o familie puternici fnci in luna mai. Multi stupari din Bucuresti mi-au vizi- tat stupina indat& ce se terminase pe- rioada de inflorire a salcimului. Le-am deschis caturile stupilor mei si ei au putut vedea fagurii plini. Intrebare : Dac& este asa — si de aceasta nu mA in- doiesc — cred c& ar merita “si adincim discutia noastri. M-ar interesa — si cred ci 18 ar interesa $i pe cititorii revistei_,,Apicul- tura in Romania — si cunoastem la modul concret raspunsul dv. la dowd probleme : I. Cum izbutiti dv. si intrafi an de an in iarni cu familit de albine puternice la fie- care stup ? I, Care sint procedecle dv. pentru a asi- gura tuturor familiilor de albine gi in perma- nen{i matci tinere si prolifice ? Raspuns: —* Abia cu aceasti dubla intrebare a dv. intram in miezul discutiei. O familie puternicé pentru iernat si o matca ti- nara in fiecare primavard, iaté doua obiective care pe mine m& preocup&é nu numai in preziua iernatului sau in pre- ziua aparifiei primaverii, Aceste doud probleme mi preocup& de-a lungul in- tregului an apicol, constituie pentru mine o obsesie permanenté si, pentru rezolvarea lor cu succes, muncesc cu indirjire, paralel cu munca pentru ob- finerea de recolte bune in anul respec- tiv. Intrebare : Activitatea aceasta neintrerupta si multilate- ral& cu stupii nu va oboseste peste misurd ? Nu va este uneori lehamite de ea? Raspuns : Se cunoaste c sintefi un apicultor in- cepator. Eu simt o adincd satisfactie cind véd cum stupii mei gem de al- bine ; zumzetul lor e pentru mine un cintec d&t&tor de viat&. Simt cele mai adinci bucurii cind vad ouiale si lar- vele alburii in celule sau suprafetele brune ale fagurilor cu puiet c&picit ; sau spargerea pojghifelor de cear& si iesirea ciznité din celulele albinelor nou-nascute ; sau piciorusele incarcate cu polen de toate culorile ale albinelor culegitoare de polen. Toate acestea, ca si nu mai vorbese de mierea aurie, imi dau puterea fizic& si moral& si fac tot ce pot pentru bunul mers al familit- lor de albine. Intrebare : Observ ca dv. facefi stuparit nu numai pen- tru beneficiile materidle, ¢f si din nigte con- siderente mai adinci. Aceasta mA indeamn’ s& va intreb: cind afi fnceput dv. s& lu-crati cu albinele ? In ce imprejurari ? $i care este sentimentul dv. dominant in legaturd cu ele? Rispuns + Am indragit albinele de cind eram co- pil. Vecinii nostri aveau stupi. M& i ‘virteam ceasuri intregi prin preajma lor gi puneam tot felul de intrebari stuparilor, asa cum intreaba tofi copiii. Ne aflam pe undeva, prin partea de nord a Moldovei. Tatal meu, observind cit de mult ma preocupa viata albine- lor, mi-a daruit cifiva stupi, cu conditia s& mA ocup personal de ei. Aveam pe atunci numai 10 ani- V4 inchipuiti c%, de atunci si pind acum, la virsta mea actual de pensionar, multe daruri voi fi primit in viaf&. Ins& nici un alt dar nu m-a afectat mai mult decit au fai- cut-o acesti stupi ai mei, primii mei stupi! De'fapt, acest dar m-a marcat pentru toat’ viata. Invitam la scoala primar&, am trecut apoi in liceu, am fost student, ne-am mutat la Bucu- resti, am c&s&torit, am fost in cimpul muncii vreo patruzeci de ani ; de curind m-am pensionat ; dar sf stiti ci de stu- parit nu m-am lasat nici macar o zi si nici prin minte nu mi-a trecut si m& las. Am mers pfnd acolo incit, la cas&- torie, am avertizat pe viitoarea mea so- tie cA o particicd din inima mea era de mult timp zalogit& albinelor si aceasté particicd nu mai puteam s-o iau inapoi. MA intrebati care este sentimentul meu dominant in leg&tur& cu albinele. Eu am mai multe sentimente fafi de ele. Pot si vi descriu starea mea general de spirit, Alegeti dv. ce vi pare do- minant. Ma simt bine intre stupii mei. M& simt chiar foarte bine. Ma odihnesc fiziceste si sufleteste. Prisaca este pen- tru mine un loc fermecitor, unde, lu- crind la albine, pot medita in’ tihna la o mie si una de probleme ale vietii, ale destinului, ale fericirii si nefericiri Aici zbuciumul vietii se domoleste si ma regisesc pe mine insumi in a- dincuri. Intrebare : Intr-un cuvint, tubifi mult albinele, Raspuns : Da, le iubesc. Munca albinelor, stérui- toare pind la saerificiul de sine, in- fluenteaz& gi in aceast& privinjé viata noastré, a oamenilor, Nu #4rA temei multe din marile spirite ale umaniti- ii si-au plecat atenjia asupra micutelor gize, le-au studiat ori le-au cihtat in versuri. Dar sa lism pe seama filozo- filor, a literatilor asemenea ginduri si s& né ocupim de problemele in discutie- M-ati intrebat deci cum asigur eu fa- milii puternice pentru iernat si matci de calitate pentru fiecare an apicol. Pentru orice stupar, cit de cit experi- mentat, acestea nu sint greutati- de neinvins, desi nu este foarte usor. Re- pet: ceea ce este necesar si ceea ce lipseste unor stupari care se inflacdrea- z& iute, dar inflac&rarea lor nu tine mult — este s{ se urmdreascA cu sta- ruinf&, cu incordata atentie si, mai ales, cu efort continuu, atingerea acestor te- luri. Orice masuri am lua in stupi, tre- buie s& ne intreb&im dac& nu cumva a- cestea se pun de-a curmezigul la atin- gerea acestor dou obiective, as zice, strategice. C&ile pe care pot merge stuparii cdtre aceste obiective stiu c& sint mai multe. Eu voi spune calea pe care merg eu. Aceast& cale mi s-a limpezit treptat in fati, pe m&surd ce experienta mea se imbog&tea. De foarte multi ani merg numai pe ea si nu pot si ma pling de rezultate. Eu procedez astfel : La inceputul-lunii mai, deci foarte de timpuriu — atit de timpuriu fncit unor stupari nu le vine s& cread& cind le spun aceasta — eu infiintez nuclee pe ling’ fiecare stup care a iernat. Oricine vine in stupina mea incepind de la jumitatea lunii mai si pina tir- ziu, spre finele lui octombrie, Iing& fiecare stup de baz& va vedea pe copi- lul lui, nucleul. fnfiintarea nucleelor este ins& precedat& de pregitirea mat- cilor necesare acestora. Eu cresc mat- cile in stupina mea. Aceasta este o activitate pe care orice stupar o poate deprinde ghidindu-se dupa literatura apicol existent’. La cresterea mitcilor, eu folosese metoda dublei transvazéri. 19Cind cresterea noilor matci se aflA in faza absolut final’, organizez nucleele pentru introducerea lor. Iau din fiecare stup cite o ram’ — una singurd, bine aleasi, care si aibi ceva miere, mult puiet si mult albina — sio mut in stupusorul de al&turi, in nucleu. Intrebare : Oare o» singuri ram& este de ‘ajuns? Nu- cleul find asezat alituri de stupul din care afi luat rama, nu se intore albinele in stu- pul de bazi? Nu se destrama nucleul ? Raspuns : Nu e nevoie de mai multe rame. Iau numai o rama, pentru ci nu vreau s& scad puterea de cules a familiei de bazi. Pentru ca albinele si nu revind in vechea lor locuinfa, eu le narcotizez in momentul mut&rii ramei in nucleu. Ele uit& astfel de unde au plecat. In plus, ele au puiet bogat de crescut in nucleu, puiet cu care au venit aici din stupul de baz si nu-l_pardsese. Exact la 24 de ore — nici mai devreme si nici mai tirziu — dupa introducerea ramei in nucleu, introduce si matca. Fa nu este iesité inc& din botcd. Matca se naste in nucleu si nu se mai pune problema inacceptarii ei de c&tre al- bine. Matca cimenteazd definitiv nu- cleul si invioreaz’ familia formata, ori- cit de mic& ar fie ea la inceput. Urmaresc de aproape evolutia acestor nuclee, M& intereseazi in primul rind aparitia din botc& a m&atcii; ma inte- reseaza iesirea ei la imperechere si in- ceperea depunerii oudlor. Un nucleu sinatos se dezvolt& iute. Matca lui este tinara si prolificd. Pind in toamna, de la o singuré rama, nucleul ajunge, de obicei, la 6 rame. Bineinteles c§_de la nucleu nu recoltez nici un strop de miere. Deci ajung in toamna ca lingé stupul de baza, normal dezvoltat si de la care recoltez miere si celelalte produse, si am un nucleu pe 6 rame cu o match in virsté de numai citeva luni, mai ti- naré deci.decit matca din stupul de baz&. Pe la sfirgitul lui octombrie, cind mitcile au incetat s&{ depuna oud, cind cules nu mai exist’, unese nucleul cu 20 stupul de baz, pastrind mata cea mai tindré din nucleu si inlaturind-o pe cealalta, Intrebare : In_esenfa, conceptia dv. s-ar putea rezuma astfel: in timpul verii, puneti doua matci sA lucreze pentru fiecare stup ce va ierna, izbutind astfel s& asiguraji un numar mare de albine pentru perioada de iarna ‘si schimbafi in fiecare an matcile tuturor stu- pilor cu métei tinere sub un an. ‘Raspuns: Exact. Intrebare : Nu ar fi mai avantajos, mat practic, si ier- nafi nucleele separat, la rind cu stupii vechi si, din ele, s& aveti | in anul care urmeazd un numér’sporit de familii de ‘albine ? ‘Raspuns : Este si acesta un sistem pe care il prac- ticd stuparii si pe care l-am practicat si eu cindva. Acum ins& nu-l mai prac- tic. Eu infeleg si merg la sigur cu fami- liile mele chiar in condifii meteorologice grele. Iernarea independenta a nucleelor are doua neajunsuri. Mai intii, in loc de o familie foarte pu- ternicd, care precum se stie consum& pufina miere, intra in iarnd doua familii cu forte mai reduse, care consum& mai mult& miere decit daca le unesc si care, in cijuda acestui fapt, pot fi expuse unor grele incerc&ri intr-o iarnd aspr&. In al doilea rind, in familia de baz&, dac& n-o unesc toamna cu nucleut sau, in primavara care urmeazi, matca va atinge virsta de doi ani si, oricit s-ar putea spune c& o matc4 de doi ani este o matca inca tindra, aceasta nu se poate totusi compara cu o matcd aflataé in primul an de viata. Intrebare : Aplicarea_acestei_ scheme de lucru presu- pune cd dv. infelegefi s& lucrati an de an cu acelasi,numar de stupi, Imi pare ci a- cesta este un neajuns al sistemului. Raspuns : Nicidecum. Luerind de unul singur in stupina, eu m-am fixat la 40 de stupi. Sistemul meu nu presupune ins’ si n-as putea spori numérul lor faré si cum-par stupi din afara. Din moment ce cresc matecile in stupina mea, pot cres- te cite matci vreau. Pentru infiinfarea unei familii noi, matca este problema principali pentru mine. C&ci o ram& pot scoate oricind din stupii mei, in timp util pentru ca, pind in toamna, familia si se dezvolte intr-atit incit s& poat& ierna independent. De fapt, in fiecare an eu creez mai multe nuclee decit numérul familiilor de bazi si a~ ceasta nu cu intentia de a extinde stu- pina, ci pentru a avea métei de rezervi pentru imprejurari neprevazute, Intrebare : Acum infeleg mai bine de unde afi avut cele doud miatci tinere, pe care mi le-ati dat mie, pentru schimbarea a doud miatci care n-au lucrat corespunzdtor in 1978, in stupii’ mei. In aceeasi ordine de idei, ag vrea sA scot in eviden{i c& sistemul cres- terii matcilor in stupina proprie prezinté un dublu avantaj, Mai tirziu, el este foarte po- trivit pentru stuparii aflati la mare distantd de centrele unde si-ar putea procura matci prin cumparare. In al doilea rind, cred ci sistemul acesta permite si se faci si o justd ‘selectie a liniilor de albine cu cele mai bune insusiri. Rispuns : Acestea sint numai dou avantaje. Mai sint ins& si altele, de care nu e cazul s& vorbim aici. Intrebare : Mitcile pe care mi le-afi oferit mie erau mareate. Oare dv. marcati ‘toate matcile cu culorile in vigoare in anul respectiv pe plan international ? Raspuns : Da. Matcile crescute in fiecare an le marchez cu culoarea anului respectiv. Neavind ins in stupii mei decit mitci care n-au atins doi ani, vefi vedea la mine numai culoarea ultima aplicata pe plan international. De altfel, culoa- rea nu-mi serveste si cunosc’ virsta mitcilor, cici eu stiu aceastd virsté — aceleasi la toate matcile — ci imi ser- veste doar sé gisesc mai usor matca atunci_cind controlez existenta ei in stup. Eu marchez matcile toamna, cind unesc nucleele cu familiile. Nu e necesar s& folosesc in acest scop unealta cu- noscuta din instrumentarul apicol. In- trucit la data cind unific nucleele cu stupii, pintecele ma&tcii nu mai este plin cu oud, pot s& o prind de aripi cu miitoarele : metoda cu o singura mated ; o mina, iar cu cealalté s&-i aplic pe partea superioar& a toracelui plicute de opalit de culoarea si cu numarul de ordine corespunztoare. Intrebare : ‘Va mulfumesc mult pentru interesanta dv. expunere. VA rog s&-mi ingéduifi s4 mai vin Ja stupina dv. si la sursa, bogata dv. sursi de experienta. Raspuns : Veti fi Intotdeauna binevenit la stupina mea si sint bucuros si impiirtiigese ori- cui invafiminte din experienta’ mea de stupar acumulaté in peste o jum&tate de secol de munc& cu albinele, VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE! CE STIM e CE NU STIM e CE TREBUIE SA STIM 1, Dupa cite zile eclozioneazi matca ? a) 16 zile ; b) 18 zile ; c) 23 zile. 2. Ce numese apicultorii ,,piinea albinelor* ? a) Siropul de zahtr; b) mierea; c) pastura. 8. Care este temperatura interioard a ghemului de iernare ? a) +14°C ; b) +-20°C; c) +34°C, 4. Ce concentratie in api trebuie si aib’ o miere la valorificare, conform pre- vederilor STAS ? @) 28% ; b) 20% ; c) 25%, 5. Ce hrané folosese albinele pentru puietul mai mic de 3 zile ? a) miere ; b) pasturd ; ¢) ldptisor de mated. RASPUNSURILE CORECTE LA INTREBARILE PUBLICATE IN NUMARUL 2/1979 AL REVISTEI NOASTRE : 1:0;2:0;4:b;5:a;6:c. Intrebarite din acest numar au fost reatizate eu concursul prof. N. TONESCU 21De ziua femeii. un cald omagiu apicultoarelor noastre dragi! FEMEIA APICULTOR Jordana STOICA An inceput activitatea apicold intr-o perloadé cind eram tare suparaté. De comun acord cu soful meu, ne-am cum- pdrat in anul 1974 40 de stupi, cu gindul de a ne profila pe extractia lap- tisorului de matcd. “Nu vdzusem in viata mea cum araté »matca", nu pusesem niciodaté mina pe o rama cu albine, nu eram orien- taté cum arata interiorul unui stup cu albine. Citisem cite ceva despre aceste lucruri, dar cu prea putind insistenta. $i, am pornit la drum emotionata si in- tr-un mod cu totul timid, Soful meu, un vechi stupar, mi-a dat curaj. Ma cu- nostea cd sint perseverentd, harnicd si nu s-a temut cd nu voi reusi. Dup& aproape zece zile de munca la extractia Idptisorului de matca i-am spus sofului. meu c@ trebuie s@ renun- tam deoarece personal nu ma cred in in stare sG merg mai departe. El insa foarte vesel gi increzGtor in. forfele noastre a continuat sé ma incurajeze si sa ma facé s& cred c& asa este pen- tru inceput, dar cu timpul o sé ma o- bisnuiesc. Zilnic imi dadea sarcini de rezolvat si ma ldsa, singuré. Au fost situatii cind nu stiam ce hotarire sé iau, cind singura trebuia sd decid ceva. Atunci incé aflam cu bucurie cd-mi re- zolvam toate sarcinile incredinfate asa 22 cum trebuia, N-am sda uit cité veselie era in casa noastra, ce explicatii dadeam la cele ce observam cu: ochiul meu de apicultoare incepatoare | Fiecare zi era tot mai frumoasd si astep- tam sG ajung din nou in mijlocul stu- pinei. Timpul a trecut insé tepede si am in- ceput sa realizez zi de zi, tot mai re- pede si din ce in ce mai bine. tot ce aveam de facut. Astazi, dupa 4 ani, pot spune cG munca mea nu este deloc grea, asa cum mi se pdrea Ia inceput, si cd nu este numai usoard ci si deose- bit de frumoasa. Practic, incepem munca intre 1—5 iu- nie si o incheiem la 5—10 septembrie, perioadé in care ma scol in fiecare zi la ora 4 dimineata. Dar ce poate fi mai frumos dacd nu aerul curat si rece al diminetilor de vara, cintecul’ pasé- relelor care incep o noud zi de con- certe, zborul albinelor lucratoare care alearga sa aduca in stupul lor cit mai mult nectar si polen, absolut necesare albinelor.Activitatea din stup se poate compara cu activitatea din casa oamenilor. Asa cum gospodina, incé din zori se ingrijeste de micul dejun al membrilor familiei, de curdtenie, de aprovizona- rea cu cele necesare, asa si activitatea din stup este bine orientata in folosul intregii populafii din stup. Putem vedea si la éle ca si la om cind sint vesele, cind sint triste, cind sint nelinistite si cind muncesc. Ele nu stiu odihna nici- odatd, avind de lucru in mod continuu: asa cum $i oamenii prin munca se pot realiza, prin munca au satisfactiile cele mai mari. Soful.meu este agronom, deci o munca care ii cere efort si timp. Cu toate a- cestea el ma ajuté si pe mine foarte mult, Avem doi copii si din acest motiv am renuntat la serviciu pentru ingriji- rea lor. In timpul cind copiii sint in va- canfé, munca mea se importe intre activitatea in stupiné si cea afectaté familiei, Aceasté perioadé este cea mai frumoasd pentru mine; am satisfactia zil- nicé c& realizez ceva frumos, mai ales cé dceasté munca cere multad rabdare, a- tentie $i multé gingdsie De aceea ea a inceput sé mé pasio- neze si a inceput si copiilor sa le pla- cd. .S-au familiarizat si ei cu anumiti termeni_ ca: organizare, transvazare etc, Incé de acum le vorbim ca atunci cind vor fi mari sé aiba si ei stupi, sa munceascad pentru ei ‘pentru a obfine rezultate bune. . Prisaca noastré se afla in mijlocul unei livezi unde este sediul fermei de stat la care lucreaza sotul meu. Vara, toaté lumea vrea s& se ducdé la mare sau la munte in concediu. Pentru noi, aici in stuping ne este si marea si muntele. Copili se simt in largul lor. Au un pro- gram si un regim de viafé ordonat si se simt foarte bine, Fac plajd tot timpul veri, mGnincd fructe cit de multe pot, se joacd pe covorul curat si-verde al naturii, iar soful este unul dintre feri- cifii agronomi pentru ca ne stie aldturi de el, pentru cd noi, cei dragi lui, il asteptém cu masa gata intotdeauna, cu buna dispozitie si cu multé veselie. Dupé treburile gospodaresti pe care le fac zi de zi cu aceeasi placere, ma duc linistita in mijlocul stupinei si mé de- lectez urmarind zborul albinelor la ur- dinis, directia lor de zbor la cules etc. In zilele cu vint privesc in zare zborul albinelor ce vin de+la cules si ma gin- desc pentru fiecare in parte cit de o- bosita poate fi, La urdinis, vad printre cele ce stau de strajd, pe cele care vin cu cosulefele pline cu polen $i le compar cu o mama grijulie care, cu sacosele pline, aduce tuturor cele necesare. In anu! 1977 a fost semanat un lan cu floarea:soarelui in apropierea stupinei noastre. In fiecare zi, dupa amiaza, mergeam prin lanul inflorit si urméream cite albine viziteazé o floare in acelasi timp. Pe o floare se aflau 7, pe alta 4, pe alta 9 si ma gindeam cu duiosie la aceste harnice albine. Pe unele le ur- méream cum, epuizate, nu mai puteau zbura, si cum ramineau pe 0 floare, pe © frunza etc. Degeaba incercam sé le salvez pe acestea'cd nu mai aveau nici © sansa de a-si continua activitatea, Cu regret, ma despGrfeam atunci de ele si le admiran, sincer, in toaté fiinfa mea, pentru efortul pe care il fac in perioa- dele de virf ale activitdtii lor. In afara de faptul cé-si sacrifica si viafa de teama de a nu fi in pericol familia, fac acelasi lucru si pentru asigurarea hranei nece- sare pentru inmultirea si intretinerea familiei. In viata noastré a oamenilor, unora le plac porumbeii, altora cali, unora iepu- tii, altora ciinii etc, Eu sint indrdgostita de albine. Intre ele mi-am gasit linistea, intro perioadd grea din viafa mea. Sper s& nu ma despart de ele niciodata. Sintem abonati la. revista ,,Apicultura in Romania" si citesc in intregime fie- core numdr. Cu regret trebuie sé va spun c@ rareori citesc articole scrise de femei care se indeletnicesc cu stupd- ritul, desi sint convinsé cd. multe femei indrégesc aceasté munca. De aceea, dragelé mele, voi cele care ati dori_s& lucrati in stupind, indrazniti si incercati sé aflati cit de frumoasa si de minunataé este aceasta muncé | 23,Opinii Rama cldditoare si varrooza Ing. I BARAC { n articolul _,,Diversificarea _producfiei apicole* din revista ,,Apicultura in Romania‘ nr. 1/1977, am enuntat_ posibilitatea utilizi- rii ramelor cl&ditoare in combaterea varro- ozei si a puietului viros, In prezentul ar- ticol redau modul de lucru in combaterea varroozei. Rama claditoare, principalul mijloc de obti- nere a unei producti mari de ceara-marfa de calitate superioar’, constituie si un mij- loc ajut&tor pentru diagnosticarea si com- baterea celui mai periculos dusman al apiculturii ,,Varroa jacobsoni". Utilizarea ramei cliditoare fn scopul enun- fat porneste de la dou fapte si anume : — toti apicultorii care folosese rama cladi- toare stiu c& in aceasti rama albinele cla- dese cu prioritate celule de trintori si ci matca depune imediat oud in fagurii astfel claditi 5 — este cunoscutdé, de asemenea, preferinta pe care o au femelele parazitului Varroa de a depune ouale lor pe larvele de trintori, atrase probabil de stimuli mai — puternici, emisi de acestea in comparatie cu larvele de albine lucratoare. Bineinteles cd, in ca- zul unei infestatii masive, nici larvele de lu- cratoare nu sint scutite de parazitare. Cunoseind aceste fapte nu ramfine decit de a le imbina si in interesul diagnosticirii si combaterli varroozel. S& analizim in primul rind cum putem diagnostica prezenta varroozei in stupind cu ajutorul ramei claditoare; in mod normal, apicultorul isi stabileste o anumitd periodi- citate pentru recoltarea fagurilor din ramele cliditoare, in functie de puterea familiilor sale, de mersul culesului si de timpul dis- ponibil. Cunoscind A prezenfa larvelor con- stituie o greutate in prelucrarea fagurilor, el se gribeste cu recoltarea acestora. Pen- tru cel de-al doilea scop urmarit este ne- cesar a lisa larvele de trintori s& creased si se recolteazi fagurii cind pufetul este in stadiul de nimfé (5-6 zile de la cdpicire). Fagurii recoltati din familii, de preferint& cu ramé cu tot, se duc in laboratorul stu- pinei (cu pastrarea evidentei familiei din care provin), Se descdpiicese si se scuturd rama cu fagurele clédit deasupra unei foi de hirtie, unde controlim prezenta_paraz: tilor pe nimfele cizute pe hirtie. Parazi apar ca puncte mai inchise la culoare, vizi- 24 bile cu ochiul liber. Putem face o veriticare mai aménuntité cu lupa. Acest control ne pune in situafia de a cunoaste daci avem sau nu varooza in stupina si ne putem da seama si de intensitatea parazitari Pentru combaterea varroozei_cu_ajutorul ramei claditoare este nevoie ca in fami- lia de albine si existe in permanenti larve de trintori in crestere, ceea ce se obfine prin utilizarea in cuibul familiei, de o parte si de alta a puietului, a dou& rame clidi foare, care se recolteazi alternativ, elimi nind’o data cu aceasta lucrare un mare numar de parazifi. In aceastd situatie nu asteptim ca larvele si fie capacite. Datele furnizate de rama cliditoare nu pot servi si la stabilirea necesitafii instituirii unui tratament de vara, fn cazul unei in- festatii masive. Putem méri gradul de eficienti al metodei, dacd ludm miasura permanenté de a avea in cuibul familiilor numai faguri de cali- tate, fri zone cu celule de trintori, pentru a dirija cresterea acestora numai in ramele claditoare. Rama cliditoare se poate deci considera ca un ausiliar prefios in combaterea varroozei, atita timp cit in familli se creste puiet de frintori, neputindu-se in nici un caz substi- tui metodei de combatere medicamentoass. RECENZII "Mierea gi sdndtatea” Prof, C. MELICA Este o lucrare a dr. Nic. N. Mib&ilescu, api- rutA anul trecut sub egida editurii Ceres. O noua contribujie curajoasi care pune in dezbatere nu numai problema mierii dar gi perspectivele apiterapiel, Cum era de as- teptat, cartea se adreseazi celor bolnavi si pune in garda pe cei sinatosi, Ne-am obis- nuit s& citim lucruri reconfortante despre apiculturé. Sub pana medicului stupul de- vine o sursi de bucurii usturitoare, Tot se spune despre albin& cA ,,infeapi dar prinde bine"... In cele ce urmeazi ne propunem 8 aducem oarecare preciziri ,de pe teren‘ si totodata sé exprimim unele nedumeriri ale cititorilor interesafi in apiterapie. CAlauzit permanent de binefacerile eterne ale naturii, de apiterapia populara mile- nara, autorul are respect si admiratie pentru stiinta, pentru albine si pentru ,aurul lor dulce", mierea. Frumos spus. Este vorba de © fntoarcere Ia naturé prin albine, prin pleacuri, multe refete, biuturi medicinale, toate atrigitoare, toate pe bazi de miere si alte bunitati oferite de stup. Dar cu recomandarea persistenti de a nu face nici un pas far ,arta si stiinta medicului“, Spre a releva influenta bineficitoare a produselor stuparesti asupra omului, exem- plul cel mai apropiat si mai concludent esteacela al apicultorilor, Spune autorul : ,,Con- sumarea in stare proasp&tA a produselor a- picole direct din stup, traiul in microclima- tul nepoluat si foarte sinatos al albinelor, exemplul de armonie, ordine, curajenie si harnicie au constituit’ si constituie secretul longevitatii viguroase a apicultorilor, _con- tribuind in mare mésur& la faima ‘albine- Jor si a produselor apicole... ,,Aceasti octi- pafie poate fi recomandata tuturor, cu doud corective: firé injepaturile albinelor si fara eforturile epuizante de albinar robit de setea de cistig in exploatarea intensiva a Jui si a albinelor*. Pasaj interesant, Tralul in devalmasie cu albinele asigura, — fntr-a- devr, apicultorilor o viaji simditoasi si indelungata. Bineinjeles in afara de ,robli albinelor* din categoria ultima, foarte’ bine etichetaji de c&tre autor.In ccea ce priveste afirmatia ci apicultorii se alimenteazi di- rect din stup, este doar o pirere. Mai in- tii sd spunem ca apicultorii consumi doar mierea, cu excluderea aproape total a ce- lorlalte produse apicole. $i chiar mierea nu © folosese tofi in mod regulat si in cantititi precise. Unii nu fac mare caz de ea, alii dimpotriva. Intilnesc_adesea un apicultor pasind voini- ceste spre 90 de ani, biitrin care consuma zilnic miere pe saturate, in jur de 300 g. Dar nu musai proaspiti, culeasi direct din stup. Practic imposibil, ‘deoarece in condi- fille obisnuite de stuparit, mierea se ex- trage, in general, o dati sau de doud ori pe an, vara, si doar atunci se __,infrupti* apicultorii cu ceva desc&piicele” ori cu miere de sezon. Consumind-o, ei nu deo- sebese mierea proaspit extrasi de cea din anil precedent Autorul adauga si _,corectivul“: si faci apicultura fari infepSturi de albine. Este © recomandare pe care n-am mai intil- nit-o. E drept ca infepitura de albine este uneori aprigi, dureroasi pentru. nestupari, in unele cazuri — foarte rare — este chlar periculoasa pentru acestia. De aceea, probabil, se gindeste autorul la o »domesticire completa“ a albinelor. Pe a- ceasta temi Darwin spune ci ,albina este cea mai neschimbata dintre toate animalele domestice*, Deci, albina a ramas mai mult sau mai pufin silbaticé, dupi rasa, si e greu de prevazut cind se va intimpla im- blinzirea ei, dupa milioane de ani de exis- tenfa. Deocaméaté este stabilit cA infepatura con- stituie un element indisolubil legat de cres- terea albinelor, Apicultorul versat este rar fnfepat de al- bine ; el poate cerceta stupul fard mascd si chiar fri cémasi; cel mult daci’ poarté ochelari de protectie, Eventualele —injepi- turi le trateazi cu,.. indiferenti. In aceeasi_ chestiune I. Ioiris (Les abeilles pharmaciennes ailées), dupd ce enumeri o serie de apicultori longevivi intre 100 si 166 de ani, explicd viata lor indelungata si prin aceea CA sint infepati din cind in cind de al- bine. Se mai stie ci stuparii sint ferifi in general de reumatism, iar dr. Jarvis a constatat ci acesti pasionafi ai albinelor nu se imbol- néivese de cancer, nu suferaé de rinichi ori de paralizii, In alt loc (Experienta Titan“ din sdpta- minalul ,,Magazin® din 28 februarie 1979), autorul fi compatimeste pe apicultori! »Consumul exagerat de miere, permanent, duce la diabet: din zece apicultori, 5 au diabet, boala lor profesionala. Decl, ju- mitate din apicultori sint diabetici 1’ Alta noutitate care surprinde, Oricum, existi fluctuatii inexplicabile in tratarea problemei: apicultorli au si el boala lor profesionalé ; atunci, chinuiji de diabet, otrivifi permanent de infepitutile albinelor, cum pot ei duce oare o viati stin&toasa, lungd si viguroasi 7! Autorul mai araté c& produsele stupului — inelusiv micrea — sint perisabile, sint ,niste produse extraordinare... foarte concentrate, cu efecte puternice”, Face un paralelism in- tre zahar si miere. Zaharul find un produs de laborator are calitafi bine determinate, vEl se poate pasta, se poate folosi in ori- ce bucatirie’ ca si in orice farmacie. Ast- fel, zahérul elimina mierea nesiguri... ea nu poate fi produs% industrial... are actiune complexa... slaba, instabili. Este deci o batalie pierduti dinaintein incerea- vea de a folosi alimentar mierea in com- petifie cu zaharul, Tati un aspru_ rechizitoriu adus _acestui aur dulce“, Tatil pe omul suferind ori valid pus in dilema de a consuma ,mie- tea nesigura“ ori zahirul generator” de. diabet si alte metchne, Dupa cit se stie, niment ‘n-a ineercat si dea vreo batalie spre a folosi mierea in Jocul zaharului, Atit zaharul cit si mierea au locul lor in alimentatie, Deci considerim e — rimine valabil ce a spus tot autorul tn acceasi brosuri ci de peste 6 milenii de istorie scrisé, mierea isi pastreazi faima de me- dicament, pe lingi aceea de aliment de- licios... de neinlocuit, preferat si astazi zahdrului*, La fel se pronunta si nenumirati alfi medici si oameni de stiinfA ca Marin Talomifeanu, Ioirig, Mladenov, Halifman, Jar- vis, Maurizio, Chauvin ete, Dar se infelege cA abuzul tn orice domeniu, implicit in folosirea produselor _apicole, poate duce la neajunsuri si deci la medic. Ins& preocuparea majori a autorului este viitorul apiterapiei. In primul rind produ- 25,sele apicole vor trebuie recoltate _altfel, conservate altfel, folosite altfel, stiinfific. »Sugestii si invitatii admirabile, de prim ordin. In continuare el prevede o ascensiu- ne spectaculoas a apiterapiei si militeazd fn acest sens. Stabileste etape, ultima find aceea a apiterapiei industriale incorporata medicinei, cu produse dirijate, cu sanatorii posedind stupine proprii, instalate in zone apicole si climaterice, etc, Sint perspective indlfatoate pentru apiterapie si stuparit. Dar pe aceasti linie a viitorulul, autorul sper ci mierea va putea depisi stadiul folosivii ei alimentare, pentru a deveni un medicament adevarat". In acest caz nu vom mai avea temel si folosim expresia ,dulce ca mierea“ deoarece ,stiinfa refuzi s& muste din momeala dulce a albinelor. Se sustine apoi in continuare ci apicultura este in competijie cu agricultura produei- toare de bunuri de larg consum ; cA stupari- tul — cu produse din ce in ce’ mai putin intrebuinjale — spre a supraviefui va tre- bui s& promoveze apiterapia. Dar, in ultimele decenii, produsele albinelor sint tot mai in- sistent solicitate, lar corolarul acestei solici- tari este interesul crescind, entuziast pentru apiterapie. Nimeni nu pune befe in roate, Dimpotriv’. Marturie stau functionavea din plin a celor dowd unit%{i de apiterapie: a Institutului de cercetéri pentra apiculturé al AC.A. si a Policlinicii Universitare Titan, $1 gy actlunea se Infiripa, reste pretutindent fn lume. Deci stuparitul nu va deveni o activitate din ce fn ce mal parasita, de- oarece se afli la temelia apiteraplel. Si nu va dispare niei prin vreo competitie ,,neefi- cienta* pentru ca apicultura si agricultura trdiese fntr-o adevirati simbiozi pe teme- iul polenizdrii plantelor entomofile de ciitre albine. In ceea ce priveste albinaritul ca atare, nu este de dorit ca aceasti indelet- nicire si devin& doar o banala ,fnseninare a zilelor celor de virsta a treia“. Cici si- natatea de invidiat a stuparului nu se ob- @ fine doar in eifiva ani. Trebuie si fii inte- grat in viata, decorul si produsele albine- lor ceva mai devreme, S& Incheiem tot cu ajutorul cartii_studiate. Referindu-se la remediile oferite de albine, autorul spune: ,,Remediul natural este o rezerva de potential biologic slab’, incon- stanti dar singur el — spre deosebire de remediul stiinfific — poate stimula si _re- face eapitalul biologie al omului _ sdntitos sau suferind*. Si in final este convins — o daté cu noi toti — ca produsele apicole a- sociate precaut, stiinfific, cu medicamentele de sintezd pot actiona mult mai ficient asupra organismului bolnav; mierea con- tinuind si rdémina un ,,adevérat unicat na- tural in alimentatie, Asta deoarece ,,omul trebuie sé se ocupe necontenit de apararea si conservarea naturli", 26 DIN . « Dimbovita @ CONSFATUIRE LA INCEPUT DE AN @ CU APICULTORIL DIMBOVITENI yintna seama de sarcinile trasate de citre ™Comitetul Executiv al Asociatiei Crescato- mrilor de Albine pentru anul 1979, pentru continua dezvoltare a apleulturil fn cadrul judefului nostru si avind tn vedere unele Wactiuni imediate ce stau in fafa activului mVoluntar si retribuit al filialei noastre, a fost organizata In luna ianuarie 1979, la ™Casa de cultura a sindicatelor din Tirgo- mviste, o consfituire la care au_participat beste 200 apicultorl membri ai Filialei ACA, jude} Dimbovita, presedinti, secretari Wde cercuri apicole si apicultori fruntasi. mLuerdrile consfituirii au fost conduse de ming. Cornel Petrescu, presedintele filialei AGA, jud. Dimbovita, ™ Prima problem& de mare importan{a care a mifost luati in discutle, a fost actiunea de mrecensimint a animalelor si desigur a fami- liilor de albine. La nivelul judetului, da- Miele recensimintului din acest an arati ci numérul familiilor de albine a crescut de la ultimul recensimint din luna ianuarie 1977 cu peste 22%, Win aceasti actiune s-au evidentiat urmatorii mw apicultori: Zamfir Vasile, Stoia Alexandru, Petcu Nicolae, Dumitcescu Paul, Marin C. jon, Manescu Octavian, Stinescu Ion, Bali- @ceanu Constantin. mProblema stupéritului_ pastoral a fost, de asemenea, dezbatuté in cadrul consfatuirii, Mluindu-se’misuri din timp pentru buna or- Mganizare a pastoralului fn acest an. S-au luat mfotodaté misuri pentru repartizarea bazelor melifere din eadrul judetului de catre Comi- sia judefeani de bazi melifera si stupirit © pastoral astfel incit intreaga actiune sa fie in- Mcheiaté in timp util. Numai printr-o bund morganizare a actiunii de stuparit pastoral se mcxPlicé sj faptul cA filiala noastré si-a rea- 1g lat si depisit planul, predind la fondul de Goup de participanti 1a conferintéACTIVITATEA FILIALELOR nul, predind la fondul de stat peste 120 tone miere, desi judeful nostru nu dispune de resurse melifere proprii suficiente. Pentru o deplasare mai usoara si operativa la bazele melifere din alte judete, comi- tetul filialel a sprijinit pe apicultorii care au dorit sisi construlasca stupine pavilio- nare mobile, astfel incit in judeful nostru existé pind in prezent peste 90 de aseme- nea pavilioan Calitatea mierii si a celorlalte produse a- picole a facut, de asemenea, oblectul unor largi dezbateri in cadrul consfétuirii, un accent deosebit find pus pe faptul ‘cd in scopul preluarii unor produse apicole de buna calitate in cadrul fillalei va functiona in 1979 un laborator pentru analiza produ- selor apicole, instalat in noul sediu, pe bu- levardul Independenfei nr. 6 din Tirgo- viste. Comitetul filialei si-a propus ca in anul 1979 sA actioneze cu mai mult hotarire pentru polenizarea culturilor agricole ento- motile cu ajutorul albinelor. Majoritatea celor care au luat cuvintul si-au ardtat nemulfumirea pentru pierderile de familii dé albine din cauza_intoxicafiilor cu substante chimice folosite in agriculturd pentru combaterea daunitorilor. Pentru e- vitarea acestor pierderi, a rezultat necesi- tatea menfinerii unel colaboriri mai strinse intre cercurile apicole teritoriale, unitatile agricole socialiste' care efectueazA_aceste tratamente si centrele zonale de protectie a plantelor, Problema imbunétifiril si imbogiifirii_baze- lor melifere din judef cu sprijinul apiculto- rilor, a fost, de asemenea, viu discutata fn cadrul consfituirii, tofi apicultorii find in- teresafi si sprijine aceasti actiune. S-a ho- tarit in acest scop ca la nivelul filialei si se ia legitura cu unit&tile socialiste care detin suprafefe de teren, precum si cu consiliile populare din orase si sate. S-au evidentiat In actiunea de dezvoltare a bazei_melifere cercurile apicole scolare Pucioasa, Moroieni, Voinesti, Manesti, Izvoare si altele, care att concurat la plantarea a peste 5000000 puiefi de salcim gi tei pe o suprafati de peste 1000 ha. Cu ocazia constituirii ing. Cornel Petrescu, presedintele Fillalei A.C.A, jud. Dimbovita a fnminat diplome de apicultori —fruntasi pe anul 1978, tovardsilor care au predat cantitti importante de produse apicole la fondul de stat. Dup& dezbaterea problemelor puse in dis- cufia consfatuirii prin grija apicultorului profesor Constantin Stematiu, s-au vizionat 4 filme cu teme apicole, Gh. PAUN Secretarul Fillalel A.C.A. Jud. Dimbovita . . . Timisoara ASPECTE DIN ACTIVITATEA CERCULUI APICOL DIN TIMISOARA Intruniji in aula Facultifii de agronomie, cei peste 465 membri ai Cercului apicol Timisoara, posesori a 6628 familii de albine au analizat modul cum si-a desfagurat munca comitetului de conducere al cercului in berioada expirata. Adunarea generala a dezbatut activitatea a- picola depusa in anul 1978 de catre activul voluntar al cercului, rezultatele ce s-au ob- finut, lipsurile si deficientele ce s-au ma- nifestat si a stabilit masurile ce se impun pentru depasirea lipsurilor gsi greutatilor in activitatea de viitor. ' Darea de seama a oglindit orientarea mem- brilor apicultori de a transforma cantitatea intr-o noua calitate, precum gi sprijinul permanent ce a fost acordat de citre orga- nele locale de partid si de stat pentru dez- voltarea continua a apiculturii. Astfel a fost posibilA obfinerea unor realizdri de presti- giu in munca cercului apicol, cum_sint : sporirea cu 28,8% a numérului membrilor organizafiei noastre, sporirea efectivului fa- miliilor de albine cu 135%, realizarea pla- nului de desfacere a materialelor, utilaje- lor si produselor apicole in proporfie de 154%, organizarea desfisuriril ‘cursurilor de inifiere in apicultura prin Universitatea cul- tural-stiintifica Timisoara, acordarea de a- sistenja de specialitate apicoli prin cal netul tehnic al cercului si predarea la fon- dul centralizat al statului, de cAtre apicul- torii fruntasi: Tatomir Alexandru, Vlad lescu Leontina, Pituscan Gheorghe, Laichici Petru si alfii a unor cantitati de produse apicole cu mult peste cele contractate. © contribute importanté a fost adus& de c&tre apicultori agriculturii, prin poleniza~ rea culturilor agricole entomofile cu ajuto- rul albinelor; in acest scop un numar de 145 apicultori’au deplasat in pastoral pentru polenizare 3443 familii de albine. De asemenea, ca realizdri notabile se inscriu si rezultatele obtinute pe linia largirii retelei de desfacere a produselor apicole, concreti- zate prin deschiderea celui de-al doilea ma- gazin din Piata Libert&}ii si a unej tonete in Piata 1 Mai din Timisoara, care vizeazi aprovizionarea pietii cu produse apicole de calitate superioara. Pentru imbunatatirea activititii noului co- mitet ales, adunarea generali a adoptat un plan de masuri, care cuprinde o gam& larga de actiuni, printre care amintim: sporirea efectivului’ familiilor de albine cu 5% si a numérului membrilor A.C.A. cu 10%. vv. POPESCU Secretarul cerculut apicot din Timisoara 27alge a CONGRES INTERNATIONAL CU TEMA ,NUTRITIA, ALI- MENTATIA §I DEZVOLTA- REA“ In intervalul 2-6 septem- brie 1979 va avea loc in ora- sul Constantine din Republica Democraté si Populard Al- geria, un congres international cu tema ,Nutrifia, alimenta- fia gi dezvoltarea*. Acest congres este organizat de Universitatea din Constan- tine prin institutul ‘sdu de nutrifie, alimentatie i tehno- logie agroalimentard si Cen- trul universitar de cercetéri, sub patronajul — Organismu~ lui_national de cercetdri sti- infifice. Temele ce vor fi dezvoltate la acest congres sint urmé- toarele : — nutrifie si sdnatate ; — nutrifie si agriculturd ; — nutrifie si industriile agro- alimentare ; — nutrifie $1 educatle, Referatele ce. vor fi prezen- tate trebuie st cuprindd ma- ximum 8—10 pagini dactilo- grafiate la doud rinduri, din care doud exemplare in’ lim- ba romana gi doud exemplare in limba francezd. Referatele vor fi inaintate prin filiala- Tele judetene — Comitetului Executiv A.C.A. — Serviciul tehnic — pind la data de 1 aprilie 1979. PENTRU O ISTORIE A APICULTURIT ROMANESTI Comitetul Executiv al ASo- ciafiei_Cresciitorilor de Al- bine din R. S, Romania, prin Servictul tehnic si cu ajutorul nemijlocit al filia- lelor judetene ale Asociatiei initiaza o ampli actiune de investigatie istoricé in sco- pul realizdrii unei istorii ge- nerale a apiculturii din tara noastra. In acest scop s-a trimis tuturor filialelor ju- defene un plan tematic ori- entativ —privind prezentarea monografica a apiculturit zonelor respective. Acest plan in cadrul unei tematici 28 orientative cuprinde urma- toarele puncte : 1. Condifiile naturale din ju- def care au stat la baza prac- ticdrii albinaritului, 2, Documente si hrisoave din cele mai vechi timpuri care atesti vechimea albina- ritului pe raza judejului (de- numirea documentului, ci- tarea fragmentului legat de albinarit, unde a fost publi- cat, data, pagina, copie gi fo- tocopie dupa document). 3. Fotogratii dupa vestig apicole: stupi vechi, stam- pe, sigilii, embleme, 4, Vechi proprietiti apicole, hotirnicirea lor, acte de proprietate, inegalitatea pro- prietitilor ' apicole, aspec- te sociale, aspecte de lupta de clasa, 5, Bibliografie apicola. 6. Toponimice apicole din judef: localizare exacti, la ce se referé denumirea ‘api, deal, sat, padure, comund etc). A se semnala’ si even- tuale denumiri care au dis- parut sau sint pe cale si dispara. 7. Comertul cu miere si cea- r& de-a lungul timpurilor — mestesugurile legate de pre- luerarea produselor _apicole. Derivate apicole (dacd exis- t& sau daci au existat), 8. Evidente si statistici pri- vind apicultura in judet, de-a lungul timpurilor. 9. Legende locale sau cintece Populare fn care sint pome- nite albinele, 10. Unele metode si practici legate de albinirit in tre- cut si prin succesele obti- nute; premil, diplome. 11. Introducerea —_—_primilor stupi sistematici si a meto- delor moderne fn albinarit (ocalit&ti, ani, perioade, pro- prietari de stupine). 12, Infiintarea si activitatea primelor asociafii profesio- nale ale apicultorilor. 13. C&rfi, brosuri, reviste sau alte materiale propagandisti- ce de apiculturd editate pe plan local. 14. Apicultori cu experienti care au contribuit la progre- sul apiculturii judeyului de-a Tungul timpurilor, recunoscuti prin pasiunea lor, participari Ja expozifii nafionale, 15. Intiinjarea A.C.A. si prin- cipalele realiziri in apicul- tura judefului, Facem un apel calduros la tofi definatorii de date care constituie obiectul _acestui plan si le comunice secre- tarilor filialelor judefene ale asociafiei care, la rindul lor se vor ingriji de trimiterea acestor date la Comisia de istorie si Invafimint a aso- ciatiei, care are sarcina de a le centraliza, PREDIND $TAFETA SCHIMBULUI DE MIINE Apicultorul Picu M. Con stantin din comuna Catane, judetul Dolj, se preocupa indeaproape ‘de indrumarea nepofelului sdu Picu V. Marius, in tainele indeletni- cirit de crestere a albinelor. Astfel, desi acesta are nu- ‘mai 9 ani, ti este de mare ajutor bunicului sdu nu nu- mai la efectuarea lucrarilor elemeniare in stupind ci $i la efectuarea _unor operafii care cer indeminare $f cunop- tine de specialitate. In fo~ tografie pot fi vazuti, bu- nic si nepot, efectuind intro- ducerea primelor botci se- lectionate in nucleele cu mdtct pentru familii ajutd- toare gi matci de schimb.NTAR APIC L@DOCUMENTAR APICOL eae Redactat de Institutul International de Tehnologie s! Economle Apicola al Apimondla Igiena si curifenia la al- binele melifere, Noi cercetdri asupra problemelor sanitare in stup. Roger A. Morse, profesor de agricultura la | Universi- tatea americand Cornell, a eautat | raspuns la intreba- rea: cum rezolva_albinele problemele de salubritate gi de indepartare a fecalelor din stup ? Dac& se’ intimpla ca, la in- trarea in stup. s4 apara fire de iarbi sau de alte plante, acestea sint indepirtate de o albind fntr-un rastimp nu mai lung de 5 minute. S-a observat cA obiectele — mici sint c&tre albine la distanta 17 metri de stup si chiar mai mult, si numai acolo sint lasate si cada, Un obiect mai greu este fmpins sau tras de albine pin& la o distanta de cel pufin un metru de urdinis. In privinta indepartarli din stup a obiectelor straine, s-au putut face trei consta- tari, Mai intii, albinele nu intirzie nici o ‘clipa si se o- cupe de indepartarea _obiec- tuluf strain, “A doua cons! tare: in fata acestei situatii orice alt& activitate trece pe planul al doilea. A treia constatare: _corpul _ strain este dus pini la o distan{a care sh nu prezinte pericol pentru stup. In acest mod se indepéiteaz’ — primejdiile care se pot ivi din contactul cu torpurile striine infec- tate. Ce se intimpla ins’ dac4 corpul stréin este prea mare, asa fneit el nu poate fi in- departat cu usurinfa, cum ar fio insect’ mare sau un mic animal in céutare de hrand ? In asemenea cazuri_— ucid vietatea si o invelese in- tr-un strat de propolis, cle- ful albinelor, 0 substanté- liant, pe care acestea 0 cu- indepartate in zbor de de leg de prin copaci gi o folo- sesc la astuparea gaurilor si a crapaturilor din stup. Acest strat de propolis are 0 gro- sime de cel pujin un mili- metru si jumatate. El este suficient pentru a izola cu desavirsire un animal mort gi mirosul su greu de ca- davru. Dac o albind moare fn stup, se procedeazi cu cadavrul ei ca gi cu orice alt oblect stra- in, O albina lucratoare poar- t& in zbor corpul mort la © distanté apreciabil& inainte de a-l ldsa sa cada. Cele mai multe albine mor insi in afa- ra stupulul, Pastrarea curafeniei_in_stup este ugurati si de faptul ci albinele nu-si leapidi ex- crementele in interiorul sau. Ele fac aceasta numai in zbor si la oarecare distanji de stup. Se iveste totusi o com- plicafie in timpul iernii, cind un sir de zile .racoroase im- piedic’ albinele si zboare afari din stup. In cazul in care gerul dureazé ‘prea mult timp, albina este nevoita si-gi lepede excrementele fn stup. In scurt timp alte al- bine fi urmeazi ‘exemplul si citeva ore sint de ajuns pen- tru ea ordinea social si sa- nitara din stup s& se prabu- geasci. Intreaga familie a- junge ‘dup& ctteva zile Ja pieire. De aceea este de in- teres vital pentru familia de albine ca zilele geroase de iarni si fie fntrerupte Ia a- numite intervale de o zi mai cald’, care s& permit aces- tora zborul afaré din stup, fie chiar si numai pentru o jumitate de ora. Iaté si o problema _nerezol- vati: ce se intimpli cu ex- crementele miitcli, care a- proape niciodati nu iese din stup? Prof. Morse este de pirere ci fecalele acesteia depuse in stup, sint indepar- tate de citre albinele lucri- toare. El subliniazd insi cl Bucuresti aceasta este o ipotezi pur teoreticd. Pind in prezent ni- meni. n-ar fi vazut ined ce se intimpli cu aceste dejectiuni. Albina meliferé este un exemplu cit de mult pot fi deprinse colectivitat! care triiesc intr-un spatiu res- trins s& aplice metode de au- toaparare — in sensul cel mai cuprinzitor — fn materie de igien’ si pazA sanitara, (an: Der Imkerfreud", ne. 9, 1976) Mierea, medicament gi all- ment prefios Mierea de albine, un_pretios dar al naturii este un me- dicament dulce fn cél mai a- devarat inteles al cuvintului. Acest medicament se admi- nistreazi nu numai_ pentru windecarea a numeroase a- fectiuni, cum sint: racell, nevroze, amefeli, surmenaj, si pentru prevenirea aces- tora. Continutul sSu bogat fn za- har din fructe, minerale i vitamine 0 face foarte valo- roasa. In plus, mierea are 0 actiune antibacteriani, Stri- mosit nostri cunosteau a- .ceste insusiri. Ei vindecau rinile purulente bandajin- du-le cu bandaje de miere. Putini stiu ch din miere se preparé o bautur’ minu- nat8, mult apreciati, — hi- dromelul. Nu poate lipsi, din hranirea. zilnic& a copiiulul, lingura de miere, In mormintele din Creta si anume fn mausoleele strave- chilor regi, in afaré de tot felul de ‘obieete funerare foarte pretioase, s-au desco- perit mari vase de Iut um- plute cu miere, ceea ce de- noti c&, inci din timpurile cele mai vechi, .mierea ficea parte din cele mai valoroase alimente. Pind la aparitia zahirului care se extrage din trestie si sfecla de zahér, toate alimentele se fndul- ceau numal cu miere. Gh: ,Der Imkerfreud", ar. 9, 1976) 29Afirmafii exacte si inexacte despre starca vremii Chiar in epoca emisiunilor regulate de la televiziune si radio despre starea_vremii, observatorii naturii_afla mare plicere si-si_prezicd dupa priceperea proprie ,,vre- mea lor*, fie si numai” pe dutate scurte. In acest scop, ei vor apela la acele reguli despre evolulia vremii, care s-au adunat de-a lungul tim- pulul si nenumarate —genera- tii. Vom prezenta mai jos unele dintre aceste afirmatii care pot fi considerate va- labile, Nu vom trece ins sub tacere pe acelea care nu sint adevarate, aritind si motivele. Luna gi starea vremii Cine vrea sk cunoasc& starea vremii priveste mai ales spre cer, cic acolo se petrec cele mai multe fenomene in lega- turd cu aceasta, Ceareinele din jurul luni sint socotite, nu firA temei, dept» semne de vreme rea Aceste cearciine au nastere prin reflexe de lumina din nori_ de ploaie. Asemenea cearedine se pot vedea si in jurul soarelui, numai, ci ele sint mai greu de observat, pentru ca, din cauza strélu- cirli sale’ puternice, astrul zilei nu poate fi privit direct. Cearcinele se pot observa fnsi mai bine cind privim soarele reflectat intr-o ap& statatoare. Pe luna se pot vedea si alte semne prevestitoare de vre- me rea, gi anume cind, in afara de secera luminoasi a lunii noi, este vizibilé si par- tea neluminata a discului so- lar. Aceasti ,lumind cenusie a lunii* ‘reprezinté lumina reflectati de pimint, ciici planeta noastri aruncd u- mind asupra intregului disc Junar chiar atunci cind, pen- tru om, este vizibilé snumai secera, In acest fel deci, lu- na, chiar in faza ei de se- ceré, oglindeste aproape in- tregul pamint. Daci par- tea cenusie a Juni capita mai multi lumin, aceasta se intimpli pentru ef soarele 30 este reflectat probabil de nis- te cimpuri_ de nori foarte strilucitori. $i, de obicei, no- ri nu prevestese vreme’ prea bund. “Dacd vedem — aceste cimpuri de nori la vest, in- seamni cA ploaia vine spre noi. Daci insi bate vintul dinspre est, aceasti reguld se schimba, deoarece — cimpuri vaste de nori albl ca zApada Ja est (in momentul cind ri- sare soarele) au de asemenea ca_urmare 0 intensificare a luminii cenusii, de aceastd dati ins& find’ un semn de ameliorate a vremii, Norii $i starea vremii Daci se apropie nori Cirus dinspre est sau nord-est, pre- slunea atmosferici aflindu- se fn crestere, acesta este un semn de vreme bun’. Dim- potriv’, nori mici, intunecati si sfirtecati, migcindu-se sub un cer total acoperit, pre- vestesc de cele mai multe ori ploaie _persistenté. U- neori acesti nori _sfirtecati sint poreclifi ,hamali de api (Fractonimbus). Cind pe cer se aflA _nori mici, pofi si pleci la plim- bare“, spune — infelepelunea popularé. Aceasta insem- neazi cé, din nori — mici, (Altocumul) nu cade _ploaie, Si, chiar dac& se formeazi un cer de ploaie, "pind atunei plimbarea s-a terminat. »Dac& amurgul capati o nu- anfé purpurie, acesta este semn de ploaie". Acest dic- ton poate avea o valabilita- te destul de mare. De ase- menea, amurgul reflectat pe jumatatea de este a cerului indic& vreme nefavorabilé. Norli sc&mosi care se for- meazi pe culmile inalte ale munfilor, dac& persisté si coboara, indici ploaie imi- nent. © reguli foarte precis’ de ploaie — fondaté si din punct de vedere — stiintific — se poate formula ~ astfel : »Norii care merg _ contra vintului aduc ploaie in ziua urmitoare“. © Cu cit mai repede aleargé norii Cirus, cu atit mai ma- re este probabilitatea ci va ploua fn eurind. Nori Cumulus care se for- meazi dupi-amiazi, dar pind seara dispar, arati vreme bund pentru multe zile. Da- c& ins& norii Cumulus fncep si ,fumeze", fn acest caz furtuna se apropie. Norli mici si informi, cu margini zdrenjuite si cu structuré seimoasa, sint sus- pectati. Nori negri nu sint_primej- diosi_atita vreme cit, prin- tre ei, apar splrturl ‘de cer albastru si nu se ridica la orizont ca un zid. Furtuna, deseori_calda, dureazé’ niciodaté mult, Grimezile de nori albi, foar- te stralueitori, in timpul pri- maverii — anotimp de tran- aifie de la jarni Ja vara — aduc adesea ploaie cu maza- riche, insofitd de desciretiri electrice. Daci, de-a lungul unei zile intregi, nu apar formatii in- semnate de nori, se poate conta pe un timp foarte fa- vorabil. © amiaz§ tars nori vesteste © seard linistit&. Dupi observaiii care au du- rat aproape 30 de ani, _s-a constatat ca, in Europa Cen- trala, in luna martic, nu a existat un interval mai mare de cinci zile far& nori, aduce nu Ameliorarea récoare Dupi vremea rea, 0 ame- Uorare simfitoare ‘este in- sotiti aproape in toate ano- timpurile de récoare. Dup& semne prevestitoare de vreme rea, cind presiunea atmosfericé se afla in cres~ tere, cu cit ploaia este mai puternicd si eu cit duréacs de mai mult timp, cu | atit mai apropiati si mat stator- nici este ameliorarea, (,Cind yremea rea ajunge la’ apo- geu, sfirgitul ei este aproa- pe“, spune un dicton). To- tus, dacd vremea buna survine bruse, ea mu dureazi mult. Cideri de ploi In zile de vara, vremea fru- moasa, daci este tnsofiti de ceva vint, este statornica. vremitVintul care creste spre a- miaz& este, cu o siguranta simfitoare, ' prevestitorul —u- nor precipitatii de durata. Foarte verificat este si pro- verbul popular : ,Ploaia_ din zori inceteaz inainte de a- miaza“. Totusi ploaia poate reveni dup& amiazi, dar, pentru cAldtor, este util sd stie ci el poate conta pe o intrerupere temporard a ploii. Zépada Cele mai bogate cédert de zi- pada se produc la tempera- turi in jur de zero grade, Vremea de moina aduce cé- deri mai marj de zipada in timpul noptii. Un strat de zipadA care st dureze se formeazi de regula cind presitinea atmosferic& réi- mine neschimbata. Daca, pe timp cetos, apar la zenit porfiuni albastrui de cer, este semn cA soarele va apare in curind, Vintul rece care se dezlinjuie brusc duce citeodat, chiar jarna, la furtun’. Daca fur- tuna survine la o temperatura coboriti, dupé trecerea ei temperatura facade si mai mult, Afirmetia neadevitraté. despre starea vremit Nu trebuie trecut sub ta- cere ci, printre oameni, cir- cul gi aga-zise reguli pri- vind starea vremii, care sint lipsite de valoare. De exem- plu, se zice: An bisect — an rece“. Cum ar putea oare 9 singura zi fn plus 4 anului bisect s& modifice profilul meteorological unui an in- treg ? , Q alté zical’, nu mai ade- varat’, este —_urmitoarea : yDac& ‘tun dinspre nord, es te semn de calduri mare“, In mod natural, de la-nord vine vintul rece, care, la in- tiinirea cu vintul cald, di nastere la furtun’. Dar tur- tuna se poate produce indi- ferent din ce parte ar bate vintul rece. $i sint impre- Jurari in care asemenea vint rece poate veni, pe ocolite, dinspre orice ‘punct cardi- nal. Asa se intimpli atunci ¢ind un. vint rece venind de Ja nord-est, plitrunde sub forma de ciclon intr-o de- presiune de deasupra Adria- ticei, pentru ca, apoi, si se intoarci dinspre sud cu ploaie. Sensibilitatea 1a schimbdri- Te in starea vremit Sensibilitatea fat de evo- lutia vremii reste repede la toate categoriile populatiei. Anchete demoscopice efec- tuate in RG, au aratat cd chiar sugarii si copii mici sint influenfati de starea vremii, Printre copii si ti- neri, fiecare al cincilea este sensibil la schimbarea vre- mii, Printre adulfii fntre 20 si 50 de ani, fiecare al trei- lea. Femeile’ sint mai tulbu- rate si recepfioneazi mai Intens stirile de extrem ale vremii, cum si schimbé- rile bruste. (SCHINDLER, G. In: Der Imkerfreua, wr. 9, 1076) © metod Ja indemin3 oricd- ri stupar pentru depistarea varroozel Luati 20 de albine de la mij- Jocul unui fagure cu mult pu- iet si inchidefi-le intr-un fla con transparent (de ex. o eprubeti). Daca albinele poar-. t& parazitul varroozei, la putin timp dup& inchiderea albine- lor parazifii vor aparea pe pe- refi interiori ai flaconului. Acarienil pot fi vazuti si cu ochiul liber, Conformatia lor se poate insi observa in deta- Mu cu ajutorul unei lupe sim- 2 an La Belgique apicole, nr. 1, 1970) Fish de_selectie asupra cri- teriilor de comportare Stagiarii cursului din. Le Quesnoy au aledtuit o fis de selectie (fig. 1), bazat& pe imaginea unui cadran o- rar cu 12 indici. ‘ Orice adnotare _ suplimenta- ri poate fi facuti la jumi- tai de ord, Unii indici si unele dafe tre- buie si fie adaptate in con- formitate cu nivelul stup!- nei si regiunea unde. ‘este amplasata. Observafii si date fixe (pen- tru regiunile nordice) : 1) la aprox. 25 aprilie: in- dicii 1, 2, 3, 4,5, 6 7; 2) la 1 septembrie: _ indicii 8 si 11 (i im parte 12, re- zervele de hrani de iarn& de adaugat la recolta de mie- re; se face separarea a 100 albine pentru indicele biome- trie (recoltele se estimeaza in momentul in care sint facute). Detatiu al experimentului 1) Agresivitatea se stabileste dimineafa prin testul bas- tonului, care se trece de dou’ ori dus si intors, notindu-se : 4 puncte: albinele ies rar si nu zboari; 3 puncte : albi- nele fac clteva zboruri, fara atac; 2 puncte: albinele ies in mas& si atacé; 1 punct: albinele ies in mas&, atacd si urmiirese. 2) Comportarea pe faguri: se urméareste' in cursul unei vizite, dupa o afumare sla- ba, Se ridic&’ o rama eu pu- jet necapacit si se bate in- cet cu degetul, de 5—6 orl, pe leajul superior al ramei ; se noteazi: 4 puncte: albi- nele nu se deplaseazi; 3 puncte : albinele se deplasea- z4 putin; 2 puncte: albine- Je se agité sl se deplaseazd foarte repede; 1 punct: ele formeazi mici clorchini sub partea inferioar& si cad, 3) Curditirea fagurilor: di- mineafa, cu ajutorul — unei dalte apicole, se descipa- ceste un patrat de 3X3 cm si se omoard eu un ac larvele de trintori (sau_dac& lipsese, de lucritoare). Din 3 in 3 ore se verifick scoaterea larve- lor; se noteazi: 4 puncte: larvele sint scoase in 3 ore; 3 puncte ; latvele sint scoase fn 6 ore; 2 punete: larvele sint seoase tn 7 ore; 1 punct: larvele sint scoase In 9 ore sau mai mult, 4) Curdtirea fundului: in aceeasi diminea{%, se apre- ciaza curatirea fundului Ia iesirea din iarn’, apoi se pune pe fund o foale de hirtie albé. Seara se veri- fick curtirea, notindu-se : 4 puncte: fundul este cu- rat si foaia nu are nici o al- bind moarté: 8 puncte: se observa citeva albine moar- te; 2 puncte: unul singur 31Laptisor 10 Propolis 9 Puiet 8 este curat din cele dou (fund sau foaie); 1 punct: — fun- dul si foaia sint cu albine moarte. 5) Rezistent la toate bolile : Puiet -fr& loc si micoza recoltarea de probe pentru nosemozi, acariozi _(anali- ze): 4 puncte: nici o boala ; 0 ‘puncte : prezenta de boala. 6) Rest de provizli : se notea- zh numarul —kilogramelor : 1-dm? (cca. un pumn) pe o fat’ = 150 g). Se apreciazi : 4 puncte: 7 kg; 3 puncte: 5 kg; 2 puncte: 3 kg; 1 punet: 1 kg. *. 7) Misurarea _cantitatii de pulet la 25 aprilie: se cal- culeazi numérul celulelor obtinute, dup& cum urmeazé : cercul de puist: se masoard diametrul in cm ; numarul ce- lulelor = 3,14 x r x r; elipsa : 3,14 axul mare X axul mic; dreptunghi sau patrat: 4 lungimea X latimea. 4 pune- te: 24000 celule; 8 puncte : * Cite bazate pe o provizie de han de 18 ke toamna. 32 Proviziineconsumate Fig. 1 18000 celule’: 2 puncte : 1200 celule ; 1 punct : 6000 celule. 8) Misurarea cantitafii de puiet la 1 septembrie: 4 puncte: 12000 celule: 3 puncte: 9000 celule; 2 puncte: 6000 celule; 1 punct: 3000 celule, 9) Propolis: in mésura_ in care apicultorul fl recoltea- zi: mult; mediu; putin; foarte putin. 10) Laptigor de mated apre- ciat pe fundul celulelor lu- eritoare (larve de 1 si 2 zile): mult; mediu ; putin ; foarte pufin. 11) Polen la 1 pentru iernat, se apreciazA pe dm?: 4 puncte: 15 dm?; 3 puncte: 12 dm?; 2 puncte: 9 dm?; 1 punct:' 6 dm?, 12) Mierea se apreciazi la recolta, cunoscind confinutul magazinelor din stupina. La 1 septembrie se adaugi mie- rea corpului si'se retrage restul de provizii la 25 a- prilie (indicat la nr. 6). Se intelege c& nici o hranire nix septembrie J Agresivitate 2 Tnuta pe faguri % Curatirea fundulué ‘SRezistenta la boli va interveni intre 25 apri- lie si 1 septembrie, altfel trebuie si se deconteze. Se admite, de asemenea, cd fie- care familie a construit circa dowi rame, care nu se so- cotese. Apoi trebuie ficutd media generali a recoltei fa- miliilor de albine fn produc- tie din stupind si la sfirsit « se atribule calificativul, du- pA cum urmeazi: 4 puncte : 250/, peste medie ; 3 puncte 20% peste medie; 2 puncte 10% peste medie’ 1 punct : egal cu media. NOTA: Nu este normal sh se obfind recolte ‘prea. marl “peste , medie, “ew nil" homozigore ¢ desea acoste recolte roprezintd Semnul Gnet ineruelsie, Fisa protejati cu un plastic poate fi prinsi fn pioneze sub acoperisul stupului sau fi- nut& intr-un clasor. De ase- menea, indicafiile pot fi tre- cute cu ajutorul pionezelor, pe partea din spate a stu- pului, desenind acest cadran pe stup sau pe un suport oarecare.. TIMPUL PROBABIL IN LUNA MAL Intre 1 si 9 mal vremea va fi relativ calda tn sud, unde cerul va fi Vatiabii, si rece in nord, finde ‘un front de plol va men{iie un ser noros, Plolie din nord, co vor f tnsoliie s1 de feno- mene electrice, ‘se vor propaga si in sud, unde Vor deicrmina’ intensificarl de. vint, ‘Temperatura Va. cobort noaptea intre 7 gi 199 dar lua va Wea in jur de 17° in nord gi in jur de 25° insud. La 4 si.5 mat, din catiza unul alt front de plot, ce va traversa sntreg terltorial, vremea se va raci apreelabil si in sud, unle cerul se va innora Aécentuat, Vor elder plo}, sl ‘averse abundente, Insopite de vint tare in Baragan, Intre 6 $i 9 mal, exceptind nordul, Transiivantel si Moldove, s¢ Va instaia in celelatte regiuni un fimp framos si ellduros, cu temperaturi, ce vor urea pind ia 25° in. lutea Dundri, Geral va fi variabil, cu Mnortirl mai pronuntete ‘in nord, unde vor eadea plol temporare. Intre 10 gl 14 mai vremea va deveni instabila in toate finliturlle. Cerul va fi mal mult noros sl Vor e&dea plot intermitente, ce vor #1 mal abun- dente in nord si regiunea ‘de munte, Pe alocucl, in vestul $1 sudul {arli, aceste plot vor fi Insole de “descireari electricd “si intensific&r! de vint, ce vor fi mai accentuate la 1214 mal, cind si temperatura va scAdea apreciabil, Se vor observa si eiteva caderl de grindina, Intre 15 $1 22 mat, dupa 0 scurlt ametiorare vre- Mea’ va ‘devent din nou nestablla gt favorabila ollon Cem va ‘di sehimbAtor, ct inordel Dre- jominante gue Yor efidea plot omporare gi unele doametae fenomene letttiee ce vor da santhatl insemnate de apa, mal ineil' sh vesiul {Al apol suidzest. gevvaintensitien tee 19 gt 21 mai, sar Temperatura "va scidea ceva mal sensibil ii ur Get a 20-1 ale luntl Intvel 2 jl 27 mat vremea va prezenta aspecte diterte sf anime! 1 partea de sud-est va pre= Goring in timp frumos st destul de eald, ou tem- Deraturi ‘ce ‘vor depass 28" in inele zie 7 sn nora: Vest si regiunea de munte ‘veemea va vimine medi sf nestatornica, eu Innoréri freevente a eu plot temporare, ce Vor fi insolite side cider de Eunding, far la ‘ata mals) ‘de, ainsor! in zona Sipind a’ Carpation, In pliele ce 2528 temperatura ya seidea simiitor ia "munfi $1 nord ‘teritoriului, Tntre 24" 9° 31. mat vremea Va ‘devent tavorablla plollor in’ toute, regiunile, Cerul ‘va deven! noros Si in sud-est, Ploile, ee vor. cadena. in Yoala fara, Yor imal _abundenie"in vest $1 Cimpia Dunanit unde se vor observa. sl averse’ insotive de ieno” Meng ‘clectrice. ‘Temperatura. va erepte user in onda) fies, ta ‘Sidinie dows ae gh va scbaca . TOPOR © VIATA INCHINATA In prima zi a luni martic © moarte fulgeratoare si na- prasnicé l-a rdpit din mijlo- cul nostru, pe doctorul MIR- ‘CEA IALOMITEANU, seful sectorului de apiterapie al Institutului de cercetdéri pentru apiculturd, eminent om de stiinfd, reputat medic, pioner al apiterapiei romanesti. Imbrdfisind cariera de me- BE dortorut, Talomifeann, ia arcurs rapid treptele ierar- SANATATII OAMENILOR hice ale profesiei, gratie unor exceptionale calitégi care-i e- rau proprii si care s-au pds- trat nealterate pind in ultima clipa a vietii sale, Funcfiile importante si de mare tdspundere ce le-a in- deplinit de-alungul anilor, ca 0 Tecunoastere a alesei sale abnegatii si nesfirsiter daruiri cu care a profesat ca si per- manenta rabdare si neobosita solicitudine cu care s-a aple- cat asupra suferintelor bolna- vilor, au facut din doctorul Talomifeanu unul din cei mai iubifi si mai apreciati medici. Preocupindu-se indeaproape si nemijlocit de utilizarea pro- duselor stupului in stujba sdindtéfii oamenilor, doctorul Jalomifeanu activind tn ca- drul Institutului International de Tehnologie si Beonomte A- picold, a fost unul din medicti prin @ céror muned, gindirea presedintelui — APIMONDIEI privind apiterapia, a devenit realitate. In aceasté activitate @ inregistrat rezultate remar- cabile care, primind repetate recunoasteri in tard si peste hotare, aw situat apiterapia romdneascé pe unul dintre primele locuri pe plan mon- dial. Avind 0 extraordinard ca- pacitate de previziune si o surprinzdtoare proiectie in perspectivd, doctorul lalomi- feanu era depozitarul wnor idei judicioase, rationale, extrem de valoroase, legate de viito- rul apiterapiei, idei pe care din picate destinul nemilos a vrut sé nu le poaté vedea finalizarea, Rémine ca munca lui sé fie continuaté de urmasii care vor péstra negtearsi in ini ‘mile si sufletele lor imaginea luminoasé a unui om de o- ‘menie, a unui medic de inalta finutd profesionalé, a unui co- leg iubit de toaté lumea, care si-a inchinat intreaga viata, intreaga putere de munca fericirii gi sdndtatii oamenilor.ee E cre i Pee ete Es ; a3) _ oTaxele postile achitale conform aprobari: D.G.P/c. ne. 137/10192/1978 |