1. Definiti contaminarea si infectia.

CONTAMINARE = a veni n contact cu o surs de infecie

INFECIE = ptrunderea i dezvoltarea n organism a unor ageni patogeni (parazii,
microbi sau virusuri) i reacia esuturilor la acest atac, manifestat prin inflamaie.
2. Care sunt diferentele dintre infectie si contaminare?
Atat contaminarea, cat si infectia includ contactul cu un agent patogen , insa in cazul
infectiei acesta patrunde si se dezvolta in organism, determinand reactia tesuturilor,
manifestata prin inflamatie.
3. Definiti decontaminarea si sterilizarea.
Decontaminarea este operaia fizic / chimic de ndeprtare, inactivare sau
distrugere, parial/total a germenilor patogeni de pe suprafee sau obiecte, care
permite realizarea actului medical n siguran.
Sterilizarea realizeaz eliminarea / distrugerea complet a oricrei forme de via a
microorganismelor, inclusiv a sporilor bacterieni la nivelul obiectelor/suprafeelor
inerte. Se rea-lizeaz prin mijloace fizice i chimice. Metoda are ca rezultat distrugerea
complet a germenilor patogeni i saprofii. Este forma cea mai complet de
dezinfecie, care utilizeaz simultan metodele de asepsie i antisepsie.
4. Ce intelegeti prin solutii antiseptice?+exemple
Antisepticele sunt substane, netoxice pentru organismul viu, capabile s distrug
microorganismele. Prin urmare pot fi utilizate pentru lavajul plgilor, precum i n
aplicaii pe mucoase i tegumente.
Cele mai utilizate antiseptice se pot clasifica, n funcie de compoziia chimic astfel:
compui pe baz de iod (betadina), alcooli (alcoolul etilic), substane care conin clor
(clorhexidina), care degaj oxigen (apa oxigenata), derivai de mercur(mercurocromul),
colorani i detergeni.
5. Ce este betadina? Avantaje si dezavantaje
Betadina este un iodofor, adica un compus al iodului cu detergeni cu activitate
antiseptic puternic, care in soluii slabe pot fi utilizai i pentru lavajul plgilor.
Un mare avantaj al betadinei i compuilor pe baz de iod este culoarea. De aceea,
betadina estepreferat n protocolul de pregtire a cmpului operator, realizndu-se un
marcaj persistent n timp i vizibil al limitelor acestuia.
Totusi, un dezavantaj al betadinei este acela ca unii pacienti pot dezvolta reacii
alergice la iodul din compozitia sa.

6. Etapele pregatirii pacientului pt testarea sensibilitatii la administrarea anestezicului.

a. realizarea unei anamneze ct mai corecte i complete (intervenii chirurgicale anterioare,
reacii alergice la medicamente sau alimente, comorbiditi, medicaie curent)
b. evaluarea strii prezente (TA, frecven cardiac, saturaia oxigenului periferic)
c. instalarea unui cateter venos periferic, ca i cale de administrare a medicaiei n cazul
unor efecte adverse
d. prepararea corect a soluiilor pentru testare: se recomand a se utiliza anestezicul de
testat n diluii de 1/10 i 1/100. Aceste diluii se prepar astfel: 1/10 prin adugarea de 9 ml
ser fiziologic la 1 ml anestezic; 1/100 prin adugarea de 9 ml ser fizilogic la 1 ml din soluia
1/10
e. testarea se va realiza prin injectarea intradermic a soluiei martor (ser fiziologic) i
soluiei anestezice la o distan de 3 cm, pe faa anterioar a antebraului
f. pacientul nu trebuie s cunoasc topografia injectrilor
g. secvena injectrilor va fi urmtoarea: vom administra prima dat diluia 1/100 cu un
interval de 10 min ntre injectri; n cazul n care nu exist reacii locale semnificative vom
administra diluiile 1/10
h. n cazul unor reacii adverse locale vom aplica rapid, proximal de nivelul injectrii (la bra)
o band tourniquet i vom aministra intravenos medicaia care s combat efectele
anestezicului.
7. Cum preparati dilutia in vederea testarii reactiei la administrarea de anestezic?
Se recomand a se utiliza anestezicul de testat n diluii de 1/10 i 1/100. Aceste diluii
se prepar astfel: 1/10 prin adugarea de 9 ml ser fiziologic la 1 ml anestezic; 1/100
prin adugarea de 9 ml ser fizilogic la 1 ml din soluia 1/10.
8. Enumerati etapele protocolului de testare a reactiei la anestezia locala dupa prepararea
dilutiilor 1/100.
Prepararea diluiilor: se preia de la asistent, n mod steril, o sering de 10 ml n care se
aspir 1 ml de lidocain (operatorul principal va citi datele substanei pe fiol
substana activ, concentraie, data expirrii) i 9 ml de ser. Se transfer
soluia 1/10 din sering n bolul steril. Se aspir 2 ml de soluie 1/10 ntr-o sering de
5 ml, i se eticheteaz cu o band de leucoplast L 1/10 (X 1/10). Se aspir 2 ml de ser
ntr-o sering de 5 ml i se eticheteaz SF (M 1/10-soluia martor).
Pregtirea diluiei 1/100: se monteaz acele roz la dou seringi de 2 ml. ntr-o sering de 10
ml se aspir 1 ml de substana anestezic n diluie 1/10 din bol. Apoi, peste acest ml se
aspir 9 ml de ser fiziologic (se obine diluia 1/100). Se arunc din bol soluia precedent
ntr-o tvi renal si se transfera cei 10 ml. solutie 1/100 in bol. Se aspir n seringile de 2
ml cte 1 ml de soluie anestezic 1/100 i respec-tiv SF. Se aplic cte o band de
leucoplast pe fiecare sering i se noteaz L1/100, respectiv SF (ca i soluie martor).
Decontaminarea tegumentelor: cu compresa cu alcool se decontamineaz tegumentul de pe
faa anterioar a antebraului pe care se face testarea; vom nlocui acele cu care am aspirat
substanele din fiole cu ace noi, sterile, pentru injectare.
Injectarea: se injecteaz intradermic dou diviziuni din seringa L 1/100, iar la distan de 3
cm se injecteaz 2 diviziuni din seringa SF. Se ateapt timp de 10 minute.
Se noteaz cu un marker punctele respective (de ex. xilin, SF).
Vom atepta 10 minute pentru a urmri efectul local. Dac reaciile sunt identice (papule de
0,5 1 cm, cu eritem minim sau absent) rezult c putem continua procedura. (n caz
contrar - papul de civa cm, eritem cu tendin de extensie la zonele vecine - vom testa
sensibilitatea la o alt substan sau vom solicita o alt form de anestezie de la medicul
anestezist).

9. Enumerati etapele protocolului de testare a reactiei la anestezia locala dupa prepararea

dilutiilor 1/10.
Prepararea diluiilor: se preia de la asistent, n mod steril, o sering de 10 ml n care se
aspir 1 ml de lidocain (operatorul principal va citi datele substanei pe fiol
substana activ, concentraie, data expirrii) i 9 ml de ser. Se transfer
soluia 1/10 din sering n bolul steril. Se aspir 2 ml de soluie 1/10 ntr-o sering de
5 ml, i se eticheteaz cu o band de leucoplast L 1/10 (X 1/10). Se aspir 2 ml de ser
ntr-o sering de 5 ml i se eticheteaz SF (M 1/10-soluia martor).
Decontaminarea tegumentelor: cu compresa cu alcool se decontamineaz tegumentul de pe
faa anterioar a antebraului pe care se face testarea; vom nlocui acele cu care am aspirat
substanele din fiole cu ace noi, sterile, pentru injectare.
Injectarea diluiei 1/10: se realizeaza doar dupa testarea in prealabil a reactiei la dilutia
1/100. Se utilizeaza soluia L 1/10 i serul fiziologic, cu care vom realiza dou injectri
intradermice la distan de 3 cm una fa de cealalt, notnd cu un marker punctele
respective.
Vom atepta 20 de minute dup care vom evalua comparativ cele dou reacii locale. n
cazul reaciei alergice vom solicita o alt substan pentru testare, sau alt form de
anestezie.
Informarea pacientului cu privire la reacia sa la substana testat.

10. Ce elemente din istoricul medical al pacientului sunt importante in pregatirea pt

administrarea anesteziei locale?
Anamneza reprezinta dialogul cu pacientul cu privire la istoricul medical.
Vom chestiona pacientul cu privire la alergii (alimentare, medicamentoase, dermite de
contact, intolerane la contactul cu anumite tipuri de materiale sau detergeni, etc),
spitalizri anterioare sau intervenii chirurgicale/proceduri care au necesitat anestezie
i recia acestuia la anestezicul utilizat, tratamente cronice care ar putea interfera
cu procedura(injectare de anestezic), alterri ale proceselor de hemostaz fiziologic i
ale coagulrii, afectiuni hepatice etc. Nu trebuie neglijat faptul c, pacienii cu
comorbiditi numeroase i spitalizri multiple n antecedente, pot fi purttori sntoi
ai unor germeni extrem de agresivi i rezisteni la tratament.
11. Ce informatii inscrise pe fiola/flacon cu substanta anestezica trebuie cunoscute inainte
de administrarea acestora?
Denumire substante active, concentratia, data de productie, data expirarii, lotul.
12. Ce gesturi presupune toaleta chirurgicala primara a unei plagi ?
Explorarea intraoperatorie a plgii (identificarea profunzimii, identificarea elementelor
anatomice interesate), excizia esuturilor devitalizate / contaminate,sutur, drenaj,
pansament.
Ordinea reparrii leziunilor n cazul plgilor care depesc fascia profund:
1.vas
2.tendoane,muchi
3.nerv
4.tegumente

13. Cum identificati segmentul muscular devitalizat?

In functie de:
- aspect
- culoare
- tonus pstrat
- contractilitate
- vase ocupate de trombi
14. Care este deosebirea intre igienizare, decontaminare sisterilizare?
Decontaminarea-este operatia fizica/chimica de indepartare,inactivare sau distrugere a ger
menilor patogeni de pesuprafee sau obiecte care permite realizarea actului medical
in conditii de siguranta.
Sterilizarea-realizeaza eliminarea/distrugerea complete
a orcareiforme de viata a microorganismelor,inclusive a sporilorbacterieni de
la nivelul obiectelor/suprafetelor inerte.
Igienizarea-reprezinta eliminarea pilozitatii si toaleta ?
15. Definiti: camp operator, masa chirurgicala.
Masa chirurgicala-este o masa din otel inoxidabil,locul undevor fi asezate instrumentele ch
irurgicale de cele mai multe orialcatuita dintr-un picior si o suprafata orizontala.Dispozitivule
ste prevazut cu un sistem care face posibila modificareainaltimii acestuia .
Camp operator-zona sau segmentul care urmeaza a fi operat.
16. Ce intelegeti prin izolarea campului operator? Materialenecesare.
Izolarea campului operator presupune ancorarea campurilor intreele cu pense pentru fixat(ra
ci).In cazul campurilor de unicautilizare,acestea sunt prevazute cu benzi adezive,astfel incat
pregatirea campului operator devine mai facila.Materialenecesare:campuri,pense pentru fixa
rea campurilor.
17. Ce precautii suplimentare presupune pozitionareapacientului pe masa operatorie in decu
bit lateral stang in vederearealizarii unui ...... pe axila dreapta?
Precautii suplimentare:interferarea functieirespiratorii,compresiunea nervilor brachial,radial,
cubital,mediansi peroneal si compresiunile osoase.
18. Ce intelegeti prin bisturiu electric? +componente
.Bisturiul electric este folosit la disectia tesuturilor,producandconcomitant
cu taierea si o arsura,coaguland astfel vasele de sange(facand hemostaza).Este alcatuit din
pensa conectata la cablu,electrod indifferent.
19. Ce intelegeti prin pensa de coagulare bipolara? +componente
Pensa de coagulare bipolara este creata pentru singurul scop-hemostaza.Aceasta imprumuta
mult forma unei penseanatomice,dar este conectata la
un cablu electric;in acestcaz,ambii electrozi de mici dimensiuni sunt inclusi in pensa cu
care actioneaza chirurgul.
20. Descrieti foarfecele pt disectie si modul de manevrare al acestuia.

Foarfecele pentru disectie este alcatuit din doua parti:

-bratele(drepte/curbe/cudate)
-manerele(terminate cu doua inele de sustinere)
De cele mai multe ori,manerele au aceeasi forma.In functie de
forma varfurilor,pot fi:ascutite si boante.
Mod de utilizare:
Prinderea si mentinerea corecta a foarfeceluipt disectie se realizeaza cu policele si degetul
IV trecute prininelele bratelor,iar degetele II si III se sprijina pe unghiul format
de inel si brat,asigurand astfel un bun control
al instrumentuluiin timpul manipularii acestuia.
21. Care este ordinea in care amplasam instrumentarul pe masachirurgicala?
(de la stg la dreapta, in fct de ce face fiecare...)
Ordinea in care amplasam instrumentarul este urmatoarea:
De la stanga la dreapta avem:
-bisturiu de unica folosinta(pentru efectuarea inciziilor)
-pensa chirurgicala(pentru manevrarea tesuturilor)
-foarfece pentru disectie
-pensa hemostatica Pean(pentru realizarea hemostazei pe vase)
Iar sus se va amplasa
-portac(instrumental pentru sutura)
-ace,fire pentru sutura
22. Explicati notiunea de ac-fir atraumatic si deosebiri fata de cel clasic chirurgical
Notiunea de ac-fir atraumatic
se refera la faptul ca firul este in continuitatea acului,iar firul are acceasi grosime cu cea a a
culuiastfel incat la pasajul prin tesuturi etanseizarea va fi mult maibuna fata
de acele si firele separate de sutura ,caracterizate prinnivel mare
de traumatizare a tesuturilor.(asta e de la mine ca in carte nu prea am gasit nimic)
23. Definiti abcesul. Ce intelegeti prin abces superficial?
Abcesul este o colectie purulenta localizata,bine delimitate
de tesuturile vecine.Are o zona central fluctuenta cu tegumentelevecine inflamate,calde de
culoare rosie.
Prin abcesul superficial se intelege ca acesta are localizaresuperficial fata de
fascia profunda.
24. Ce instrumente si materiale sunt necesare pt tratareachirurgicala a unui abces superficia
l?
Instrumentar si material necesare:masca,boneta,manusisterile,campuri si comprese sterile ,
seringa sianestezie,bisturiu,chiureta,irigator cu pompa,taviterenale,pensa,foarfece,porttamp
on steril pentru recoltarea de secretii din plaga in vederea obtinerii examenului bacteriologic
si stabilirii antibioterapiei.

25. Care sunt semnele clinice ale unui abces superficial? (localeau initialele TRCDFL dar nu mai stia de la ce vin; generale- febra, frisoane, fluctuenta......)
Semne clinice:Locale:-prezenta unor zone
de culoarerosie,durerosa spontan si la palpare,relative bine delimitate
- caldura locala
-edem perilezional
-fluctuenta la palpare
Generale:-febra,frisoane,alterarea starii generale
26. Enumerati etapele protocolului de recoltare a unui esantiondin secretia unui abces super
ficial pt examenul bacteriologic simaterialele necesare
Dupa anestezie si incizie,se va recolta cu ajutorul unui betisor de cultura secretie pentru exa
menul bacteriologic si se va solicitaantibiograma.Materiale necesare:betisor de cultura.

27.
Care sunt datele obligatorii de inscris pe biletul care insoteste esantionul de secretie recoltat
dintr-un abces ce trebuieexaminat microbiologic?
Se recolteaza secretie din plaga pt examenul bacteriologic siantibiograma, culture aerobe,
anaerobe si fungi;
Completarea buletinului de insotire a materialului biologic
1. Date de identificare pacient
2. Date despre boala si tratamente(chimioterapie, antibioticoterapie), stadiu, evolutie,
diagnostic cert/observatie
3. Date despre colectia lichidiana si examenelesolicitate:localizate, descriere macroscopic,
data recoltarii, teste diagnostic
4. Date despre medic: semnatura + parafa;
Anexa 1 : Buletinul de insotire a materialului biologic contine : numele complet pacient,
CNP, Nr fisa de observatie,
Diagnostic prezumtiv, alte date relevante (antecedente, operatii, tratamente), descrierea op
eratiei effectuate pt prelevarea lichidului, descrierea probei(tip
de produs pathologic), zona anatomica, desen-incercuiti zona de recoltare,
data si ora recoltarii, marcajede identificare a punctiei, examene solicitate, semnatura sipara
fa

28. ce material sunt necesare pt instalarea unei benzihemostatice tip Tournique sub presiun
e control
Banda hemostatica= bandaj compresiv utilizat cu scopul de a controla aportul sanguine
arterial si intoarcerea venoasa intr-un segment

de membru pentru o perioada de timp determinate. Modalitate simpla si rapida de a opri he

moragia la nivelulmembrelor aplicabila in urgenta atata la locul accidentului cat sip
e timpul transportului catre spital sis ala de operatie
Materiale necesare:
1.masa de operatie cu support lateral pentru mana si support cranial pentru campuri
2. monitor al functiilor vitale/tensiometru si pulsoximetru
3. flexura, perfuzor, stativ, solutie de perfuzat
4. masa speciala pentru operatii efectuale pe mana/antebrat
5.banda hemostatica sub presiune controlata(tourniquet) actionata manual
6. material moale: 2xcampuri textile mari sterile, 4xcampuri mici,
un ciorap steril pt memebrul thoracic, 6xperechi de manusisterile,
2xcampuri nesterile mici(suport masa si masa de mana), cam steril mare
pt masa de operatie, o banda elastic, o fasa de tifon, 2xhalate sterile din material textile,
3xmasti, 3xbonete de unica folosinta, comprese, leucoplast;
7 instrumente: 4xpense pt campuri,
o pensa de dimensiuni maript manevrarea compreselor si una pt preluarea compreselorsteril
e din casrola, un foarfece de fire
9. solutii pentru decontaminare si marcarea compului operator (betadine)
29. care sunt componenetele unei benzi hemostatice sub presiune controlata?
Cu ce scop folosim acest dispozitiv?
Componenete
Manseta
Sistem de fixare (autocolant/catarama)
Banda elastic
Pompa manuala
Scop
a. Realizarea de interventii chirurgicale in
camp exsang, ceea ce ne asigura limitarea hemoragiei intraoperatoriisi o mai buna vizibiliat
e, mai ales in cazul abordariichirurgicale a structurilor fine,
sub lupe sau microscopchirurgical;
b. Obtinerea hemostazei temporare in cazultraumatismelor membrelor asigurata pe timpultr
ansportului catre spital
30. care sunt valorile presionale ale aerului rezultat in mansetabenzii hemostatice
Presiunea aerului depinde de vrsta pacientului, statusulvascular, tensiunea arterial si dime
nsiunile extremitatii. Existamansete pentru copii, pt memebrul thoracic
si pentru membrulpelvin. Valoarea eficienta a presiunii din banda este cea egaladublului pre
siunii sistolice(membr thoracic) si triplul presiuniiarteriale sistolice (membrul pelvin);

31.+ 32. cat timp putem mentine in siguranta banda hemostaticasub presiune controlata pe
un membru thoracic, in caz de urgent(pacient fara anestezie?) de ce?
Durata timpului de utilizare a benzii hemostatice este limitata de riscul producerii lezinilor tis
ulare datorate ischemiei si depindede conditiile in
care folosim banda. In afara anesteziei (pacienticu hemoragie) durerea determinate de
hypoxia tisulara limiteazatimpul de utilizare la 20-30 de
minute. In cazul anesteziei putembeneficia de banda hemostatica pentru maxim 2 ore

33. definite hemostaza fiziologica si chirurgicala

Hemostaza fiziologica= mijloc de oprire a sangerarii propriu
organismului . Presupune realizarea unui echilibru intre formareacheagului si fibrnoliza, doua
procese opuse care se desfasoarasimultan.
Hemostaza medicaxmentoasa= mijloc de oprire a sangerariiindusa prin administarea de me
dicamente procoagulante
Hemostaza chirurgicala= mijloc de oprire a sangerarii realizatachirurgical, intraoperator care
poate fi temporar/definitive. Hemostaza ch provizorie se realizeaza prin plasarea membruluii
n pozitie elevate sau prin comprimarea vaselor in amonte de nivelul leziunii(manual, garou,
banda hemostatica) iarhemostaza ch definitive= clamparea vaselor cu ajutorul penselorhem
ostatice si ligature extremitatii vasului sanguine cu fire nerezorbabile.
34. plaga si sutura
Plaga= leziune a tesuturilor corpului, provocata accidental sau pe cale operatorie care
presupune intreruperea tesutului respectiv cu sau fara pierderea de tesut
Sutura este un gest chirurgical lrin care se realizeaza inchiderea defectelor tisulare cu
ajutorul unui material natural sau sintetic. Are scopul de a aduce si de a mentine in contact
maginile plagii atat in profunzime cat si in lungime pe o durata de timp care sa permita
vindecarea fara complicatii.

35. care sunt diferentele dintre o plaga accidental si unachirurgicala

Plaga chirurgicala=aseptica, efectuate cu scop de tratament/diagnostic in conditii aseptice

xu lezarea minima a tesuturilor, cu hemostaza minutioasa si cu o repunere si suturare a
marginilor plagii.
Plaga accidental =contaminata- sunt produse in afara vointei traumatului si pot provoca
probleme de sanatate sau deces
36 care snt etapele pregatirii preoperatorii a pacientului
1. spalarea chirurgicala a mainilor + manusi
2. se indeparteaza de la nivelul pielii indemne toateresturile organice si anaorganice cu
detergent sterile pt tegument si apa sterile timp de 5 minute
3. se delimiteaza campul operator care depaseste limiteleplagii
4. se evita acumularea de solutii utilizate pt deconatminare sau marcarea campului operator
sub sau langa pacient
5. antiseptizarea si marcarea tegumentelor se facprogresand de
la zona curate spre zona contaminate prin
6. miscari circulare : din centru>periferie in cazuloperatiilor programate sau a plagilor recente curate sidinspre periferie>centru in cazul plagilor intenscontaminate,
a colectiilor purulente sau a tumorilorulcerate si suprainfectate
7. solutiile se aplica cu blandete informand pacientulasupra gesturilor noastre

Sau
Pregtirea preoperatorie consta in toaleta pacientului cu apa si sapun, indepartarea
pilozitatii din zona de operat, pozitionarea pacientului pe masa de operatie astfel incat sa se
obtina o expunere cat mai buna a zonei de operat, badijonarea cu o soluyie antiseptica a
zonei, pregatirea campului operator prin amplasarea campurilor sterile
Sau
Anamnez amnunit, examinarea bacteriologic a produselor patologice ale pacientului
Examinarea ariei incluse in cmpul operator in vederea depistrii eventualelor leziuni cu sau
fr semen de inflamator
Chestionarea pacientului referitor la eventuale alergii/spitalizri anterioare/intervenii
chirurgicale
Informarea pacientului cu provine la procedura si solicitarea acordului in scris
37. definit contaminarea bacteriana si dezinfectia
Dezinfectia= totalitatea mijloacelor fizice, chimice, biologice sifarmacologice care au
ca scop indepartarea, inactivarea saudistrugerea germenilor patogeni din mediu , excluzand
sporiibacterieni.
decontaminarea bacteriana= este operatia fizica/chimica de indepartare, inactivare sau distr
ugere partial/totala a germnilorpatogeni de pe suprafate sau obiecte, care
permit realizareaactului medical in siguranta

38 elemente necesare pentru a pune sonda urinara

Sonda foley
Decontaminarea cu tampon de alcool sanitary suprafetele de mobilier
Manusi
Toaleta locala a pacientului
Pachet steril cu punga de colectare a urinei si sonda foley
Kit de cateterism uretero-vezical
Solutie antiseptic
Pensa sterile
Comprese sterile
Lubrifiant
Seringa
Apa distilata

Anestezie= suprimarea temporara , completa sau pariala a sensibilitii corpului printr-o

substana medicinal. Injectarea unei soluii anestezice->absenta senzaiei dureroase cu
caracter ireversibil si blocheaz transmisia nervoasa=paralizie temporara in teritoriul
respectiv

Anestezice locale au efect vasodilatator = favorizeaz i stalarea rapida a efectului anestezic,

cresc riscu, de hemoragie si post operator favorizeaz procesul de vindecare
Testarea sensibilitii- pt evitarea unei reacii alergice=oc anafilactic

Anamnez, evaluarea strii prezente(ta, fr, saturaie O2) instalarea unui cateter venos pt
administrarea de mecdicamente in caz de reacie alergic, prepararea soluiilor, injectare, in
caz de reacie adversa aplicam proximal de injecie o banda turnichei si administram
intravenos ATB.
Se msoar diametru modificrilor cutanate=macule : -,+,++,+++
Lidocaina

Nod ch= modalitate de a fixa fiecare punct de sutura cu fir separat/ nceputul si sfritul
unei suturi continua
Fire rezolbabile, nerezolbabile

Pensa pean / kocher- Dini in vrful bratelor

Pean pt vase fine cu integritate esenial
Kocher pt vase cu perete gros, rigid

Simptome abces- zona de culoare roie, dureroasa, bine delimitata. Caldura local, edem
perplexitatea, fluctuanta. Febra, frisoane
Cauze- existena unei soluii de continuitate, suprainfectarea unei formaiuni chistice,
maladii tip diabet zaharat sau aletele care afecteaz sistemul imun
Pregtire - anamnez = cum a aprut leziunea, de ct timp. Cum a debutat, simptome locale
eventuale tratamente/alergii
Incizia in punctul maxim de fluctuanta si in axul lung al coleciei purulente
Se recolteaz secreiei pt examenul bacteriologic
Suficientede mare
Tratament - incizie +drenaj

Dezinfecia cuprinde doua segmente asepsia= msurile prin care se mpiedica contactul si
tare germeni si plaga operatorie/accidental si antisepsia= genereaz toate mijloacele care
au ca scop distrugerea, eliminarea sau inactivarea germenilor prezeni la nivelul esuturilor
vii intr-o plaga, pe tegumente sau in mediu