Aristotel fericirea este un scop n sine

,, Noi considerm c ceea ce este de dorit pentru sine reprezint un scop

mai desvrit dect ceea este dorit pentru altceva i ceea ce niciodat nu este
dorit pentru altceva este mai desvrit dect ceea ce este dorit i pentru sine i
pentru altceva.Rezult deci c desvrit n mod absolut este scopul urmrit
ntotdeauna pentru sine i niciodat pentru altceva.Un asemenea scop pare s fie
fericirea : pe ea o dorim totdeauna pentru sine i niciodat pentru altceva, pe
cnd onoarea, plcerea, inteligena i orice virtute le dorim att pentru sine (cci,
chiar dac n-ar duce la nimic, noi tot am simi un impuls spre toate acestea), ct
i de dragul fericirii, pe care credem c, prin intermediul lor, am putea-o
atinge.Din fericire, nimeni nu o caut de dragul altora oricare ar fi ele.
Fericirea trebuie considerat mai degrab o activitate, cum am spus la
nceput; i dac, dintre activiti, unele sunt n mod necesar alese n vederea altor
lucruri, altele sunt demne de dorit n sine i nu printre cele alese n vederea altor
lucruri; cci fericirea nu are nevoie de nimic, ea i ajunge siei.Dar demne de
dorit n sine sunt activitile prin care nu se urmrete nimic altceva n afar de
activitatea nsi.Astfel sunt privite actele de virtute, pentru c ndeplinirea unor
fapte frumoase i virtuoase se numr printre lucrurile demne de dorit n sine...
Nu n joc const fericirea. Ar fi de altfel absurd ca scopul suprem al
omului s fie jocul i ca el s trudeasc i s sufere o via ntreag doar pentru a
se putea amuza (cci totul, ca s spunem aa, este dorit n vederea altui lucru, n
afar de fericire, ea fiind scopul).Dar a-i da toat silina i a depune eforturile n
vederea jocului ar fi, evident, un lucru prostesc i absolut pueril; dimpotriv, a te
recrea pentru a putea exersa apoi o activitate serioas este conduita pe care
trebuie s-o considerm just.Jocul este, de fapt, un fel de repaus, de care omul
are nevoie pentru c i-ar fi imposibile s susin un efort continuu.Repausul nu
este deci un scop, pentru c nu ni-l lum dect n vederea activitii.
Viaa fericit este, se pare, cea conform cu virtutea.Or, conform cu
virtutea este o via ce presupune eforturi serioase i nu una petrecut n joc.i
trebuie s spunem c lucrurile serioase sunt superioare celor vesele i amuzante,
iar activitatea cea mai serioas aparine totdeauna prii celei mai elevate din om
i omului cel mai elevat.Prin urmare, activitatea a ceea ce e mai elevat este ea
nsi superioar i deci mai apt s aduc fericirea.

( Aristotel, Etica Nicomahic)