Apendicita acuta in timpul sarcinii

Adugat la 28 aprilie 2011 de Dr. Gabriel MATEI n categoria Chirurgia colo-rectala,

Chirurgie laparoscopic // fr comentarii

Apendicita acuta n timpul sarcinii este

relativ rar, dar are o morbiditate semnificativa si este o cauz importanta a
mortalitii materne i infantile. Durerea abdominala este cel mai frecvent simptom
care apare. Diagnosticul precis de apendicit n timpul sarcinii este o mare
provocare, deoarece semnele si simptomele pot varia n funcie de trimestrul n care
pacienta se prezint.
Dei este o patologie rara in timpul sarcinii, apendicita acuta este una dintre cele
mai comune cauze de abdomen acut chirurgical (aproximativ 1 la 1500 sarcini).
Media de varsta, dupa majoritatea studiilor, este de 28 ani, iar incidenta maxima
este in trimestrul II de sarcina.
CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL CORECT?
Cele mai frecvente simptome care apar sunt anorexia, greaa, vrsturile, durerile
abdominale, in fosa iliaca dreapta (zona abdominala, dreapta,jos).
Febra si tahicardia (ritm accelerat al batailor de inima) sunt mai putin frecvente.
Durerea abdominala in hipocondrul drept (zona abdominala, dreapta,sus),
contractiile uterine, disuria i diareea pot fi, de asemenea, prezente.
S-a demonstrat ca pozitia apendicelui se schimb n timpul sarcinii, cu o deplasare
n sus direct proportionala cu marimea sarcinii.

INVESTIGATII NECESARE
Ecografia abdomino-pelvina s-a dovedit a fi cea mai buna metoda de diagnostic a
apendicitei acute aparute in sarcina (metoda neinvaziva, neiradianta), desi dupa
varsta gestationala de 35 saptamani prezinta dificultati tehnice, dificultati de
vizualizare si de identificare a apendicelui.
Tomografia computerizat a fost recent dovedit a fi un instrument sigur i de
ncredere pentru a identifica cu precizie modificrile apendiculare n apendicita
acuta (trebuie insa sa se efectueze cu un nivel de radiatii acceptat in sarcina) .
Analizele de laborator nu sunt de mare ajutor datorita leucocitozei (numar crescut
de leucocite marker de infectie) aparute in mod normal in timpul sarcinii iar
aceasta crestere nu trebuie interpretata ca un indicator clar de apendicita.
MANAGEMENT SI TRATAMENT
Timpul optim al interveniei chirurgicale s-a dovedit a fi sub 24 de ore de la
prezentarea pacientei, avand rol vital n reducerea att a morbiditii materne i
fetale cat si a mortalitatii. Intrzieri chirurgicale de mai mult de 24 de ore de la
momentul prezentrii au fost asociate cu perforatii apendiculare si implicit
peritonite de cauza apendiculara corelate cu pierderi semnificative fetale .
Utilizarea unor clase de antibiotice n timpul sau dup intervenia chirurgical poate
expune ftul la risc teratogen. Gentamicina i aminoglicozidele similare au fost
asociate cu nefrotoxicitate si ototoxicitate, n timp ce tetraciclinele pot cauza
decolorarea dintilor permanenti si malformaiile oaselor lungi. Fluorochinolonele
(ciprofloxacin, s.a.) pot provoca displazia cartilajului si artropatii la copii, deci nu
sunt recomandate n mod curent n timpul sarcinii.
n cazul n care apare perforatia apendicelui cu peritonit,antibioticele cu spectru
larg, cu acoperiri anaerobe, cum ar fi cefalosporinele ar fi indicate.

OPERATIE CLASICA SAU

LAPAROSCOPICA?
Sarcina nu este considerata a fi o contraindicaie pentru abordul laparoscopic
pentru apendicectomie. Cnd apendicita acuta la gravida este suspectata pe langa
consultul unui medic ginecolog este necesar si consultul unui medic specialist
chirurg.Chirurgia laparoscopic la pacientele gravide nu a fost larg acceptat n
trimestrul doi si trei ca urmare a ngrijorarii cu privire la efectele dioxidului de
carbon asupra ftului (in aceste cazuri se prefera ca in locul dioxidului de carbon
necesar insuflarii cavitatii abdominale sa se foloseasca protoxid de azot).
Cu tehnica mbuntit, chirurgia laparoscopica a demonstrat numeroase avantaje
fa de tehnica deschisa: scderea durerii postoperatorii, reducerea timpului de
spitalizare si risc mai mic de infectii postoperatorii.
Postoperator, mobilizarea precoce este indicata pentru prevenirea
tromboembolismului.