Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Anne Birch (1) Psih Dezvoltarii PDF

    Enviado por

    PavelMihaela
    38 visualizações8 páginas

    Título original

    Anne Birch[1] Psih dezvoltarii.pdf

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    38 visualizações8 páginas

    Anne Birch (1) Psih Dezvoltarii PDF

    Enviado por

    PavelMihaela

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 8
    Coordonatou coletisi Pathologie Peihologin ence © amit Bicinie * genteaa e potemict metvaje @ cute CUtecdundor peso mane, dar sees In coin soa domenis ete Tene, rest infra alee ene in cea ma mae parte {inv deve de vo speciale. (Celeess Pabologie tp propuro sole o inagie gene supra capone tran $2 ‘Sele test pont omer pikologe “hin marl 8 de nore I, comple rmuideipiors, coke def, aces ck eons fred since el gencra, ‘err evict Spor copay, car 3 Cinoares desl ae api ox epi ee local 4h colectia Pathologie ax apr: PSULOLOGIE COMPARATA ~Taay Malin, Aun Birch, PROCISE COGNITIVE ~Tony Main. PERSPECTIVE 1N PSIHOLOGIE — Alison Waddle, ‘Ana Birch, Tony Malin [BIOPSIHOLOGIE ~ Shei Hayward DIPERENTEINTERINDIVIDUALE ~ Ana Bir, Tony fa coletia Psthotone vor apres: PSIHOLOGIE SOCIALA Tony Malin (CERCETARE SI METODE STATISTICE ~Tory Malin, ‘Ann Bich Ann BIRCH PSIHOLOGIA DEZVOLTARII din primul an de viati pani in perioada adult Tradducere bx limba romani ‘de Leonard P. Biicearu EDITURA TEHNICA Bucuresti, 2000 Ami acuz piringii cdf nu mi-au fixet niciodaté standarde de valoare, pentru a putea sd mé revolt impotriva lor!" PERIOADA ADULTA [La sirial aestieaptot veg puta st 1) idemieati si discal wansformarle somatico psihologice care at oe intimal adolescents 2) evaluat opnilakemative privind factor care influcateezi personalitie 3dezvolare soils i timpul adolescent, 5) iscutacerutatele obtinutedint-o gama de sili empirce sup aspectloradslseentel, 14) evalua teorile gt stile deavolii i tansformarile din perionda adh tmpurie, mili stig, ') discutap impactal evenimentelor do via pailcuare to \impuladolescontei, de exemplu cdstoria, gia pSrinteaed, dior, som, pensionare, doa decesul ADOLESCENTA Putin poste viet do sent mtu in pons de vedere sexs grdoun capabi re. Casta 61, Pe Tide detinp ty casa eae rocerele de epoducere se matiizesod cate cuosett ca puberiae, Dog majorotn semeler do dette 252 psioLoGt DeZvOLTARUL evideate tn timpel pubertint sunt fike, epat_uansfrmael fo Fuctinarce cogitiv, th intractiunea socials, emoti si th singul propel persoane. Adlesoonya este c_petiaadi de decvolare mai Togs i este fo general defn ex period dela debut puberai pinkie aa ee olsen coe oprion de sic onfihile su sie G'Stnlex Hal prima persoand care a studi aolesceneta in mod Stine, 0 descend operinad daft si ste precum si Je mari ansfomii in plan Si, mental motional. Ino euent, imal pshologs sisicient si teoreticient pshavalich conn st Asarie afolescea et Bind 0 persis de aaiaie gaan, desi vole studi pe adolesceni tipi sugeeard ek acasth gia @ sWolsceniul est ager (Conger, 1977), kes . ea eo ros ile foe, dala oo Adsescenayparivada alts 253 Maturizarea timpurie si tirvie Ag om am mentions anterior, visa sae persanel tne siong i pubertte variaeh. Masrizateatinpurio st trie pares 08 pus cine potube THINTETE TEE Tog, a stat ius dee. BHtT a inp prezint 0 deals mal deveme Ipsec dane. ola. se avers $e tnt eu bal cre semua dru. Cares, ett posites uner difrenje de personae tuze babe cits se eal ota cae meet ae te al inamie_s_con Hy Sunt adept see Faw Gee ee eee ee ee tae ee es sh avast en bat fe cite pee uae aga ace SSH NOB SIS (Cen, 975). chap uee ‘dar pit ie, Impalas mal ads va- 1967) nal, fle patra apa {Ed #8 nu Se multe de imasinn ler conor, sun ind inaitrent imal dearganizate condi dese DS cel aa ae i em sunt prietencas ca eel de ase vss, comparaiy cu wena, BE Ferm lbs noo Sons fleck, 198), Tomi le St ast Sr eh de scenic pera elec ria eo i se senha Fils trie impr oe tts tina tape ceo, Ta Se i pepe sah fale ce step vista nbs pe ley seh ie sual see 284 _psudoLocia pecyoLTARu um se poate explic neasl transforma ide ce matrizarea timpuie ese fo med cet a favo bur Sect fer? St min i colabortori (983) indict erator acon important + adolescent mstriafi puri sunt_tinotar_pitre indivi de meee vst ses deg sxcietaten considert cB matrzares timpure este fa ‘onbilt bier, mesajle sunt ma} ambigue pens fame fn cazal ‘Sho, ijn fas isk Set eat pot de soca Pinte fte, matrzaron mpi pote terns 2 fa alte saa ral gel deolt Re de aceeagi vith i mal ple dect bai de Aces vst In soca nas, tele maturizat impai.pot de asometies, mal mulor conte de natura sexual cect sunt tia Identitatea in adolescent Erikson 1968, 1970) Posrvt Ini Erikson (1968), adolescent este stad de dezvol tare tn timp ciria individu i cautd o identtate (y. § Studi ‘rte adulte penta 0 deseroresumraa teorieidezvltrt in timpal isi, dupa Erikson), Cia consi dontitiv.confsia rou din Tingpul adolescentel ese onsideat de cite mul psiholgi ca find crizn dominant in tnteaea deavotare. Obiectival major al ‘olesceotul in ascest pion ose farmarea une identi eeu (ego identi), darsbile i sigue sav sifu sini. Tdenttatea eul se ei component mpactante: 1) un siz al wait saw acon inte prcepil sine: 2) usin al eontqaleat percepilor sine i iy 5) un sitll reciprocity nie propeie pxcepi ale sine 1 moduli eaze ete percept iniviul de lite celal Pentru a ajunge la un simy soereat al identi, adolescent fncearet ert or irk ae angaje in vounul Ast stud Gi valor stabil, aleperea cup, clsitovia sist de vik se Adolescona sporti dita 255 integer gan posh sna opis paan 9 slr jue [Byoul in dobthdirenunei identi ferme, confertbile $d rabile are ca reals die roel (ole-ditfsion), sa un sin confi despre ceea ce eso cine est un indivi, Presale pute nice dn partea pring $ lioea pot cau tndlui dezorienar Aispcareavind ca rezltat instrnarea ie sno ints de edie nomnae, In cazurile cle mai extreme sle dfn reluli, adeles- ceatil pot adopta 0 identiste ngativs, Convingi ca pot tai ew erie impuse de prin unsel se pote rive i st comport int-o manera inaceptai uh de perscancle care ocotese Opinie hi Erikson au la bx2k in principal observa clnice fcute att pe adolescent normal, eft pce eu ula Marcia (1966, 1980) Marcia a extns i apeofindat idle lui Erikson referitoare la Hentiaten adolescehtulu $i a identificat patsy tipuri de satu de Hota la adolescent + Difocione de identtate. Se earacteristct prin abeest an sor i indecizin eu privze la probleme de vn important cum et A optonile cevpationale dcologia eligi ‘+ Foreluderea identtii Stal saga niles der tates valrilo, dar umtrit mai dogeata de accepiarea ezitanch 2 valorilor celoriali (de exemplu, plat sau profesor), deedt de oputleautodeerminate (do exemipla,slegerea mbietelor de nivel A sau opfunile priviad loeul de munes, deoaese un adult i ‘Buiete le sunt deze), 4+ Moratoril. Crizs ve ieatate ecroms, lind un individ i reevalueaa valor i scopurile, dar are dificult tna Je duce la bun sft ‘+ Dobindirea idemiatit individ sax rezolvaterizele 53 Sau engajatferm tn valor) ratculae sau optuni de vist, de exeimplangajrereligioas su opiune profesional, 256_psvrotoau pezvounisit Mellman (1979) 2 studiat un grap de Dizbati amerisen eu vrs te [2 $124 de ath EL x descoperitexteolaunei tendinje legate de vars ia riport eu stansrile identifiate de Marcia. De sxeriplo, participant mal tine sunt clasifaf fn categoria celr care txpecmentezi dfuriunes de ‘ienttate sav forchria, im timp ce “fatcipani de la 18 ani In sus a fost clasifiat tn categoria color fare dobindese ident, Tous, statutal de moratoc ~ exiza ext ft n foot enfin doar lawn mumir foarte mic de paricipan, indiferent de vies or. Tentitatea la fem, [a o Torehare importants vid din ceretarea lui Melman gi din lel Toi rikson si Marla: Se poste Spune ei, asa cam adescor| sa fnlimplat in tesut, deevolarea ‘chaor exe standard In contrast cu dezvltres femeilor? Actas imagine a dezvoltel deni la fesc nv ete prea clad. Dei uncle ered au (nc si participa de sex eminin, se pare cl exist nsle rezuliate in favoucea identi birbaflor. Erikson arats ck feneite se deevols diferit deoarce cle igi amd dezvoliare ident tat pg la gsieapartoneol l ebro ya accepa gia cr fcupayie leva determina state social. Marcia (1980) admite 8 modell lui Eiko 9iabordnrosstatuula deitiii pot fi aplicate feweilr,vaviabil Stilurile parentale gi identitatea Pini joaed un rol seinniicatv a dterminarca perforant auolescenfior pers dobandiven uni sit al ideaistt drab st ‘netulbuet Su oil ch adolescent eare st sb adapta 5 preint§ O gam apis de probleme pabologce, au fost supusi mai degreba ‘eee parntale eau oni dekt aoe gt dragste (Rute, 1980), da portoulae sill de contol parental reprezinl un factor im Doran elajiaplrine-copi.O sera de studi a indieat urmatoarele: + Paring democratic, dar severi, au copit cae, cx alas: cont, pu 0 apesiné de sine inal sunt independents ncrezitri in fine Pari democrat ever. des expect dept tndmulu de & Adlescenssipevoada atts 257 tus dsl, fen de lw component ipl of ste pen roeéa esl (Edo, 198, Acs eaplai eto tls st npnoae pent dle care sbereacl manasa cogs sacl se pels pst i aun ropa evra pspeal snp ei ist mal alr aj ao abe Sx nda npr sion 9 oust svn Got lca motel pes sae pret, Adolescence a ‘rr san pin InopendenS im au ede de sin Sn hp or ster pl eee ‘spa Elder, 1980; Conger Peer, 1986. In genera, doveile cere mt asigut eo prin major ii conor ois en ma mul dae adlecea eas rst de ident serious, eq acs les poset aei mino (Fetanan Elis, 1990) Roar tarebice act Tere ales cen ise oe tal Hil (1993) sui Senta Fn nm “Alanson teal covet care creed non. slrior fale a5 cele wi sing al Meni, tap conclu eri ca iine rl provin din fara esos, inp ce tinest sar nose a si soil dent provin in fai carla Sigua lidar sun, independent nid shin (1995) tepuncalcl el eee ce fea din cereeares aces domeata ese fipl c& dervotare Hentai no epee un poses de sur aah of ul ca extn nolo de aolescen (cl putin pnd Js pevoada aussi) si depinde ia mare parte ines dings tery sree sche eae Doui opinii privind adoleseenta Opinia radigionala* Opin rains pint aolscny xe asen a ani peti ade de devo demise agate row. Adolescent 0 c= 262_psioLocia pezvourinat Coleman susine of tai acest tel factor pet contribu fa 0 pint exazerata apa sresull fmm asteptate in pevioada adolescent, tel ducind lao Hocura inte toc si cerca ‘Azsasa ou inssarna ca este doud wort wadionale nt aa nici o| alos, Probabil cea mai imporancl contibuieadusi de tceile fn sdiscuve este ween ea ele an asigurat un cara pent fntelegerea acelor adolesceni care au probleme, si mal multe informati despre cei cae apartingrupurilorminoritre, Refertor I terile meationate, (Coleman afin - ‘Trebuiereeunoscut fap ele sent acum inadeevate ta callie de fancamente poor inglegrea dezoltit une mari majority de adoescenf. Do fap, edolescona are nevoie de 0 ‘wore, nua stoma, oa normal (Caleman, 1995p. 61) BL crede ek 0. teorie contemporani visit cebuie st Incorporezereraltatele studiloremprie. Aspeete ale experientei adoleseentului Dezvoltareacogniiva In teorin dozvolr cognitive, Piaget (v. cap.3) a dent un now nel de gindse care apare in jurul pubertii—gtudirea operational formaid. Gindzea oprationl-formals, vA veti amin, nocest abil tatea de sationa absvact gi testa sistematic propoztit fir a face refers le obietele concrete, Ea est considerate cite Paget ca find un aypect important al dezolee! unas Potrivt fi Page, adolescent, confantat eu rezovaresunci probleme sinifice, ete apabil de un saionament pattie Tea unl game ample de aeromive ifr, precam side intlogeres substratu legi nice. Acca kansformare i aiadieaadoles cen» fat escriss ca o mute a acentuni de pe real" pe .po- Sib, Tog, multe studi au arta ek adovietagindice operational Adslewora sprit 263 se gee in cultura vesties numa fs o mindritats de adolescent, De cexemplu, Shayer si Wylam (1978), estind un eanton foarte lary do scolar din Marea Brito, au descoperitcé munai eprxinativ 30% diate adolesceni ou vista de 15 sa 16 ani aw achiziionat primate ‘pera formate. Prin urmae, se pare teria ui Paget muse aplich strict majoritii aolescenior. Este mai putin clarfapul ob tans- formarle cognitive semnifiatve apa in timpalanilr de aolescens, Procesele-de”gindire ale adelescentului devin mei_analitice 31 rellerse deci la india msi tiers Adolesconi utilize tenis ‘camplexe ca autore ale memories sunt mai capabili dante i ddezvolta siatgi de rezolvare a problonel, at academics et ia ‘port cu siuaile sociale Coretaren lui Keblberg asupea deevolri morals. cap.) a sas stent supra mec in eve transfor cognitive influen {ear rajionazestal moral i tinpuladolesentei.Valerile morale la copii mic dia saiul preconvensional sut in mod tpi Ieate de sursele exleme cum ar f palepele gi reeompatsole. La aivell ‘tdi convenjional, in adolescenta impure, ganditea morals ese ominad de intrest! pentu fami, socidate su standarde naflnale. Adoleseojii mai mari i mal experimental adult impel staiulpoteomentional(bnzat pe princi) in mod carcteritc ii taseash jedeafile morale pe cova oe le diceazs propria constinjs moralt. In general, studile au sprint din pin pina Tui Kohlberg conform careia o dati cu Toinarea tn vist Liner tind sf aligd velo mai inlte de rationament moral (Rest 1983) Relatileeu indivi de aceasi virsti Indivin de acceasi vrs jouct un rol imporsnt in sosializaren in peviada adolescents. Pe misurl ce tinei sunt mii pin in ‘Auenay de legiturle familial, ci devin mai spropa de indivi cw aveeasl vies. AceastiteodinfS a fost usta foarto clr in-an statiaefectuat de Sorensen (1973), 68% din esantonul si credea cd vabrile lor peronale erau fn acord ou cele ale majority adole-

    Você também pode gostar