Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Andrei Marga - Reconstructia Pragmatica A Filosofiei (Vol. I) PDF

    Enviado por

    roma_nia
    61 visualizações99 páginas

    Título original

    Andrei Marga - Reconstructia pragmatica a Filosofiei (vol. I).pdf

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    61 visualizações99 páginas

    Andrei Marga - Reconstructia Pragmatica A Filosofiei (Vol. I) PDF

    Enviado por

    roma_nia

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 99
    Sera Files este coodonats de Stefan Aoroaei ANDREI VARGA, proto doctor in logo nbsolt Facutata de stone ose ried Users -Babey Bova Cire era sale ~ acopennd nar do Chara grimul eat xia 1969) on Revolt ance7a a problemas majors ss Hoss contemporane mention omer Marcuse. Stuy eric (1980), Exerc de loge generals (1983) Cenoastre 3) sens. Porspecbve cnc asupra pozbuismu (1984) Acuna 1 tune in concep argon Mabermas (1985), Inoguene nhs conten Dorana (1988), Raponaltate comuneare, agumentare (1091). intoducers In Imoiadcona $i argunentare fosotics (1982), Explor in actuate (18, Vou Raconstucte pragmated 4 soba fost elabrat cus ral stag umat de autor la Woodrow Iiizon Intemabonal Cantar for Schotare (astington D.C), Edtura POLIROM, @- Copou ne. 3 FO: BOX 266, 660, igh, ROMANIA [Copyright © 1008 by POLIROM Co S.A. lag 1S8N- 975-565.061-1 ot 1) ISBN: 972-689-0446 fo. 141) Decerorea CIP a biotech Natonale MARCA, ANDRE! FRoconsiuctapragmates a Hesotel/ And Marga ~ lag, Porm, 1998 ‘vot: 21 en (Cotegum, Floto) isan o72ee00086 Vol. Recupert receptarespragmatismulu pragmatism pin la Perce ~ 1908 200 ISON: 072-689.041-1 cop: 165.74 141100) Peta in ROMANIA Andrei Marga RECONSTRUCTIA PRAGMATICA A FILOSOFIEI Volumut | Recuperari » Receptarea pragmatismului - Pragmatismul pana la Peirce POLIROM lagi, 1998 Cuprins Volumot 1 Cuvant inainte Introducere artes 1 RECUPERART Capitlul 1 Orizonturi pragmatice Capitola 2 Fundamente pragmatice Paste aha RECEPTAREA PRAGMATISMULUL Capitola 1 [Receptarea europeant a Ameri Capitola 2 Receptarea pragmatismulul in cultura romana Pasta aI PRAGMATISMUL, Capitola | Spiritul american au 41 ss 68 Capitola 2 Filosofia americana Mostenirea cresting Preluial puritan Impact empirismului Ds sl losofia revoluii americane ‘Transcendentalismul Capital 3 Premisele pragmatismulul Pragmatismal lui Kant, Pragmatismal lui Bain Pragmatismal natualist a lui Chauncey Wright Clubul metaiae Capitola 4 Realismul pragmatic al lui Peirce Imterpretilefilosofiei lui Peirce Evol ilosoie lui Peirce Confrunarea cu radia flosotics Formulacea maximei pragmatice Principia! pragmatsmulut Realism si pragmatism CCereetiri de matematic Construct abitectonicd a flosofie Revinuirea teoriei categorior Metafizica vole: Pundamenele semiotic Prapmaticisml Note m us hs bs 0 a 3 bs M0 M3 9 130 135 138 160 163 67 168 170 mm 16 ut Cuprinsul volumului al Il-lea Pars 4s PRAGMATISMUL (contsware) Capital 5 Pragmatismul lui James Capitol 6 Experimentalismul Ini Dewey Capital 7 Impaetul pragmatismulut Capita § ‘Succes ca actual a pragmatism Parca a Va RECONSTRUCTIA PRAGMATICA 4 FILOSOF Capitol 1 Argumentele pragmatismulut Capitola 2 ‘Strategl pragmatiste Capital 3 Reconsiderarea pragmatismului Capitola 4 Progmatismul eric Note Cuvant inainte Recomaraca pragmatic a lose! fst abot in 1991 incurs un stag ca felon In Nooo Wilson International Center or Sears (Washington D.C) Trea cae findatienere, pins alia storico-osfe, ded mat epare ponesl de vedere a unut pragmatism crite profit in scrieile mele Drecedete Incepind cv Ronalate comanicare.argumentare (1990) si Med logie yi argwnentoreflasfen (1992). Pinal volun se opreste dup preretrea pragmaismului i Pere, al does dcbuteazd co praproatistoul i James se Ince eu exploruca inplcair osteo sitematice ale pragmatism “cnerea deft plete yo letrd Inprompitts, asa la sub aspect informatie peal. 9 srerlor de back ale pragmaisuli,Folsese pet public) esp alfa ict 9 dnt diretonk ge specaistoe de a Wade Shon Comer petra encleele cod de cereae pe care mi lea oer Gratin en escape, de semen, eve Zlenek Dai. ictecar et aN Conta care m3 sen prompt eet c ccwmentr, sre asset tneas Fila Stubble, cars tea prviioat conga wo nea flee Liar of Congres Andrei Mere Introducere Exprimind o opine deta de aspindis in cultura curopeand. Heidegger considera pragmatismal ca 0 mentaliate Gipiok efei masinsmulus, care favorizeara expansiunea moderna tchnici fra ft in stare so Inelea Tne tmp a devenit mere mai evident cd pragmatsmal este o Hilosote ck aia aceast tlosfie poste expica si inflegetehiich, .wecum gi celle Dress amane, in catea de fats explorain elutm <3 tragem consecinte Tiosofice sistematice din aceasta staf Se poste tiesota portind de Ia interogatit foarte variate> Care este ravinen ef sau sensu unt sth de apr? Ce stim s.de ce imersine Timitaea cunmaseri de fre vax necundastere? Cam sa pute pote specific naa exislenei ee) Poenesc in eletile mc de I ete prvind eiterie si fundamental cationalitii cunotingeor saturn Sua inmltrit modelo de raonalizae ga diverificti experiemsior {le raionalizate propi lami msderne test, Cum ne organizamyrelaya et Stal ~ca un calel pentru a atinge un seop. a aplicare a une regi morale Saw dnd in considerare rte fi, sau alfel? Aceasta este una din ‘nenurratele trea ce suscitainerogagiprvinderiterile yi fase rationatiats scare se satis prin reflecteHlsofic. Tmerogapi de acest fel audevenit cute in contestlriturrior storie din Raat european, in cae se resimte tot ma pede neva net noi flsoti Este adevart ef fitosoia, ca discipling, au este de ajuns pentru a seins sori, dar tot att de adevdratexte ci firs ea mse poate atinge o sehimbare rational losofa meuia/4teusitele umane, mai evident in periade de reorganiatt Jn profuncime ale vif, Ea este 0 pate luni trite a viel umane yt 0 conitoneacd, Chia tranziia” istorch a societstior din Rasaital Europe fe fa tolaarism la democratic are nevoie, desigut de resursefinanciate 31 ‘ehnologice. de nine de schimbare iastiutional. Dar ea nue posit in abseniauneischimbii de mentalitae, de valor acceptate ale scien fap. de fisoie In ips uni noi Foo, forme tere ale hegelianisnuu cate au oferit portal ideologic al socialimului risieteaa, sau formele 2 ECONSTRLCTIA FRAGMATICK A FILOSOFEL degrada le ere, cae aliments sayonsieml evr gibi st “ple waco intletal socal une nok para Tumi ce it reid funder Trap cate 0 ape c8 neo de nad sal a filosofiei 7 : a Ae och a ls poste de np crcese content act imereae sent recor pinta saci amir Orca de loa aia In sae heglansnfralit ,t pe, arson ite, pose contac acven gia ont dei a tanto srt propor, nelle uno ener Ase, nce inated pei mat civ dn pc de ete nlc, ne a Shuaga paradox a cre nde Uibera In foten, tute, fe § involna,n oper se marae tran, Or ace fos one incompal eeadee uel so bea, cet dn stile clogs inane, dn auntie goscolege(nerpcaes cma ea esate 1 reali ole). din sume socelop (cedacerea sock I 0 ‘tloccl a Rls for occa) sump anopolgie om pets linia pesca una dept mine) stp et police (Conese er ie ptic x singe marmen ie dominate), Sin toute acest aumpth, agar, teva 9 dere pri dei tesco seg ins wih pl, npc aie! nd “ial eich, car, ote, korea gin ctr, pe ce, 2st, stan aean ta etna Un el regi ou tw aigeperrana soca enc perce, dari mic pe cea minimal agri mijonlr sive lope. Aa ‘lurtean produce, apo prmiunor nanciaoee se loi se Orava ia reali unane ices din acest eg ae de sab ela los a ars stlitan indmpad, in Europa de Es pe fonda rer arte Orci lb tonor bere, nace inte cle ma orate apna Sok ct ma al in cone eet de gmat es Git cesetod in Risril xtopesa ln dceile din arn ean tsp a eine casmeeor al asm sen. Dial ‘lerene in npn can, ent, n-advt, un saccesr Ince ce priveste perpetares regimalui de dicaurd i, in fond, subminarea prin Concecingele sale. 4 realitat umane. Piind acum filsofia pe care fore Considerabilecattt so fad oficial, instalind-o pan si in constiut,a¢ tea si stiruim, cu edtevadisocer, asupra naionalismuly La stil secolulu al optsprezecelea unele popoare era constiente in prving statulu, najonaltai chiar agin, dar in cele mai multe locur fu cra incl nationaliste."" Mai cu seamd in Europa occidental, unde ‘pate, contin naponal se devo cao luare in considerae 3 preocupare ‘de sine s unor society angate pe cala libertilor si propayri. Aceasta Tuare in eonsiderare 5 preocupare de sine capita © nou forms in conde ‘sboaielorincepute eu dowd tecole in ura si devine o ideologie ~ nao talisml. El poate f defini prin urmare, ca un sentiment de grup. eultvat lif, care pretinde 0 primordia, si ma presus de toate, loilitate a fieciri individ inditerent de alte atasamente si obliga ale acestuia, att fart de statul naiune In care el teiese, eat si fat de teoia in care este Conn aceastd pretenie. Din Earops occidental in care ajunge la Sniculare filosofied, nabonaismul se raspandeste tn Rasiritul european, tine invegistreazd schimbari importante -Nationalismul s-a nascut in Europa oceidentalé ca parte @ une tendinfe generale si cu semmificaie politcd, Deplasindu-se spre et, aecentul sau devine eulturl-tingvistie in Germania, revenind, ine 0 dai, la poiiedatunci cand teve din Germania in iil slavilor, turilor,romiilor $i maghiarlor"*. Conceptele de tradiie tle naionalismalt fuzionesza acum cu 0 Seam de .concepte locale” si Configureac’ 0 constelajieideologic8 cu particulartitiinconfundabile “Najonaismul din vest a apirut trun efort de a construl o naiune in fealitea poltct si lupta prezetulul, fra prea mare considerare sent ‘menialtatrecuulus, nationalist din Buropa occidental gi rsariteans au reat adesca din miturile trecuulu st iealurilevitoruluh 0 patie ideala tegats sins cu wecutl, lips de orice conexiune imediat cu prezentl si Asteplind ca aceasta sf devink cndva 0 realitate poltied. Astel ei erau Iiberi si o omneze ev tristuri pentryrealzarea cirora mu aveau respon Sabiltatea imediatd, dae care au inluenjat imagines pling de dornte a patna, in crs de nagtre, despre sine si misiunea sa." Aste, spre deo- Sebite de naionalismul occidental care este oriental spre progrest! si propl- sirea in eadreledemocraticecucerit,najonalismulrisiitean se orienteaz3 tot mai mult spre delimitare si speciicare, cultivnd un pretins specific” si tiincindu-se Int-un exlusivism care izoleazi. Cupola ideologid a acestei “ ECONSTRUCTIA PRAOMATICA A iLoSoret ‘orient este o fllosofie tot mai sumard a istoreiavind ca termeni central poporul Volk)" si .misivnea” lui storied, ce sacriied democratizarea ‘modern. .Mesianisnul nu poate fi egaitarst; el pretinde dreptri pent lun popor ales, Vouk, mu penta individ sau ctifean. Aces concept de Volk este in practic ttaitar. Elreprezint un grup care are storie, caractersii ‘ajonale, cultura, dreprri si misiunea sa. El ate de indeplint aceasti mmisune deoarece 0 seama de legi concepute vag (date de un Dumnezeu, ‘storie, maonale) -0 ce. Individl, ca membrual acest comantt-popor, ru ae storie, nu are caracterst, drepuri aa mai departe, ca ale sale Eleste un Voiks-genosse ghidat de voina poporulut; iar dact se opune, ei este consderat de majoritatedrept un tid. Experientaultimilor ani, @ tranziii” din Rasiritl european, a pus i mai cla in lumind opacitatea najonalismului résdritan la democratic. in rmomentlin care in ceas parte a fui a deschis o nou sansd de noire !nsitutonal, democratizind gi recunoscind individul drepturile lier ‘agile fundamental, fra de eare nu este posta modernzarea, nationalism substiuia veritabila problema a democratizati eu inwweares de pericole Imaginare, in raport cu care democratizacea ar fo qtradae” El anzajea «in nou forte consierabile peneu deziniormare, deformarea reali s sulivares unui comportament, si chiar a uni tip uman. Il puter num al etnoceniistlui cirua ie potrvesc in cea mai mare part caactrele ‘Mentiieate de cercetiri recente. ,Najionalstl.. este etnocentistl $1 sutoraianul. Desgut, el este critica strdiilo,suspicios fal de intenile lor, dspretuitor fa de obiceurile si convingerile lor, nedorind sa pasrere teins contact eu ei, eonvins de nevoia de a-i mentine sub control ew for rlltara superioara i, astel plin de 2el in apérarea puri s independent uyuni sale. Dar najionalisol este atl inclinat s4 pease greseala le roprit sit concetten, mai ales la minortiile rasile gi relgiase, El este igor desavarit Imaginea sa a umanitit este colorad ch neincredere, invidie 5) resentment. Strins conrolt el insusi, el cere cu deviant care sfideazt varie convengionale si fie sever pegepsit. El crede cf numai sutoriatea puternied poate restrdnge impulsanarhic al omului, Admirk ‘iderit autocratic i pare si aha o neve imperative supuntunor fig sutoriare foarte puternice. In genera, el este de acord in mad obsesiv retemileconradictori st atonae ale auoriii externe. Este rigid, Ingust laminte si dogmatic. Transpirs ama ost, Este interest mai mult de ‘eed ce ute decit de oeea ce iubest, interest mai mult sb se proejeze pe sine decit si se exprime pe sin. El evtd introspect si este neineresat de txplcatit«pstologice» ale actiunii umane. Toate opiile sale par si ie Imanifestirstereotipe ale unor alendr si insecuritit prfune. Accasts insecuritate trebuie 4 deriva din difculatea sa de a se adapta la ce {ele soviet, pe care el propra-zis mu le-aintrioizatnicoat. 91 din Feprimarea impulsurilor sale agrsie si ertie. Pe sur, nationalist are tun ego sab.” [Nationalism i orice forma, nu este 0 manifesta de suprafah i mii ‘un comportament marginal, Proporile sale de astirt denotd este wn fenomen structural, ancorat in inlregi viziunt ale culturi moderne Petsstenga sa in timp, ferstema la schimbii, altri de maznitudines impuctolui su, nu ar putea f expliate doar prin eficaiatea unui aparat tcucational 5 de propapand oret de important este acionea acess. Ei {ine eh indoiala, de jusiicar eoretice § deo intreagd Mlosofe, ste de full inregisrats reactivates faptic, dincolo de pretemii demagogice, @ pationalismulu rsirtean la democrtizes Obstacle pe care elle ries din nou astzl in fa democratizari si acjunile sale de peicitare a unes fase istorce singular de a democratiza Europa strabitt odimioard de Seizium si conflice side a regis fundamentele democratic si unfiatonre ale culturit europene, aceste obstacole ne solcita 32 sondim mat adine esorurl si tesrscle natonalismulu asiitean sei chum alterna Tn cle ce urmeara oi caracteriza pe seurt suse sale losofice principale ‘Acestesurse se afl in filosofaistoreh, Pentru a marca ruptur pe care parva lor a prodgus-o in sinulflosoier moderne a storiel este uta © Simpld rememorare. Se pot delimita, cb relatva usuring, in succesime fellectir filsofice asupra istorei tei mari etape: imterpretareateolopic finalist a istorei, cae std pe puternice asumptit in ceea ce privente fontologia umand Gaure care exisenja unui seop final al istorie): inter pretatea critica isforil, care std pe asumpia Uni rajiunii umane, ce ste ath ea sistem de refering in slecia i evaluareafapelor; intrpreares ieologic aitorie, care aservste seriereaitriel vederilor particulare ale tun grup. Lisim ia o parte prima eupi,iniueat ea nu are 0 lepaturs iret cu sursele najionalismulu, A douaetap care este de mentonat cx tun reper pen specifiare, o repezintksuperatiy, in epoca nasteri filo- Sofie ayionalisteaistorei, Kant. Autor celebrelor Critic, care ay ads le Congtiga de sine lumea moderna, a considerate tora este indispensabils ely ce reflestenns cu privie Ia cauzire rational a viet. Mai mult, a2 % RECONSTRUCTIA PRAGNATICK A FILOSOFEL ‘cum serierea istoriei devine carb in lipsa une filosofi, filosofia rimne goal in lips cunoasterit istorii". Pentru Kan, ins’, cunoasterea istorii ‘sa, pe scurt, storia, desi ramaine cunoastere a individual ma era deloc oar 0 inregistrate a individual feu comparait pe mari sp nicidecum Ia a cere din now istoriculuis4 subordoneze fptele unui pretns sens universal sabilita priori, Kan are in vedere un . El eredea, in mod gresit,c4pragmatismal nu poate expiea Dbiccivtatea sine. Ce ar spune Ins ast, cind a devenitclar cl abia Dragmatismul poate explica aceast obiectivitate? La réndul lui, Blaga (1946) vedea in pragmatism mai molt ceva negatv,oflosofie care exalt lature practca a sinei", cae delageacd shina de glogica si valorile ei intrnseei"™. Darce ar spune Baga cind ar vedea cl exact iniunirul filosfii care seal laura pracic8 a guinpei” s-a dezvolat cea mai puericd sink eoretied& timpulut nostru? Sau c& pragmatismul ca filosofie nv are nieidecum dreptconsecinjé doar 0 civillzatie tebncd, ci gi una moral”? Opinile asupra pragmatismulei se explict si prin nivelul cunoasterit sieraturi pragmatismului gi, desigut, prin 0 seam de influente europene. (Ce sa injeles ins prin pragmatism in cultura roming? Este de observa ~ ‘mai cu seam atuncicind se evalueazdattudinea eulturi romaine fat de pragmatism ~ 4 mult vreme la noi, rai ales in flosofie, prin pragmatism fa ineles 0 metodé dea transa probleme flosofce prin pista consecinielor practice 310 reducere a adevirlui la uilitatea lor. Mircea Florian (1913) ‘odes in pragmatism, evident simpli .animtelectalism yi retaare logics", Minai Dragomitescu (1915) reduces, adincinderoarea, la .dorniasuce- Sulu cu orice pre, setea de putee, de dominayle cu dept si fra drept™, fon Petoviei (1923) i atribuia, tot gresit, .acordarea de puter nemasurate ‘nizuinelor ving sireducerea la nimica a faculait restrictive gi indru- fmatoare a ineligenfei”®. Ei sunt, vizibil,prinre cei care au profiat 0 ‘ertaila prejudecats in privinga pragmatism. A exist, desigu, si 0 tbordare diferité a pragmatismului, care it plaseaz incepind eu Mircea Djuvara (1908), pe fondu alimentuuifiosoie speculative, al une ntexi tradi filosofice”, abordare continual, aliuri de Nicolae Tatu, Petru ‘Comarnescu, print flosofi, de Alexandru Posescu (1943), care nu a ajuns ins domiatS, Abia recent, in urma studiului opeei lui Peirce, 2 inceput si se modifice injlegerea pragmatismul ‘Se poate spune: pentru Mirces Djuvara, la incepul secoluui ~ vind fn vedere flul patrnderi Ii James in Europa -, era inck o jusificare foarecum obiectiva $4 considere pragmatsmul drept dect s3 se impute pragma- tismalui american aceasta optics. Ca adevr store, pragmatism, asemenea tuturorcurentelor de doctrna filosofic, ese intrnaional in originle sale sis im ceea ce priveste succesul shu contemporan, ca reat la idealism in alte de idealism, a provenit dn ani "60 si 70 ai secolui al XIX-ta."* Dar nu numa sub aspectul orginit flosofia pragmatismului este inter- natonalé” Si semifiaja sa ete de aceast anvergur, cic pragmaismul f deschis nojorizonuri pent filosofia ins Pragmatisnul fost aticulat in America, dar avind in urmi o lungt radi In filosoia universald. Aci, In sens lrg, de la grei pn tn zor pocii moderne, cuentul pragmatic a cus nelntrerup. Ideea homomen Sure, de ort oft, considerarea nomial atermenlor ca prescurtini” rs ECONSTRUCTIA PRAOMATICA A FILOSOFIEE ale reali, privirea empirist a cunoastesidrept .putere". explicarea dlarwinist a evolu prin selectia organismelor adaptate la mediu, recu fowsterea kaniand @ neh «rafiuni pragmatic”, accent positivist pus pe Cunoastera sinifie a naturi,teneia Kantian @ inerenei nei componente transcendente in cunoastere~ cel puinacestea jn de curent, Dar ,formarea progmatismulut a ato istorie, iro pare a acest istorii este neindoielnic {in rezultat al clmatulu neletua $3 rediuulineonjurtor socal in care fel 4 nscut”, Acest cma, dace sa descriers et mal suecint, 2 fst funul In care prevala citarea de soli utile, care reprezenta, de all, rmesajl prinipl al poritaniloritinerani in colonile americane, ce invita ‘ammeni sf cunoasea ceea ce este util penta ei” tn mod interesant $i specific Lari Not, «in fegstura, complica din punct de vedere teoretie st ‘aed din punct de vedere practic dot etca protestants si inreprinderea Capitalist liter, ig America, euncajerea will a semnifiat mjloae pentrs fmbele ~ pietite 54 prosperiale™. Privirea cunoasteri prin prisma con- secinjelor a devenit devreme nucleul nei intnse organizari a viet spiritual, dat 91a villi practice din Lumea Nowa, 51 miezlfilosofiel sale reprezetaive ‘Aceash ilbsofie contin linia reflectet din géndirea moderad sopra propisii si progresuui in organizatea vieiioamenilor, pe fondel une: eac{ianifrmalise™ Pragmatismul a fost cea mai important replied. Ia Concepia despre progres 2 secolului al XIX-ea, intemeiath pe asumpti precumn earaterul de lege general al inant progresve privitea acacia ‘G4 necesitate ilorici, snterpretarea ei ca obiectivarea a unai spe et “ceasth revolt provocat metodele de eereetare in aceste domenit: mal Drofund, ea 8 acuzat veiunen secolului al XIX-lea asupra reali care sted asl de metode, 8 a fost formalist: arbiteas, abstact a prior Ss arificial mecanicits, In contest, concepia aniformalists a reali fnformatd cum era de rafinamente ale evolujoaismulul darwinian, 9 fost dinamict, organics, materialist, procesiva si puernic istrid."* .Revola ‘antformalst",oarecum imanentlvieji americane, a cipitatexpreseflo- Sofied cureni in pragmatism, Acesta arculeard o perspectivd conform ‘tea gdirea are sens acional ; teoile sunt ipoteze de luc suscepibile fie testate prin consecinele lor pentru camenitaflatinsituait date de ‘ia; sdealrie sunt goale dact nu sunt puse in legiurd cu miloaeele ‘isponbile gi aegis de realzare a lor; realitatea nu este ceva dincolo de fexperinja camenilor, cite face o dat cv aciunea lor efectva: omol este 0 fing care poate edie, prin intligent st acyine, medi su de vig; ‘instep fin de acest medi de vai gi trebuie concepute prin raportare la ‘evo oamenilor. ‘Se recunoase fecvent ck pragmatsml exprimi via americand, dar me totdeauna este limpede sensulaceseiexprimar. Bertrand Russell de pil, ‘4 susinuttezaechivalen dintre pragmatism gi un soi de .comercialism™ (Cele dovl calii pe care le consider in mod superiati important sunt iubitea de adevir si iubirea aproapelui nosiru, Eu gisese cH iubirea de adevir in America ete obscurizat de comercialismul a cirui expresie filosofed este pragmatismul iar iubtea aproapeui este pista in catuge ‘de moralapuriand,” Faimosul filosof englezaatins astfel un nery sensibil fl culturit americane. El s- fut, tebuie adaugat,exponentul punctulu de ‘vedere care a adupat cele mai multe neinelegeri si prejudecii in privina acestuia gi, in particular, a pragmatism, Cel earea formula ,principalpragmatsmulu™, celebra ,maxima prag- rmatca”, Peirce, si chiar cel care la consacrat tn filosofie, In incepatul Secoulu, James, au expus geneza pragmatsmului fd sil lege strict de viata americand, Dewey, in schimb, a prezetatpragmatismel mai reflex, congtient de contextl stoic a cru expresie a fost. Lewis Mumford a plecat de aii sa privtpragmatismul ca expesi a stadilui in care America fese din ,Epoca plonieratuli", ce g-a gsi forma In opera li Emerson, gi pigeste pe calea industrialist. .Dact se poate reconstrui Nowa Anglie ‘in Emerson, s-ar putea, cred, resiabill marle siturl ale Amerci pio- hiratlu g industrializdri din opera peagmatistilor, pionieratul mai ales la James, industrials! la marc stu dscipol Dewey." Preocupat de con- ‘extualizarea pragmatismutui, Mumford I-a legat stins de biografia Tui James. Pragmatismul arf ibatar nei componente personale, icity sat putea ridica la anvergura unei adevirate fllosoi, capabile 34 deplpeascd Contestele, .Se cau in van in pagiil lui James 0 Weltonschauung, dar se reglsese o excelent prvire asupra Americ, Ela avutideea dup care Dragmatismal ar fi efectat o risturmare in filosofie: dar acesia a omordt uma ceea ce era deja mort, rajonalismal aca, fk suport, al teologilor Sau idealism vacant al idealiloreate au ales s¥ asume filosofia lui Hegel, fra storia concretd care fi df acestela un cooinutrajonal.”” Versiunea ‘lima a pragmatismului clasic, wintrumentlismel” lui Dewey, este si ca felativizt, prin contexualizae, si pust pe seama_.industralsmuli” “nstrumentalismal” ar fi .crislizat, tn form filosoficd, una din marile " ECONSTRUCTIA PRAGMATICS A FILOSOFEL achizti ale stint si tehnologiet moderne: respectul pentru gindirea ooperativs $1 pent activitatea manuald ~ experiment $i inovatie ~ in idarea gi controarea acesta proces". a aceste dout interpretiri a reationat deja Dewey. Argumentele s sunt solide st demne de lua in seamd. Replicind ecivalrit ruvoitoae a pragmatiemuli cu un soi de -comercialism”, Dewey arita pe drept cd 4) sin sereile Iu James si e0 at mai mol, in serie li Peirce confor. miata cu standardele menalitiii,comercialiste™ este mai curind eriatd ‘i respins explicit, decitimbratigati; b) privireaconvingerilor prin risa onsecinjelor lor ae aspecte evident benefice, flcind sf furioneze -iubitea de adevie” si wivbitea aproapelu” si descurafnd asfel dogmatism fecal lui major ~ intolerana; c) pragmatism prea gi duce mai departe © tragic inaugurat de Bacon ~ pragmatics si experimental ~ chiar in rmomentul in care im Anglia ea cunoaste 0 eclipsd: d) dacd este sd se ‘evalueze rezltatele pragmatismului in planul civiltaiet pe care o face posiill, aunei este de obserat ca ,Statele Unite nu sunt nea flcute: ele fu sunt un fae incheat cares fe categorie stabil”; e) pragmatism este legat mai curdnd de un idealism genin al eredinel in vitor, In experimental condus de inteligené, in comunicarea cuncasteri, in drepturle omului simplu de a imparts fractelespiitlui™®. Replicind, apo, consideriiiplind de ncingelegere a pragmatismalui «a simplé exprese a unui context pasager din istoria americand, Dewey @ aritt concludent cA: a) pragmatsml, inclusiv prin James, a fost mai rind eaciv la cntextulgeneze sale det tanspunerea paiva acest by emergenga dint-un context anumit neste ceva specific pragmatsmul 10 caracteristied, probabil, a oicteiflosfi; c) pragmatismal ofera, in ‘Apt, 0 ilosoe. deca unui univers care nu este inchis g tabi, ce este Inc, sub anumite aspect, nedeterminat si in curs de a Se face, care este aventuros gif implied pe to ce se afl in ef, prin aetune sl convingee, in Droprile sale peicole, ar putes apare domnului Mumford drept un loc ‘oman luigi ar fi recunoacut ea Welinschauung. Dat eineva care nu 4 sudiat cu destld rbdare pe James pentra a invlja cum aceath idee este {esutd fn abordarea ruturorproblemelor specific, de Ia voinga de a cree, Ia Pluralismul siu, de la empirismul stu radical, la idele sale morale si Feligoase, mu aajuns depare in cunoasterea lui James." CChiar dact +a inalat dint-un context ~ gi nu se putea altfel, pentru ‘motival simplu cl orice Mosofie renull dint-un context ~ pragmatismal 2 exprimat mai mult decdt comtextul, si anume, 0 experienitistoried. De aceea, discuta in jurul uj are osemnificje sports, Ea angajazd ineviabil ‘America $i experienia ei istoricd. ,Flosfia din sptele democraie ame: ‘cane a secollui al optsprezecelea a schimbat in acelat fel lumea ei. in sceast decbatere asupra pragmatismulu insicvilizaia america este la jlecatl. Este filosofia pragmatics jusiicare Ingelitoare $i pervert 3 celor mai rele element dint-o business civilization? Sau este ea o expesie autenicd a idealism dinamic a lui the American way of life?" La alternativa aceasta, foarte bine formulat rspunsl este inemeiat pentru s doa soluie. Argumentele sunt diferte nu numai de aseriunileflosfiei prapmatismulu, ci side inevitabill ,prealabil” ce tine deistora spiritual Americans, pe care pragmatism se clades si pe car, in aclasi ‘comin, cape un sistem de refetints impli. ingucul succes evident in lle moat al filosoilor iui Jefferson, ‘Emerson i Wittman este pragmatism Ibi William James Jon Dewey." Tard o judecatt care gi a2i ar pulea si aparé exageraé avind in vedere ‘imaginea dominant asupra pragmatismului ca filosofie a unei business Ciulistion. Dar, lao cetceare precish $1 adincité a istorii gindir ame- Ficane, toemai aeast judecata e cea care se confirma. Vea sh ne opttn ‘mai iti supra concept lu Jeerson, unul dint luminigti grandiog in aclas timp, personalttea care a marcatcel mai mult fundamentle police gi intelectuale ale Americ Unul din fiptele de importanys fundamentlé ale istorii moderne este rmarearezistentd in timp a democraiei americane,wfint-o lume ce este gata ‘i recurps, de fecare dat, penta solujia la probleme sale politice si ‘economic, la dictatura, a fora mlitard, la poletata, la chmag\ colrate- democraia americand 4 dovedit o extraordnardvitalitate. Deoarece ea este rigid sau dincolo de imperul schimbirii; deoarece princi sunt destl de lpi pentru a permite alternana gi ajustareainguntul inl raditionale de guvernare ;deoarece ea a mentinutiealul popo- ee coopereazd sub instiujile libere, democrajia americand 2 supraviquit gia prosperat justfcind mereu credinja Tui Jefferson e un ‘poporinformat si intligent poate si vtea sisi elaboree propria slvae. "= Jefferson reprezintk mu tum un moment al istorci politic, csi undl al ‘storie ideilor. Pujine personaliii sau legat numele de Infptuiri de fasemenca anvergurd in organizare institwionalé i chiar mai putine de Vizuni cu atfel de obiectvariimpunitoare, Or, aceasta viziune a alimentat ” ECORSTRUCTIA PRAGMATICK A FILOSOFEL cu forta une tradi verificale filosofia pragmatismului sau, altel spus, pragmatismul $4 constiuitavind-o ca reper implicit. ‘Ni este vorba in opera [ui Jefferson de o create in sfera ieilor. Ea a reluat eile Binecunoscute ale iluminismului european gi, mai ales, ale Iiberalismului ce- coneretia, pe cate le-a,transmutat” pe terenulorgani- “ani jutidicpoltice a unui now stat, Jefferson a preluattezele liberalism pe latura practic, plecind de la newile mediate ale edifierii Americ ca Stat independent, De aceea, .peniru al injelege pe Jefferson, trebuie si apreciem ceea cl precede ; pentru evalua tebuie si luim inconsiderate pea ce a urmat™®. Filosofia ssi, ma ales, nuceul ei, flsofia politics, se AN incorporate in institute principale ale Ameriii. a este 0 Mlosofe politics de orientare pragmatics, ce justified 0 guvernare ea abordare prag- ‘atic a problemelor umane, in sensul ed ideile sunt privite prin prisma renuatlot. plesind dela repere morale. .Sursa final a eredine police Tus Jefferson este de gsi in itorialegaliii. Ca jurist, ela conceput statu priottar din punct de vedere juridic, incluzand cenunjarea la anumit

    Você também pode gostar