Proba Borelli-Oleron

Prezentarea succinta a probei, inclusiv analiza psihologica a itemilor.

Mentionarea ctorva rezultate ale adaptarii si aplicarii acestei probe la populatia de elevi hipoacuzici din
Cluj-Napoca.
Cuvinte cheie:
perceptie vizuala, spirit de observatie, memorie imediata, perceperea si reproducerea structurilor si
succesiunilor spatio-temporale, organizarea logica a materialului memorat, atentie concentrata,
coordonare oculo-motorie, achizitia conceptului de numar

1. Introducere
Aceasta scala a fost elaborata n scopul examinarii copiilor cu deficit auditiv. O prima evaluare a
scalei a fost facuta n 1954 pe o populatie de copii surzi. Versiunea definitiva a lucrarii contine acum,n
afara unei revizuiri a etalonului pentru copiii surzi, un etalon pentru copiii auzitori. Ac 232j919c
easta extindere a cmpului de aplicare a scalei vine sa raspunda cerintelor practicienilor att din domeniul
medical, ct si din domeniul educativ. Aceasta scala este un test nonverbal de dezvoltare aplicabil la
vrstele mici pentru care, dupa cum se stie, probele de acest tip sunt putin numeroase.
Desi poate fi aplicata la toate categoriile de copii, este n special utila pentru cei cu probleme de
comunicare (orice ntrzieren dezvoltarea limbajului) la care aplicarea testelor este mai dificila. S-a
constatat ca, subiectii care n mod obisnuit refuza sau au rezultate foarte slabe la probele verbale sunt usor
de antrenat n rezolvarea acestei scale.
Scala nu necesita, datorita specificului continutului sau, recurgerea la utilizarea limbajului oral si
elimina dificultatile legate de comunicarea instructiunilor (prin apelul la sarcini relativ simple si prin
recurgerea la ncercari preliminarii).
Autorii acestei probe au elaborat un etalon pe o populatie de copii auzitori. Acest lucru este
considerat util pentru raportarea rezultatelor individuale ale copiilor surzi, fapt care permite aprecierea
gravitatii handicapului lor. Exista de asemenea un etalon elaborat pe o populatie de copii surzi care permite
situarea subiectului n interiorul grupului sau (aprecierea gradului deficientei) ceea ce este mult mai util
pentru interventia de specialitate: psihopedagogica, psihologica.
n examinarea copiilor auzitori scala are aceeasi utilitate ca orice alta proba de
performanta. ntruct permite compararea rezultatelor obtinute n situatiile verbale cu cele nonverbale, este
un sprijin valoros pentru realizarea demersurilor de diagnostic diferential.

2. Consideratii asupra valorii si utilizarii probei

2.1. Borelli (1951) a cercetat geneza operatiilor logice la copiii surzi cu vrsta 5-8 ani. Constata ca
nu exista diferente semnificative ntre capacitatile logice elementare ale copiilor surzi si auzitori. Autorul
arata ca "limbajul ar interveni ca element fixator al proceselor, contribuind la constientizarea lor si dndu-le
mai multa stabilitate si eficacitate; la nivelul operatiilor formale ale gndirii rolul limbajului creste
considerabil".
Testul Borelli-Oleron se ncadreaza alaturi de testele Kohs, Labirintele Porteus, Scala GraceArthur n grupa testelor de performanta. Datorita introducerii unor probe diverse, studiul detaliat al
performantelor fiecarui subiect la acest test este deseori o contributie la fel de importanta ca si rezultatul
global. Este primul test neverbal etalonat pentru copiii surzi francezi n anul 1974. Testul Borelli -Oleron a
fost aplicat n Italia de Ferrara-Mori (1963) la 86 de copii surzi cu vrstele ntre 5 si 9 ani. Utilizarea scalei
pentru examenul copiilor auzitori se ncadreaza n aceleasi perspective teoretice si practice ca ale oricarei
scale de performanta. Acest test permite realizarea unei comparatii ntre rezultatele obtinute de catre
subiecti n situatiile verbale si respectiv nonverbale ceea ce are utilitate ca element de diagnostic diferential
(Borelli, 1960).

Vernon (dupa Preda, 1973) afirma ca testele de performanta comporta "o parte notabila a factorului
k (spatial care este asociat cu factorul mecanic m)". Se face apel n special la aspectele vizuale ale
proceselor functiilor cognitive: perceptie, memorie si atentie. Pe baza testului se pot cunoaste calitatile
gndirii subiectului: plasticitatea, rapiditatea, claritatea gndirii, consecventa riguroasa, caracterul critic al
observatiei. Rezolvarea testului implica si aptitudinea tehnica care are urmatoarele componente principale:
dexteritatea manuala, perceptia spatiala, gndirea tehnica (Rosca, 1972). Scala este sensibila la aptitudinea
de a percepe si analiza forme, marimi, distante, ritm, la nsusirea notiunii de numar, a reprezentarilor
perspectivei si a cunoasterii schemei corporale. La rezolvarea testului si aduc contributia factorii
nonintelectuali: emotivactivi (atitudini fata de sarcina, perseverenta, motivatie) influentele culturaleducative. n rezolvarea acelorasi sarcini contributia factorilor de personalitate variaza de la un om la altul.
La unii, functiile psihice implicate se organizeaza, se structureaza n mod adecvat sarcinii, asigurnd astfel
reusita chiar si n conditiile unor aptitudini mai modeste. La altii, insuccesul, n pofida factorilor intelectuali
mai dezvoltati, se datoreaza autoreglarii-autocontrolului, organizarii-planificarii, motivatiei-orientarii
deficitare a personalitatii (Kulcsar, 1974).
2.2. Autorii recomanda folosirea unei anumite tehnici n cazul copiilor auzitori sau cu un nivel al
limbajului care le permite ntelegerea indicatiilor verbale foarte simple, care sunt prevazute n test.
O alta varianta este cea destinata lucrului cu copiii cu probleme de auz sau cu cei care au o
grava ntrzieren domeniul comprehensiunii verbale. Trebuie mentionat ca cele doua variante difera foarte
putin una de alta, materialul si demonstratiile destinate ntelegerii solicitarilor probei sunt aceleasi.
Instructiunile verbale, aplicate chiar si n cazul copiilor cu deficit auditiv, sunt menite sa creeze o
atmosfera ct mai apropiata de situatiile de cotidiene.
3. Structura scalei de performanta Borelli-Olron. Analiza psihologica a itemilor
PROBA I

Reproducerea pattern-urilor de cuburi

Proba I solicita punerea n lucru a capacitatii de perceptie spatiala, orientarea n spatiul
tridimensional, spirit de observatie, operationalitatea conceptului de numar, reprezentari mintale
reproductive si anticipative, memorie vizuala de scurta durata, atentie concentrata, coordonare motorie,
punerea n lucru a lateralitatii si a schemelor motorii deja formate.
PROBA II

Manechin
Proba II solicita atentie concentrata, spirit de observatie, stapnirea schemei corporale, achizitia
structurii perceptiv motrice de forma, rationamentul prin analogie, discriminarea identicului de simetric,
lateralitatea.
PROBA III
Incastre
Proba III solicita achizitia structurii perceptiv motrice de forma, observatia, organizarea spatiului
apropiat, imitatia motorie, capacitatea de analiza, sinteza, comparatie si transfer a experientelor
asemanatoare, reprezentare anticipativa.
PROBA IV
Puzzle

Proba IV solicita achizitia structurii perceptiv motrice de forma, organizarea spatiului apropiat,
orientarea n spatiu plan, operatiile gndirii (analiza, sinteza, comparatie), observatia, reprezentari
anticipative, memorie vizuala si tactil-kinestezica.
PROBA V
Cuburile Knox
Proba V solicita perceptie vizuala, spirit de observatie, memorie imediata, perceperea si
reproducerea structurilor si succesiunilor spatio-temporale, organizarea logica a materialului memorat,
atentie concentrata, coordonare oculo-motorie, achizitia conceptului de numar.
PROBA VI
Desenarea figurilor geometrice
Proba VI solicita coordonare oculo-motorie, achizitia structurii perceptiv motrice de forma,
cunoasterea figurilor geometrice, organizarea spatiului grafic, lateralitatea, discriminarea simetricului de
identic, perceperea pozitiei si orientarii liniilor drepte, curbe si a unghiurilor, comparatia.
PROBA VII
Constructii din cuburi
ProbaVII solicita transpunerea figurilor din plan bidimensional n plan tridimensional, perceptia
structurii, a configuratiei si a dimensiunilor, perceperea relatiilor dintre elemente, atentie distributiva,
coordonare oculo-motorie, reprezentari mintale reproductive si anticipative.
4. Investigatii realizate cu proba Borelli-Oleron pe populatia romneasca
4.1. Elaborarea etalonului orientativ
n anul 1976 a fost elaborat un etalon orientativ de catre Elena Pop, n cadrul cercetarii realizate pentru
elaborarea lucrarii de licenta.
Subiectii cuprinsi n cercetare au fost 261 de copii de ambele sexe cu vrsta cuprinsa ntre 4 si 9 ani,
dintre care 137 deficienti auditivi si 124 auzitori. Subiectii deficienti de auz proveneau de la Centrul de
Reabilitare a Auzului si Limbajului, Cluj-Napoca si scoala Speciala din Satu Mare. Subiectii auzitori
apartin scolii Generale Nr. 17, Cluj-Napoca.
4.2. Investigatii recente
4.2.1. Testul Borelli-Oleron a fost aplicat n anul 1998 de catre studentii anului III Psihopedagogie
Speciala. A fost investigat un lot de 48 subiecti dintre care 16 subiecti frecventau Centrul de Recuperare si
Reabilitare a Auzului si Limbajului iar 32 subiecti frecventau clasele I si respectiv a II-a din scoala de Surzi
nr. 1, Cluj-Napoca.
Repartitia subiectilor n functie de sex : 29 baieti si 19 fete. Repartitia n functie de media pierderii auzului
este de 70 - 120 dB, ceea ce corespunde deficitului auditiv sever, respectiv profund.
Consideratii privind efectuarea probelor de catre subiecti
Prima proba implica realizarea unei constructii din cuburi pe baza unui model tridimensional
prezentat de catre examinator. n urma aplicarii probei se poate afirma ca, n general, elevii nteleg relativ
usor instructajul pe baza demonstratiei efectuate de catre examinator fara a necesita multe semne ajutatoare.
Copiilor le place sarcina data, cei mai multi sunt nerabdatori sa nceapa constructia cu cuburile. Uneori, au
tendinta sa nceapa prea repede rezolvarea, fara sa astepte expirarea termenului destinat expunerii
modelului. n astfel de cazuri este necesara temperarea lor si directionarea atentiei spre modelul expus.

n ceea ce priveste performantele executiei, cei mai multi subiecti obtin rezultate bune (scoruri
medii si superioare) terminnd constructia naintea expirarii celor doua minute alocate fiecarui model. S-au
remarcat cazuri de subiecti care recurg la scheme de explorare, respectiv scheme motorii de constructie,
bine puse la punct. Astfel, acesti subiecti numara cuburile situate n plan vertical si orizontal, spatiile libere
etc., att pe constructia model, ct si pe propria lor constructie, comparnd tot timpul modelul executat de
ei cu reprezentarea mintala a figurii de pe plansa expusa anterior. Cel mai mare procent de esecuri se
constata la ultimele modele, care de altfel sunt cele mai complexe.
Exista si cazuri de copii care nu sunt suficient de atenti la figura prezentata, sau care prezinta slabe
capacitati de memorare si reprezentare vizuala, acestia nereusind sa-si aminteasca modelul care trebuie
executat. Printre cauzele esecului putem enumera: explorarea superficiala a modelului, probleme de
concentrare a atentiei, de memorare. De asemenea, exista si subiecti la care pare sa primeze bucuria jocului,
acestia construind propriile modele din cuburi, total diferite de cele prezentate, nentelegnd sau
nerespectnd instructajul.
La unii subiecti se constata o slaba inhibitie de diferentiere a stimulilor. Ei manifesta tendinta de a
repeta unul sau doua modele. Mai exista un procent de subiecti, destul de redus, la care se observa lipsa
motivatiei, neimplicarea n sarcina, enervare sau refuzul de a continua.
Erorile cele mai frecvente sunt lipsa din constructie a unuia sau mai multor cuburi, asezarea lor
altfel dect n model, mbinarea defectuoasa a cuburilor, si mai rar, executia altei constructii.
A doua proba, cea de asamblare a manechinului, place mult copiilor. Multi subiecti au tendinta sa
se apuce imediat de lucru. La aceasta proba instructajul pare aproape inutil, copiii ntelegnd imediat care
este solicitarea.
Rezultatele obtinute sunt superioare mediei, subiectii termina lucrul cu mult nainte de expirarea
timpului limita, fapt care atesta o cunoastere relativ buna a propriei scheme corporale.
Printre erori se remarca: mbinarea defectuoasa a segmentelor (datorate lipsei de atentie sau
grabei); inversarea minilor sau a picioarelor (neconsolidarea lateralitatii, dificultati n perceperea formelor
de detaliu, comparatii defectuoase, neatentie, lipsa de motivare); mai rar au fost observate absurditati n
asamblarea manechinului - inversarea minilor cu picioarele (slaba cunoastere a schemei corporale).
Proba a treia, cea de ncastrare se dovedeste, la fel ca si instructajul, a fi cea mai dificila.
La plansa B, de incastru (compusa dintr-un patrat si un triunghi, ambele alcatuite din cte doua
triunghiuri), mai frecvent este realizat patratul unde copiii observa modul de mbinare a triunghiurilor. Mult
mai dificil este incastrul triunghi unde se observa mai greu modul de asezare a pieselor componente. Multi
copii aseaza n mod eronat una dintre piesele triunghiului n contur, ncercnd apoi sa introduca fortat a
doua piesa, desi este evident ca nu se potriveste. Unii persista n aceasta ncercare. Dificultatea mare a
acestei probe este data de asemanarea de forma ntre conturul incastrului si elementele mobile ce trebuie
asamblate, diferenta este doar la nivelul dimensiunilor. n consecinta punctajul obtinut la subproba B se
ncadreza n tipul inferior mediu.
La Plansa C de incastru (o cruce compusa din doua dreptunghiuri si doua patrate, respectiv un
patrat compus dintr-un patrat si patru triunghiuri) rezultatele obtinute sunt relativ mai mari dect la plansa
B. Nu sunt diferente relevante ntre cele doua figuri ale plansei C. Confuziile ntre piesele celor doua
modele sunt rare, din cauza ca diferentele sunt evidente. De obicei subiectii prefera sa nceapa cu crucea
ntruct aceasta pare a fi mai usor de executat. Numarul cel mai mare de erori apare la figura "patrat",
datorate asemanarii de forma dintre contur si piesa mobila pe care copiii o introduc gresit ncercnd apoi sa
forteze introducerea celorlalte piese. De remarcat ca cele mai rapide executii sunt cele n care subiectul
ncepe prin a aseza una din piesele triunghi n mod adecvat, ceea ce l ajuta la sesizarea logicii dupa care
este alcatuit incastrul. Dintre subiectii care au obtinut scoruri mai mari la aceasta proba, unii ncearca
asamblarea pieselor mai nti pe masa si apoi n contur sau schiteaza cu degetul pe masa conturul pieselor.
Acest fapt semnaleaza implicarea reprezentarilor anticipative, precum si a factorului tactil-kinestezic.
Esecul la aceasta proba denota achizitia incompleta a structurii perceptiv-motrice de forma. Contrar opiniei
autorilor testului, consideram ca plansa B prezinta un grad mai nalt de dificultate dect plansa C, fapt

ilustrat de scorurile obtinute de catre subiecti. Explicatia ar consta n asemanarea mare a formelor - att a
pieselor mobile ntre ele, ct si a acestora cu conturul - n cazul plansei B, ceea ce i deruteaza pe copii.
Proba a patra, puzzle, este proba cea mai dificila a testului, ceea ce coincide cu opinia autorilor.
Majoritatea subiectilor obtin la aceasta proba rezultate inferioare mediei. Instructajul nu pune probleme
deosebite, probabil din cauza asemanarii cu proba anterioara. Subiectii iau n considerare doar asemanarea
de forma dintre piesa si locul gol, ori concordanta dintre dimensiuni, ceea ce denota o slaba capacitate de
reprezentare anticipativa, incompleta achizitie a conceptelor de forma si dimensiune. Uneori copilul aseaza
n mod gresit prima piesa ncercnd apoi sa le aseze pe celelalte n functie de aceasta. Acest lucru denota
rigiditate si probabil dificultatea de a-si reorganiza schemele motorii. S-au ntlnit cazuri n care subiectul a
ncercat sa introduca piesele prin lovire, sau sa le puna n pozitii absurde.
Proba a cincea, cuburile Knox, este mai usoara dect proba anterioara. Instructajul pune uneori
probleme, copiii nu nteleg de prima data ce au de facut. Primele trei serii, n care se folosesc doar trei
cuburi, sunt, n general, corect executate de subiecti. Dificultati mai mari pun urmatoarele opt serii,
alcatuite din cte patru cuburi, si , mai ales, seriile de la final, care implica mai multe loviri ale cuburilor.
Esecul constatat la aceasta proba poate semnala atentie deficitara, cmp restrns de actiune a memoriei de
lucru, incapacitatea de a reproduce structuri spatio-temporale, de a respecta ordinea si succesiunea. Pot sa
apara greseli din caza unei motivatii insuficiente, sau o antrenare n sarcina realizata doar pe parcurs. Au
fost remarcate cazuri de repetare a unei serii anterioare.
Proba a sasea, cea de desen, este o proba de tipul "creion-hrtie". Multi dintre copii deseneaza n
graba, ceea ce duce la erori. Diferentele dintre primul si cel de-al doilea desen nu sunt semnificative, deci
nu se poate remarca un efect pe termen scurt al antrenamentului asupra reusitei. Desenele mai reusite sunt
primele care corespund primelor figuri geometrice achizitionate de catre copii n ontogeneza (cerc, patrat,
cruce). Cele mai mari probleme le ridica realizarea stelei cu patru colturi, posibil datorita problemelor
legate de perceptia unghiurilor, multe la numar, de desenarea lor, de mbinarea corecta a elementelor si
orientarea adecvata n spatiu. Semnaleaza o coordonare perceptiv-motorie precara.
Proba a saptea, consta n constructii de cuburi pe baza plansei model. Rezultatele la aceasta proba
difera. Ultimele figuri ridica dificultati datorita numarului de cuburi sau structurii complexe a constructiei.
Se remarca deficiente n perceperea corecta a pozitiilor, a asezarii cuburilor n plan apropiat sau mai
departat, sau n ntelegerea relatiilor dintre elemente. Exista cazuri n care copilul nu intuieste existenta
"cuburilor ascunse" situate n planul din spate, care nu apar n figura. Acest fapt denota slabe capacitati de
reprezentare, respectiv de utilizare a generalizarii, precum si lipsa experientei concrete n acest gen de
activitati (absenta perspectivei spatiale, dificultati de depasire a datelor perceptiv-directe, intuitive,
dificultati de reprezentare a gestalt-ului). Exista copii care pun n lucru veritabile strategii, ncepnd
constructia sistematic (fie din plan ndepartat, fie din fata), numarnd cuburile din figura si din constructie,
prin raportare permanenta la model.
Din comportamentul subiectilor pe parcursul probelor se pot desprinde trasaturi temperamentale si
caracteristici ale stilului de munca.
4.2.2. Elaborarea unui etalon orientativ recent pe populatia de elevi cu deficit auditiv din ClujNapoca
n anul 2000, cu ocazia elaborarii lucrarii de licenta, Eva Laszlo, a aplicat proba Borelli-Oleron pe
un lot de 70 de subiecti cu deficiente de auz din Cluj-Napoca, dintre care 18 subiecti frecventau Centrul de
Reabilitare a Auzului si Limbajului, 12 subiecti de la Gradinita si scoala Speciala pentru Surzi numarul 2,
40 de subiecti frecventau clasele I-IV de la scoala Speciala pentru surzi numarul 1. Toti subiectii examinati
prezentau hipoacuzie profunda bilaterala de tip neurosenzorial, media pierderii auzului fiind ntre 100-120
dB.

BIBLIOGRAFIE
1. Anca, Maria, (2003). Metode si tehnici de evaluare a copiilor cu CES. Presa
Universitara Clujeana.
2. Borelli, M. (1960). Echelle de performance Borelli-Olron. Paris: Centre de
Psychologie Applique.
3. Colin, D. (1991). Psychologie de l'enfant sourd. Paris: Masson
4. Fraser, B. with the Course Team (1995). An Introduction to the Hearing-Impaired
Child. University of Birmingham.
5. Kulcsar, T. (1974). Inteligenta scolara de limita. Teza de doctorat. Universitatea
"Babes-Bolyai" Cluj-Napoca.
6. Kulcsar, T. (1980). Lectii practice de psihodiagnostic. Universitatea "Babes-Bolyai"
Cluj-Napoca
7. Lepot-Froment, Christianne si Clerbaut, Nadine (1996). L'enfant sourd;
communication et langage.Bruxelles: De Boek Universite.
8. Lewis, Sue with the Course Team (1996). Language Acquisition in HearingImpaired Children. University of Birmingham.
9. Preda, V. (1973). Valoarea si limitele testului Kohs. Lucrare de diploma.
Universitatea "Babes-Bolyai" Cluj-Napoca.
10. Rosca, Al., Zrg, B. (1972). Aptitudinile. Bucuresti: Editura stintifica.

Testul WISC-R
Cuprinde
- zece probe obligatorii
- dou probe suplimentare
1.Proba de informatii generale
Se incepe cu itemul:
1--subiecti 8 ani si cei suspecti de intarziere mentala
5--8-10ani
7--11-13ani
11--14-16ani
Daca raspunsul la intrebare nu este suficient de clar este permis sa se spuna:explica mai
bine.
Daca un subiect de 8-16ani obtine maximum de puncte la primii 2 itemi,se acorda
maximum de puncte la itemii precedenti.In caz contrar,se aplica itemii descrescator pana
subiectul da doua raspunsuri consecutiv corecte.
Notare:se acorda un punct pentru fiecare raspuns corect.
Nota maxima:30 puncte
Nr
1

Itemi
Cum se numete acest deget?
(se arata degetul mare).

Rspunsuri acceptate
- deget mare(dac subiectul spune unu
spunem da, dar care este numele
degetului )

2
3
4

Cate urechi ai?

Cate labe are un cine?
Ce trebuie sa faci ca sa fiarb apa?

Ce animal ne da lapte(sau unc)?

6
7

Cum se numete puiul vacii?

Cate zile are o sptmn?

8
9
10
11
12

Care sunt cele 4 anotimpuri?

Care e luna care urmeaz dup martie?
Cate obiecte sunt intr-o duzina?
Cate obiecte sunt intr-o pereche?
La ce servete stomacul?

13
14

16

Ce era Valahia?
Cte kg sunt ntr-o ton?
(cte capitale are o ar?)
Cine a descoperit vaccinul contra
turbrii?
De ce uleiul plutete pe apa?

17

Ce este un barometru?

18

Pe ce continent se afla China?

19

Ce este un an bisect?

20

Unde apune soarele?

21

Care este nlimea medie a unui

adult?
Ce sunt hieroglifele?

15

22

- dou
- patru
- o punem la foc
- o nclzim
- o punem pe aragaz
(- sau orice rspuns care arat ca apa
trebuie nclzit)
- vaca, oaia, capra(sau orice animal ce d
lapte comestibil) (porcul)
-viel
- apte(dac subiectul spune 6 spunem
s numere toate zilele)
Subiectul poate s nu le spun n ordine
- aprilie
12
2
- s digere hrana
- s stocheze hrana
- s primeasc alimentele
- s transforme alimentele n lichide
- s dizolve alimentele
- o parte(regiune) a rii noastre
-1000 kg
(o capital)
Pasteur
-

pentru c e mai uor

nu e att de greu ca apa
e mai puin dens
apa e mai grea
msoar presiunea atmosferic
indic ce fel de timp va fi: dac va fi
cald sau rece(atenie s nu fac
confuzia cu termometrul)
- Asia
- n Orient
- Pe continentul asiatic
- este unul la 4 ani
- un an care are o zi n plus
- cnd februarie are 29 de zile
- la vest, apus, asfinit
- dac arat: Da, dar care este numele
acestei direcii?
- orice rspuns ntre 1,65-1,75 m
-

scriere veche egiptean

23

Ce se srbtorete pe 1 decembrie?

24
25

Care e capitala Greciei?

Ce distanta este intre cel mai nordic si
cel mai sudic punct al Romniei?
(sau ntre Timioara Constana)
Din ce materie principal e fcut
sticla?

26

27
28

Care sunt apele ce mrginesc ara

noastr?
Ce determina fierul sa rugineasc?

29

Cine era Einstein?

30

Din ce e fcut betonul?

scriere fcut din desene, simboluri, un

fel de limbaj
- inscripii egiptene
- OBS: subiectul trebuie s identifice
hieroglifele cu o scriere pictografic
sau simboluri desenate, chiar dac le
asociaz cu grecii sau alte popoare)
- realizarea Marii Uniri
- dac spune c e o sarbtoare naional:
Da, dar ce se srbtorete n acest
zi?
Atena

nisip, siliciu
roci cristaline
cuar
OBS: dac spune var sau sod
spunem:Da, dar din ce alt materie
principal?
- Dunre, Prut, Tisa, Marea Neagr
- oxigenul, oxidarea
- o reacie chimic
- umiditatea aerului
- combinarea cu aerul umed
OBS: dac subiectul spune aer, ap
spunem: Da, dar ce exist n aer, ap
care determin fierul s rugineasc_
- fondatorul teoriei relativitii
- a descoperit fotonul
OBS: dac spune savant sau fizician
spunem: Da, dar pentru ce este el cel mai
cunoscut?
- ciment, nisip, pietri, ap
OBS: trebuie numite minim trei
componente

2.Completare de imagini
In fiecare imagine prezentata lipseste o parte esentiala.Se cere subiectului sa o indice
verbal.

Consemn:Iti voi arata cateva imagini din care lipseste o parte esentiala.Priveste cu
atentie fiecare imagine si spune-mi ce lipseste.
Timp de prezentare:20 sec.;oprirea probei dupa 4 esecuri consecutive.
Daca subiectul numeste subiectul desemnat sau o parte care nu se afla in afara
imaginii,se spune:ce anume lipseste?.
Notare:un punct pentru fiecare raspuns corect.
Pn la 8 ani
1. Exemplul (pieptene) - dinii
2.(vulpe).- ureche
3.(mn)- unghie, lac, oja de pe unghia de la degetul mic
4.(femeie)- gura, buzele
8-16 ani
5.(pisica)- mustaa
6.(brbat)- scara
17.(foarfece)- urub
7.(oglinda) - reflectarea ppuii
(dac spune ppua spunem :Arat unde)
18.(urub)-, linia crestat,
fanta urubului, loc pentru
urubelni
8.(ceas)- cifra opt
9.(scrin)- mner
10.(curea)- guri
11.(vesta)- butoniere
(dac spune nasturi spunem :arat unde)
12.(biat)- brara ceasului
13.(elefant)- laba piciorului
14.(scara)- o treapta
15.(ua)- balama
16.(fata care fuge)- osete

19.(fata)- ureche
20.(carte joc)-un romb central
21.(vaca)- inta copitei
22.(termometru)- mercurul
, alcoolul din fiol
23.(casa)- umbra copacului
24.(telefon)- cordon care
leag receptorul de aparat
25.(profil)- sprnceana
26.(umbrela)- spie interioare

3.Asemanari
Proba se oprete dup 3 eecuri consecutive. Prin ce se aseamn.....cu.......?Ce le
face sa fie putin la fel?
Notare:2-1-0 puncte
Daca raspunsul se considera a nu fi clar,cerem subiectului sa explice mai mult.
1*. roatminge
2*. lumnare-lamp
3. pian-chitar
4. cma-pulover
5. pisic-oarece
6. mar-banan
7. bere-suc

11. metru-kilogram
12. manie-bucurie
13. primul-ultimul
14. munte-lac
15. 49-121

8. cot-genunchi
9. foarfece-tigaie
10. telefon-radio

16. libertate-dreptate
17. sare-apa

Se acorda ajutor pentru itemii 5 si 6

Notare:itemii 1-4.....1-10 puncte
5-17....2-1-0 puncte
Nota maxima:30 puncte

exemplu de 2 puncte.

Anexa
Nr. item
1
roat-minge

lumnare-lamp

pian-chitar

cma-pulover

pisic-oarece

mr-banan

bere-vin

Rspuns posibil
1p. - sunt rotunde, se rostogolesc, au forma unui zero,
au circumferin
0p. - sunt sferice(Q), sunt din cauciuc(Q), n ambele
este aer(Q), au aceeai form(Q)
1p - lumineaz, se aprind, sunt pentru lumin, te ard
dac le atingi, se utilizeaz noaptea
0p. fac foc, nuntru trece electricitatea, avem nevoie
cnd citim(Q), pot provoca incendii(Q), sunt ambele
decorative(Q)
1p. sunt instrumente muzicale, se cnt la ele, au
coarde, au acorduri
0p. fac zgomot, sunt din lemn, au cutie le fel, cnt
1p. se poart, in cald, ne protejeaz, haine, pentru
mbrcat, sunt din estur
0p. sunt de mrimi diferite(Q), pentru a iei
undeva(Q)
2p. animale, mamifere, fiine vii
1p. fug, au urechi(coad, musti, etc.),au vd n
ntuneric
0p. mnnc carne, pisica mnnc oareci, au aceeai
culoare a pielii
2p. fructe
1p. desert, alimente, se mnnc, au coaj, cresc n
copac, au vitamine
0p. culoare, au o coad, sunt galbene(Q), pot fi
mncate de insecte(Q), sunt rotunde
2p. buturi alcoolice, alcooluri, buturi fermentate, te
mbat
1p. buturi(Q), se beau(Q), lichide, buturi care se fac
din plante(Q), fluide(Q), buturi tari(Q), buturi pentru
aduli(Q), se servesc n baruri, ambele sunt tari
0p. sunt n sticle(Q), sunt periculoase(Q), au gusturi
diferite, se fac din struguri

cot-genunchi

foarfece-tigaie

10

telefon-radio

11

metru-kilogram

12

mnie-bucurie

13

primul-ultimul

14

munte-lac

2p. articulaii, ncheieturi, partea din mijloc a unui

membru; doup oase care leag altele n membru;
prile mobile ale corpului; loc unde se
unesc(articuleaz) dou oase; ambele se ndoaie
1p. fac parte din membre, sunt pri ale corpului
nostru(Q), cotul l ndoim i genunchiul de asemenea
0p. se mic(Q), sunt n raport unul cu altul, fac s
funcioneze pri ale corpului(Q), e un membru al
corpului(Q)
2p. ustensile de gospodrie, sunt din metal, obiecte
metalice, ustensile de menaj
1p. instrumente de menaj, pentru buctrie, ustensile
din oel, servesc la buctrie(Q), cnd sunt din fier
strlucesc(Q)
0p. au o coad, unelte(Q), sunt fcute din acelai
lucru(Q), strlucesc(Q), sunt tari, sunt utile
2p. mod de comunicare, mijloc de transmitere,
transmit voci, servesc pentru a lansa mesaje ..
1p. pentru a chema, s ascultm, se poate vorbi
nuntru, emit sunete, vorbesc i ascultm, pentru a ne
informa, merg cu electricitate, se poate vorbi de departe,
servesc pentru a emite(Q), sunt inventate de om
0p. fac zgomot, vorbesc(Q), mijloc de audiie(Q), se
poate vorbi la telefon i radioul vorbete, se poate
asculta(Q), sun, telefonul vorbete i radioul la fel
2p. etaloane, uniti de msur, instrumente de
msur, elemente ale sistemelor de msurare
1p. uniti(Q uniti de lungime i
greutate),elemente de msur, se msoar cu ele
0p. un anumit fel de a msura, pentru lungime i
greutate, se utilizeaz n calcul(Q)
2p. sentimente, emoii, stri emoionale, stri psihice,
reacii emoionale, stri de spirit, sentimente opuse
1p. reacii(Q), ceea ce simt oamenii, atitudini(Qtemperamentale), expresii ale feii, caractere(Q), ceea ce
ne anim, dou moduri de a ne exprima, dispoziii
0p. stri temporare(Q), opuse
2p. extreme, poziii extreme, poziii ntr-o serie, locuri
inverse, limite, dou capete
1p. poziii, opuse(Q), n ir sunt terminaii(Q), legate
de ordine, clasament, locuri(Q)
0p. termin primul sau ultimul, cel mai bun i cel mai
ru, numere, numerale ordinale(Q), clasificri(Q), la
nceput i la sfrit
2p. forme de relief, caracteristici geografice, aparin

15

cifrele 49-121

16

libertate-dreptate

17

sare-ap

topografiei terestre, locuri geografice, forme ale naturii,

peisaje naturale, termeni geografici, au origine natural
1p. dou elemente ale pmntului, elemente naturale,
fac parte dintr-un peisaj, sunt(au) resurse naturale, e
natur(Q), locuri pe hart(Q)
0p. fac parte din lume, n aceeai regiune, se pot
vizita, mediu(Q)
2p. ptrate perfecte, au ca rdcin ptrat numere
impare sau numere prime
1p. sunt numere impare(Q), nu pot fi mprite la 2, 3,
4, au rdcini ptrate(Q)
0p. numere prime, divizibile prin 7, au mai mult de o
cifr, sunt produse(Q)
OBS: dac subiectul d un rspuns de 1p. spunem:
Care e cellalt motiv pentru care numerele 49 i 121 se
aseamn?
2p. valori sociale, idealuri, noiuni abstracte, concepte
filosofice
1p. drepturi(Q), fac parte din democraie, sunt legate
de independen
0p. dou legi, sentimente, dou elemente de care
auzim la tribunal
2p. compui chimici, dou lucruri indispensabile
vieii, necesare pentru a tri
1p. dou elemente naturale comestibile(Q),
ingrediente, dou substane utile omului, conin
elemente minerale , le mncm zilnic, pentru buctrie
0p. se ia sare din ap, componente ale mrii, elemente
minerale, se pot mnca, sunt n natur, le folosim(Q)

4.Aezare imagini
Itemul exemplu:iemul 12.
Esuarea la un item:permiterea subiectului de a aseza imaginile inca o data.
Oprire:dupa 3 esecuri consecutive
Subiectii de 8 ani + cei mai mari cu posibil retard mintal :itemul exemplu si apoi
itemul 1.
Subiectii 8-16 ani : itemul exemplu si itemul 3. daca esueaza i se aplica itemul
2, apoi 1
Esec:daca a ratat ambele incercari.
Cartoanele se prezinta dupa ordinea indicata pri cifrele 1,2,3,4.Se
corecteaza dupa tabel.Se noteaza timpul.Dupa itemul 5 exista bonificatii.

Consemn:Aceste imagini povestesc o istorioara.Ele nu sunt puse in ordinea

corecta.Incearca sa le pui in ordine astfel incat sa povesteasca o istorioara cu
sens.
La primii 4 itemi se acorda ajutor indicandu-i ordinea corecta,iar de la itemul
5 nu se mai acorda ajutor.
Limita de timp:indicata in tabel.
Notare:2 puncte pentru itemii 1-4........prima incercare
1 punct pentru itemii 1-4..........a doua incercare
itemii 5-12........3 puncte.......limita de timp
2 puncte........bonificatii
5.aritmetica
Inceperea probei:copii 8 ani si cei mai mari cu posibil retard mintal
itemul 1...........8-10 ani
itemul 5...........11-13 ani
itemul 8............14-16 ani
Daca un subiect de 8-10 ani obtine maximum de puncte la primii 2
itemi,se acorda maximum de puncte la itemii precedenti,in caz contrar,
se administreaza itemii precedenti in ordine descrescatoare.
Oprirea probei:dupa 3 esecuri consecutive
Problemele 1-5 sunt citite de examinator
Problemele 16,17,18 sunt citite de subiect de pe un carton.
Notare:1 punct.......raspuns corect
punct......pentru problemele 2 si 3.
Nota maxima:18 puncte.
8 ani
1.Se plaseaza cartonul cu 12 copaci
Daca numara corect 1-12,se trece la proba 2.,daca nu,se numara pentru
el cei 12 pomi cu 1/sec. inainte de a trece la itemul 2.
2.I se da un carton alb si i se spune:ia acest carton si ascunde toti pomii
in afara de 4.
3.Se lasa cartonul alb:acum astupa toti pomii,in afara de 9.
T=30 secunde
4.Lasam cartonul alb si cel cu pomi in fata subiectului si spunem:
daca se adauga un copac la fiecare capat al sirului de copaci,(aratam
cati copaci vor fi in total)
T=30 secunde
4 puncte
5.Maria are cinci poze. Ea ia una dintre ele.cate poze mai raman?
T=30 secunde
R: 4
6.Ion are patru lei,mama ii da inca doi.cati lei are?
T=30 secunde
R. 6
7.Cate jumatati are un mar?
T=30 secunde
R. 2
11-12 ani

8.Alin are opt masini,a mai cumparat sase.cate are in total?

T=30 secunde
R: 14
9.Un baiat are doisprezece mere,a mancat cinci.cate au ramas?
T=30 secunde
R: 7
14-16 ani
10.Daca un creion costa opt lei,cat costa trei creioane?
T=30 secunde
R.: 24
11.Cristina,Maria si Silvia au castigat cate noua lei.Cati au in total?
T=30 secunde
R: 27
12.La un magazin erau 25 de sticle,s-au vandut 14.Cate au ramas?
T=30 secunde
R: 11
13.Un muncitor a fabricat 36 de piese,a facut 4/zi.Cate zile a lucrat
pentru a le termina?
T=30 secunde
R: 9
14.Daca tu cumperi doua duzini de creioane cu 45 de lei duzina,
cati lei primesti din 100 de lei?
T=45 secunde
R: 10
15.Patru baieti aveau 72 de lei.I-au impartit n mod egal ntre ei.Cati lei
primeste
fiecare?
T=45 secunde
R: 18
16.Citeste problema cu voce tare:
un camion consuma 12 litri de benzin pentru 60 km,cat consuma pentru
100km?
T=75 secunde
R: 20
17.Daca trei pachete de bomboane costa cinci lei,cat costa douazeci si patru?
T=75 secunde
R: 40
18.O esarfa care costa 32 de lei este vanduta la solduri cu mai putin de
din pret.Cum nimeni nu o cumpara,vanzatorul reduce pretul la .
Cat costa earfa dupa a doua reducere?
T=75 secunde
R: 12
6.cuburi
Material:9 cuburi rosii pe doua fete,albe pe doua fete si alb cu rosu
pe celelalte.
11 cartoane cu modele.
Itemul 1......8-16 ani
Itemul 3......daca copilul de 8-16 ani reuseste din prima incercare,
se acorda puncte de la 1,2.daca greseste,la des. 3 se
acorda a doua incercare.
Oprire:dupa 2 esecuri consecutive
8 ani.......desenele 1,2,3.
8-16 ani.....desenele 4-11.

Notare:desenele 1-3..............2 puncte pentru reusita din prima,

1 punct pentru reusita din a doua.
T=45 secunde
Desenele 4-11.............4 puncte-model corect in limita
+3 puncte bonificatie.
0 puncte pentru performanta partiala
sau incompleta.
Nota maxima:62 de puncte.

7.vocabular
Inceperea probei:subiecti sub 8 ani sau PRM
Oprirea probei:cinci esecuri consecutive
Consemn:o sa-ti spun niste cuvinte:asculta cu atentie si spune ce
inseamna fiecare cuvant.
Notare:
1. dop
2. ciocan
3. benzin
8-10 ani
4. caramea
5. camion
11-13 ani
6. lene
7. librrie
14-16 ani
8. furios
21 rivalitate
.
9. locomotiva
22. a restitui
10. briceag
23. a oblitera
11. gingie
24. combustibil
12. pietri
25. a sechestra
13. fabula
26. biografie
14. contagios
27. a insinua
15. spion
28. iminent
16. cptueal
29. apogeu
17. gustos
30. cronica
18. ginere
31. polemic
19. citadin
32. pertinent
20 .valid
8.ansamblare de obiecte
Materiale:5 cutii cu bucati de obiecte;o foaie cu modul de prezentare
a pieselor.
Item exemplu:mar.

Spunem:daca bucatile sunt ansamblate corect obtinem un mar

Se trece la itemul:2........fata...........120 de secunde
3..........cal............150 de secunde
4.........masina.......150 de secunde
5..........fata............150 de secunde
Notare:2.....pentru numar de ansamblari corecte 2 puncte(pentru reu-sita rapida).........elementul 3,la fel.
3,4....nota e corespunzatoare jumatatii numarului de ansamblari
corecte + 3 puncte bonificatie pentru reusita rapida.
9.comprehensiune
Inceputul:se foloseste itemul 1 pentru toti subiectii.
Oprire:4 esecuri consecutive
Consemn:se citeste fiecare intrebare rar.Anumiti subiecti pot avea
dificultati in retinerea intrebarilor in ansamblu.E permis
sa se repete intrebarea ,sa se modifice sau sa se prescurteze.
Intrebari:
1. Ce trebuie sa facem cnd ne tiem la deget?
2. Din ce motiv avem nevoie de poliiti?
3. Ce trebuie sa faci daca vezi ca iese fum din casa vecinilor?
4. Ce trebuie sa faci daca pierzi mingea (cartea) colegului tu?
5. Ce trebuie sa faci cnd un biat mai mic vrea sa se bata cu tine?
6. Ce faci daca gseti portofelul cuiva in magazin?
7. De ce este mai buna o casa din crmid dect una din lemn?
8. Care este avantajul casetelor in raport cu discurile?
9. De ce este bine sa existe persoane care controleaz carnea la abator?
10. La ce servete publicitatea?
11. De ce sunt nchii rufctorii?
12. De ce trebuie sa punem timbre pe scrisori?
13. De ce spunem ca e bine in general sa se dea bani unei organizaii
de ajutor dect ceretorilor?
14. De ce e bine ca alegerile sa se fac cu vot secret?
15. De ce spune ca trebuie sa-i ii promisiunea?
16. De ce este obligatoriu sa se asigure automobilele?
17. De ce sunt alei parlamentarii?
Notare:fiecare element notat cu 2,1,0, puncte.
10.Proba codului
Materiale:foaia imprimata;2 creioane rosii;o grila de corectare.
Consemn:
Codul A
priveste aici (aratam modelul de sus),apoi priveste mai jos.

Aici avem patrate,cerculete,etc.,care nu au desenele in ele.

Tu trebuie sa desenezi in interior aceste desene.
-se completeaza pana la linia rosie si se marcheaza reusita prin
da sau bine.
-daca subiectul greseste,alegem o figura gresit completata si ii
explicam.apoi se indoaie foaia,ramanand doar codul A.
T=120 secunde
Notare:1 punct pentru fiecare item completat corect.
Nota maxima:45 puncte.
Se acorda un punct celor care-si observa gresala si o
corecteaza.
Codul B.........se procedeaza la fel........T=120 secunde.
Nota maxima:93 puncte.