Curs 3.

19.10.2016
Chimie

Structura atomului. Modele atomice

(dem.matematice nu sunt obligatorii)
Atomii=particula f mica,stabila.
Alcatuire:-nucleu central incarcat pozitiv,greu, in el fiind concentrata
TOATA masa atomului
-electronii care se misca in jurul nucleului au masa foarte
mica,incarcati negativ,sarcina lor tb sa compenseze sarcinile pozitive ale
nucleului.
Sarcina electrica elementara(pozitiva sau negativa)
Sarcinile electrice elementare sunt auditive,identice,indesctructibile(nu
pot fi detasate de electroni)
Sarcina elementara pozitiva (e+) sau protonul,aflata in nucleusau in
stare libera,este egala in valoare absoluta cu sarcina elementara negativa
(e-) sau electronul,dar are o masa de c.c.a 1840 ori mai mare.
Aceste sarcini incarca corpurile negativsau poztiv(exces sau deficit de
electroni si le fac conducatoare de electricitate (sarinile se misca liber,in
spatii largi, independent de temperatura)
Exemple: -metale,aliaje si solutii electroliti,izolatoare sau
dielectrice(sarcinile electrice sunt legate)
-gaze inerte,molecule covalente si substante ionica in stare
solida sau semiconducatoare(numarul de sarcini libere depinde de
temperatura)
Forta de atractie dintre doua sarcini electrice opuse,e1(+) si e2(-),
aflate la distanta r este data de legea lui Columb: f=(e1*e2)/r2

Legile ELECTROLIZEI:
Michael Faraday,1883,fizician si chemist,enunta aceaste legi,care au
permis deducerea structurii discrete a sarcinilor electrice elementare.

Substantele conducatoare deelectricitate pot fi:

-conducatori metalici(electronici)
-conducatori ionici(electroliti)
Electrolitii sunt conducatori in solutie si in stare topita. Sunt
electroneutri. Purtatorii sarcinilor electrice sunt ionii.
-Trecerea curentului (electroliza) se relizeaza intr o celula electrolitica,prin doi
electroliti imersati, legati prin conductor electrici la polul negative(catodul),
respectiv la polul pozitiv(anodul) ai unei surse de current continuu.
-Catodul atrage cationii(ionii pozitivi),iar anodul anionii(ionii negative). Ionii
transporta sarcinile electrice,le descarca pe electrozi,devin atomi si se
depun.\
Experientele facute de diferiti electrozi si electroliti,au condus la
enuntarea legilor electrolizei ale lui Faraday:
Cantitatea de substanta dizolvata sau depusa la electrozi sunt
proportionale cu cantitatea de electricitate care trece prin electrolit sau cu
achivaletii chimici ai substantelor,pentru o aceeasi cantitate de current
electric.
Echivalentul electrochimic al unui element este cantitatea
dinelementul respective,deplasata de pe(sau catre) unelectrod,de catre o
cantitate de electricitate egala cu 1 columb=1 amper*1secunda.
Echivalentii electrochimici sunt numere subunitare si mici.
Exemple:1,0466*10 la -5 pentru hydrogen; 1,118 * 10 la (-3) pt argint.
Raportul dintre echivalentii chimici si cei electrochimici ai tuturor
elementelor este egal cu 96.500 coulombi.
Cantitatea de electricitate necesara pentru depunerea sau
dizolvarea,la un electrod ,a unui echivalent-gram din orice substanta este de
96500 coulumbi-echivalent-gram si se numeste faraday(F).
In deplasarea relativa la electroliza, ionii unui element poarta o sarcina
electrica proportional cu valenta acestuia.
Ionii unui element monovalent vor transporta o cantitate de
electricitate egala cu sarcina elementara:

q =96500/6,023*1023=1,602*10-19 coulumbi/electron
Deoarece un ion transporta o sarcina elementara sau un multiplu intreg al
ei,rezulta ca electricitatea este de natura discontinua.
Sarcina electrica elementara negative(e) este o sarcina egala cu a
electronului.
Aceasta este o constanta universal ,caracteristica unor particule cu masa de
repaus,cuantificata la valorile sarcinii electrice q=+ sau e si are valoarea
de 1,602*10-19 coulumbi.

DOVEZI EXPERIMENTALE ALE EXISTENTEI

ELECTRONILOR SI IONILOR
Descarcari electrice in gaze rarefiate
-Jean Picard a facut observatii privind descarcarile electrice in gaze. El a
observant unele efecte luminoasecare apar in timpul descarcarilor.
Din experiente ulterioare s-a dedus ca in conditii normale aerul si alte gaze
nu conduc curentul electric.
-Daca se aplica o diferenta de potential ekectric de 10.000 V la doi electrozi
metalici de la capetele unui tub de sticla lunged circa 50 cm in care se
gaseste aer, nu se observa trecerea curentului electric.
-Daca se reduce presiunea aerului din interiorul tubului la 0,1-10-5
mmHg,incepe trecerea curentului electric si apar efecte luminioase.
Sarcina electrica elemantara negative(e)-doar pentru o subtanta
monovalenta.

Razele catodice(electronii)
-La presiunea de 0,1-0,01 torri,transportul electricitatii intre electroizi se face
prin ioni si apare o lumina colorata.
-Scazand presiunea sub 0,01 torri,lumina dispare,iar din catod apare un flux
de raze invizibile, pe care Eugen Goldstein le-a numit raze catodice. Mai
tarziu aceste raze a fost interpretat ca aceste raze catodice sunt contituite
din particule care au masa mica si incarcare negative.
-RAZELE CATODICE se propaga in linie dreapta,un obiect pus in calea lor lasa
umbra. Au sarcina negative si sunt electroni,dupa semnul deviatiei lor in cam

electric si magnetic. Natura razelor catodice(electronilor) este aeeasi pentru

toate gazelle,raportul e/m fiind de 1,750*108 coulomobi/gram.
Raportule/m al ionilor difera de la gaz la gaz!!!
-Aceste raze produc efecte mecanica ,sunt deviate de un camp magnetic sau
electruc,nu sunt de natura conducatorie ca lumina,ci sunt
corpuscului,descarca un electroscop incarcat pozitiv,incarca negative
conducatoriiintalniti si se propaga cu viteza de circa 1,5-10 cm/s.
Proprietatile razelor catodice nu sunt influentate de natura materialului
din care este confectionat catodul si nici de natura gazului.
-ELECTRONII= particule cu sarcina negative care alcatuiesc razele catodice
(denumire sugerata anterior pentru sarcina electrica elementara).
Robert Andrews Milikan a determinat sarcina electronului ca fiind 1,602*1019
,respective 4,803*10-10u.e.s.
S-a calculat si masa electronului,care este de 9,11*10-31
kg,reprezentand a 1837 parte din masa atomului de hydrogen.
Din datele experimentale s-a stability cu certitudine existent primei
particule ce intra in alcatuirea atomului-ELECTRONUL.
RAZELE ANODICE(RAZELE CANAL,IONII POZITIVI)
Eugen Goldtein a descoperit razele anodice(raze canal)
-Se obtin prin vaporizarea anodului sub bombardamentul razelor catodice.
-Razele anodice(canal) sunt formate din ioni pozitivi,avand una sau mai
multe sarcini,acesti ioni se formeaza prin extragerea electronilor din atomii
sau moleculele gazului din tub.
-Din deviatia razelor anodice(canal) intr-un camp electric sau magnetic
deviatie opusa razelor catodice,s-a dedus incarcarealor electrica(pozitiva)
-S-a determinat sarcina pozitiva a ionilor de hydrogen,aceasta fiind egala ca
marime cu unitatea de sarcina negative,dar de semn contrar. Aceasta
unitatede sarcina pozitiva,numita PROTON, este +4,803-10-10u.e.s sau
1,602*10-19 coulumbisi are masa de 1,6725-10-24g.
SPECTROMETRIA DE MADA este o aplicatie importanta a fenomenului
de deviere a ionilor pozitivi in campuri electrice sau magnetice.

Devierea ionilor este mai mica decat a electronilor. Raportul e/m al

ionilorpozitivi,difera de la gaz la gaz,in functie de masa acestora,iar pt
acelasi gaz,de la ion la ion,in functie de sarcina acestora.

Dupa modul de inregistrare a spectrelor:

1.spectografe de masa(inregistrarea pe placa fotografica a spectrelor de
linii,fiecare corespunzand ionilor cu aceeasi masa)
2.spectrometrie d masa(inregistrarea curentului ionic sub forma unei
fiagrame cu maxime de diferite inaltimi)
Din pozitia si intesitatea maximelor(liniilor) se stabilesc,cu
exacitate,masa,respectib abundenta ionilor cu o masa data.
Descoperirea electronului a ajutat la intelegerea si explicarea efectelor
termolectric si fotoelectric.
EFECTUL TERMOELECTRIC
Metalele aduse la incadescenta emitelectroni datorita agitatiei termice,ceea
ce dovedeste ca acestia sunt component ai atomilor.
Fenomenul,denumit EFECT TERMOELECTRIC,poate fi urmarit cu lampa
dioda(un tub de sticla vidat,cu un filament metalic si o placa pozitiva).
EFECTUL FOTOELECTRIC
-Este fenomenul datorita caruia,sub actiunea luminii,unele metale emit
electroni denumiti fotoelectroni.
Celula fotoelectrica consta dintr-un balon de sticl,vidat,cu o portiunedin
suprafata interioara acoperita cu o oglinda de metal alcalin(catodul) si un
inel de platina(anodul).
Intre cei doi electrozi se stabileste o diferenta de potential. Daca
asupra oglinzii metalice se indreaora un fascicule luminous,se inregistreaza
trecerea unui current electric.Curba caracteristica a fotocelulei(si a diodei)
prezinta o limita de saturatie a intensitatii curentului,la cresterea voltajului
inmomentul in cae toti electronii sunt captati de anod.

Descoperirea razelor x:

La sfarsitul sec XIX au aparut si alte descoperiri care dovedeau

complexitatea structurii materiei.
In anul 1895 un nene a observat ca daca in calea razelor catodice se
introduce o placa metalica(de platina) inlinata la 45 d egrade pe directia lor
de propagare numita anticatod,aceasta emite alte radiatii necunoscute
denumite radiatii x.
Proprietatile razelor X:
-au mare putere de patrundere
-impresioneaza placile fotografice
-produc fluorescenta unor saruri
-ionizeaza gazele
-nu sunt influentate de campurile electrice sau magnetice
-nu au incarcatura lectrica

Descoperirea radioactivitatii
In anul 1896 un fizian francez cercetand unele minerale fluorescente
au obs. Ca mineralele si compusii care contin uraniu emana radiatii invizibile
care manifesta unele proprietati specifice:
-descarca un elctroscop
-strabat hartia neagra si diferite foite metalice subtiri
-impresioneaza placile fotografice,chiar acoperite cu hartie neagra
-provoaca fluorescenta unor substante
-ionizeaza aerul
Sub influenta unui camp electric sau magnetic aceste radiatii se separa
in 3 categ.:
-razele alfra : sunt nuclee de heliu si au viteza f mare si energii de 29 MeV. Sarcina lor electrica a fost determinata de .. gasing ca este de 2 ori
mai mare decat a electronului. Din modul cum sunt deviate in campurile
electrice si magnetice s-a interpretat ca radiatiile au sarcini electrice
pozitive.

-razele beta
:sunt mai puternic deviate de un camp electric sau
magnetic decat cele alfa si in sens opus. Sunt compuse din electroni,deci au
aceeasi natura ca si razele catodice. Au viteza f mare si energi 0,0017-16
MeV. Sarcina electrica a particulelor beta a fost determinata de. In anul
1900 si Kaufman in 1901,care au dedus ca este agla cu cea a electronului.
-razele gama
: nu sunt deviate de campurile elctrice sua magnetice
deci nu au sarcini electrice. Au aceeasi natura ca razele luminoase si razele
x, dar se caracterizeaza prin lungimi de unda mai mici. Au mare putere de
patrundere si propaga cu viteza luminii.
Cercetari ulterioare intreprinse de Marie Curie si sotul sau au aratat ca
si alte substante au proprietatea de a produce in mod spontan radiatii
descoperind elementele radium si polonium.
Proprietatea unor elemente de a emite de la sine spontan radiatii a fost
numita radioactivitate naturala,iar elementele respective radioactive. In
prezenet se cunosc aproximativ 50 de specii de atom radioactivi. Radiatia
emanata de un element radioactiv este independenta de forma sub care se
gaseste elementul respectiv,de starea lui de oxidare.

Nucleul atomic
O componenta fundamentala
a atomului este nucleul,particula
pozitiva a carei existenta a fost presupusa de Ernest Rutherford si pusa in
evidenta in anul 1911 impreuna cu colaboratorii sai.
Ei au proiectat un fascicul de raze alfa asupra unei foite de aur si au
urmarit scintilatiile prpduse pe un ecran fluorescent.
Experienta lui Rytherford- a demonstrat existenta nucleelor atomice.
Astfel s-au observat urmatoarele trei situatii:
1. Majoritatea
particulelor
alfa
au
trecut
prin
foita
metalica,continundu-si traiectoria rectilinie fara nici o deviere,ceea
ce demonstreaza ca aceste particule nu au intalnit nimic in drumul
lor,ele au strabatut un spatiu gol.
2. Unele dintre particulele alfa au fostputin derivate din drumul
lor,sub un anumit unghi, ceea ce dovedeste ca acestea s-au ciocnit
de altele,trecand prin foita metalica.
3. O parte foarte mica din particulelealfa au suferit devieri puternice,
mai mari de 90 de grade,ajungand chiar la devieri de 180 de grade,

ele fiind refulate pe aceeasi traiectorie pe care au urmat-o pana la

foita.
Unele particule au fpst derivate sub un anumit unghi din drumul lor,
ceea ce se explica prin ciocnirea lor cu electronii intalniti,deci cu sarcini
negative. Devierea puternica si chiar intoarcerea unora din drum se
explica prin ciocnirea particulelor cu alte particule , mai putin
numeroase,care insa au sarcini pozitive ca si particulele alfa initiale.
Prin calcul s-a stabilit ca aceste particule pozitive se gasesc la
distante mari intre ele si sunt legate de mese mult mai mari decat ale
electronului sau ale particulei alfa. Aceste sarcini pozitive ce au mese
mari,se gasesc insa concentrate in spatii foarte
mici,cu diametrul de aproape 10-12 cm.
Cunoscandu-se ca dimensiunile atomului de aprox. 10 -8 cm, se poate
deduce ca este vorba de un nucleu atomic care contine sarcini pozitive si in
care se gaseste aproape intreaga masa a atomului, in atom fiind mult spatiu
liber.
Din devierea particulelor alfa s-a putut calcula sarcina electrica a
nucleelor unor atomi metalici:
Exemplu: Pt are sarcina nucleara pozitiva de 77,4=78
Ag are sarcina nucleara pozitiva de 46,3=47
Cu are sarcina nucleara pozitiva de 29,4=29

Premise ale modelelor cuantice ale atomului

Teoria cuantelor a lui M. Planck
-Max Planck conform teoriei sale ,o cuanota, epsilon(spre deosebire de
corpusculii de substanta sau electricitate) nu este o cantitate constanta,ci
direct proportionala cu frecventa, ,a radiatiei emise sau absorbite:

Cuanta elementara de energie,

,reprezinta cantitatea minima indivizibila de
energie,cu frecventa, , ce poate exissta:

Atmoii au o structura lacunara, masa unui atom insumeaza masa nucleului si

masa electronilor aflati la o distanta mare de nucleu,diferenta de masa ce poate
aparea este data de suma particulelor neutre numite neutroni.
A=Z+N,unde A este masa atomica,Z nr de protoni si N nr de neutroni.

Principalele particule elementare care alcatuiesc atomul sunt:

1.electronul
2.protonul
3.neutronul
Electronul este un procuspul incarcat, care se misca sub forma de spirala in
jurul nucleuilui si care datorita fortei centripede si de atractie a nucleului ar tb sa
piarda continuu energie si sa o piarda cand cade pe nucleu. Electronul emite si
absoarbe raditie luminoasa si formeaza spectru continuu sau discontinuu la diverse
lungimi de unda in domeniu vizibil,ultraviolet,inflarosu,inflarosu indepartat.
Teoria cuantelor lui Plank-Nu a putut sa lamaureasca modalitatea de grupare
a electronilor in atom si nivelele de energie pe care le are electronul in traiectoria
sa circulara in jurul nucleului.
Notiuni despre spectrele
:
-Lumina este de natura electromagnetica,viteza luminii in vid =2,998*
1010cm/s. Este caracterizata de lungimea de unda a unei unde
electromagnetice,care depinde de distanta dintre doua maxime consecutive,se
masoara in nm(nanometri) sau Angstoni.
Frecventa=thertz
-rosu: lungimea de unda=700-600nm
-potrocaliu: : lungimea de unda=620-590 nm
-galben: lungimea de unda=590-550 nm
-verde: lungimea de unda=550-510 nm
-albastru: lungimea de unda=510-480 nm
-violet: lungimea de unda=480-440 nm
-peste 700-11000 se numeste domeniu infrarosu
-sub 400 domeniul ultraviolet
Spectrele luminii sunt continue sau discontinue si pot fi de absortie sau de
emisiea luminii.
Spectrele de emisie continue contin o succesiune continua de radiatii
monocromatice si sutn emise de subt solide,lichide,gazoase la presiune inalta,aduse
la incadescenta (spectrl emis de filamentul unui bec dinW)
Spectrele de emisiile discontinue sunt formate din linii sau benzi
stralucitoare,colorate,distantele intre ele la diverse lungimi de unda, pe un fundal
intunecat spectrele d elinii sunt produse de atomii liberi in stae gazoasa sau de
vaporii adusi la incandescante,acestia se numesc spectre atomice( sprectrele

atomului de Na are culoarea galbena in domeniu vizibil. Lungimea de unda la care a

fost observat 589,2 nm)
Spectrul atomului liber are culoarea rosie si a fost obs la o lungime de unda
de 670,8 nm.
Spectrele molecululare sunt spectre de benzi produse de gazele poliatomice
nedisociate. Ele au aluirea unor linii foarte apropiate intre ele care se intrepratund.