Universitatea de Stiinte Agricole Si Medicina Veterinara a Banatului

Timisoara Tehnoogia De Prelucrare A Produselor Agroalimentare

ALIMENTE FUNCTIONALE

Cordonator:

Student:

Prof. dr. Gheoghe Mencinicopschi

Seracin Elena Flavia

MASTER I IAF

Timisoara
2011

ALIMENTE FUNCTIONALE

Alimentatia ne aigura resursele necesare corpului nostru pentru a trai.

Alimentele aduc organismului nutrientii de care are nevoie pentru a
functiona si pentru a se dezvolta, a se mentine si a se reface.
Alimentele difera in functie de continutul nutritional. Valoarea nutritiva
a unui aliment este determinata de cantitatea si echilibrul dintre
macronutrientii si micronutrientii furnizati. In categoria macronutrientilor
intra proteinele, glucidele, inclusiv fibrele si grasimile. Din categoria
micronutrientilor fac parte vitaminele, mineralele si oligoelementele.
Corelaia dintre alimentaie i sntate reprezint o problem creia i
se acord, n prezent, o atenie special. Multe din maladiile care fac victime,
n zilele noastre, i au originea n dezechilibrele metabolice cauzate de
deficiene nutriionale. Sensibili la concluziile cercurilor tiinifice din
domeniu, productorii de alimente ncearc s-i dirijeze producia spre
acele produse care au un potenial nutritiv cel mai adecvat nevoilor omului
civilizaiei actuale. De fapt, alimentele pentru sntate constituie, n prezent,
un domeniu n plin efervescen, iar reprezentantele principale sunt
alimentele funcionale.

Alimente functionale.
Un aliment functional este cel care asigura, spre exemplu, anumite
principii nutritive esentiale organismului(vitamine, glucide, lipide sau
proteine) care s-au evidentiat ca avand efecte fiziologice benefice asupra
unor maladii cronice.
Conceptul de aliment functional este originar din Japonia si este
practicat de alimentatia traditionala din unele tari din Asia cu efecte benefice
asupra sanatatii. Denumirea acestor produse provine de la aportul unor
componente (vitamine, substante minerale) din compozitia lor care confera
consumatorului o mai buna functionare a organismului si un plus de
sanatate. Fie ca este vorba de alimente traditionale care au fost imbogatite
cu vitamine, saruri minerale, lecitina, iod, etc., fie de alimente a caror
valoare nutritiva a fost amplificata prin utilizarea unor tehnologii speciale sau
anumite tehnici genetice, toate urmaresc acelasi scop: sanatatea.intrucat
alimentele functionale fac parte din alimentatia cotodoana, efectele lor sunt
de durata. Notiunea de aliment functional nu se identifica cu alimental
dietetic care se utilizeaza temporar, in boala, pe perioada in care se vizeaza
efectul. Suplimentele de vitamine sau oligoelemente nu fac obiectul
alimentelor functionale. in asigurareaa starii de sanatate, alimentele
functionale promoveaza cresterea si dezvoltarea organismului, optimizeaza

procesele metabolice, activitatea fiziologica a organelor, sistemul imun,

performantele cognitive si apararea impotriva stresului oxidative.Conceptul
de aliment functional cuprinde pe langa alimentele benefice sanatatii si
condimentele care asiguraun gust sau o aroma placuta. Din aceasta
categorie de produse mai fac parte asa zisele alimente probiotice (pro
-pentru, bios viata) obtinute cu ajutorul unor culturi speciale de bacterii
(iaurt, salam), margarina cu adaos de Ca si ulei de peste, branza imbogatita
cu proteine sau Ca, bauturi ( isotonice, energizante, cu adaos de vitamine,
minerale, lecitina, extracte vegetale etc) toate avand un efect benefic asupra
organismului.
Acest gen de alimente sunt cunoscute si consumate inca din
antichitate, in mod traditional, de popoarele lumii. Alimentele functionale
sunt cele care aduc beneficii specifice sanatatii, in plus fata de valoarea lor
nutritionala. Abia in ultimele decade au fost identificate substantele biologic
active pe care le contin unele dintre aceste alimente. Altele, precum
usturoiul, sau varza sunt utilizate pe intreg globul, desi mecanismul lor de
actiune este inca insuficient lamurit.
Unul dintre cele mai cunoscute alimente functionale este iaurtul.
Acesta era considerat in trecut drept un 'aliment medicament'.
In grupa alimentelor functionale intens cercetate, pe langa iaurt, mai
gasim pestele gras sau vinul rosu. Pestele gras este o sursa buna de acizi
grasi omega 3 si este cunoscut pentru actiunea de scadere a colesterolului si
de reducere a riscului cardiovascular. Vinul rosu este cunoscut din vechime
pentru efectele de intremare dupa boli. In prezent, consumul moderat de vin
rosu este considerat benefic si in mentinerea unei bune circulatii sanguine.
Este o sursa de polifenoli naturali, cu efecte antioxidante, de protectie a
celulelor organismului impotriva actiunii daunatoare a radicalilor liberi.

Sunt alimente funcionale acele alimente care, n plus fa de principiile

nutritive de baz, conin substane active cu efecte benefice asupra
sntii.

Care sunt alimentele funcionale

n aceast categorie intr ovzul, bogat n fibre solubile cu efect de
reducere a colesterolului i petele gras, care menine sntatea inimii, prin
coninutul de acizi grai omega-3 i omega-6.
Tot alimente funcionale sunt legumele, multe dintre ele avnd un rol
important n combaterea anumitor boli. De exemplu, roiile conin licopen,
un antioxidant ce previne cancerul. mpotriva aceleai boli lupt i
cruciferele, adic varza, conopida, broccoli, n timp ce usturoiul are efecte
antibiotice, antihipertensive i scade colesterolul.
Prof. dr. Gheoghe Mencinicopschi ne atrage atenia i asupra acidului
linoleic conjugat (CLA), o grsime trans natural, care previne cancerul. CLA
se gsete n carnea i laptele de vac, oaie i capr, dar i n carnea de
curcan.

Iaurturi probiotice pentru sntatea digestiei

Un alt aliment funcional foarte important, dup spusele prof.
dr. Mircea Diculescu, eful Clinicii de Gastroenterologie i
Hepatologie Fundeni, este iaurtul, datorit culturilor probiotice.
Probiotic nseamn "pentru via" spune specialistul care explic faptul
c probioticele sunt, de fapt, microorganisme vii, bacterii. Asociate unor
alimente i consumate n cantiti semnificative, acestea exercit efecte
benefice asupra sntii noastre.
Probioticele sunt indicate "n general pentru a menine o stare de
sntate, dar sunt anumite grupe de patologii n care acestea pot s joace
un rol dovedit tiinific", spune gastroenterologul dr. Micea Diculescu.
Este vorba de diareea infecioas, diareea post antibioterapie, bolile
inflamatorii digestive, constipaie, enterocolite, infeciile cu Helicobacter
pylori, care provoac gastrit i ulcer. Dar beneficiile probioticelor se extind
dincolo de sistemul digestiv. Ele sunt indicate i n vaginozele bacteriene,
infeciile urinare, alergii, stimularea sistemului imunitar.
Aadar, nu ne putem atepta ca probioticele s trateze alt gen de boli,
precum cancerul sau hepatitele, de exemplu, iar dac un produs promite
asta, nseamn c sunt doar vorbe n vnt.
De altfel, nu orice produs pe baz de lapte conine probiotice. Acestea
trebuie s ndeplineasc anumite condiii. Dr. Diculescu spune c un iaurt
probiotic trebuie s conin un anumit numr de microorganisme, care s
supravieuiasc pn la expirarea termenului de garanie, s nu se
nmuleasc, s fie sensibile la antibiotice, i, foarte important, s reziste la
aciunea sucului gastric pentru a putea ajunge n intestine, unde acioneaz
ele.
"Acidul clorhidric din stomac este un acid extrem de puternic, pH-ul se
apropie de 1,5, ceea ce nseamn c distruge practic tot. Exist foarte puine
bacterii care rezist la acidul clorhidric, dar probioticele trebuie s reziste"
spune prof. Diculescu.
Alimentele funcionale, mai bune dect medicamentele
Prevenia i, pe ct posibil, tratamentul unor afeciuni, cu ajutorul
alimentelor funcionale este de preferat n locul tratamentului medicamentos.
Pe lng beneficii, medicamentele au contraindicaii i foarte multe efecte
secundare, pe care, n ultimul timp, se pune accentul tot mai mult.

n schimb, alimentele nu ne pot face ru, cu condiia s nu fie alterate

i s avem o diet echilibrat.
Fa de medicamente, alimentele prezint un efect de matrice, adic
toate componentele lucreaz mpreun, separat neavnd niciun beneficiu.
Pentru a explica efectul de matrice, dr. Mencinicopschi ne d exemplul unei
maini care funcioneaz numai atunci cnd piesele componenete sunt
asamblate n mod corespunztor. Cnd nu sunt asamblate, acestea
reprezint doar o grmad de piese care nu au nicio utilitate.
"Iat marea diferen dintre un medicament, care este ca o roat a
mainii, i un mecanism att de complex care este alimentul", explic
specialistul.
Pe de alt parte, alimentele funcionale, singure, nu ne pot asigura o
via lung i sntoas. Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi ne atrage atenia
c "diet", n greaca veche nsemna "stil de via". Aadar, pe lng
alimentaie, trebuie s fim ateni i la modul de via general.
Exista alimente functionale de origine animala sau vegetala.
Alimentele functionale pot fi de origine vegetala sau animala. Vom
mentiona doar cateva dintre acestea, intalnite mai des:

Ovazul si derivatele din ovaz. Datorita continutului de b-glucani, un

tip de fibre solubile, ajuta la scaderea colesterolului total si a LDLcolesterolului (colesterolul rau). Astfel, diminueaza riscul de boala
cardiovasculara.
Soia si derivatele de soia au multiple efecte pozitive prin intermediul
diferitelor componente specifice. Scad in mod semnificativ colesterolul
total, LDL-colesterolul si trigliceridele, diminuand riscul de boala
cardiovasculara, probabil datorita prezentei unor substante numite
izoflavone si a proteinelor de soia. Tot izoflavonele (polifenoli) au efect
anticanceros, antiestrogenic si de ameliorare a simptomelor ce
insotesc menopauza.
Semintele de in si derivatele. Uleiul de in contine 57% acid alfalinolenic, principalul acid gras Omega-3. In plus, detine precursori de
lignani, un tip de substante cu structura similara estrogenilor si, se
pare, cu rol anticanceros (mai ales pe cancerele hormono-dependente,
cum este cel mamar). Ingestia de seminte de in scade colesterolul
rau si agregarea plachetara.

Tomatele contin licopen, un carotenoid cu rol anticanceros, datorita

proprietatii pe care o are, de antioxidant.

Usturoiul este considerat un aliment cu efecte curative si in medicina

traditionala. Se invoca actiunile anticanceroasa, antibiotica,
hipotensoare si hipocolesterolemianta, datorate derivatilor sulfurati
care se formeaza din aliina in momentul in care usturoiul este sfaramat
si enzimele proprii sunt activate.

Legumele crucifere si broccoli au actiune anticanceroasa datorita

continutului de glicozinolati care sunt hidrolizati de o enzima specifica,
ai carei compusi se opun riscului de cancer.

Citricele ofera si ele protectie impotriva cancerului, prin continutul de

fibre, folati, vitamina C, dar si prin prezenta limonoidelor (limonen).

Sucul de coacaze este eficient in tratamentul infectiilor urinare,

deoarece contine substante fitochimice care inhiba aderenta
germenilor patogeni la epiteliul vezicii urinare.

Ceaiul. Datorita polifenolilor prezenti in cantitati foarte mari, indeosebi

in ceaiul verde, are efecte anticanceroase si cardioprotectoare.

Vinul si strugurii cresc colesterolul bun (HDL-colesterolul)

si protejeaza impotriva bolilor cardiovasculare, datorita continutului
ridicat de polifenoli. Coaja strugurelui are multiple roluri pozitive,
inclusiv anticanceroase.

Pestele este o sursa importanta de acizi grasi polinesaturati Omega-3

(PUFA) care se gasesc putin sau chiar deloc in dieta occidentala tipica.
Ei au rol in dezvoltarea sistemului nervos al copilului, in prevenirea
bolilor cardiovasculare si sunt anticancerosi.

Produsele lactate. In principiu, toate produsele lactate pot fi

considerate functionale, dar de o atentie aparte se bucura lactatele
fermentate probiotice. Sunt produse care aduc bacterii vii ce
amelioreaza nu numai sanatatea intestinului, ci si sanatatea omului in
ansamblu (mai ales bifidobacteriile si lactobacillii). Sa
amintim actiunile anticanceroasa, hipocolesterolemianta si
antiinfectioasa. Lactatele pot fi vehicule si pentru prebiotice. Acestea
sunt ingrediente care favorizeaza dezvoltarea de bacterii bune in
intestin (fibre, oligozaharide etc.). Prin combinarea elementelor
prebiotice cu cele probiotice rezulta produse simbiotice.

Carnea de vita aduce un acid gras special: acidul linoleic conjugat,

cu actiune anticanceroasa si de scadere a tesutului adipos din
organism.

Desigur, multe alte alimente si componente sunt in studiu si rezultate

promitatoare sunt asteptate. Ceea ce dorim insa sa subliniem este ca
efectele dorite dupa ingestia alimentelor functionale apar in timp. De aceea,
ele trebuie consumate pe termen lung, in scop profilactic si nu curativ, de
moment.

Efectele benefice ale alimentelor functionale asupra

organismului
O categorie a alimentelor functionale sunt probioticele, folosite de mii
de ani, si ale caror beneficii pentru sanatate au fost probate in timp. Desi
studiate de Elie Metchinikoff la inceputul secolului trecut, de abia in ultimii
20 de ani s-a intensificat cercetarea in acest domeniu, numarul studiilor
stiintifice crescand la peste 600 pe an. Aceasta denota interesul deosebit de
care se bucura produsele probiotice intr-o alimentatie sanatoasa, cat si
faptul ca beneficiile lor sunt riguros probate.
Bacteriile probiotice sunt microorganisme vii, care, asociate unor
alimente si consumate in cantitati semnificative, exercita efecte benefice
asupra sanatatii umane, contribuind la intarirea si refacerea sistemului
imunitar si al echilibrului natural al organismului. Iaurtul este cel mai bun
exemplu in acest sens. Iaurturile probiotice pe care le gasim in magazine
contin un adaos de bacterii din speciile lactobacillus si bifidobacterium.
Acestea interactioneaza cu flora intestinala, ea insasi un univers format din
circa 100 de milioane de bacterii, din peste 400 de specii, cu rol bine definit
asupra functionarii tubului digestiv si asupra echilibrului global al
organismului nostru.
Cand echilibrul natural al florei intestinale este alterat, pot aparea
manifestari ale disconfortului gastro-intestinal si pot fi afectate si alte functii
sau sisteme fiziologice, cum este sistemul imunitar.
ROLUL ALIMENTELOR FUNCIONALE
Alimentele funcionale promoveaz creterea i dezvoltarea copiilor,
opi mizeaz procesele metabolice, aci vitatea ziologic a organelor i
diminueaz riscul bolilor cronice cu debut n perioada copilriei .

Folosirea alimentelor funcionale ca medicament este relevant n

special pentru dezvoltarea intrauterin i din mica copilrie. n cursul
sarcinii, nutriia poate gndit ca funcional datorit in uenelor asupra
dezvoltrii prenatale. Dup natere, alimentele care sunt folosite n scop
funcional pot prezenta unele avantaje sigure pentru dezvoltarea copilului.
Zincul i dezvoltarea
Zincul al doilea oligoelement din punct de vedere cantitativ din
corpul uman, exist n peste 300 enzime i n 100 dintre ele acioneazca un
catalizator. Zincul contribuie ca i cofactor la sinteza ADN-ului, ARN-ului i
proteinelor i joac un rol important n reglarea expresiei genice, a funciei
imune, creterii i dezvoltrii, a comportamentului i nvrii, a hormonilor
tiroidieni i funciei insulinei.
Zincul este prezent n creier i joac un rol important n structura i
funcia sa. Aportul insu cient de zinc poate cauza retard n cretere,
letargie, iritabilitate, afectarea funciei iroidei i scderea nivelului factorului
de cretere insulin-like. Decitul de zinc poate deter mina ntrziere n
dezvoltarea cognii v, mecanismul ne ind complet elucidat.
O diet echilibrat, cu cereale integrale, produse de natur animal,
legume i fructe proaspete va furniza su cient zinc pentru a preveni retardul
n cretere.
Diferite studii au evideniat niveluri insuciente de zinc la copiii cu
ADHD. Suplimentarea cu zinc pare s reduc hiperactivitatea, socializarea
decitar i impulsivitatea adolescenilor cu ADHD
Unul dintre alimentele functionale benefic sanatatii este mierea.

Mierea a fost descoperita acum 6 milenii, apicultura urmand a fi

utlizata in secolul VII i.Hr, drept marturie stand papirusurile egiptene si
tablitele mesopotamiene

Scrierile din antichitate arata ca mierea era utilizata drept antiseptic,

tonifiant, sedativ, febrifug, aperitiv, digestiv sau ingredient in cremele
de infrumusetare

O data cu scaderea utlizarii mierii ca sursa de indulcire si cresterea

utlizarii zaharului rafinat s-au extins considerabil afectiunile

10

organismului uman neadaptat inca la un consum ridicat de zaharuri

rafinate: obezitate, boli cardiovasculare

Este un lichid dulce, dens, vascos, de culoare galben deschis(aproape

incolor) pana la galben brun, preparat de albine din nectarul florilor si
depozitat de catre acestea in faguri.

Un produs natural complex rezultat al nectarului floral al plantelor si al

imbogatiri acestuia de catre albine (Apis melifera) cu substante proprii,
prin actiunea sucului secretat de glandele acestora

Mierea se obtine din nectar; acesta este la randul lui un derivat al

floemului plantei secretat de catre grupari celulare specializate
denumite nectarii

Nectarul contine apa, aminoacizi, proteine, lipide, minerale zaharuri.

Acestea din urma variaza atat ca si concentratie cat si ca tip (de ex in
anumite tipuri de nectar predomina sucroza iar in altele fructoza si
glucoza)

Procesul incepe cand o albina bea nectarul, cam 25 de mg, acesta fiind
apoi amestecat cu secretii ale glandelor salivare si hipofaringeale,
transformarea petrecandu-se aproape imediat. Enzimele care
actioneaza sunt diastaza, invertaza si glucozooxidaza

O alta albina preia nectarul astfel transformat si alte enzime il ataca

Se poate spune ca de fapt este o combinare a doua procese: conversia

sucrozei in glucoza si fructoza si evaporarea excesului de apa prin
bataile de aripi ale albinelor din stup

Conversia nectarului atacat enzimatic in miere dureaza aproximativ 13 zile

Culoarea mierii variaza de la alb incolor pana la chihlimbariu brun sau

chiar verzui, acest fapt depinzand foarte mult de floarea din care s-a
extras nectarul

11

Gustul si mirosul depind de asemenea de tipul nectarului

Din punctul de vedere al starii de agregare, mierea se gaseste atat in

stare lichida cat si cristalizata. Acest fapt este indus de prezenta
glucozei si fructozei; astfel, mierea ce are un continut ridicat de
glucoza este o solutie suprasaturata si va cristaliza mai repede iar cea
cu un continut net superior de fructoza va ramane mai mult timp
lichida(mierea de salcam). Cristalizarea mierii este un proces natural si
nu trebuie vazut ca un defect (in general, mierea falsificata nu
cristalizeaza)

Are un indice glicemic cuprins intre 35-87 iar indicele diastazic intre
6,5-10,9

Densiatea de 1,471 iar densitatea optica cuprinsa intre 0,0945-3,008

Vascozitatea: continutul n coloizi, dextrine, saruri minerale

influenteaza asupra gradului de vascozitate al mierii; asa se explica
faptul ca n aceleasi conditii de temperatura si umiditate mierea de
salcam se prezinta fluida, iar cea de floarea-soarelui sau de tei mai
vascoasa.

Mierea este foarte higroscopica motiv pentru care trebuie luate masuri
in timpul conservarii si conditionarii ei. Intr-un mediu cu umiditate
mare, procentul de apa din miere creste si poate dauna sub raport
calitativ; daca apa depaseste in procente 18%, mierea fermenteaza

Efectul osmotic al mierii care este hipertonica, poate explica n parte

caracteristicile sale antiseptice. Acest efect provine de la zaharurile

12

simple (glucoza si fructoza) care interactioneaza cu moleculele de apa

continute in celula bacteriana

Activitatea apei din miere variaza intre 0,5 (16%) si 0,6(18,3%)

15% solutie de miere ingheatza la -1.42 pana la -1.53 C iar 68%

solutie de miere ingheata la -5.78 C

Greutatea totala a mierii se calc astfel: un litru de miere (1dm3) la

temperatura de 20C cantareste 1,471 kg.

Mierea are 83 Bx ceea ce inseamna ca are 83% zaharuri

Miere de Culoare

Calitatea I

Miros, gust

Consistenta

placut, dulce,
caracteristic

uniforma, fluida sau

vascoasa, fara semne
de cristalizare

Calitatea II

Salcam

aproape
galbena
incolora
galbena-aurie;
galbena-deschis

Tei

galbena;
portocalieroscata

Zmeura

galbena-roscata; brunagalbena-verzui roscata

placut, aroma uniforma, fluida,

specifica, dulce vascoasa sau
cristalizata

Izma

rocata

brunaroscata

placut, aromat, uniforma, fluida,

dulce
vascoasa sau
cristalizata

Conifere

bruna

rubinie

placut, putin
astringent

bruna-inchis aroma
pronuntata,
dulce

13

uniforma, fluida,
vascoasa sau
cristalizata

uniforma, foarte
vascoasa, fara semne
de cristalizare; se
admite ai mai putin
vascoasa

Faneata
de deal

galbena

bruna

placut, dulce

Floareasoarelui

galbena-aurie,
galbenaportocalie

galbenaplacut, dulce,
inchis pana specific
la brun

uniforma, fluida,
vascoasa sau
cristalizata

Poliflora

galbena

bruna

uniforma, fluida,
vascoasa sau
cristalizata

placut, dulce

uniforma, fluida,
vascoasa sau
cristalizata

Mierea are un caracter destul de acid fapt mascat insa de continutul

ridicat de zaharuri

Are un pH mediu de 3,9 datorat acidului gluconic

Alti acizi identificati sunt: acetic, butiric, citric, formic, lactic, maleic,
oxalic si succinic

O consecinta a acestei aciditati este inhibarea dezvoltarii unor agenti

patogeni in organism pentru care pH-ul optim este de 7,2-7,4

Apa nu trebuie sa depaseasca 18%

Minerale calciu(4,8 mg), fier(0,25 mg), zinc(0,15 mg), potasiu(50

mg), fosfor(5 mg), magneziu(2 mg), seleniu(0,01mg), cupru(0,05
mg), crom(0,02 mg), mangan(0,15 mg), sodiu(2,85 mg) la 100 g

Vitamine tiamina(0,01 mg), riboflavina(0,3 mg), niacina(0,3 mg),

acid pantotenic(0,25 mg), B6(0,002 mg), C(0,5 mg) la 100 g

Enzime diastaza si amilaza(, amilaze) care transforma amidonul in

dextrine, oligo, di, monozaharide

-invertaza, sucraza, sucrozohidrolaza, zaharaza (

glucosidaze) care au rolul de a converti sucroza in glucoza si fructoza

-glucozo oxidaza(peroxidaze) converteste glucoza in

gluconolactona care produce la randul ei acid gluconic si apa oxigenata

14

-catalaza(oxidoreductaze) transforma peroxidul in apa si

oxigen
-acid fosfataza inlatura fosfatul din fosfatii organici
-proteaza(proteinhidrolaze) hidrolizeaza proteinele si
polipeptidele pentru a obtine peptide cu masa moleculara mai mica
-esteraza(hidrolaze) rupe legaturile esterice
- glucozidaza converteste glucanii in oligozaharide si
glucoza

Carbohidrati fructoza(38,5 g), glucoza(31 g), maltoza(7,2 g),

sucroza(1,5 g) la 100 g

Nu contine colesterol

HMF(hidroximetilfurfurolul) isi are originea fie n descompunerea

partiala a fructozei din compozitia ei sub influenta unor factori vitregi,
fie de origine exogena in cazul unor substituiri (falsificari). Prin
invertirea pe cale chimica a siropului de zahar n scopul falsificarii
mierii o fractiune importanta din fructoza se descompune cu formarea
unei cantitati considerabile de HFM, de ordinul a 100mg la 100g sirop
sau chiar mai mult.
La ce foloseste?

Mierea se asimileaza foarte usor de catre organism si ofera energie si

substante bioactive si nutritive. Continutul de microelemente al mierii
este similar celui al sangelui uman. Vitaminele B1, B2, B6, B12,
enzime, flavone, flavonoide, compusi aromatici, fitohormoni, acizi
organici, compusi ai azotului sunt doar cateva din cele 435 de
substante. Aceasta asigura mierii un loc aparte in reglarea functiilor
organismului uman.

Previne si trateaza(uneori pana la vindecare completa) ulcerul gastric

Este un aliment foarte energetic, fiind asimilata imediat (in 15 minute,

neinvadant circuitul sanguin cu exces de zahar); o lingura de miere
aducand organismului 60 kcal
15

Senzatia de oboseala fizica sau intelectuala dispare repede daca bem

un pahar cu lapte cald sau suc de fructe in care am dizolvat cateva
linguri de miere

Mierea este singurul supliment alimentar dulce care este calmant chiar
si pentru cei predispusi la nervozitate si hipersensibilitate si, in plus,
nu este niciodata daunatoare pentru organismul uman

Treateaza cu succes migrenele

Medicina traditionala considera ca cel mai bun remediu pentru

producerea somnului este mierea

S-a demonstrat experimental, contaminand mierea cu germeni ai

unora din cele mai periculoase boli ca acestia sunt distrusi intr-un timp
foarte scurt, gratie importantelor proprietati bactericide ale mierii. De
asemenea, este important de retinut, ca datorita acelorasi proprietati
bactericide, mierea este un excelent mediu de conservare al fructelor

Are o actiune usor laxativa si antiseptica

Trateaza arsurile

Mierea de culoare inchisa are o actiune antianemica exceptionala

favorizand cresterea considerabila a hemoglobinei in sange, insotita de
imbunatatirea starii generale, a apetitului si a greutatii

Orice tip de miere are proprietati specifice: mierea de levantica

lecuieste tusea si durerile de gat, mierea de tei usureaza starile febrile
si durerile gastrice, previne migrena, fiind un bun mijloc profilactic si
remediu n pneumonii, astm bronsic, stari nervoase, tuberculoza;
mierea de brad este utila n bolile cailor respiratorii, cea de salcam
este un bun calmant ai tonic, mierea de castan salbatic creste
tensiunea arteriala, mierea de castan comestibil are actiune
antimicrobiana, mai ales n bolile de stomac, intestinale si renale;
mierea de izma este buna ca leac mpotriva durerilor, antihemoragic,
tonifiant, mierea de floarea-soarelui - utila n bronsite si boli de
stomac.

16

Mierea de flori de camp are o puternica actiune antimicrobiana, cea de

livada (de pomi fructiferi) vindeca afectiunile renale, pulmonare i
intestinale. Mierea de munte are calitati deosebite in bolile de cai
respiratorii si in alergii, fiind o insumare de substante nutritive si
curative.

Mierea este un remediu eficient n diferite boli interne si ale pielii - un

excelent tonic pentru copii, convalescenti, pentru intarirea sistemului
imunitar si pentru gravide

CONCLUZII
1. n ultimii ani, alimentele funcionale au devenit o nou cunostin mult
cercetat.
2. mpreun cu un stil de via sntos, alimentele funcionale pot
contribui la sntate i
starea de bine.
3. La copil, alimentele funcionale s-au dovedit benece pentru modularea
dezvoltrii i
funcionrii intesinului, a sistemului nervos i osos, precum i pentru
modularea imunologic.
4. Sunt necesare studii care s clari ce efectul interaci v al alimentelor
funcionale cu dieta obinuit, momentul optim de administrare, doza optim
i ecacitatea n diferite populaii.

17

Bibliografie.
1. http://www.garbo.ro/articol/Sanatate/3159/Beneficiile-alimentelor-functionale-asuprasanatatii.html
2. www.referat.ro/referate_despre/mierea_ca_aliment_functional.html
3. www.naturafarm.ro/Cum+se+clasifica+azi+alimentele___52_articol.html
4. www.practica-medicala.medica.ro/reviste.../PM_Nr-2_2011_Art-6.pdf

18

19