Gazul natural de sist este o resursa neconventionala Gazul de gist (shale gas) este un gaz natural produs din gisturi. 1 apartine surselor neconventionale de gaze naturale, Sursele neconvenfionale sunt: © Gazele care se gasesc in roca in care s-au $i format prin descompunerea materiei organice (source rock) - din aceasta categorie fac parte: ‘© Gazul de gist - Gazul stocat In roca unde s-a format, roca contindnd materie organica (shale gas} (© Gazul care se giseste in zScdmintele de carbune, in mine, galeri, caverne (coal gas) ‘* Gazele cantonate in sedimente anorganice cu permeabiltate mica (curg foarte greu) (tight gas) ‘© Hidrajii de metan (gazul sub forma solid’, gazul inghelat) Gazul de sist este extras din formafiuni de roca. Aceasta acfjoneaz& atal ca surs, cat si ca rezervor pentru gazul natural in sine, Gazul de sist poate fi privit ca o sursé de gaze in general “difuza", adic& se Intinde pe o atie teitoriala mare, prin contrast cu gazul conventional, care este disponibil itr-un mod mai concentrat. Trebuie sa fie forate gi analizate numeroase pufun pentru a determina in mod suficient potentialul formatiunil de sist. ("Final report on unconventional gas in Europe" - 2011)Gazul de sist este un gaz. al cdrui zcdmant este captiv intre plicile de sisturi ori in straturile de crbune $i aflate la o adancime mai mare decat zaciimintele de gaz conventional 2. Deoarece arderea acestui combustibil este mai ecologic decat a cirbunelui sau petrolului, oferind si avantaje in privinga limitei de emisii de CO2, gazele naturale pot inlocui cu usurinfa petrolul 2 Totusi, impactul sau asupra mediului nu este deloc unul neglijabil. Un singur foraj poate necesita 10 milicane de litri de apa. Raspandirea zAcamintelor de gaz de sist Exploatarea acestui tip de gaz. are o rAspandire mai larga in Statele Us 50 de mii de pufuri de mic& adancime. unde deja exist peste Succesul american a determinat gi alte fri si se intrebe daci nu cumva pot sc&pa de dependenta de gazele rusesti si arabe si dacd nu defin pe teritoriul lor prefioasa resursd. Deja Canada a descoperit gaze neconventionale in Apalasi si in Columbia Britanic’ “2. in Polonia se afla cele ‘mai mari ziciminte de gaze de sist din Europa, fiind estimate 1a 5.300 de miliarde de metri cubi 314. far in Ucraina rezervele de gaz de gist se ridic& la cel putin 30 de trilioane de metri cubi #, Cuprins [ascunde]: Chevron Obtinerea Gazului Natural din Sisturi Bituminoase Forare Orizontala si Fracturare Hidraulicd Dous tehnologii consacrate — forarea orizontals si fracturarea hidraulicd — au fost utlzate timp de deceniiin intreaga tumea pentru a dezvolta resurse de petro! si gaz. in ultimii ani, acestea au fost utiizate impreund pentru a elibera gazul aflat in formatiunile de sisturi bituminoase aflate adancin subteran. Administram in Siguranta Provocarile Actuale Penara a ajunge a gt btuminas, acolo unde se af gazul natura, se foreai vertical ‘0sondilamiide metriladéncime Aceasta adéncime poate de 2 pfnitla 4 klometri = de 10 of inatimes Turnull Eifel — sim cub esursele pce rea. Sonda este cpus cu straturi multiple de conduct in otel(burlan de fora) ‘imentata pe masurdcetrece prin auf iformatiunle geologic. Aceste barre preteeaz4 prea freatc8 prin mentinereafuidelr si gazuhi naturaln gaura de sonds, upd ce sonda este fora adtncimes dort se utlzeas forareaorzartalé pentwu obtine ocantiate ma marece gt iturinos. Aceaststehnis implies va puting sondeveriale pent deavotarea resurs} drept umareeste ult o suprafays ‘maimicd pentis operatuntedeforare Chevron se angajeaz 8 obtin’ th sigurants gaz natural din sisturi bituminoase \or for orizontallaaproximativ 1800 de metri-Atunccind operatiunes de forare este fnalzat8, se introduce un burlan de fora din oelin sectiuneaorizontalasondel ‘Apoi ve pompest8ciment pe ingimesburlanul de fra stinap spre supra in jral cesta. Acest Tuer algur sonda permanent prevnescurgerle de fide sou gat pe mbsurd ce acestea se rile a supratata atuAngajamentul companiei Chevron ‘Chevron se angajearss cbind gna! catual din situ bituminoasetntr-o ‘manier sigur. Reakzim evalua de med sociale de sinitatepenty prolectetenoaste invades identifies Pentru acreaocale atelincSt gaat circle din situ iturin in gaa de son $i preintanpiniehpotentialelorimpacte ‘coboard un pistol elect de perTorarein gaura de sonda pentru realea perforate Femniive Sondele noasie sent (hur) in brlanul deforajain oe! gciment in formatiunesde gst. Fracturarea hidraukeS _priectat penta proteja pane frets aja eiberarea gazvui natural din rec, Aceast8 tehnologie ste uilats dn ani 4. Dedurata de vatba onde) gveatzken mal -Aceasta impli pomparea uideor sub presunensondé, prin perforatiqlinrocS.Asfel mute este do-alungultimpslipentre sunt rene fractures extn in roeBintre 5 300 de metrin jurul arlide Sond Fass eagles Seer Aces foctrporr gn site rin perforin concucta snd utc a ‘tonde, surfer Toate materilele utizatencadul idl urtiant este de-obicel un amestec de 99.5% aps isp os" ‘roctursrihidraulice respects (saupartculeartfiale de dimensiunea nispuii ce poart at raglementieeuropenecuprive ka denumirea de propanti si.5% adit. Msipul contribu snState iguana. Chevron vag _mentnerea actu deschise sicurgerea gan Canta foorte Ne ) —inmodvolntr element cca ‘mci de at chim, mia produseleulzateTnaricte cin tilzatet cad racurdi hiraulee. sospodicl, aut a ransportareanisiullin rac ‘Impotrva denon bacteroe. si protefeazd 295 7 aso ‘Adinistmin mod responsabisin ‘igurantS apa Muideleuizate n cadeu unui peice. pa utiat in cara procesuluide racturare este utes saueliminat is locative de elminare Fracturarea idraued ote realzatS ia ciferiteinterale, denumite etape, de-2 lungut conducts orzonale — de-obice! ‘pana 20de etapelso distant’ de aproximativ 100 de meti.itregul proces este raza de-obie corespunadtoare teva zie ups fracture, teavadeenractie din ofl poate utes in sond8, Osi ce gazul natural ica etre supataS, se considers crespectivasond este finaiat Aturch ind ext sonde multiple intr singur local, Recare dnc acestea este erat 3h fialat§ Inewomarier iar up fnalareatuturer sender delalcate, majoritatea tren est resus a stare inl. ementete cerémane vile suntcapul de sonda echiparentulde procesare hirocarburscitevarezervoare de ap ce ocups osuprafaa de ml putin de un hectas Este estimat faptul cd fiecare sonda va avea productie timp de cateva decenii. Gazul va fi utilizat pentru a alimenta centrale electrice, a incalzi cladiri si pentru a deservi ca materie prima pentru multe bunuri de consumResurse conventionale versus resurse neconventionale Resursele convenfionale sunt acumulari de gaze in strate poros-permeabile, care permit curgerea libers a acestora. Prin comparatie cu resursele conventionale, depozitele neconventionale sunt cantonate in roci compacte, au continuturi mici de hidrocarbur,raportat la volumul de roca gi sunt dispersate pe o suprafaa considerabila find plasate la adancimi mari de 2-3 km (mult sub nivelul zcaminteior conventionale de hidrocarburi). Pentru a fi extrase, depozitele neconventionale necesita lucrari suplimentare speciale, In primul rand fracturarea rocilor pentru a le creste permeabiltatea, dar si injectarea unor cantial! nsemnate de Mluide de fracturare pentru a forta gazele sa se elibereze din roci si entry a le dirja catre ‘supratata, ‘Sursele neconventionale de gaze naturale sunt cele blocate in subteran, in rociimpermeabile sau puteric compactate, ‘cum ar fi c&rbunele, gresia, calcarele gi sisturle argiloase. Exist rei tipuri de gaze neconventionale: gaz din sisturi bituminoase (‘shale gas” sau gaz desist), metan din zScéminte de cérbune (‘coal bed methane” sau CBM), de asemenea cunoscut sub numele de gaz din zacaminte de cérbune (CSG) in Australia (extras din zdcimintele de carbuni), gaz etans (‘tight gas") blocat in subleran in formatiuni de roc’ compacta cum ar fi calcarele sau gresile, Schema geologica a resurselor naturale de gaz Suprfetaterestrs ‘Sz conenfonae Metan fort din cBebune (Gaze asociate conventonaleinital. Datale objinute In urma finalzariinvestigatiei sondei “side track” vor conduce la alegerea uneia dintre cel patru opfiuni Posibile: abandonarea sondei, folosirea sondei ca sand de monitorizare, fisurarea hidravlica in sonda vericala {operaliuniutilizate gi pentru gaze conventionale) sau completarea sondel cu tralectul orizontal si fisurarea hidraulica a acestuia (operatiuni ‘specitice ‘gazelor neconventionale. Daca in urma investig&tii geotizice a sondei de explorare-deschidore verticale gi a datelor din carotajul mecanic continuu, efectuat in “side track’, se objin rezultate favorabile se decide completarea sondei cu traiectul orizontal g1 fisurarea —hidraulica- «= aa—=Ssacestula ~—(operatjuni © spectice —gazelor_——_-neconventionale). ‘Daca datele obtinute sustin continuarea operatiunilor petroliare se trece la efectuarea testelor de producti gi, eventual, la un program de exploatare experimentald urmat de elaborarea unui studiu de celculul rezervelor, care include gi proiectarea gabaritului de exploatare gi egalonarea s&parii sondelor de exploatare. ‘In cazul descoperitii unor acumulari de petrol, pe baza datelor abtinute prin foraje de deschidere gi, dupa caz, prin lucrari geolagice, geofizice si geochimice, se poate declara descoperire de zacdmant comercial. © Dupa prima sonda cu rezultat, se elaboreaz’ de cétre ttularul acordului petrolier, proiectul de evaluare a acumutarii de petrol prin lucrari geofizice detaliate si/sau, dupa caz, prin sonde. + In faza de evaluare cantitaiva gi caltativa a zacdmintelor se realizeazA saparea sondelor de explorare- ‘evaluare i, ulterior, pentru exploatare experimental’, prin care se stabilesc extinderea supratefelor productive, parametit geologo-fizici, potenijalul zAcdmintelor descoperte, precum si condifile tehnico- ‘economice de exploatare. Datele obtinute in faza de explorare trebuie 8 asigure elaborarea studilor de zAcamant cu calculul rezervelor gi a ‘studilor de fezabiltate tehnico-economic’, in vederea fundamentari deciziei de trecere la faza de dezvotare. ‘Trecerea la faza de dezvoltare este marcati de confirmarea de citre Agentia National pentru Resurse Minerale a rezervelor, calculate prin studiilor de fezabilitate tehnico-economica. In situatia particulard @ gazelor neconventionale, perimetrul de exploatare acoperd practic introg arealul de dezvoliare al formatiunit putétoare de gaze neconventionale iar zacamantul este porjunea din acesta care se ‘qpostesza uniar, prin aceleasifacitate de suprafata corespunzatoare unul well pad, cu un contur sinuos gi cae, practic nu intetereaza In procesul ce exploatare cu alte arcale productive, apartndnd alfor amplasamente wal Paduri”. Situatia este comparabila cu cea a zcAmintelor conventionale din capcane litologice, lentiliforme. Datoritd acestei particularitatint-un perimetru puter s& avem concomitant areale aflate In faza de explorere,altele in dezvoltare gi exploatare gi chiar zone abandonate. Factori care determina viabiltatea exploatarii gazelor de sist, dupa faza de explorare:INACCESIBILA EXeugatane ICURANTA (Sursa graficului: Unconventional gas: Potential energy market impacts inthe European Union - Joint Research Centre)Dezvoltarea — operatiunea anterioara exploatarii Conform definitie! din Legea petrolulul nr. 238/2004, dezvoltarea cuprinde ansamblul lucrarilor de realizare @ sondelor de exploatare, construirea instalatilor specifice, a conductelor colectoare si magistrale si a utiitatiior necesare —extractiel,__tratarii, ——stocari,—transportului ~— gi tranzitului_petrolului. Faza de dezvoltare incepe de la data aprobarii proiectului de exploatare, pe baza rezervelor confimmats gi a declaréri ‘caracteruui comercial al z8c&mantulu Proiectul de exploatare, care cuprinde si delimitarea perimetrului de exploatare, confine toate datele necesare pentru evaluarea resurselor gi rezervelor de petrol, tindndu-se seama de tehnologile de exploatare aplicabile, de costurile $i Proturile existente la data evaludri gi de evolutia acestora in perspectiva. Faza de dezvoltate pentru extractia gazelor de sist cuprinde urmatoarele etape principale: 1. Dezvoltarea gi pregatirea amplasamentului care implica construirea unor drumuri de acces, instalaji de extractie gi de fora). 2, Forare verticala la o adéncime de mai multe mii de metr (1.000 ~ 4.000m), in care exista formatiunile de sist. 3. Forare orizontala incepand de la capétul sondel verticale| data ce sonda verticala este Ia adancimea la care este dispus stratul de gistur. Forajul orizontal se executa pe lungimea stratului de gistur, uneori cu mai multe sonde orizontale in direcfi diferte, pe distanfe de 1.00-2.000 m, astfel inca sonda foraté s3 intersecteze cat mai multe fisur. Fracturarea hidraulicd a formatiunilor de sist folosind un fluid de fracturare care cuprinde circa 99,5% apa gi nisip gi 0,5 atv chimici, Fracturarea hidraulica este procedeul prin care, in straturle geologice cu proprietainfime de curgere (permeabiltate extrem de redus8) unde se gsesc gaze naturale, sunt realizate fisuri cu sec{iuni foarte mici ce permit captarea acestora, Deoarece fisuila prezente Jn mod natural in gisturi nu sunt sufciente pentru debite comerciale $i pentru © produce profitablls, se procedeazs la crearea unorfisuri artficiale fracturare hidraulicd) folosindu-se ap pompata cu presiune foarte ‘mare. Prin intermediul acestor fisuri urmeaza a fi drenatoicolectate ulterior gazele acumulate In aceste roci. Fracturarea hidraulicd si forajul orizontal sunt doua tehnici bine cunoscute tn industrie. Geea ce poate fi considerat ca nou cu privire la aceste tehnici in domeniul activtalor privind gazele naturale de gist este o combina intre tehnologile utiizate gi, in special, utiizarea lor la scard larga pentru exploatarea gazului de sist. (Sursa graficulul: Unconventional gas: Potential energy market impacts in the European Union - Joint Research Centre) 4, Reciclarea sau eliminarea apelor uzate caro au fost folosite In procesul de fracturare hidraulicd gi orice apa produsé in mod natural care este adusé la suprafata. 5. Construirea conductelor colectoare si magistrale gi a utilitatilor. ‘Trecerea de la faza de dezvoltare la faza de oxploatare se face, pentru fiecare locatie (well-pad) in parte, in momentul in care sondele din locatia respectiva sunt spate, echipate gi fisurate, iar infrastructura de ‘suprafafé, inclusiv conectarea la conducta magistrald sau la consumatorul final este finalizata. ‘Trecerea la faza de exploatare este autorizaté de cdtre Agentia Nafionala pentru Resurse Minerale i se poa face numai dup obtinerea acordului de mediu si asigurarea conditilor de captare a petrolului, de evacuare a apelor reziduale.Etapele procesului de exploatare Etapa de exploatare a gazelor de gist, cu extinderea cea mai mare din durata unei concesiuni, in mod abignuit de 15-25 ani, cuprinde operatiunile petroliere efectuate pentru extragerea resursel, colectarea, tratarea, transportul, | precum si tranzitul spre conductele magistrale, in vederea —valorificari Ca principale activitati aferente fazei de explostare mentjonaim: Operatiun’ petroliere, considerate de rutind, de extragere, tratare, transport si valorificare a gazelor naturale Reluarea, la intervale de 4-5 ani, @ procedurii de fisurare hidraulica In sonde, pentru cregterea factorului de recuperare si reconfirmarea rezervelor suplimentare abfinute prin aceste operatiuni Monitorizarea permanenta a debitelor sondetor, a nivelului impuritatior (degeurilor) $1 a parametrilor de mediu Raportarea cantitajlor de gaz obtinut din fiecare z&cémant, n vederea calcula si plat redevenfoi petroliere Remetieren prompts a orci ecient fenic care ar putea conduce Ia poluarea ape, aerl sob subsolului Incotarea exploatari la nivelul fiecdrui 23c3mint (well pad) se face In momentul In care exploatarea nu mai poate continua din mative tehnice, geologice sau economice, cum se realizeaz fracturarea hidraullea Una dintre caracteristicie comune ale formatjunilor geologice dense care contin hidrocarburi este permeabilitatea lor ‘scdzuta. Din acest motiv, metodele utlizate pentru extractia gazului natural de sist, a gazulul din formatjuni compacts si chiar a metanuiui din zc&minte de carbune sunt foarte asemandloare. Ele diferd ins fn plan cantitativ, intrucat {ormatiunile de gaz de gist sunt de departe structure cele mai impermeabile, sunt necesare cele mai mari eforturi pentru a accede la pungile de ‘gaz. Principalul obiectiv este ameliorarea artficialé @ contactului intro puturile forate si pungile de gaz. Acest contact se realizoaza prin asa-numita fracturare hidraulicd, denumita si ‘simulara" sau “tracing® of “tracking” + Instalafia sap vertical in statul gazeifer. in functie de grosimea acestui strat, pulurle sunt doar verticale sau sunt converte in pulur rizontalo pent a maximize contectul cu punga de gaz. + ininterioral acestui strat, sunt utiliza explozbil care 68 creeze mici ractr prin peforarea coloanei de tuba Aceste fracturi sunt lrgite artical prin injectarea de apa aflaté sub presiune. Numarulfractutlor artificial, lungimea 51 poztia acestora in strat (orizontala sau vertcala) depind de caracteristicile precise ale formajuni Aceste caracterisic infuenteazd lungimea fisuloratfciale,dstanta dint puturi (puturile verticale sunt mai dense decat puturie oizontae) si consumul de apa. ‘Apa sub presiune deschide fisurle gi permite accesul la un numar cAt mai mare de pungi. Odata redus& presiunea, apele uzate amestecate cu melale grele sau radioectve provenite din formatiunea de roca sunt Impinse spre suprafaté concomitent cu gazul. Agonfi de sustinare, in general particule de nisip, sunt amestecali cu apa. Acesta contribu [a mentinorea fsurlor si permit continuarea extactici de gaz. La acest amestec se adaugé produse chimice pentru a asigura o distrbutie omogend a agentlor de sustinere prin formarea unui ge, pentru a reduce ficjunile gi, in fine, pentru a dizolva structure gelatinoasé la sfrgitul procesului de fracurare ga permite astel refluul fuiduui. (Sursa: mpactul extracici gazelor de sist $a etoluli de sist asupra mediuti gia sénétai umane" - ENVI (Parlamentul European) - 2011)Ce presupune procesul de explorare ste ansamblul de studi | operatiunt care se realizeaza pentru cunoagterea conditilor geologice acumulare ‘gazelor. Durata fazei de explorare este cuprins’, de regulé, intre 3 $i 8 ani, ins in cazul acordurilor petroliere din Romania se constatd frecvent depagiri ale acestei perioade, durata fazei de explorare ajungand uneori gi la 15 fara ins a modifica durata maxim’ a acordulul petrolier de 45 de ani, Aci eunt cupringe: ‘© identiticarea 2cSmintelor ‘© evaluarea caltativa gi cantitatva a acestora ‘© determinarea condiilor tehnice gi economice de explostare In situaia partculard a gazelor neconventionale, nojunea de 2Acdmant se poate practic exinde la tntreg arsabl do sezvotare al formajini purtatoare do gaze neconwentional. in faza de identiicare a 28cBmintelor se realizeaz4 operaljun petroliere de explorare geologic, geofizica si geochimicd Siforaje de deschidere, care au ca oblectiv punerea in evident’ a unor noi acumuléri de isi gaze naturale, indiferent de modul lor de genez8, acumulare, tipul de capcana, Itologla sau permeabiitatea colectoarelor. Activititle destaigurate in primele etape ale explorarii gezelor neconventionsl explorarii gazelor conventionale gi sunt reprezentate d sunt identice cu cele ale colectatea si analiza datelor existente (geologice, geotizice, date de fora), geomorfologice ete.; proiectarea operaliunilor petroliere din faza de explorare; prospectiuni geologice gi geofizice (inclusiv prospectiuni seismice) sdparea gi investigarea (carota] geofizic, gaz-carota), analiza noroiului de fora, carote mecanice, probe laterale ete.) sondelor verticale de explorare (sonde de explorare-deschidere) Prospectiunea seismic Prospectiunea selsmicd este _metoda _geofizicd cea mai utlizaté- in explorarea_petrolierd Activtatea de prospecfiune seismica se desfagoara in trei tape: tworen (achizitia datelor) ‘etapa de procesare (prelucrare) destagurate la sediul compari specializate; ‘+ interpretarea datelor: realizarea de sectuni selsmice, hati structurale , hari de anomal etc, se pot comanda procesaii la companil | corelari de sectiuni Un posibil impact asupra_mediului poate oxista numai in etapa de achizije a datelor in teren. Fiuxul tehnologic, in cazul etapei de achiztie a datelor presupune generarea unul semnal (unda elastic@) de foarte mica intensitate care va parcurge subsolul pana la obiectivul geologic de investigat de unde, prin reflexie, va reveni la ‘supratafA gi vafiInregistrat."PROSPECTINEA SEBIACA ote maoaarofsacesebecxaape pnw ride wc (cscs Pud arg ween ear stlealbltanoncesoapemtectinata de blo pearl coeace pues dears bschas Reston ganar es ee afore adincnl csmladind soa do scoufaeses. ee stapes deep recanr fdund re pay aarnunet psp, Arabttds conidia pe fropopee sre edie imtm pint epost anit ailaoacinene dee anosesaeupeca pitalapuntde trey iuminapaceenbatepec tp amas esse Inna ece ope spre gh debate eileen somes et neti Pamira cate pera ‘eit nae jdesaren zoned dope ce Danone sal seca geysers apa Jeena senanete ominznenncaepetapae orm cece Prone SERN Generarea undelor elastice se face, fle prin detonarea controlata a unor incrcatuf reduse de explozibil (de ordinul sutelor de grame sau Kilogramelor de dinamita) in foraje cu adancimea de ordinul metrilor sau zecilor de met, fie prin vibrarea controlatd, de cate un sistem hidraulic a unei plici metalice autopurtate de-a lungul proflelor seismice. Fleceplia undolorrellectate se realizeaza cu ajutorul unul dispozitiv de inregistrare alcatuit din geoonl, conectatj prin cabluri —seismice = la_—statia-—seismicd (sistem do. registrare digital), Prospectiunile seismice sunt lucréti tranzitori, utlajele tehnologice si porsonalul deplaséndu-se de-a lungul profillor seismice 3 nu implica’ ler de construct ‘monte datelor in teren dureaza céteva luni, pentru suprafete cuprinse intre zeci de De rogula, etapa do achizitie roman pentru un perimetru petrolier kilometri pitrati si 1000 kmp (supratata maxima permis’ de legislati ‘concesionat). Gelelalte metode de investigare gaotizica (gravimetrie, magnetometrie, electrometrie etc.) $1 geochimicd sunt metode neinvazive din punct de vedere al mediului. Informatie obtinute din procesarea si interpretarea datelor geologice, geofizce si geochimice, dupa caz, sunt utlizate in proiectareaamplasamentelor sondelor explorare-deschidere care au un tralect vertical Un avantaj fata de explorarea gazelor conventionale, unde locatiile sondelor sunt strict conditionate, cu tolerante reduse, in situatia gazelor neconventionale, flind vorba de formatiuni cu dezvoltare de sute sau mil de km2, exist posibililatea de a fi evitate atat zonele rezidentiale, ct gi arille naturale sau arheologice protejate, In cazul unor rezultate favorabile obinute din investigarea sondei de explorare-deschidere se continua evaluarea potentialului de gaze neconventionale prin séparea, pe acelagi amplasament, a unei noi gurl de sond, de diamatru redus, cunoscuta sub denumirea de “side track’, pe intregul intervalul de dezvoltare a formajuniior de interes, in vederea procizairiItologiei, continutului de Carbon Organic Total (TOC), grosimii formatiuni, confinutul in argild, compatibiltati fa fisurare tc Jn cazul unor rezultate defavorabile obtinute In sonda vertical, acesta va fi abandonata i terenul va firedat la stareaee ing-ul : cum a schimbat lumea energiei rea hidraulicd (fracking) este un proces in doué faze prin care sunt extrase gazele naturale din sisturi: Baie unor putur de extract si ppmpares de aps la presiuni mari amestecat cu nsip sg! {L Fluide de fracturare: se pompeazd aps, nisip si aditivi la presiuni extrem de mari \ peste 100 de bari, la aproximativ 2.050 kgf/m? ™ (Q Continuare pompai obie metri- presiunii fluidelor de fracturare iin 7 leu sparge roca. Operatiunea continua ves feconhine pind cand rocile sunt sparte, FAR ta 0 adancim p@distanta dorita, 100 de metri x ei dulci: iride tevi de WK t cimentate preveni accidental. Peaster Injectia: necesita, 3 ‘de regul8, 20.000 de metri cubi de opi G Scurgerea opel folosit8 la fision soci este pompati, Pe Seutiizare af fg Me uni de roci, aflate )-2.500 de metri. ‘intoarcere: fine orizontala, Imetri deasupra sistu wa inconjurat iment 5 Curget gazul ipul rdmane pent mentine deschise gé din sist, permitand ¢ Perforare prin jet:0 serie de gauri sunt tealizate prin teav8, iment si roca adiacents feist a yc Cerncet sifeava ramans ontine gaz 7 Var echipamentul de Una singurd poate produce mii de met spare este eliminat. cubi de gaz zitnic timp de 20-40 de aCOMPOZITIA FLUIDULUI: y a x SOLUTIA TIPICA* UTILIZATA IN FRACTURAREA HIDRAULICA 0,49% ADITIVE Een gfe 0.043% Certonat de SedyPotasia lou dese 0.01% Si beat 0.007% 2c oi 0.008% Nncimetitoraniga / 0.002% Ostia patter Acid. Glass 0.088% 0.123% 0.001% Scop ‘Folosive comand ‘nbeck rn estan ace) Ac cane pice (iutaraléeia nina bactee cn aca ‘ehponetcebal gota Petes wouger rat it Chora de sia Foren same sede neo - sin Spinncaias foe tet. Nndimetiormanias Pec eel pinion esnips mene Ftin deme ‘Shnur borat ‘rege temaeratare ‘spun 9 cosmetic Poilactaniaa Stina nce i cnet Tee ap neva Data petrter needa reverie ceed Dench abe tonbure sown rpope stn wis 0 ‘cums da guar omen renenicrsapl Sn ant in uo inmecie, 99,5 % ’ citric Prevnepracinnares oxi sera a arenes din fluidele de fracturare — *# a) sunt cuprinse de apa, iar compusii injectati adanc in formatiunite de gaze de gist sleut de amonia Suet see domaat. ‘Clorurd de potasiu earn uel apo deat Sac Ssone Binbsonpuuicn spa pentuasitga Canela poses snare cous censine tio aon raman de obicei blocafi fa sute Serenata one i ear ; ae Sou Ptaie de matri in pamant sau Catenstde So eget eee capone sub straturile de roca, rene oui nc tea Proppant re nnd east ce Frese pte Ellen gicot Prov deren ceca ended Akl err coc eae ae oy Selman gant ota GB eneRcrinPotentialul de gaze de sist la nivel mondial Numeroase state ale lumii au preocupari privind evaluarea gazolor de sist ,formatjunile goologice care le cantoneaz’ fiind larg raspandite pe glob. In multe {ar s-au facut evaluari asupra resurselor gi rezervelor de gaze de gist, acestea pentru viltorul "energetic. do mari pentu a optimism crea motive de precizarea rezervelor de de sist este prezentata in fig.t find ‘suficient gaze imagine global. cu Distribution of global shat gas escurces Technolosiealy recoverable global shale ga reserve estimates = eT2 Fig.t - Distributia resurselor de shale gas la scara globului cu indicarea térilor cu potential. (Source: World Shale Gas Resources: An Initial Assessment of 14 Regions Outside the United States, EIA April 5, 2011) Situafia din continental Americ de Nord gi Sud se prezinta sintetizat in fig. 2, pentru Europa In fig.3 gi pentru Asia — Paciic in fig.4. Distributja principatelor bazine de sedimentare cu resutse estimate gi rezerve dovedite de gaze de gist a soara globului este prezentata in fig.6, de unde rezulta un numar de 48 de bazine distibuite pe teritorile @ 32 de tari (fara datele din Rusia). Intabelul in fig.6 sunt prezentate principale 32 de tari curesurse de gaze desist, indicndu-se resursele recuperable estimate gi rezervele doverite de gaze naturele provente din 28caminte de gaze de gist (date la nivel anuki 2011)renter tea saver et o-eDbitr eat so-eoion cae Careraes anata Sean Vb Sian he ih eenment 1 agen Osi led Sg 823 Fig. 2 - Distributia resurselor de gaze de sist, pe tar (in trifoane metricubi), in America de Nord si de Sud. (Source: World Shale Gas Resources: An Initial Assessment of 14 Regions Outside the United States, EIA April 5, 2011)rire re Map cocnrasonsoains gs mroace nee Figs - Distribuia resurselor de gaze de sist si coalbed methane, pe far, cu indicarea principalelor bazine de sedimentare cu resurse dovedite, in Europa.Map of 48 major shale gas basins in 32 countries Fig. 5 — Harta cu principalele bazine sedimentare cu resurse estimate de gaze de sist si cu bazine potentiale far’ resurse estimate, distribute in 32 de {ari ale globulul. (Source: Shale gas - Wikipedia, the free encyclopedia) ‘SUA este fara cea mai evoluat, atatca tehnologie, ct sin privinta cantitiii de gaze de sist extrase, zonele de intores acoperind- aii considerabile = de. sute, gi. smi, «Sd km. ‘fg. 7). Potrivit unui stucfu publica in luna aprile 2012 de Energy information Adminstration (instiuile din SUA specializata in Statistica energetica), in 2010 produciia gazului de gist a reprezentat 23% din productia total de gaz uscat a Statolor Unite. Gazul de sist nu numai ca a crescut resursle certe de gaz ale SUA (cu 11% Ia srgtul lui 2000), dar a oprit declinul, inceput in 2000, al productiel domestice de gaz natural gi chiara inversat aceasta tendinfa. In 2010, productia gaz neconventional~ gaz desist, metan asocat cirbuneluig gaz dn formatiuni compacte a reprezentat jumatate din produciia de oaz a SUA ‘Mai mult, datorit’ gazulul de sist, productia americana anuala de gaz a surclasal-o pe cea a Rusiel (pén& acum doi ani, cal mai mare producétor de gaz din lume) pentru al doilea an consecutiv. Proiectile EIA pentru piaa americana ‘sugereaz ca gazul de sist va reprezenta 45% din producta totald de gaz a tari in 2035. Rezarvele recuperabile de (922 de sist au un potential suficient, se spune, pentru a satistace cererea de gaz a SUA pentru urmatoril 100 de ani.MADRE crore Sh ‘Source Won Se Gas Fsowers An uind Ausoevtet ol 1 Pages Cate he Una Stes AAG, 20H Fig, 4- Distributja resurselor de gaze de sist, pe tari (in trilioane metri cubi), in continentele Asia gi Australia. (Source: World Shale Gas Resources: An Initial Assessment of 14 Regions Outside the United States, EIA April §, 2011)Shale gas leads growth in total gas production through 2040 US. dry nual gas procueton, llon ab tet Hiro Projections 5 zou eh 0 25 20 6 1900 1995 2000 2005-2010 2015 2020 2025-2030 2035-2040 ‘vee BA, Auton Cea 2013 Bay ase ‘ear Serr, FR Ma 44 2083 a Fig. 7 ~ Estimarea dezvoltéri contributiel principalelor categorii de surse de gaz natural in producja totala a SUA pana in 2040, ‘De mentionat cresterea important a gazului de gist cu peste 17 trlloane metri cubi din anul 2010 pana In anul 2040. Conform studilui “Impactul extractiei gazelor de sist si a petrolului de sist asupra mediulu gi a sénati{i umane?, publica in iunie 2011 de Parlamentul European, productia europeand de gaz ar putea so&dea cu incd 30% pana in nul 2035. In acest conten trabuie analzat potentialul gazului necenventonal de pe continentul european. Aste, pe fondul unei cereri in crestere pentru aceasté resursa, importurle de gaz natural ar putea inregistra 0 crostere jorstoare, Potrivit estimatilor recente, resursele de gaze de sist de pe continentul european ar putea acoperi cererea pentru gaz pentru urmétori 60 de ani, cea ce ar conduce fa reducerea semnificativa a dependentei de importurlle de gaz rusesc. ‘Statele europene cu cele mai importante rezerve de gaze de gist, potrivit studiulul ARVEIA (US Eneray Information Administration) din 2011 Cantitate recuperabili gaze de sist (trilioane metri cubi) POLONIA 53 FRANTA 5,1 NORVEGIA 2,38 UCRAINA 1,10 SUEDIA 1,16 DANEMARCA 0,65 MAREA BRITANIE 0.57 OLANDA 0,48 TURCIA 0,42 GERMANIA 0,23Fig. 6 - Harta SUA aratand distriubutia principalelor bazine de sedimentare cu rezerve recuperabile de gaze de gist din care se exploateazd in prezent. s. ‘Shale Gas WHITE PAPER (Source: U.S. Shale Gas - An Unconventional Resource. Unconventional Challenges. White Paper. HALIBURTON.2008 -WHI)TE PAPER: LITUANIA OU ROMANIA, UNGARIA , BULGARIA 0,54 Ate studi precizeaza ca, in Europa, resursele de gaz neconventional,teoretic, ar pulea acoper cererea de gaz pentru turmatori 60 de ani. Conform unui studiu din mai 2011, reaizat de Maximilian Kuhn gi Frank Umbach de la Centrul European pentru Securitate Energetica gia Resursolor (EUCERS) din cadrul King's Colle, Londra, ,rozorvele totale estimate, recuperabil, se died la 23-38 de Te [mii de miliarde metri cub] in Europa, din care 12 Tmo este gaz din ormatiuni compacte, 15 Time este gaz de sist $i 8 Tme este metan asociat c&rbunelui in imp ce totalulrezorvelor convertionale in UE so ridica la doar 242 Time. {In Europa studiul ARVEIA indica printe tlle cu resurse semnificative: Polonia (5,3 Tme),Franta (5,1 Tme), Norvegia {2,35 Tre), Ucraina (1,10 Tme), Suedia (1,16 Tmo), Danomarca (0,65 Tm), Marea Bitanie (0.67 Tme), Olanda (0,48 Tmo), Turcia (0,42 Tmc), Germania (0,23 Tme), Lituania (0,11 Tmc). Degi nu ofera o cifré separata pentru Romania, raportul mentioneazd c&, impreuné cu Ungarla gi Bulgaria, detinem 0,54 Tmc, cantitate recuperabilad. Tatile in care s-au identificat zone potentjale cu gaze de sist gi in care au inceput lucrari de explorare sunt urmatoarele Fig 1 3) Austria. — explorarea este in derulate, compania OMW cerceteazé un bazin langa Viena, Bulgaria ~ are interdict prin moratoriu privind aplicarea metodei ,fracking’. Explorarea este In derulare in zona Novi Pazar, cconcesiune Chevron, precum si alle cine Perimetre. Franta— desi are un potential enorm, evaluat la §,1 trlioane mc gaze de sist, nu au fost autorizate explora dn cauza Presiunilor celor din Green Party care Lau determinat pe pregedintele Holande s menjina interdictia, in ciuda Fezultatelor studiului guvernamental faportul Gallois’ care avizeaz utlizarea_fracturarii_hidrauluice. Germmania — a concesionat 0 supratata de 3.000 km2 companiei Exxon Mobil in bazinul Saxoniei de jos unde sunt planiticate a 88 oxecuta 10 sonde de explorare. Ungaria ~ a forat in 2009 prima sonda tn Bazinul Mako (Mako Trough). Lucrarlle au fost tacute de catre ExxonMobil Irianda ~ a concesionat in 2011 0 suprafalé de 495 kin Bazinul Clare, companiei Enegi Oil ga aprobat olicenta je 0 supralata de 1630 km2 companilor Tamboran Resources and Lough Allen Natural Gas Company in Bazinal Carponifer de Nordvest. (Olanda — mai mutt operatori au obfinut icente pentru explorare, find planificata gio sonda Tn Boxtel, dar lucrarile au fost stopate de guvern, urménd ca, pnd la sférgitul anului 2012, 84 fie publicat raportul Ministorului Afacerlor Eoonomice, Inovari gi Agriculturi privind impactul asupra exploaérii gazelor de gist. Pe 16 ianuarie 2013, Henk Kamp, Ministrui Afacerilor Economice al Olandei a discutat in Camera inferioara a Parlamentulul Olandei despre politica ‘energeticd in care a subliniat importanta combustibilor fosiliIntre care gi gazul de gist. Pomind de la experienta gi succesul SUA asupra impactului pozitiv economic gi de mediu in Olanda trebuie sa se facd un studiu de evaluare a fisoului cexploatani gazului de sist. Polonia - {ara cea mai avansata la capitolul explorare si cea mai puternicd sustinatoare a dezvoltarii acestei resurse rneconventionale in UE, este si barometrul Europe’ ia acest capitol. Resursele Polonie! sunt localizate in trel bazine: Batic (nord), Lublin (sud) si Podlasie (est), dar activitatea de concesionare i prospectare e concentraté pe primele doua. Jn conformitate cu raportul Departamentului de Energie al SUA, in aceast {ard existé cole mai mari rezerve de gaze de sist, find calculate circa 22,45 tilioane me de gaze de sist dn care 5,3 tilioane me puténd fi imediat exploatato. Sunt multe companii care opereazs in Polonia, in bazinele Mari Batice, Lublin Voivodeship gi Podllaski Voivodeship, ccumarf: Haliburton, ExxonMaobi, Marathon Oil, Chevron, BNK Petroleum, ConocaPhilps§altole. Minister polonez al Mediului (insttuia responsabila cu acordarea concesiunilor de E&P), a emis 104 concesiuni pentru prospectarea si emplorarea gazuli de sist. ana in noiembrie 2011 au fost forate 10 sonde de explorare ain cele 123 obligato planicate pana in 2017 (1a care ‘80 adaug’ ined 100 de sonde optionale). Pana acum nu a fost acordaté ins& ricio concesiune de produate, Geologul ef giadjunct al Ministrlui Mediului cin Polonia, Henryk Jacek Jezierski, firma, in mai anultrocut, c&: ,suntem prega ‘88 controim procesul si acesta poate fi implementat In condi de siguranta In Polonia’ (Plats) attucinea ferms in favoarea exoloatari gazului de gst find asumaté de intteaga clas pola si spiinité de 62% dire cetdeniMajor Shale Gas Basins of Poland Fig3 ~_ Principalele azine de sedimentare din Polonia cv potential do gaze desist. Suedia - in 201 Compania Shell a investigal formatiunea AlumShale din sudul {iri ca surs de gaze de sist gi a considerat c8 nu este viabilé sia abandonat. Alte compani cum ar fi Gripe Gas si Aura Energy au forat si au raportat rezulate bune. Asti, in Motaia din S-E-ul Sueciei, cantitatea de gaze estimate ar ejunge pentru 1000 de ani la ‘consumul actual a fri. Rezultate bune 6-2u obtnut gin zona Ekeby (150 km2) din formajunea Alum Shale. Au fost ‘liberate 5 alte licente de explorare care fac ca Gripen Gas 68 devind principalul axplorator cu paste 563 km2. In prezent sunt planifcate mai matte foraje de explora. Ucraina ~ este a treia jard europeand privn rezervele (1.2 tilloane de me). La 1 septembrie 2011, Ucraina a semnat un acord cu Shell care va explora gazul de sist din regiunea Kharikov din N-Eul fail. Operatori sunt companille Shell i Chevron gi se estimeaza c& va Incepe 0 productie comerciald de gaze in 2017 in campurile gazeifere Vuzivska gi Olesska, ‘Anglia - a descopert gaze de sist in forrajiunea Bowland shale din zona Blackpool de catre compania Cuadrila Resources, dar lucrrile de exploatare au fost stopate pana in decembrie 2012 cnd guvemul UK a decis 88 permité utiizarea fracturatihidraulice. British Geological Survey a estimat o rezerva recuperabild de peste 150 km3. Comisia Parlamentard pentru Energie $1 Schimbéri clmatice din Marea Brtanie a concluzionat, in mai 2011, c& nu este cazul 88 se impund un moratoriu asuprafolosii acestei tehnologi, o asemenea mésurd nefind justiicatd sau necesard pe ‘moment’, Pottvit pregedintelui acestei comisi, Tim Yeo, ,procesul de Yracking! in sine nu pare si prezinte nici un pericol inerent i atat timp ct integrtatea sondei este montinut8, extractia gazulvi de sist ar trebui s8 fie sigura” Raspunsul guvernului fa acest raport a confimat c& legislatja in vigoare ,ia deja in considerare provocaie speciice pentru explorarea a ‘productia gazului do ‘sist‘Shale Gas Basine of Western Europe Fig.1 Harta cu propa bine de secimontare cu petenal de gaze de it én Europa de VostEuropa Centrala $i de Est De ce vorbim despre gaze de sist, ca opfiune pentru Europa Centrald si de Est? = Europa - implicit si Romania, se confruntit cu o seidere a competitivitayié din cauza costurilor aferente energiei — aceste costuri se reflecta in prequl produselor industriale, mult mai ridicate comparativ cu SUA, Canada, Chin + Unul dintre obiectivele UE este reprezentat de asigurarea securitafii energetice prin diversificarea surselor de aprovizionare. Potrivit colui mai recent raport US Energy Information Agency (EIA), f&cut public in iunie 2013, gazul de gist majoreaza ‘cu 47% rezervele potentiale de gaze naturale recuperabile la nivel mondial. La nivel mondial, rezervele de gaz de sist reprezinté 32% din rezervele totale de gaze naturale, Estimarile arata 3 rezervele recuperabile de gaze de sist sunt distrbuite astel: Clasamentul statelor europene in functie de rezervele recuperabile de gaz de sist (Sursa'- EIA) “Tara | Volum (miliarde metricubi) : 4.190 bese 3.879 i Romania & a 1.444 fe 4 Danemarca 906 _ Oania — Marea Britanie poe 7236 Suedia. 283 Spania ee 26 Bulgaria j 481 Germania 481 } ” Glasamental statelor europene th fanctie de rezervele A recuperabile de petrol de sist \ (Sursa - EIA) | Jari | Volum ftiligane barili) i Franta ! 4.700 i‘Polonia Olanda Marea Britanie Germania ‘Romania Bulgaria SpaniaIMPACTUL ASUPRA MEDIULUI $I SANATATII POPULATIEI Procesul de fracturare hidraulica,utilzat pentru producerea gazeior de sista fost dezvoltat la stargitul anlor 1940 sia {ost folosit pe scard larga Tnod din anii 1950. Inovafile recente aduse tehnologiei au fost in masura's8 combine forarea vertical si orizontald cu fracturarea hidraulica pentru exploatarea eficienta a gazelor naturale din formatiunile de sist. | SE SPUNE CA.... «© "Forarea gazelor de sist utilizeaz mult mai mult teren decat exploatarea energiei convenfionale.” Fals | + "Fracturarea hidraulicd poate avea efecte adverse asupra apei potabile.” * "Fracturarea hidraulicd este o tehnologie noua si netstat." + “"Imaginile cu apa de la robinet care ia foc pot fi atribuite fracturtiri hidraulice. ti enorme de apt." ‘racturarea hidraulicd foloseste canti ° Fals + "Fluidele de fracturare hidraulicd contin substante chimice periculoase care nu sunt facute publice." Fals | + "Fracturarea hidraulicd si eliminarea apelor uzate asociate provoac’ cutremure | ari, care reprezint& o ameninfare scrioasd pentru oameni gi proprietaj." Fals | + "Evacuarea apelor uzate dauneazi mediului inconjurator. Pe + "Bmisiile in aer generate de productia de gaze de gist sunt mai daundtoare decat cele create prin arderea ciirbunelui." | Fals‘+ “Dezvoltarea gazelor de gist va bloca dezvoltarea energiilor regenerabile.” © "Gazul natural este mai curat decfit gazul de sist." + "Gazul de sist este mai "murdar" decat carbunele." + "Extracfia gazelor de sist nu este reglementata.” DEZVOLTAREA $1 PREGATIREA AMPLASAMENTULUI + ingrijorar: *Forarea gazelor de ss utlizeazdi mult mai mult teren decét expoatarea energel conventonalo." in realitate: ‘+ Extractia gazelor de sist necesita o arie de utlizare drastic mal mic’ dec&tforajul conventional pentru gazele naturale gi alte forme de producere a energie, cum ar fi energia solara gi colian © Practica comuna actuala este de a fora mai multe sonde orizontale tn adancime, In diferite direoti, pomind de Ja capaitul unei sonde verticale. Acestlucru permite o mai mare extracfie a gazolor naturale de a fiecare sonda siun volum mai mic de utiizare a terenului. Fig.t - Sistem de dispunere a forajeior orizontale de tip ppad- driling. Source: Chesapeake-Water Use Fact Sheet, in LEGS Resources — An introduction to shale gas, June 2011 ele mai bune practici recomandate pentru atenuarea riscurilor: * Selectarea, planificarea si operarea amplasamentului ‘sondei intr-o manierd in care impactul asupra comunitaf locale si asupra utilizar terenului este mentjnut la Un nivel minim. ‘* Maximizarea numarul de sonde orizontale de pe o instalate de foral pentru a reduce gi mai mult amprenta totald do utilizare a terenululcorel RNte Ol AU m cu et Mena Mi de met do format roc’ ine sisuio do. roduc gi ape de supralala “Tubare de product ‘imentats Fig 2 - Schema de echipare a unui foraj vertical cu coloane de diverse diametre, descrescétoare cu. _adancimea, _evidenfjind _construirea_ nei colaane speciale, _ perfect etange pentru protejareastratelor acvifore. ( Fleckenstein - Cele mai bune practici in explorare: forarea, —tubarea_si_—cimentarea«~-~—«‘Dep. —Inginerie—petrolier8, Colorado ‘Schoo! of Mines 2012) ‘© Cole céteva cazuri in care au fost afectate apele subterane au fost cauzate de defecte ale instalatei de tubare a sondel. Aceste situatii au fost rezolvate imediat, fara un impact semnificativ asupra apelor ‘subterane. + Inmod uzual, se destégoaré teste de prosiune pentru asigura integrtatea sondelor si se reakizeaz’ o gamé ‘Intreaga de alte teste pe toatd durata lor de vialé pentru verificarea pe termen lung a integritatii acestora, Totodata, se preloveaza probe de apd in toat pluie de apa pe o raza de cza 1.000 m in jurul zone! in care 2 destdgoaré operajunile pentru a se asigura c& acestea nu au produs nic un impact. + Cele mai multe formayuni de sistur care dey gaze naturale se ala la 3,000 - 4.500 de met in subteran Aevitarele de apa de uz casnc sunt de obica la mal pun d® 300 de met In subtran, NU exist nico cale ‘zie inte formagunie de sists acvilere, in sonsulexistentei mai multor strate cn rociimpermeabile care nu permit ridicarea thidelor din addncime spre supratelé si cere 8 contamineze acvierele. pin urmare, Contaminarea panzel treaice nu este posiila prin fracturare hidrauica Cele mai bune practici recomandate pentru atenuarea riscurilor: + Respectarea celor mai bune practic in detenminarea distanfel dintre gura de sonda, statu scviter si formatiunea de gistun pnt + Studierea geologia! locale inainte de forare pentru a identiica sursclo de apa potabi’a do sub-supratata {captrile de apa potabili) lao cistanté de 250 de met de amplasementul sonde + In.cazul in care existé surse de apa lao distanf de 250 do moti de amplasamentu sondei, apa se va testa Tnainte, in timpul gi dupa fora pentru a monitoriza intogitatea necontaminarea apeSpatierea unei sonde verticale spatierea unei sonde traditionale orizontale S2amplasamente pentru 32 de sonde 1 amplasament pentru 32 de sonile (Sursa foto: Sursa: Vertical Well Spacing Compared to Horizontal Well Spacing - httfooga.org) FORAREA VERTICALA $1 EFECTUL ASUPRA APE! POTABILE + ingrijorare: “Fracturarea hidraulica poate avea efecte adverse asupra apel potable, in realitate: * Forarea verticala este o practicé uzualé, miicane de sonde find forate in conditi de siguranfa prin acvitere, ‘8rd probleme semnificative. ‘+ Sondele au o constructie siguré/robusta, find prevazute cu coloane ¢i straturVinele/ tubur multiple de ofel gi ciment, proiectate in mod special pentru a proteja panza treaticd (ig. 2).Cladire de peste 120¢tale 500 met su suprafata Omilta £.600m sub suprafata Sondelede gaz ajungla ‘maimuit de 2.500 m adancime sub suprafeta © Fracturarea hidraulc’ este 0 tehnologie testatd, folosits tn condiji de siguranta de aproximativ 60 de ani in Romania ¢i in lume. + in Romania, mil de sonde au fost stimulate cu ajutorulfracturarihidraulice in procesul de extracfie a petrol. ‘Acest proces a fost combinat mai recent, cu foraj orizontal pentru a avea acces la secfiuni mal mari ale rezervorului, pentru ale face 68 produc& la un nivel viabil din punct de vedere comercial + Ingrijorare:+ Implomentarea unr programe de asigurare a cali pent a asigura proiectarea corespunzatoare a gBuri de sonda, respectarea normelor de constructe si realizarea testulu de integrate pentru intreg cicul de viet al sondel. + Mentinerea unei supravegher riguroase a subcontractantior,efectuarea unor audit si cursuri de formare profesionalé pentru a se asigura indeplinirea standardelor de proiectare. (State Oil and Gas Regulation Sesigned to protact water resources ~ US Department of Enargy) TEHNOLOGIA FRACTURAAII HIDRAULICE + ingrijorare: .Fracturarea hidrautio’ este ° tehnologie noua si notestata.”Imagine cu apd de la robinet care ia foc pot fi atribuite fracturdrii_hidraulice.” in realitate: + Inunele zone, metanul apare, in mod natura, in stature acvfere de aps duce, care se pot deplasa apoi prin conductele de apa gin case. + Ink situa pot apare accidente de fcurare sau rupere a conductelor de gaze (de fa sonde la statile de proparare sau in sistomul de estou a gazaler pentru consumul casnic sau indutial. + in 2008, cu mutt inainte de lansareaflmului Gasland (unde aparastel de imagin), autoriatie de roglemontare din Colorado au investigat apa din acea zon. Ei au descopert c& metanula apart natural gi nu din ealza activator de exporare gi exploatare a petrol si gazelor, (Colorado Oi! and Gas-_—_—Conservation Commission (COGCC). (n.d). _——Gasland Statement http:/cogce.state.co.usiibrary/GASLAND%20D0C.pa) FRACTURAREA HIDRAULICA $1 UTILIZAREA APE! + ingrijorare: “Practurarea hidraulicd foloseste cantitati enorme de apa.” in reatitate: * Extractia gazelor de gist necesita mai putin& apa decat producerea altor forme de energie cum ar fi extractia, cconventionala de petrol, cérbune sau etanol. + Pentru 0 sonda de extractie a gazelor de sist, cererea unor cantita{i mari de ap’, de obicei, dureaza aproximativ 0 s8ptamana In timpul etapel de fracturare iniial8. Pe durata de viaté a sondel, aproximativ de la 20 pana la 30 de ani, o canttate semnificatva de apa poate fi recuperata gi reciclatd. Industria continua s& ddepund eforturi pentru reducerea consumului de ape dulce. ‘© Apa folositain extractia gazetor din formatiuni de sist este ofractiune din consumul total de apa pentru scopuri agricole, ndustriale gi de agrement © Fracturarea hidraulic® @ unel singure sonde consumé 11 - 19 ‘specifice geologice gi de fracturare. Industria incearca s& reduc& cantitatea de apa ullizat3, prin Imbunatafirea Tntregulul proces de fracturare hidraulic’ gi refolosirea apei atunci cénd este posibil vane de litri de apa, in functe de cerinjele Cele mai bune practici recomandate pentru atenuarea riscurilor: * Colectarea gi publicarea datelor de utilzare a ape + Reducerea continua, reutiizarea $i reciclarea apei pentru a atenua cerintole generale de apa. © Investifi in imbundtifir tehnologice viabile pentru a reduce consumul de apa, de a cduta alte curse de apa deca cele utlizate pentru apa potabil. ‘+ Respectarea celor mai bune practic ¢1 mbunaitajrea reglementarilor cu privire la extragerea gi ulizarea apel (Water Recycling Rules, Texas Commission) FLUIDE DE FRACTURARE HIDRAULICA + Ingrijorare: Fluidele de fracturare hidraulicA contin substane chimice periculoase care nu sunt facute publice.” jul de fracturare hidraulicd este format din mai mult de 99,5% apa gi nsip, i 0,5% substanfe chimice, {site in produsele de consum comune. ‘© Compozitia tipicd pentru fracturare include de la trei la 12 substanfe chimice aditve, in functio de caracteristcile apei gi ale formatiunii de gist tracturate.«Pana de curdnd compozitia chimica a fluidelor de fracturare a fost considerata secreta gi nu a fost publcata, ‘dar aceasté pozife s-a schimbat datortéinsistenjei tot mai mari a opiniel publice. Este de menfionat ca listele ‘cu aditvi chimici utilizati sunt foarte diferte de la o formatjune la alla, precum gin raport cu compozitia apei foloste la inject. Un exomplu de list cu principalil aditivi existent In fuidul de fracturare este redaté mai jes, precizndu-se scopul pentru care sunt utiliza i la ce alte utilizar ti regasim (ig.3). Gweacie santos | soso = Sasso [See | raeaeginiiese | remeron mie [oe a : 1 — a | Fig 3. ~ Aditiv folo le pentryfracturarea hidraulicd cu impact redus asupra meciulul sau complet inofensiv ‘Sursa: Fleckenstein - Cele mai bune practci in explorare: forarea, tubarea gi cimentarea - Dep. Inginerie petrolierd, Colorado School of Mines 2012 + Flidul de tractrare hicrauli este conrolat gnu ae contact cu apa dn stale aoviere + in. mute far (Canada, SUA etc.) autortple do roglomentare au solicat opertororlsterea numeler 5 ‘Yolumului e prods chimice pe car fe felosece pent flgcae operafune de fraturare pent a respunde Ingtiordeor pubic Cole mal bune practici recomandate pentru atenuarea riscurilor:Publicarea integrala a adttivlor din fuidele de fracturare, Investtiin alternative *verzi" sau non-toxice pentru advil cureny Promovarea unei tehnologi mai noi de fracturare prin utlizarea ca fluid de fracturare precum propanul lichid, ccare nu necesita aditivi chimici suplimentan. (Tite Ilf of Supertund Amendments and Reauthorization Act ~ US Environmental Protection Agency, which authorize EPA's Toxics Release Inventory) FRACTURAREA HIDRAULICA $1 ELIMINAREA APELOR UZATE © ingrijorare “Fracturarea hidraulica si eliminarea apslor uzate asociate proveaca cutremure mati, care reprezinta 0 ‘ameninfare serioasa pentru cameni gi proprietti In realitate: + Activitatea seismic usoard este o parte normala a fracturéii hidraulice si nu reprezint& o amenintare pentiu ‘cameni sau propretaf. * Practic, sunt transmise vibraile din zona de fracturare la supratata. Aceste vibrati pot fi detectate gi masurate in mod normal, sunt prea usoare pentru a fi simiite de catre oameni, * in acest caz, intensitatea actvitatii seismice este de obicei de 100.000 de ori mai mic’ decat nivelurile detectabile de finjele umane, + Inanul 2011, au fost finalizate mai mult de 250.000 de etape de fracturare hidraulicé in lume. Au fost raportate ccéteva evenimente selsmice care au fost legate de actvitatea de fracturare hidraulic: un cutremur de nivel ‘scazut in Marea Britanie (2,3 pe scara Richter) si dou cazuri in Ohio. Nu au existat daune fizice. Din punct de vedere stinfic, nu au fost dovedite legaturile dintre evenimentole seismice si proiactele privind gazele de sistur ‘mai bune practici recomandete pentru stenuarea riscurilor ‘* Corcetarea goologie! locale pentru identilicarea unor potentiale fal inainte de forarea sondei gi injectarea apelor uzate. ‘+ Monitorizarea procesului, cu instruments foarte sensible (prin s8parea de sonde de monitorizare In care sunt instalato seismografo extrem de sensibile), care permit inrogistrari ale vibrafilor de pana la -5 pe scara Richter, ‘magnitudini care nu sunt detectate de relslele seismice nationale sau internationale, astfel Inc&t operatiunile ‘83 poata fi oprite, daca este cazul. (Induced Seismicity Potential in Energy Technologies ~ US National Research Council of the National Academies)CUTREMUR MODERAT TREPIDATIEUSOARA CUTREHUR MINOR (rareort simtit) MICRO.CUTREMUR (nu se simte) F. FRACTURARE HIDRAULICA (nu se simte) EVACUAREA APELOR UZATE Ingijorare “Evacuarea apelor uzate dauneaz’ medi Inconjurator” in reatitate: Apele uzate sunt gestionate intro variatate de moduri: refolosirea, eliminarea prin injectarea in puturi subtorane adanci, tratarea la 0 instalajie locala gi stocarea in rezervoare mari de ofel sau in gropi adanci céptusite. ups fracturare, sondele care produc gaze de gist debiteaza si cantitatj reduse de ape de zécamant, cu o mineralizatie crescuta. Acestea sunt fie deversate a stafii autorizate de tratare, conform reglementérilor legale, fie sunt tratate si reutiizate sau injectate in stratele de rocd mai adnci, prin sonde de injecte, Injectarea subterand este metoda de eliminate primaré pentru cele mai multe proiscte privind gazele de gist Sunt constiuite no|instalati de tratare a apolor uzate acolo unde eliminarea in subteran nu este o optiune. Procentul de ape uzate reciclate este tn crogtor.‘+ Reducorea emisilor fugtive prin obligare operatorlor s& utlizeze sistemele verzi-de deschidere pentru a ‘maximize recuperarea resurselor sa minimiza degajarea metanului in aer (EPA's Natural Gas STAR program) ‘© Minimatizarea poludri aerului de catre vehicule, motoarele instalaiel de foral, motoarcle pompelor gi ‘compresoarslor. Aceastd poluare trebuie controlaté prin standarde eficiente de modiu si eficient& a combustibillor. ‘© Eliminarea scaparilor de gaze in atmostera gi minimalizarea arderilor de gaze prin instalarea de echipamente performante (in special separatoare pentru recuperarea hidrocarburilor cand acestea vin la suprata{a) in ‘scopul reduceri sau elimindri totale a emisilor de metan in aer, urméte pe intreaga perioada de exploatare a sondei. (EPA's New Source Performance Standards) ENERGII REGENERABILE + ingrijorare: Dezvolterca gazelor do gist_ = va_—sbloca_—dezvoltarea_—energilor—_reagenerabile” tn realitate: © Deoarece cerorea de energie la nivel mondial cregte, este de agteptat ca energille regenerabile s8 fumizeze ‘© parte tot mai mare din necesarul de energie la nivel global ‘© Agentia international pentru Energie (AlE}, in Global Energy Outlook 2012, prognozeazi cé, la nivel global, cererea de energie va creste cu peste 30% din 2012 pana in 2035, ‘© Tétilef4rd potential de gaze de sist vor fi cele mal interestate de dezvoltarea energiilor regenerabile, ale c&ror Ccosturi se vor reduce progresiv pana cand acesta va ajunge la nivelul pretului gazelor imporiate. GAZE NATURALE © ingrijorare: ,Gazul natural este mai curat decat gazul de sist” in roatitate: + Gazele do sist sunt gaze naturale, ambele provenind din aceleasi roc, formate tn aceloasi condi geologic. Ele sunt atft metan - un combustii fos curat de ardere care este utlizat in Canada pentru incalzrea caselor $i claditor, pentru a almenta procesee industiale, ct si o optune de combustiil mai curat pentru transport "Sis se referdlatipul de roca din care se extrage gezul natura + ingrijorare: Gazul oo sist este mal *murdar" decat carbunele.” tn realitate: * Gazul natural este col mai curat combustiil fosil de ardere gi elibereaza omisil cu ofect de serd cu 45% mai pufin decat c&rbunele. * Chiar gi atunci cénd este luat in considerare ciclul de viafa complet, gazele de gist sunt inca cu cel puyin 40% ‘mai curate decat c&rbunele. REGLEMENTARE + Ingrijorare: “Extractia gazelor de gist nu este reglementats.* In realiEMCUTLCLAPYA Uperatrt at mal mei posta patra reuBizrea ape wate au Shsitylaace (Geportcrene (cu am pantie Framgort Paid de fracrare —Sendade gate | ww ‘Sata detratares Apa de ape eam Krieger Pat biersn cota | ante ttre tener erect ' Trae stients rs J Zeten evacuate Med Cele mai bune practic! recomandate pentru atenuarea riscurilor: * Utlizarea sondelor adnci de injectie sau tratarea apeila instal corespunztoare de tratare a apeloruzate (Pretreatment Regulations - 40 CFR Part 437, US Environmental Protection Agency) + Folosirea unei *bucle inchise" sau a "slstemelor de izolare acoperite" pentru a minimiza impactul asupra ‘mediului. (Surface Operating Standards for Oi! and Gas Exploration and Development,” Gold Book, U.S. Department of interior, Bureau of Land Management, and U.S. Department of Agriculture) ‘+ Documentarea gi revizuirea poltcior de manipulare gi evacuare a apelor uzate, ‘+ Asigurarea unor reglementari adecvate gi contorme cu cerinfele specie de eliminare a apelor uzate. EMISIILE IN AER, in cealitate: © Ingrijorare: "Emisille in aer legate de productia de gaze de gist sunt mai daundtoare decat cele generate de arderea cérbunelul © Ossorie de studi (DOE’s National Energy Technology Laboratory) au determinat c& producerea de energie clectticd din gaze naturale genereaz’ emis de gaze cu efect de sera de 36-47% mai mici decat producerea de energie electricd pe baz’ de cérbune. ‘ Studiu! Howarth privind emisil extrem de ridicate de gaz metan pentru extragerea gazelor de sist a fost considerate o anomalie de cdtre cel mai multi cercetator. Cele mai bune practic! recomandate pentru atenuarea riscurilor:+n America de Nord, sunt in dezvoltare reglementari speciice, dedicate, legate de extractia gazelor de sit Cu toate acestea, un set extins de legiadministreaza gi reglementeaz& dferte aspecte ale explora gazslor de gst prin mai multe orgenisme de reglementare. in Siatele Unite, acestea includ: Legea Natjonala de Mediu, LLegea apelor, Legea aerului, Legea securti apei potabile. + InUE, unde Romania este parte, exst8 0 serie de reglementar similare (Directive ale apelor de supratats si subterane, de zgomat, deseuri miniere, de habita, Natura 2000 et), la care se adauga legi nafionale de reglementare in domeniul petroluu, gazelor, energie + Va trcbui pe vitor s8 fe elaborate gi roglementar suplimentare, specifice exploatéi gazelor de sist. Cole mai bune practici recomandate pentru atenuarea riscurilor(Final Report On Unconventional Gas In Europe, Philippe & Partners): + Incurajarea dezvoltati unor reglementiri adecvate dedicate gazslor de gist in Romania, care protejeaz’ mediul, sanatatea publica gi siguranta cetajenilor. ‘© Angajarea color mai bune practicl de fora, de cercetare. Menjinerea unei supravegher,inspectii adecvate gi punerea in aplicare a tuturor reglementatilor in vigoare.LNFU Gaze de sist Prezemtare proiect Garsiole desist Eom Decry Franka ‘gig ttc cores Some Sitatis din Romania nore pele res Bomeaee ‘Situata intorationata Logisiatic Introbartrecvento Media Link utile Comaet Page | of 2 INFO GAZE DE SIST Etapele procesului de exploatare ape de etpocre sonore st, cu ainda malar dua ne concen, fred sil de 1838 a, cin opmepurle poli sass pants eeteanens eee clare: waren, tanaprea preci arsanapr Sender masane Te wees Senecio taza entre ween + Seen pts crral ere eager rape soe gaa + fA tele de 45 a prac ere hen sa, pers cera (Geel meat ocmars asset apna eeu pores eee + Montane patna ctl trdoa eek Pte peste ¢ See + Rate cat i rt ca hi den es cer pcre Ses + Rete Soret ars ater hc ae in oc phar ocean bovine mt ola actu sca el a4 in momo Incr xg ue pout cortne a nasin anaes, etogen sas wncaeee ceperntcs haere ‘Sondaj de opinie seca Soca ea yi ara oe See Sos wishes ines Sica tacesr arenes aoe Ponca ee tna eonreamsanse enn sue Rett Se sracaee aes ante ee en geno Sets and at oana eames eee mere “racking” ~" "tga et ene: a ges at to eset ee as et ge » peso ne i eatery sae gee, otis tice Soma pacers mate ce iis eating nem bes asec Seitsendine Saee ne cancers Sev star ate deacon lochs eae Explorare ve Exploatare + FOS mi pace onc fie parte sexes 8 nat ct ui mere ar Oe (eeu ruran ple ae tress at gu au TORS ona ae Som pane SS, ak Welles a ate ae ea Bernt crural ce ut Ls nn aed ot sesh odes cn see seus o outage once s Stir or tutor pr arate wr ae poe ae feof hon per ada cca guna saga rove Beta én is hut (Sr mest stacy gars gt @ oes fe ‘Sen mea pa Sona uo“ aden Sey aS Fracking-ul cum a schimbat lumea energiei Sinemet rear http://www.infogazedesist.ewexploatare. html 28.10.2014Page 2 of 2 http://www. infogazedesist.ewexploatare. htm! 28.10.2014