Analiza Financiar Patrimoniala A Intreprinderii

CUPRINS
INTRODUCERE....................................................................................................................
CAPITOLUL I PREZENTAREA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI
SI UTILIZAREA ACESTORA IN CONTEXTUL ANALIZEI FINANCIARPATRIMONIALE...................................................................................................................
I.1. Necesitatea analizei situatiei financiar patrimoniale a intreprinderii.................................
I.2. Bilantul contabil sursa informationala de baza a analizei financiare..............................
I.3. Indicatorii de lichiditate, solvabilitate, de gestiune i trezorerie........................................
1.4. Analiza fluxurilor de trezorerie.........................................................................................
I.5. Indicatorii privind structura patrimonial.........................................................................
CAPITOLUL II PREZENTAREA GENERALA A S.C.CONCEFA S.A.........................
II.1 Scurt istoric........................................................................................................................
II.2 Domeniul de activitate.......................................................................................................
II.3 Obiective, misiune si valori...............................................................................................
II.4 Structura organizatorica a S.C. Concefa S.A.....................................................................
II.5. Mediul extern....................................................................................................................
CAPITOLUL III ANALIZA SITUATIEI FINANCIAR PATRIMONIALE A S.C.
CONCEFA S.A........................................................................................................................
III.1.Evolutia veniturilor, cheltuielilor si a profitabilitatii........................................................
III.2.Analiza poziiei financiare - indicatorii echilibrului financiar.........................................
III.3.Analiza i diagnosticul ratelor de structur ale activului bilanier...................................
III.4.Analiza i diagnosticul ratelor de structur ale capitalului propriu si datoriilor..............
III.5.Analiza i diagnosticul situaiei financiarea societii Concefa S.A................................
III.6. Analiza i diagnosticul ratelor de gestiune (activitate)....................................................
III.7.Analiza i diagnosticul gradului de ndatorare.................................................................
III.8.Determinarea riscului de faliment al S.C. Concefa S.A. pe baza funciei-scor Altman...
CONCLUZII SI PROPUNERI.............................................................................................
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................
1
INTRODUCERE
Aceast lucrare i propune s evidenieze modul n care informaiile relevate de
situaiile financiare sunt prezentate i valorificate n demersul lor, pentru a caracteriza
activitatea unei entiti, poziia financiar i performanele acesteia, att pentru nevoile
proprii, ct i pentru teri.
Situatia financiar-patrimoniala reprezinta o anumita stare a capitalului din punct de
vedere al existentei, al structurii materiale si al rezultatelor financiare obtinute. Ea
reprezinta si o consecinta a desfasurarii proceselor care formeaza obiectul de activitate al
firmei constituind cadrul financiar al acesteia.
Integrat n activitatea de conducere a firmei indiferent de forma de proprietate
analiza financiar-patrimoniala constituie un instrument a crui utilitate este validat pe
deplin de teoria, dar n special de practica economic.
Ca instrument managerial, analiza financiar reprezint activitatea de diagnosticare
a strii de performan financiar a ntreprinderii, urmrind s evidenieze modalitile de
realizare a echilibrului financiar. Aa dup cum se tie, scopul analizei financiare l
constituie, n general cunoaterea rezultatelor economico-financiare a activitii agenilor
economici, a factorilor care au influenat aceste rezultate, descoperirea posibilitilor
practice de a interveni pentru corectarea strii negative i implicit fundamentarea acelor
soluii care sunt viabile pentru dezvoltare i faciliteaz creterea performanelor financiare.
Lucrarea este sistematizat n trei capitole, n primul capitol
am prezentat
fundamentele teoretice privind importana situaiilor financiare n furnizarea informaiilor

contabile, dup care am scos n eviden rolul bilanului n reflectarea poziiei financiare a
unei ntreprinderi precum i principalii indicatori i utilizarea acestora n contextul analizei
poziiei financiare la S.C. CONCEFA S.A..
n al doilea capitol se arat
prezentarea general a societii, caracterizarea
activitilor principale ale S.C. CONCEFA S.A., precum i obiectul de activitate, structura
organizatoric, mediul extern.
n al treilea capitol sunt studiate poziia financiar a societii pe baza ratelor de de
structura ale bilanttului, rate de lichiditate, solvabilitate i de gestiune, a fondului de
rulment i necesarului de fond de rulment pentru anii 2010, 2011 i 2012.
La sfritul lucrrii sunt prezentate punctele forte i puntele slabe ale S.C.
CONCEFA S.A. i sunt expuse msurile de mbuntire a poziiei financiare ct i
concluziile care decurg din parcurgerea acestei lucrri.
CAPITOLUL I PREZENTAREA PRINCIPALILOR INDICATORI

FINANCIARI SI UTILIZAREA ACESTORA IN CONTEXTUL
ANALIZEI FINANCIAR - PATRIMONIALE
I.1. Necesitatea analizei situatiei financiar patrimoniale a intreprinderii
Obiectivul primordial al intreprinderii este maximizarea valorii sale, respectiv
cresterea averii proprietarilor acestora dat fiind sistemul economic concurential in care
aceasta isi desfasoara activitatea. Necesitatea analizei financiare decurge din nevoia de
cunoatere a fenomenelor i proceselor din economie, din viaa unei societi. Prin
intermediul analizei ntregul este descompus n prile sale componente, dup care acestea
sunt studiate individual, se determin factorii care le genereaz i se formuleaz concluzii
cu privire la prezentul i viitorul activitii ntreprinderii analizate.
Analiza financiar reprezint un instrument eficace la dispoziia factorilor de
decizie din ntreprindere care permite diagnosticarea strii de performan i echilibru
financiar al ntreprinderii la ncheierea exerciiului, propunndu-i s stabileasc punctele
tari i punctele slabe ale gestiunii financiare, n vederea elaborrii strategiei de meninere i
dezvoltare a ntreprinderii. De asemenea, ea poate face obiectul preocuprilor partenerilor
economici i financiar bancari ai firmei, n vederea fundamentrii unor posibile ac iuni
de cooperare cu respectiva ntreprindere.
Prin cunoaterea post faptic, curent i previzional a activit ii agentului
economic, a rezultatelor i rezervelor interne, a cauzelor care le-au generat, analiza
financiar-patrimoniala contribuie la cunoaterea continu a eficienei utilizrii resurselor
uname, materiale i financiare. Analiza financiar urmrete diagnosticarea situaiilor
financiare anuale pentru fundamentarea politicii economico financiare i a strategiei
ntreprinderii.
I.2. Bilantul contabil sursa informationala de baza a analizei financiare

Bilantul este documentul contabil principal care prezinta situatia patrimoniala a
unei intreprinderi la un moment dat. In activul bilantului sunt inregistrate toate drepturile
de proprietate si de creanta ale intreprinderii in ordinea inversa a lichiditatii iar in capitaluri
proprii si datorii, toate obligatiile, angajamentele asumate, in ordinea crescatoare a
exigibilitatii lor.
Cu ajutorul bilantului, a contului de profit si pierdere, pe baza datelor sintetizate in

aceste documente, se poate trece la un studiu aprofundat si global al intreprinderii in scopul
descoperirii realitatii. Aceasta analiza se constituie ca un instrument dar si o teorie, analiza
financiara a intreprinderii fiind punctul de jonctiune a teoriei cu practica economica. In
acelasi timp, analiza financiara reprezinta un studiu global al agentului economic, ea
putand fi abordata fie din punct de vedere intern, fie de analisti din afara intreprinderii.1
I.3. Indicatorii de lichiditate, solvabilitate, de gestiune i trezorerie

Lichiditatea caracterizeaz capacitatea firmei de a-i achita obligaiile la scaden i
de a face fa unor nevoi neprevzute de disponibiliti bneti, fiind considerat factorul
care guverneaz supravieuirea2.
Solvabilitatea reprezint capacitatea unei firme de a acoperi datoriile totale. 3
Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt:
Rata lichiditii curente (general) (RLC) arat msura n care datoriile curente (pe
termen scurt) pot fi acoperite pe seama activelor curente:
Active circulante
Datorii curente
R LC
Se apreciaz c situaia lichiditii generale este satisfctoare, dup unele surse, n condiiile
ncadrrii acestei rate n intervalul 1,2 i 1,8, iar dup altele, n intervalul 2 i 2,24.
Rata lichiditii rapide:
Active circulante Stocuri

Datorii curente
RLR
Potrivit teoriei nord-americane, aceast rat este cunoscut i sub denumirea de "testul acid" i arat
posibilitatea achitrii datoriilor curente din valorile de trezorerie disponibile existente, precum i din cele care
1 Elena Cerasela Spatariu Notiuni de analiza economico-financiara la nivel

microeconomic, Editura EX PONTO, Constanta, 2007, p.209
2 Morris Mitchel Cum s devii manageri de succes, traducere, Editura ALL
BECK, Bucureti, 2010, p.237
3 Moroan I Analiza Economico-Financiar, Editura Fundaiei Romnia de
Mine, Bucureti, 2006, p.256
4 Isfnescu Aurel, Vasile RobuAnaliza economico-financiar , Editura ASE,
Bucureti, 2009, p.203
4
se vor ncasa n urma lichidrii creanelor la scaden. Aceast rat este de obicei subunitar. Intervalul
considerat ca satisfctor pentru aceast rat este de 0,65-1 sau 0,8-1 dup alte teorii economice.
Rata lichiditii la vedere5:
Disponibil Investitii financiare pe termen scurt

Datorii curente
RLV
n teoria economic, aceast rat este cunoscut i sub denumirea de rata solvabilitii imediate. Interpretarea
acesteia trebuie fcut cu mare grij. Astfel, un nivel ridicat al acesteia indic o solvabilitate mare, dar poate
fi consecina unei utilizri mai puin performante a resurselor disponibile. Valoarea ridicat a acestei rate nu
constituie n acelai timp o garanie a solvabilitii, dac restul activelor circulante au un grad redus de
lichiditate. Valoarea recomandat a acestui indicator este de 0,2.
generale reflect gradul n care o firm poate face fa datoriilor i se
Rata solvabilitii
calculeaz astfel:
Active totale
Datorii totale
RSG =
Nivelul minim al acestei rate este 1,4 (n condiiile n care ponderea minim a
capitalurilor proprii n totalul capitalurilor este de 30%). O mrime subunitar a ratei
solvabilitii globale arat c firma este insolvabil, activele totale fiind mai mici dect
datoriile totale.
Rata solvabilitii patrimoniale:
Capital propriu
Capital propriu Credite bancare
RSP
Valoarea minim a ratei solvabilitii patrimoniale se apreciaz c trebuie s se ncadreze n limitele
0,3-0,5, iar peste 0,5 situaia poate fi considerat normal.6
Ratele de ndatorare evideniaz importana ndatorrii asupra gestiunii financiare a companiei. Gradul de
ndatorare arat raportul dintre datoriile pe termen lung i capitalul permanent. Valoarea recomandat de
teoria economic este mai mic de 0,3.
Ratele de gestiune a
activelor
Literatura de specialitate evideniaz dou modaliti de exprimare a acestor rate:

5 Moroan I Analiza Economico-Financiar, Editura Fundaiei Romnia de
6 Isfnescu Aurel, Vasile RobuAnaliza economico-financiar, Editura ASE, Bucureti, 2002, p.204
ca numr de rotaii (Nr.rot.) prin cifra de afaceri, exprimndu-se de cte ori un element de
activ (de exemplu, active circulante) se transform n lichiditi. Pentru ca activitatea s fie
considerat performant, aceti indicatori trebuie s se situeze la niveluri ct mai ridicate,
adic elementul de bilan s participe la ct mai multe cicluri de producie. Se determin
conform relaiei:
Nr.rot .
CA
post de bilan
durata n zile a unei rotaii (Dz) arat durata medie n care elementul analizat (de
exemplu activele circulante) parcurge ntregul ciclu economic i se rentoarce n firm sub
forma iniial bneasc. n cazul n care ratele de rotaie se exprim n aceast form,
pentru ca firma s fie performant, indicatorii trebuie s se situeze la niveluri ct mai
sczute ceea ce nseamn o recuperare mai rapid a elementului analizat sub form
bneasc. Modelul general de calcul este dat de relaia:
Dz
post de bilan
365
CA
Analiza ratelor de rotaie

Ratele de rotaie7 furnizeaz informaiile calitative cele mai bogate n semnificaii pentru
analiza bilanului. Aceste rate exprim de fapt ritmul n care diferite elemente ale bilanului
sunt rennoite, n cadrul activitii curente a ntreprinderii.
Pentru a aprofunda analiza vitezei de rotaie a activelor circulante se impune efectuarea
analizei pe elemente componente.
a) Rotaia creanelor exprimat n numr de rotaii (n decursul unei perioade, de regul
de un an) se calculeaz astfel:
Rc =
CA
Cr
unde:
Cr
sold mediu al creanelor i CA cifra de afaceri.
O alt modalitate de exprimare a rotaiei creanelor o reprezint indicatorul durata de

recuperare a creanelor (Drc), exprimat n zile:
Drc =
T
Rc
unde: T numr de zile al perioadei (360 pentru un an, 180 pentru un semestru).
Cu ct mai mare este numrul de rotaii pe an sau cu ct mai scurt este perioada de
7 Ilie Vasile Gestiunea Financiar a ntreprinderii, Editura Meteor Press,
6
ncasare, cu att mai rapid se recupereaz sumele ce pot fi utilizate n onorarea obligaiilor
ce devin exigibile.
b) Rotaia stocurilor
Stocurile oricrei firme necesit timp pentru a fi transformate n creane i apoi n
lichiditi. Rotaia stocurilor poate fi calculat prin raportarea la cifra de afaceri sau la
costul vnzrilor. n general, este preferat urmtoarea rat:
Costul bunurilor vandute

Stocuri
Rs =
Ca i n cazul duratei de recuperare a creanelor, i n acest caz putem calcula durata de

rotaie a stocurilor astfel:
Drs =
T
Rs
O durat de rotaie a stocurilor n scdere reprezint un semnal favorabil.
1.4. Analiza fluxurilor de trezorerie

Fondul de rulment8 reprezint partea din capitalul permanent utilizat pentru
finanarea activelor circulante, impus de diferenele dintre sumele de ncasat i sumele de
pltit, precum i de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante
n lichiditi i durata medie n care datoriile pe termen scurt devin eligibile.
Noiunea de FRN9 poate fi definit prin dou formulri echivalente, exprimnd, fie
o abordare a prii de sus a bilanului, fie o abordare a prii de jos a bilanului.
FRN = Capitaluri permanente Active imobilizate
FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt
Din calcularea FR pot apare una din situaiile:
1) Capitaluri permanente > Active imobilizate, rezult FRN > 0. Dac FRN > 0
semnificaia este urmtoarea: capitalurile permanente permit s se finaneze integral
activele imobilizate i o parte din activele circulante.
8 Isfnescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu Analiza
economico-financiar, Editura ASE, Bucureti, 2002, p.190
9 Ilie Vasile Gestiunea Financiar a ntreprinderii, Editura Meteor Press,
7
2) Capitaluri permanente < Active imobilizate, rezult FRN < 0. Dac FRN este negativ,
capitalurile permanente nu reprezint o sum suficient pentru a finana integral
imobilizrile. Acestea trebuie deci s fie parial finanate prin resurse pe termen scurt.
3) Capitaluri permanente = Active imobilizate, rezult FRN = 0. Aceast situaie este puin
probabil exprimnd o armonizare total a structurii resurselor cu utilizarea acestora.
Analiza static funcional a riscului de faliment utilizeaz ca instrumente
operaionale; nevoia de fond de rulment (NFR) i trezoreria (T)10.
Nevoia de fond de rulment11 reprezint diferena dintre nevoile temporare i
sursele temporare, respectiv suma necesar finanrii decalajelor, care se produc ntre
fluxurile reale i fluxurile de trezorerie determinate n special de activitatea de exploatare.
Pe baza bilanului patrimonial, acesta se stabilete astfel:
NFR = (Active circulante Disponibiliti bneti) Obligaii pe termen scurt
Unde: Obligaii pe termen scurt = Datorii pe termen scurt Credite pe termen scurt
Sau: NFR = (Stocuri + Creane) Credite pe termen scurt
Necesarul de fond de rulment semnific n esen, activele circulante de natura
stocurilor i a creanelor nefinanate pe seama obligaiilor pe termen scurt (surselor atrase).
Obligaiile pe termen scurt de natura celor fa de furnizori, salariai, bugetul de stat, pn
n momentul pltii lor reprezint o surs atras de finanare a activelor circulante.
Trezoreria net12 exprim corelaia dintre fondul de rulment i nevoia de fond de
rulment, reflectnd situaia financiar a firmei, att pe termen mediu i lung ct i pe
termen scurt. Permite determinarea echilibrului financiar ntre fondul de rulment net i
necesarul de fond de rulment:
TN = FRN NFR,
O valoare pozitiv reflect un excedent de trezorerie, ceea ce semnific faptul c
firma dispune de lichiditi care i permit att rambursarea datoriilor, acordarea de
mprumuturi terilor i/sau efectuarea de plasamente pe piaa financiar-monetar. O valoare
10 Marin Dumitru Finanele ntreprinderii, Editura Fundaiei Romnia de

11 Isfnescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu
Analiza economico-financiar, Editura ASE, Bucureti, 2002, p.191
8
negativ arat c firma are o trezorerie negativ, fiind nevoit s apeleze la mprumuturi i
credite bancare pentru finanarea n ntregime a fondului de rulment.
I.5. Indicatorii privind structura patrimonial

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele
elemente patrimoniale. Metoda de analiz este metoda ratelor.
I.5.1. Analiza ratelor de structur ale activului

Ratele de structur patrimonial ofer posibilitatea exprimrii bilanului n procente
i permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilanului oferind deasemenea
posibilitatea realizrii de analize comparative n timp i spaiu.13
Acestea reflect ponderea activelor, a elementelor de activ n totalul patrimoniului
firmei. Ratele de structur a activului, ca valoare, sunt influenate de caracteristicile
tehnice, economice i juridice ale activitii firmei.14
n sistemul ratelor de structur ale activului, cele mai semnificative ca valoare
informativ i totodat mai frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt:
a) Rata activelor imobilizate:
Active imobilizat e
100
Total activ
RAI
Rata activelor imobilizate msoar gradul de investire a capitalului n firma
analizat. Indicatorul nregistreaz valori ridicate n cazul holdingurilor al cror obiect de
activitate l reprezint gestionarea unui portofoliu de participaii.
b) Rata activelor circulante (RAC) reprezint ponderea activelor circulante n totalul
activelor firmei i evideniaz flexibilitatea financiar a acesteia:
Active circulante
100
Total activ
RAC
ntre rata activelor imobilizate i rata activelor circulante se formeaz relaia:
RAI + RAC = 100
14 Isfnescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu Analiza economico-financiar,
Editura ASE, Bucureti, 2002, p.194
Ca i n cazul activelor imobilizate, pentru procesul de decizie operaional se

recomand ratele analitice ale activelor circulante: rata stocurilor, rata creanelor
comerciale i rata disponibilitilor.
b1) Rata stocurilor (RS):
Stocuri
100
Total activ
RS
Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul, n funcie de natura
activitii: mai ridicat la firmele din sfera produciei i distribuiei de bunuri materiale i
foarte sczute n sfera serviciilor. Durata ciclului de exploatare se reflect direct n nivelul
acestei rate. La firmele cu ciclu de exploatare lung, rata stocurilor este ridicat i invers. De
asemenea, nivelul stocurilor se poate modifica sub influena factorilor conjuncturali i a
condiiilor pieei.
Interpretarea evoluiei n timp a stocurilor, respectiv a ratei stocurilor necesit
corelarea cu nivelul activitii, admindu-se ca ecuaie minim de echilibru structural:
ICA > IS
Unde:
ICA reprezint indicele cifrei de afaceri;

IS - indicele stocurilor.
O cretere a volumului de activitate genereaz o sporire justificat a stocurilor. n

schimb, ncetinirea rotaiei stocurilor, formarea stocurilor fr micare sau cu micare lent
se apreciaz negativ datorit dificultilor de transformare n lichiditi i consecinelor
negative asupra solvabilitii firmei.
b2) Rata creanelor comerciale (RC):
Rc
Clienti
si conturi asimilate
Total activ
100
Acest indicator reflect importana relativ a portofoliului de creane comerciale n

patrimoniul firmei.
Dac n dinamic rata prezint o tendin de cretere, atunci ponderea creanelor
crete ca urmare a modificrii valorii lor ntr-o proporie mai mare dect cea a activelor
curente, situaie favorabil dac este dat de realizarea unei cifre de afaceri ntr-o proporie
superioar, pentru a asigura realizarea unei viteze de rotaie superioare periodei de baz.
Dac n dinamic rata prezint o tendin de diminuare ca urmare a modificrii valorii lor
ntr-o proporie mai mic dect cea a activelor curente, situaie favorabil dac este dat de
10
realizarea unei cifre de afaceri ntr-o proporie superioar, cu acelai efect de accelerare a
vitezei de rotaie fa de perioada de baz.15
b3) Rata disponibilitilor (RD):
Disponibil itati banesti Titluri de plasament

Total activ
100
RD =
Denumit i rata de asigurare cu disponibil, aceasta reprezint o msur a
lichiditii interne a firmei. O valoare ridicat a disponibilitilor poate reflecta o situaie
favorabil n termeni de echilibru financiar, dar poate fi i semnul deinerii unor resurse
insuficient utilizate.
I.5.2. Analiza ratelor de structur ale capitalului propriu si datoriilor

Ratele privind structura pasivului reflect ponderea elementelor de pasiv n totalul
surselor de acoperire a mijloacelor economice a unei companii:
Rata structur pasiv = (Element pasiv / Total pasiv)*100
Principalele rate de structur a pasivului bilanului utilizate sunt:
a) Rata stabilitii financiare (RSF) reflect legtura dintre capitalul permanent de care
firma dispune n mod stabil (pe o perioad mai mare de 1 an) i patrimoniul total.
Capital permanent
Total pasiv
100
RSF
Rata stabilitii financiare reflect msura n care firma dispune de resurse
financiare cu caracter permanent (stabil) fa de total resurse.
Valoarea minim care ofer o stabilitate acceptabil pentru o firm industrial este de 50%.
b) Rata autonomiei financiare globale (RAFG) este un indicator global referitor la
autonomia financiar a firmei apreciat n ansamblul finanrii sale:
Capital propriu
Capital permanent
100
RAFG =
Rata autonomiei financiare globale arat ct din patrimoniul firmei este finanat pe
baza resurselor proprii. Valoarea minim admisibil este de 33%, dei se consider c
sursele proprii ar trebui s contribuie la finanare ntr-o proporie de cel puin 50%. ntre
aceste valori, firma se poate mprumuta, ns, trebuie obligatoriu s beneficieze de efectul
15 Eros-Stark Lorant, Pantea Ioan Marius Analiza situaiei financiare a firmei,
Elemente teoretice. Studiu de caz, Editura Economic, Bucureti, 2011, p.141
11
de levier al ndatorrii. Cnd, n dinamic, rata prezint o tendin de cretere, are loc i o
cretere a autonomiei financiare globale ca urmare a modificrii capitalului propriu ntr-un
ritm mai mare dect totalul resurselor. Este recomandabil ca aceast cretere s se datoreze
sporirii ntr-un ritm mai rapid a rezultatului net al exerciiului, fa de celelalte elemente de
capitaluri proprii. Dac rata, n dinamic, prezint o tendin de reducere, are loc o
reducere a autonomiei financiare globale ca urmare a modificrii capitalului propriu ntr-un
ritm mai lent dect totalul resurselor.
c) Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS):
Datorii pe termen scurt
Total pasiv
100
RDTS =
Indicatorul msoar ponderea datoriilor eligibile pe termen sub un an n totalul
surselor de finanare i trebuie corelat cu rata activelor circulante pentru a evidenia gradul
de echilibru financiar pe termen scurt.
d) Rata de ndatorare global (RIG):
Datorii totale
Total pasiv
100
RIG =
Indicatorul msoar importana relativ a datoriilor indiferent de perioada de
exigibilitate. Rata este influenat de specificul activitii de exploatare i de structura de
finanare a firmei. Mrimea indicatorului poate fi influenat de urmtoarele rate pariale
ale ndatorrii globale16: rata datoriilor bancare, rata datoriilor comerciale, rata datoriilor
fiscale, rata altor datorii.
CAPITOLUL II PREZENTAREA GENERALA A S.C.CONCEFA S.A.

16 Btrncea Ioan (coord.)- Analiza financiar pe baz de bilan, Presa
Universitar Clujan, Cluj-Napoca, 2011, p.56-57
12
Acest capitol reprezint o scurt prezentare a societii SC COCEFA SA, prin care
se arat obiectul de activitate al societii, un scurt istoric, misiunea i obiectivele ct i
strategiile de viitor.
Societatea Comerciala Concefa S.A. Sibiu a fost infiintata prin Hotararea
Guvernului nr.93 din 4 Februarie 1991, ca urmare a desprinderii fostei Anteprize de
Constructii Cai Ferate Sibiu din Centrala Constructii Cai Ferate Bucuresti si a fost
inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Sibiu in data de
02.04.1991, cu numar de ordine J32/309/1991, cod de inregistrare fiscala RO 787460, sub
denumirea S.C. Concefa S.A. ca o societate comerciala pe actiuni, persoana juridica
romana, cu durata de functionare nelimitata, infiintata si functionand in conformitate cu
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata.
Pornind n 1937 de la un simplu antier din Sibiu, avnd ca obiect de activitate
construirea i repararea liniilor i podurilor de cale ferat de pe raza Regionalei CFR
Braov, CONCEFA SA constituie astzi factorul coagulant al unui grup de firme (Concefa,
Tunele SA, Combeton, Aluglass, Transferoviaria, Sibavis) cu peste 1600 de angajai, care
deruleaz activiti pe ntreg teritoriul rii, n domeniul construciilor, dezvoltrii
imobiliare, materialelor de construcii, transporturilor, comerului i care n 2007 a realizat
o cifr de afaceri de peste 50 milioane euro.
CONCEFA SA este ncepnd cu 1998 o societate cu capital integrat privat. n
ultimii trei ani prin majorri semnificative ale capitalului social, acesta a ajuns la
63.004.126 lei, compania ctignd astfel un plus de credibilitate pe pia, asigurndu-se
totodat capacitatea investiional necesar programelor de dezvoltare i modernizare
tehnologic.
II.1. Scurt istoric

1937 - Se nfiineaz n cadrul Regionalei de Ci Ferate Braov. Birourile se aflau
la Sibiu , iar obiectivul principal a fost construirea i repararea cilor ferate i a podurilor
din regiunea centarala a rii. ncep lucrrile de ntreinere a liniei Sibiu- Rmnicu Vlcea.
1984 - n urma unei reorganizri a sistemului de construcii feroviare din Romnia,
compania se desprinde din Regionala Ci Ferate Braov i devine antrepriza a Centralei de
Construcii Ci Ferate Bucureti, aflat n subordonarea direct a Ministerului
Transporturilor.
1991 - Devine societate pe aciuni cu denumirea Concefa. Aciunile sunt deinute
integral de statul roman.
13
1994- Statul vinde 60 % din aciunile companiei unui grup de investitori privai.
1996 - Concefa primete premiul Arch of Europe pentru contribuia pe care a aduso la dezvoltarea unui mediu de afaceri prosper n regiune. ncepe implementarea sistemului
de management al calitii ISO 9000.
1997 - Concefa este listata la Bursa Electronic RASDAQ.
1999 - CCIR claseaz Concefa pe locul trei n topul naional al companiilor private
i pe locul unu n topul judeean.
2001- Conducerea hotrte nceperea afacerilor n domeniul comerului. Se
nfiineaz compania de distribuie AmbiMat SRL. Primul contract cu Lafarge Romnia
pentru distribuia cimentului n regiune. Se nfiineaz sucursala Braov. CCIR claseaz
Concefa pentru a 2-lea an consecutiv pe locul unu n topul judeean.
2002 - Concefa devine furnizor agreat de Societatea Naional a Petrolului. Metro
Cash & Carry alege Concefa pentru execuia infrastructurii la patru magazine din centrul i
vestul rii. n urma unei hotrri a Guvernului Romniei devine executanta a celei mai
mari modernizri feroviare cu incredinatre direct din ultimii 15 ani. CCIR claseaz
Concefa pentru al 3-lea an consecutiv pe locul unu n topul judeean i pe locul 80 la nivel
naional.
2003 - Conducerea hotrte nceperea afacerilor n domeniul transportului pe cale
ferat. ncep operaiunile prin Transferoviaria S. Se nfiineaz sucursala Cluj. CCIR
claseaz Concefa pe locul doi n topul judeean.
2004 - Concefa continua afacerile n domeniul produciei de materiale de
construcie. n Arpas ncepe producia de mas lemnoasa i n halele Concefa din Sibiu
ncepe producia de sisteme de ferestre i faade. CCIR claseaz Concefa pe locul doi n
topul judeean.
2005 - Operaiunile grupului se intensific n vestul rii prin achiziionarea
pachetului principal de aciuni al SCCF Timioara. Transferoviaria urc pe locul unu n
jude la seciunea transporturi navale, aeriene i pe cale ferat. CCIR claseaz Concefa pe
locul unu n topul judeean.
2006 - Se extinde i modernizeaz baza tehnico material a Grupului Concefa
2007 - Se nfiineaz SC Combeton S.R.L. membru a Grupului Concefa cu scopul
de a satisface cerinele n cretere de mortare i betoane pe piaa construciilor n condiiile
asigurrii unor standarde europene de calitate i productivitate
2008- Intensificarea activitii n zona de imobiliare: Ansamblul rezidenial
Carpatina, Central Residence, Bloc strand-str. dr Ioan Moga.
14
2009- Preluarea SC Tunele Braov S. Extinderea activitii n domeniul lucrrilor

de drumuri- Ocolitoare BRAOV
2010- Finalizarea fuziunii prin absorbie cu Bravcov Braov. nceperea colaborrii
cu INR Real Estate Management, n vederea demarrii lucrrilor la proiectul Silver
Mountain, Poiana Braov.
2011- Demers de majorare de capital, n urma cruia valoarea capitalului social
ajunge la 56.849.929,1 lei. Continu lucrrile la proiectul Silver Mountain, Poiana Braov.
Se realizeaz achiziionarea unui pachet de 70% din aciunile Tunele S. Semnarea de
contracte cu finanare ISPA. Accesarea de fonduri europene pentru achiziionarea de utilaje
i echipamente necesare desfurrii i extinderii activitii societii.
2012 - Demers de majorare de capital, n urma cruia valoarea capitalului social
ajunge la 63.004.126 lei.
II.2. Domeniul de activitate

Domeniul principal de activitate al SC CONCEFA SA este Constructii de cladiri (cod 41),
Lucrari de geniu civil (cod 42) iar activitatea principala desfasurata de Societate este
Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale, conform codului CAEN
4120 si a actului constitutiv actualizat ca urmare a modificarilor la actele de constituire ale
societatii. Activitatea S.C. Concefa S.A. se axeaza in principal pe doua importante domenii
din ramura constructiilor respectiv constructia cladirilor rezidentiale si nerezidentiale de
mare amploare si complexitate si in egala masura executia lucrarilor de infrastructura (cai
ferate, drumuri, poduri, viaducte, consolidari, etc.).
Aceste activiti sunt susinute de un puternic sector logistic de asigurare a
mijloacelor auto, echipamentelor i utilajelor specializate n construcii.
Prin intermediul celorlalte firme ale grupului firma acopera att domeniul strict specializat
al construciilor subterane (tunele feroviare i rutiere, galerii i staii de metrou, galerii
hidrotehnice, subtraversri prin pipe jacking) ct i zona de produse i servicii referitoare la
fabricarea, transportul i punerea n oper a betoanelor, fabricarea produselor din beton
pentru construcii, extracia pietriului i nisipului, prestaii auto i utilaje, tmplrie
termoizolant cu profile REHAU, organizare transport feroviar, operator manevra linie
industrial, dezvoltare imobiliar.
Lista serviciilor oferite de Grupul CONCEFA:
lucrri de infrastructur i suprastructura feroviera, poduri, pasaje, viaducte
15
lucrri de infrastructur i suprastructura rutier, poduri, pasaje, viaducte

executare lucrri, consolidare, restaurare monumente istorice
toate clasele de betoane de cea mai nalt calitate
construcii de cldiri sau pri ale acestora
lucrri de instalaii pentru cldiri, lucrri de finisare
tmplrie aluminiu i pvc cu geam termopan termoizolant
fasonare oel beton
confecii metalice de orice tip (hale metalice, balustrade, copertine, garduri, grilaje,
ui, stlpi, etc)
materiale de construcii de bun calitate la preuri promoionale (crmid, bca, oel
beton, plase sudate, evi, profile tabl, ciment, vr, adezivi, material lemnos, etc.)
nchiriere scule i utilaje mic mecanizare
nchiriere mijloace auto sau execuie lucrri mecanizate exterioare
apartamente la standarde occidentale cuprinse n Central Residence, situat la 800 m
de Piaa Mare i Ansamblul Carpatina situat la 10 min de centrul oraului Sibiu.
Piete si activitati
Activitatea S.C. Concefa S.A. se axeaza in principal pe doua importante domenii
din ramura constructiilor respectiv constructia cladirilor rezidentiale si nerezidentiale de
mare amploare si complexitate si in egala masura executia lucrarilor de infrastructura (cai
ferate, drumuri, poduri, viaducte, consolidari, etc.).
Aceste activitati sunt sustinute de un puternic sector logistic de asigurare a mijloacelor
auto, echipamentelor si utilajelor specializate in constructii.
Societatea isi desfasoara activitatea pe piata nationala a constructiilor industriale si
civile si constructii de geniu. Din punct de vedere geografic, Emitentul si Grupul din care
acesta face parte activeaza pe raza judetelor: Sibiu, Brasov, Timisoara, Constanta, ClujNapoca, Valcea, Gorj si Galati.
Aria geografica in care activeaza societatea variaza in functie de lucrarile pe care le
contracteaza cu diversi beneficiari, lucrarile obtinute fie in urma castigarii de licitatii, fie
prin incredintare directa.
II.3. Obiective, misiune si valori

16
Obiective
Politicile Concefa se structureaza pe trei mari obiective:
-satisfacerea deplina a cerintelor clientilor societatii;
-crearea unui mediu de lucru adecvat si performant pentru toti angajatii;
-integrarea proiectelor in programele nationale de dezvoltare durabila.
Misiune
SC CONCEFA SA si-a propous s sprijine dezvoltarea comunitilor i de aceea
doreste s ndeplineasca ateptrile
clienilor companiei, printr-un portofoliu vast de produse i servicii. Se au invedere la
exigenele tuturor clienilor, fie persoane fizice, fie companii i se dedicm cu pasiune
dezvoltrii afacerilor lor.
Valori
Principalele valori ale societatii sunt: competenta si soliditate, profesionalism si
responsabilitate, transparenta si siguranta, comunicare si adaptabilitate, loialitate si
consecventa.
SC Concefa SA a fost, nc de la nceput, un promotor al responsabilitii fa de
mediul social n care activeaz, implementand cele mai exigente sisteme de management
al calitatii si mediului si avand o atitudine deschisa fa de clieni, parteneri, acionari i,
nu n ultimul rnd, fa de instituiile statului i mass-media. SC Concefa SA promoveaz,
n mod constant, un dialog transparent cu categoriile de public, fie c este vorba de clienii
si sau de alte institutii.
II.4. Structura organizatorica a SC CONCEFA SA

Pentru personalul de la nivelul managementului de top, atribuiile i responsabilitile
acestuia sunt descrise n Statutul societii, astfel:
Adunarea General a Acionarilor
Consiliul de Administraie
Comitetul Executiv
Directorul general al "SC CONCEFA SA"
Administrarea societatii
17
Concefa este administrata de un Consiliu de Administratie compus din 5 membri,

numiti de Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor, pe o perioada de 4 ani si sunt
remunerati pentru aceasta calitate cu o indemnizatie lunara.
In anul 2012, componenta Consiliului de Administratie este:
Daniela Benga - economist , presedintele Consiliului
Neculae Coman-ing. - membru pana in 27 Aprilie, cand in urma AGOA a fost ales domnul
Marius Veltan economist ,vicepresedintele Consiliului
Vasile Cercel-ing., membru

Raul Todor-prof., membru
Ion Mihai -sing,vicepresedinte - in urma demisiei sale in data de 31 August 2011 a fost ales
in functia de membru provizoriu al Consiliului de Administatie domnul Marius Cercel.
Conducerea executiva
In cursul anului 2012 conducerea executiva a fost asigurata, asa cum rezulta si din
organigrama societatii, de urmatoarele persoane:
Ec.Horatiu Cercel - Director General,

Ec.Maria Catrina - Director Economic,
Ing.Claudiu Cioncan - Director Sucursala Cluj Napoca,
Ing.Maria Stadler - Director Sucursala Brasov,
Ing.Eugeniu Dinca Director Sucursala Valcea,
Ing.Eugeniu Dinca - Director S.U.T.
Actionariat
Structura sintetica a actionariatului la finele anului 2012 se prezinta astfel:
Tabelul 2.1. Portofoliul de aciuni la S.C. CONCEFA S.A.
Nr.crt. Acionariat
Val. aciuni
Cercel Popoviciu Vasile
362.459.728
57,53
Cercel Maria
40.574.400
6,44
Persoane juridice
146.595.994
23,27
Persoane fizice
80.411.133
12,76
630.041.255
100
Total
Sursa: Raport de activitate pe anul 2012
Fig. 2.1. Structura acionariatului S.C. CONCEFA S.A.
18
Actionariat
Persoane fizice; 13%
Persoane juridice; 23%
Cercel Popoviciu Vasile; 58%
Cercel Maria; 6%
Urmare a hotrrii acionarilor companiei ntrunii n Adunare Extraordinar, SC

Concefa SA a demarat procedura de majorare a capitalului social. In urma acestei
proceduri, capitalul social a crescut cu 6.154.196,40 lei, pana la valoarea de 63.004.125,50
lei. Au fost subscrise 61.541.964 actiuni cu o valoare de 6.154.196,40 de lei. Intr-un
context de piata dominat de deprecieri si de instabilitate, majorarea de capital social
efectuata de SC Concefa SA a fost o reusita, fiind subscrise 43,30 % din actiuni.
Incepand cu 2008, SC Concefa SA a demarat anual proceduri de majorare a
capitalului social, in urma carora capitalul social a crescut de la 624.562,50 lei la
63.004.125,50 lei in anul 2012.
Actiunile societatii se tranzactioneaza, incepand cu data de 02 martie 2012, pe piata
reglementata la vedere administrata de SC Bursa de Valori Bucuresti SA , sectorul Titluri
de Capital - Categoria 1 actiuni. Pana la aceasta data actiunile au fost tranzactionate pe
piata RASDAQ. Capitalul social subscris si varsat la 31.12.2012 este de 63.004.125,50 lei,
impartit in 630.041.255 actiuni nominative ordinare, cu o valoare nominala de 0,10
lei/actiune.
Angajatii societatii
La sfarsitul anului 2012 societatea avea un numar de 530 salariati. Raporturile
dintre manageri si salariati sunt bune, gradul de sindicalizare fiind de 96%, angajatii fiind
membri ai sindicatelor de constructii feroviare.
Drepturile si obligatiile personalului societatii sunt stabilite de catre consiliul de
administratie sau de catre directorul general al societatii.
Drepturile salariale se stabilesc prin negocieri la nivelul societatii si se inscriu in contractul
colectiv de munca. Drepturile salariale individuale se stabilesc prin contracte individuale
de munca, tinand seama de prevederile contractului colectiv de munca si de legislatia
19
muncii. Personalul se recruteaza atat prin anunturi publicitare, cat si prin bursa locurilor de
munca, Agentia Locala de Ocupare si Formare in Munca, adrese la scolile de profil.
De asemenea societatea asigura programe interne de training pe linia de management
sistem integrat, protectia muncii, managementul resurselor umane, siguranta circulatie
autorizari ISCIR, dar si programe externe de cate ori este necesar.
Salariatilor le sunt acordate sporuri de vechime, de conditii nocive-toxicitate, de
noapte, de lucru la inaltime, de gestiune, de fidelitate. De asemenea, angajatii beneficiaza
de zile de concediu suplimentar pentru situatii familiale deosebite si totodata beneficiaza
de controlul medical la angajare si cel periodic, locuinte de serviciu, ajutoare sociale si
indemnizatii.
II.5. Mediul extern

Clienti
In domeniul construciilor, principalii clienti ai societatii sunt: CNCF Bucureti, Ministerul

Transporturilor si Infrastructurii, INR Management Real Estate, Primaria Alba Iulia,
Primaria Cluj-Napoca, Primaria Ramnicu Valcea, Compania Nationala de Investitii
Bucuresti.
In domeniul vanzarilor de betoane, mortare: Theba Product SRL Sibiu , Dinamic Grup
SRL Sibiu, clienti persoane fizice si juridice
Furnizori
Principalii furnizori ai societatii sunt: Carpatcement Romania, Arabesque SRL
Brasov, Ambient SRL Sibiu, Recobol Brasov, Universal Construct Market Sibiu, Metabet
S.A. Pitesti, Zublin S.A. Romania
Situatia concurentiala
Concurenta in construcii este reprezentata de firme romaneti si straine din Sibiu si
alte zone ale tarii.
CAPITOLUL III ANALIZA SITUATIEI FINANCIAR

PATRIMONIALE A SC CONCEFA SA
20
III.1. Evolutia veniturilor, cheltuielilor si a profitabilitatii

Pentru a ne forma o imagine de ansamblu asupra societatii CONCEFA SA, conform
datelor preluate din situatiile financiare ale societatii in perioada 2010 2012, am realizat
un grafic ce sugereaza evolutia veniturilor, cheltuielilor, cifrei de afaceri si a profitului net
in perioada analizata.
Tabel 3.1 Evolutia cifrei de afaceri, veniturilor, cheltuielilor si profitului net
Indicator
Cifra de afaceri
Venituri
Cheltuieli
Profit net
Rata profitului net
2009
140.742.76
5
164.991.37
8
160.693.53
8
2.965.439
2,11
Exercitiul financiar
2010
2011
2012
81.464.307
111.760.311
85.079.877
93.997.436
128.719.003
92.578.795
88.207.336
4.452.535
5,47
123.511.715
3.527.197
3,16
144.484.246
-51.905.451
-61,01
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor preluate din contul de profit si pierdere din anii 2010, 2011, 2012
Grafic 3.1 Evolutia cifrei de afaceri, veniturilor, cheltuielilor si profitului net

200,000,000
150,000,000
Cifra de afaceri
100,000,000
Venituri
50,000,000
0
2009
-50,000,000
-100,000,000
Cheltuieli
2010
Profit net
2011
2012
Astfel, se poate observa ca societatea Concea SA a inregistrat in anul 2011 fata de

anul 2010 o evolutie ascendenta din punct de vedere al cifrei de afaceri, dar se
inregistreaza o reducere a rezultatului net, rata profitului net la 31.12.2011 fiind de 3,16%
fata de 2010 cand s-a inregistrat o rata de 5,47% .
Societatea Concefa - Sibiu a inregistrat, in 2012, o cifra de afaceri de 85 de
milioane de lei, in scadere cu aproximativ 35% fata de cele 111,7 milioane de lei
consemnate in precedentele 12 luni. O cota importanta (78,3 milioane de lei) din totalul
rezultatelor financiare este reprezentata de sumele obtinute din vanzarea productiei, in timp
ce diferenta provine din comercializarea marfurilor.
21
Totodata, analizad contul de profit si pierdere al societatii se constata un
declin
semnificativ al rentabilitatii, cuprinzand pierderi din exploatare de 25,4 milioane de lei, in

timp ce pierderea financiara s-a situat la 10,3 milioane de lei. Pierderea rezultata din
exploatare a fost generata de cheltuielile ridicate cu amortizarea - ce depasesc 6 milioane
de lei - concomitent cu efectele negative cauzate de utilizarea echipamentelor de productie
la jumatate din capacitate. Totodata, au fost inregistrate pierderi in cazul proiectului Silver
Mountain, intrucat rezilierea contractului cu investitorii de la INR Management Real Estate
a generat penalitati in valoare de 4,85 milioane de lei.
III.2. Analiza poziiei financiare - indicatorii echilibrului financiar

Realizarea obiectivului major al
unei intreprinderi (maximizarea valorii sale
patrimoniale) poate avea loc numai in conditiile unei activitati profitabile si mentinerii
echilibrului financiar.
Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza prin analiza corelatiei dintre
fondul de rulment, a necesarul de fond de rulment si a trezoreria neta.
Situaia net (SN)

SN = Activ Datorii = Capital propriu
Fondul de rulment (FR)

FR= (Capital prorpiu + Datorii Termen Lung) - Imobilizari nete
Nevoia de fond de rulment (NFR)

NFR=(Stocuri + Creane) - Datorii exploatare
Trezoreria neta (TN)

TN = FR - NFR
In ceea ce priveste modul de determinare al indicatorilor echilibrului financiar si
evolutia a acestora pe perioada analizata, situatia se prezinta astfel:

Tabel 3.2 Evolutia situatiei nete, fondului de rulment, necesarului de fond de rulment si a
trezoreriei nete
Indicatori
Simbol
Situatia neta
Fondul de rulment
Nevoia de fond de
rulment
Trezoreria neta
FR
NFR
TN
2010
6704016
7
6556..21
2
1.065.94
5
5.490.28
7
22
Perioada de analiza
2011
2012
108495297
76162329
17.362.657
-60.836.366
8.699.615
-2.917.044
8.663.042
-57.919.322
Sursa:Prelucrare proprie pe baza datelor preluate din bilantul societatii din anii 2010, 2011, 2012
Analiza situatiei nete

Situatia neta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda proprietarii
asupra intreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuie sa fie suficienta pentru a asigura
functionarea si independenta financiara a intreprinderii.
Tinand cont de faptul ca o situatie neta pozitiva si in crestere reflecta o gestiune
economica sanatoasa si analizand evolutia acestui indicator in perioada 2010 2012 in
cazul SC CONCEFA SA se poate observa ca acesta are o evolutie ciclica ce a inregistrat o
scadere in anul 2012 fata de anul 2011. Ca masura, proprietarii inteprinderii trebuie sa aiba
in vedere in perioada imediat urmatoare cresterea activelor si diminuarea datoriilor pentru
a elimina posibilitatea de scadere continua a situatiei nete si de a inregistra valori negativa
ceea ce ar semnifica o stare de prefaliment, fiind consecinta incheierii cu pierderi a
exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat total capitalurile proprii. Partea neacoperita
ar ramane exclusiv in sarcina creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al
intreprinderii.
Analiza fondului de rulment
Analiza fondului de rulment permite aprecierea pe termen scurt a riscului de
nerambursare a obligaiilor i a riscului de faliment. Valoarea ridicat a fondului de rulment
constituie premisa unei capaciti sporite de plat.
Din analiza datelor prezentate se poate trage concluzia c SC Concefa SA n perioada
2010-2011 inregistreaza un Fond de rulment pozitiv i n cretere, situaie favorabil pentru
ntreprindere deoarece aceasta poate face fa tuturor scadenelor pe termen scurt i
dispune de un stoc tampon de lichiditi.
In anul 2012, se inregistreaza un fond de rulment negativ cu mult mai mic decat
nevoia de fond de rulment, ceea ce indica faptul ca valoarea imobilizarilor devanseaza
capitalurile permanente, firma se afla intr-o pozitie financiara instabila, incercandu-se
acoperirea deficitului monetar prin contractarea de credite pe termen scurt, limitnd astfel
autonomia ntreprinderii pe termen scurt i influennd n mod negativ rentabilitatea
ntreprinderii.
Marimea negativa a fondului de rulment reflecta absorbirea unei parti din resursele
temporare pentru finantarea unor necesitati permanente, contrar principiului de gestiune
financiara : la necesitati permanente se aloca surse permanente, astfel alocarile pe termen
lung sunt finantate prin resurse pe termen scurt. Aceasta situatie ar putea fi mai putin
nefavorabila daca firma ar duce o politica de investitii - o orientare spre dezvoltare 23
accentuata. In orice caz fondul de rulment negativ are implicatii serioase asupra trezoreriei
si a capacitatii ei de plata.
Analiza necesarului de fond de rulment
Partea activelor circulante nefinantata de datoriile pe termen scurt se regaseste sub
forma nevoii de fond de rulment pozitiva . Aceasta nevoie de fond rulment pozitiva reflecta
decalajul nefavorabil dintre lichiditatea stocurilor si creantelor pe de o parte si
exigibilitatea datoriilor pe termen scurt. In anii 2010 si 2011 se observa ca fondul de
rulment este mai mare decat nevoia de fond de rulment, deci se inregistreaza o trezorerie
neta pozitiva care indica un excedent monetar la sfarsitul anului, deci o situatie de echilibru
financiar. In anul 2012 necesarul de fond de rulment inregitreaza o valoare negativa ceea
ce semnifica necesitile temporare fiind mai mari dect resursele temporare ce pot fi
mobilizate.
Analiza trezoreriei nete
Analizand trezoreria neta a SC Concefa SA n perioada 2010-2011
se poate
constata faptul c societatea dispunea de un fond de rulment care i permite acoperirea

integral a necesarului de fond de rulment, degajnd o trezorerie pozitiv, n cretere de la
5490287 lei in 2010 la 8663042 lei in 2011. Insa in anul 2012 trezoreria neta atinge
valoarea de -57.919.322 ceea ce inseamna ca resursele permanente nu acoper dect o
parte activului imobilizat (FR < 0), restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt
(furnizori, avansuri clieni) i din credite bancare curente, ceea ce impune revederea
structurii finanrii, existnd riscul dependenei financiare de exterior.
Grafic 3.2. Evolutia fondului de rulment, necesarului de fond de rulment si trezoreriei nete
30,000,000
20,000,000
10,000,000
0
2010
-10,000,000
2011
2012
FR
-20,000,000
NFR
-30,000,000
TN
-40,000,000
-50,000,000
-60,000,000
-70,000,000
24
III.3. Analiza i diagnosticul ratelor de structur ale activului bilanier

La nivelul societii S.C. Concefa S.A. evoluia indicatorilor privind
structura activelor pe perioada analizat (anii 2010 - 2012) este
prezentat n tabelul nr. 3.3
Tabel nr. 3.3 Evolutia ratelor de structura ale activului bilantier
Nr.
Crt.
Exerciiul financiar
Indicatori
Simbol
Formula
Ai/TA
2010
2011
2012
62,70
64,79
62,09
37,30
34,15
1.
Rata activelor imobilizate
Rai
2.
Rata activelor curente, din

care:
Rac
2.1.
Rata stocurilor
Rst
St/AC
16,89
32,46
2.2.
Rata creanelor
Rcr
Cr/AC
36,54
49,21
2.3.
Rata disponibilitii bneti
Rbd
Db/AC
42,55
14,65
Ac/TA
32,29
10,37
83,05
6,34
Grafic 3.3. Evolutia ratei activelor imobilizate
Rai
66
Rai
64
62
60
2010
2011
2012
n ceea ce privete structura activelor, n anul 2011 fata de anul 2010 acestea au o
evolutie pozitiva prin achizitii de utilaje noi, performante si reducerea volumului casarilor
de mijloace fixe, achizitia mijloacelor, utilajelor si echipamentelor de mare valoare a fost
facuta prin leasing financiar, in special in perioada 2010-2011 si s-a inregistrat in activ la
25
valoare de intrare la data contractului. De asemenea au fost achiziionate terenuri i

construcii, n urma fuziunii, avnd ca i consecin mrirea capacitii de producie i de
investiii proprii.
Comparativ cu anul 2011, in anul 2012 s-a inregistrat o reducere a gradului de
imobilizare a activelor, astfel ponderea activelor imobilizate n total active s-a redus de la
64,79% n anul 2011 la 62,09 % n anul 2012, prin vanzare la pozitia
constructii(apartamente), casare si restituire active achizitionate in leasing, dar avnd totui
o pondere mult mai ridicat (peste 60%) n totalul activelor dect activele curente (care au
o pondere de 37,30 % n anul 2010, de 34,15 % n anul 2011 si de 32,29 % in anul 2012).
Grafic 3.4. Evolutia ratei stocurilor, creantelor si disponibilitatilor banesti

100
80
Rst
60
Rcr
40
Rdb
20
0
2010
2011
2012
Analiza evoluiei ratei stocurilor corelat cu evoluia activitii firmei apreciat prin
cifra de afaceri, evideniaz o diminuare considerabil a ponderii stocurilor n total active
circulante de la 32,46% n 2011 la 10,37% n anul 2012, care evideniaz creterea vitezei
de rotaie a stocurilor. innd cont de faptul c valoarea optim acceptat a acestui
indicator pentru ntreprinderile industriale17 este de 30%, putem aprecia c n perioada
analizat nivelul stocurilor s-a ncadrat n limite normale.
Rata creanelor nregistreaz n perioada analizat valori ridicate si in crestere ca
urmare a politicii comerciale a ntreprinderii i a termenelor de plat practicate.
Compararea nivelului acestui indicator cu valorile normale admise pentru ntreprinderile
industriale (20-30%) evideniaz dificulti majore n recuperarea creanelor ntreprinderii
pe toata perioada de analiza dar mai accentuate in anul 2012 cand ponderea creantelor
comerciale in totalul activelor circulante este de 83,05%. ce ne duce la concluzia c
17 Al. Buglea Analiza situaiei financiare a ntreprinderii, Ed. Mirton,
Timioara, 2004, pag.87
26
entitatea se confrunta cu o lips acut de lichiditi generata de dificultatea incasarii

creantelor.
Din analiza structurii activelor curente, se constat o diminuare continua a disponibilitatilor
banesti pe perioada analizata, de la 42,55% in anul 2010, la 14,65 % in anul 2011 si 6,34 %
in anul 2012.
Incepand cu anul 2011 societatea se confrunta cu o diminuare majora a
disponiblitatilor banesti. Aceasta diminuare este rezultatul efectului cumulativ al unor
factori cum sunt:
-
blocajul financiar care a existat in domeniul constructiilor in perioada 2009 2011, la

nivelul societatii concretizandu-se in existenta unui portofoliu de contracte redus cu 50%
fata de anul 2010 concomitent cu un decalaj de pana la 90 de zile intre executia lucrarilor
si incasarea acestora;
lipsa alocatiilor bugetare pentru un numar de 16 contracte in derulare cu finantare de la
bugetul de stat cu termene de executie in anul 2010 si retragerea finantarii pentru un
contract de 65 milioane de euro in cadrul proiectului Silver Mountain;

programul investitional ridicat din perioada 2009 2010 realizat in mare parte prin leasing
financiar si credite bancare a caror rambursare conform ratelor din grafic a afectat cashflow-ul activitatii de productie. SC CONCEFA SA a dezvoltat proiecte imobiliare proprii
care in contextul crizei de pe piata imobiliara nu au putut fi valorificate pentru a asigura
rambursarea creditelor contractate pentru realizarea acestor investitii. In perioada 2010
2012 SC CONCEFA SA a achitat catre banci si societati de leasing suma de 8 milioane
euro.
III.4. Analiza i diagnosticul ratelor de structur

ale capitalului propriu si datoriilor
Ratele de structur ale capitalului propriu si datoriilor permit analiza politicii
financiare a ntreprinderii Concefa SA prin punerea n eviden a unor aspecte legate de
stabilitatea i autonomia financiar a ntreprinderii.
structura capitalului propriu si a datoriilor pe perioada analizat (anii
2010 - 2012) este prezentat n tabelul nr. 3.4.
Tabelul nr.3.4. Evoluia indicatorilor de structur ale capitalului propriu
si datoriilor
27
Perioada de analiza
Indicator
1.
Simbol
Rata stabilitii
financiare
Rsf (%)
Formula
Capital
permanent /Total
pasiv X100
Nivel minim admisibil
2.
Rata autonomiei
financiare la termen
Raf (%)
Capital propriu/
Capital perm. x 100
Nivel minim admisibil
3.
Rata ndatorrii globale
Rg (%)
Datorii totale/ Total

pasiv x 100
2010
2011
65,78
71,13
50
50
31,47
42,17
50
50
60,02
56,15
2012
45,99
50
26,21
50
69,17
Nivel maxim admisibil

66
66
66
Grafic 3.5. Evolutia ratelor de structura ale capitalului propriu si datoriilor

80
60
Rsf
40
Raf
20
0
2010
Rg
2011
2012
Din punct de vedere al ratelor de structura a capitalului proprii si datoriilor

intreprinderea prezinta o stabilitate financiara ridicata dar care s-a degradat in timp. Chiar
daca in anul 2011 rata stabilitatii financiare a inregistrat o crestere, in anul 2012 aceasta a
scazut semnificativ pe seama pierderii inregistrate la 31.12.2012 si a provizioanelor
contituite in anul 2012, cum sunt:
-
provizioane pentru garantii de buna executie, in suma de 10.266.937 lei, din care suma de
9.462.921,45 este aferenta proiectului Silver Montain incheiat cu INR MANAGEMENT
REAL ESTATE Bucuresti.

provizioane pentru depreciere creante, in suma de 2.249.726 lei, pentru clienti incerti cu
care societatea este in litigiu, respectiv clienti pentru care s-a deschis procedura de
insolventa;
provizioane pentru materiale aflate la terti in suma de 134.686 lei;
28
provizioane pentru productie in curs de executie in suma de 2.116.221 lei, reprezentand

suma ce face obiectul litigiului cu INR MANAGEMENT REAL ESTATE pentru productie
executata si neconfirmata in cadrul proiectului Silver Mountain.
Blocajul economico financiar care a existat in domeniul connstructiilor, pierderile
financiare provenite din cheltuielile cu dobanzile si diferentele de curs, pierderile generate
de proiectul Silver Mountain si alte pierderi generate de lipsa unui cash-flow care sa
asigure o ritmicitate in executia lucrarilor, au condus la un rezultat ce insumeaza pentru
exercitiul financiar 2012 o pierdere de 51.905.451 lei
Dei asistm la o majorare a capitalului propriu al societii in perioada 2009-2012,
indicele de cretere al acestuia pe perioada analizat este devansat de cel al datoriilor pe
termen lung. Desi se observa o crestere calitativa a capitalurilor proprii in anul 2012 fata de
anul 2011, in anul 2012 pierderea inregistrata la data de 31.12.2012 a dus la reducerea
capitalurilor proprii cu 45.908.516 lei, chiar daca prin majorarea incheiata in luna
octombrie 2012 capitalul social a inregistrat o crestere cu 6.154.196,40 lei. Per ansamblu
firma prezinta o autonomie financiara scazuta, ponderea capitalului propriu in capitalul
permanent situandu-se sub limita minima admisa (50% din capitalul permanent)
Analiza gradului de ndatorare cu ajutorul ratei de ndatorare evideniaz faptul
ca in anul 2012 fata de anul 2011 rata indatorarii globale a crescut simtitor pe seama
obligatiilor pe termen scurt ce au crescut de 69.238.510 lei in anul 2011 la 118.509.965 in
anul 2012, crestere ce poate fi explicata in mare prin cresterea sumelor datorate institutiilor
de credit de la 7.212.413 lei in 2011 la 48.185.224 in anul 2012 dat fiind faptul ca
societatea s-a confruntat cu ritmul lent al incasarilor, in anul 2012 avand in vedere decalajul
mare intre executia lucrarilor, acceptarea la decontare a situatiilor de lucrari si termenul de
plata al acestora, astfel societatea a apelat in permanenta la linii de credit in lei si valuta
precum si credite pentru nevoi temporare, aceasta gajand cu bunurile societatii si achitand
dobanzi la bancile finantatoare.
Desi firma dispunea de o stabilitate financiara relativ buna se inregistreaza o
deteriorare a situatiei financiare in anul 2012 fata de anul 2011 ceea ce impune o
reorientare a politicii financiare pe perioada urmatoare.
III.5. Analiza i diagnosticul situaiei financiarea societii Concefa SA

III.5.1. Analiza lichiditatii firmei
La nivelul societii S.C. Concefa S.A. evoluia indicatorilor de
lichiditate pentru anii 2010 2012 este prezentat n tabelul nr.3.5:
29
Tabelul nr. 3.5 Evoluia indicatorilor de lichiditate
Perioada de analiza
Nr.
Crt.
Indicator
1.
Rata lichiditii generale
Simbol
Rlg(%)
Formula
Active circulante/
DatoriiTSx100
Valoarea minima admisibila
2.
Rata lichiditii rapide

(test acid)
Rlr(%)
Active circ.stocuri/Datorii
TSx100
3.
Rata lichiditii la vedere
Rlv(%)
Disponibilitati/
DatoriiTSx100
2009
2010
2011
146
125
63
200
200
200
121
84
56.87
65
65
65
62
18
6.34

35
35
35
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor preluate din bilantul societatii din anii 2010, 2011, 2012
150
100
Rlg
Rlr
50
Rlv
0
2010
2011
2012
Grafic nr. 3.6.

Evoluia indicatorilor de lichiditate
Analizand evolutia indicatorului de lichiditate generala in perioada 2010 2012

putem observa ca in anul 2010 acesta atinge o valoare ce se situateaza mai aproape de
valoarea minima admisibila (200%), desi este in scadere,
ceea ce reflect c in acea
perioada entitatea avea un grad normal de acoperire a datoriilor curente din activele
curente (de a achita facturile i de rambursa creditele contractate). Insa in anul 2012 acest
30
indicator inregistreaza o valorea cu mult sub valoarea considerata normala, astfel vorbim
de o decapitalizare a intreprinderii, de lipsa capacitatii de plata pe termen scurt.
Rata lichiditii rapide este n scdere de la un an la altul, de la 121% n anul 2010,
la 84% in anul 2011 si la 51% in anul 2012, nu se ncadreaz n limitele normale (ntre
65% i 100%) decat in anul 2011. In anul 2010 chiar daca nu depete cu mult aceast
valoare, o valoare care depaseste limita superioara nu este avantajoasa fiind asociata unei
gestiuni necorespunzatoare a activelor circulante, in acest sens vorbind de un nivel prea
ridicat al creantelor, ceea ce induce un risc de neincasare, precum si un volum prea ridicat
al disponibilitatilor.
In perioada urmatoare (anii 2011 si 2012) rata lichiditatii rapide continua sa scada,
ajungand in anul 2012 la nivelul de 56,87% valoare sub limita inferioara ceea ce denota o
structura necorespunzatoare a activului circulant, cu o pondere prea mare a stocurilor
alaturi de o scadere accentuata a disponibilitatilor banesti.
In anul 2010 indicatorul lichiditatii la vedere ne indica faptul ca intreprinderea are o
capacitate de plata relativ buna, situandu-se la nivelul de 62% peste valoarea minima
adimisbila de 35%.
In urmatorii ani asupra lichiditatii societii s-au resimtit semnificativ efectele crizei
financiare care a generat blocarea finanrii unor contracte de execuie ale cror fonduri
proveneau de la bugetul de stat, de asemenea lichiditatea societatii a fost influentata
negativ de decalajul mare intre executia lucrarilor si decontarea, facturarea si plata acestora
din fonduri structurale sau de la bugetul de stat, de conditiile atmosferice din perioada
ianuarie-martie si noiembrie-decembrie, de costuri peste estimari si penalitati pentru
depasirea termenului de executie in cadrul contractului incheiat cu INR MANAGEMENT
REAL ESTATE SRL Bucuresti pentru proiectul Silver Mountain precum si de cheltuielile
fixe.
Aceste efecte se reflecta in scaderea continua a nivelului disponibilitatilor banesti
pe perioada analizata de la 33.815.222 lei in anul 2010 la 12.683.586 lei in anul 2011
urmand ca in anul 2012 sa atinga valoarea de 4.770.494 lei.
III.5.2. Analiza solvabilitatii firmei
La nivelul societii S.C. Concefa S.A. evoluia indicatorilor de
solvabilitate pentru anii 2010 - 2012 este prezentat n tabelul nr.3.6
Tabelul nr.3.6. Evoluia ratelor de solvabilitate
31
Nr.
Crt.
1.
Perioada de analiza
Indicator
Simbol
Rata solvabilitii
generale
Rsg
Formula
Active totale/
Datorii totale x100
Valoarea minim
admisibila
2.
Rata solvabilitii
patrimoniale
Rsp
Capital propriu/
Total pasiv x100
2010
2011
2012
167,02
178,08
144,58
150
150
150
47,67
59,37
58,92
Valoarea minim
35,00
35,00
35,00
admisibila
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor preluate din bilantul societatii din anii 2010, 2011, 2012
Grafic nr.3.7. Evoluia ratelor de solvabilitate
200
150
Rsg
100
Rsp
50
0
2009
2010
2011
Ca urmare a nregistrrii unui volum de active superior datoriilor, in anul 2010

nivelul solvabilitii a fost corespunztor. Indicatorul privind solvabilitatea general a
nregistrat valori supraunitare (167,02% n anul 2010) ceea ce denot c societatea nu
prezenta risc cu privire la capacitatea acesteia de plat a datoriilor pe seama activelor.
Situatia este favorabila si in anul 2011, acest indicator atingand nivelul de 178,08% ceea ce
ne arata ca ntreprindere este capabila sa-si onoreze datoriile fata de anumiti terti insa se
observa o diminuare a acestuia la o valoare sub nivelul de 150% considerata normala, in
anul 2012, astfel se poate vorbi de un anumit risc de insolvabilitate a ntreprinderii.
Indicatorul privind solvabilitatea patrimonial este considerat bun, rezultatele
obinute n cei 3 ani supui analizei se situeaz n limite normale, nu scad sub nivelul de
35% . In anul 2010, societatea are o pondere a resurselor proprii de 47,67% n totalul
resurselor permanente ale societii, datorit creterii capitalurilor proprii de la 62.199.002
32
lei n anul 2009 la 67.040.167 lei n anul 2010 i a scderii datoriilor pe termen lung de la
79.848.196 lei n anul 2009 la 73.107.415 lei n anul 2010. In anul 2011 si 2012 ponderea
resurselor proprii ale societatii in totalul resurselor permanente nu difera semnificativ:
59,37% in anul 2011 si 58,92% in anul 2012.
III.5.3. Analiza ratelor de rentabilitate a capitalurilor
La nivelul societii S.C. Concefa S.A. evoluia de rentabilitate a
capitalurilor pe perioada analizat (anii 2010 - 2012) este prezentat n
tabelul nr. 3.7
Tabelul nr.3.7 Evoluia ratelor de rentabilitate
Exerciiul financiar
Nr.
Crt.
Indicator
Simbol
2010
2011
2012
1.
Rata rentabilitii economice
ROA(%)
8.94
6.14
-25.73
2.
Rata rentabilitii financiare
ROE(%)
6.64
3.29
-46.36
3.
Rata dobanzii
Rdob(%)
8.74
8.65
24.66
4.
Levierul financiar
Lfin(%)
0.2181
-1.71
-14.14
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor preluate din contul de profit si pierdere din anii 2010, 2011, 2012
Rentabilitatea economic (ROA) reflect capacitatea conducerii ntreprinderii de a utiliza

resursele financiare proprii i mprumutate n scopul obinerii de profit. Rata de
rentabilitate economic msoar eficienta global a mijloacelor materiale i financiare
alocate ntregii activiti a ntreprinderii.
Anul 2010
ROA = (EBIT-Impozit pe profit)/AE
=(13.867.691-1.337.565)/140.147.582 = 12.530.126/140.147.582 = 0,0894*100
=8,94%
Profitul net adus de o unitate monetar de activ reprezint 8.94%.
Anul 2011
33
= (12.739.180-1.680.091)/180.112.568=11.059089/180.112.568=0,0614*100 =
6,14%
Profitul net adus de o unitate monetar de activ reprezint 6,14%.
Anul 2012

= (-25.427.335-0)/98.821.645 = -0,2573*100 = -25,73%
Atunci cnd ROA are valoare negativ nseamn c societatea nu utilizeaz n mod
corespunztor capitalul sau.
Rentabilitatea financiar (ROE) este cea mai important rat a unei ntreprinderi,
deoarece n funcie de mrimea acesteia, acionarii iau decizia de a nvesti sau de a retrage
dintr-o afacere.
Anul 2010
ROE = PN/CPR = 4.452.535/67.040.167=0,0664*100=6,64%
Profitul net adus de o unitate monetar investit de acionari reprezint 6,64%.
Anul 2011
ROE = PN/CPR = 3.527.197/106.937.898=0,0329*100=3,298%

Profitul net adus de o unitate monetar investit de acionari este 3,29%.
Anul 2012
ROE = PN/CP = -35.774.520/77.160.325 = -0,4636*100 = -46,36%

Atunci cnd ROE are o valoare negativ nseamn c ntreprinderea nu este profitabil.
Grafic nr.3.8. Evoluia ratelor de rentabilitate
Evolutia ROA si ROE
20
10
0
2010
-10
-20
-30
-40
-50
2011
2012
ROA
ROE
Rata de dobnd (Rdob) se calculeaz ca raport ntre cheltuielile cu dobnd i datoriile pe

termen lung.
Anul 2010: Rdob = DOB/DAT = 6.392.836/73.107.415 = 0,0874*100 = 8,74%
Anul 2011: Rdob = DOB/DAT = 6.333.519/73.174.670 = 0,0865*100=8,65%
34
Anul 2012: Rdob = DOB/DAT = 5.341.959/21.661.320 = 0,2466*100 = 24,66%
Descompunerea ratelor de rentabilitate

Anul 2010
Rec = ROA = (EBIT-Impozit pe profit)/CA*CA/AE
=(13.867.691-1.337.565)/81.464.307*81.464.307/140.147.582
=12.530.126/81.464.307*81.464.307/140.147.582=0,1538*0,5812=0,08938*100=8,938%
ROA este descompus prin sistemul du Pont c produs ntre o rat de marj i o rat de
rotaie. Aceasta permite observarea formrii ROA, care se datoreaz foarte mult
coeficientului de rotaie.
Rfin=ROE=PN/CA*CA/AE*AE/CPR
=4.452.535/81.464.307*81.464.307/140.147.582*140.147.582/67.040.167
=0,05465*0,58127*2,09050=0,0664*100 =6,64%
ROE este descompus prin sistemul du Pont c produs ntre o rat de marj net, o rat
de rotaie i o rat de structur.
Anul 2011
Rec=ROA=(EBIT-Impozit pe profit)/CA*CA/AE
=(12.739.180-1.680.091)/111.760.311*111.760.311/180.112.568
=11.059.089/111.760.311*111.760.311/180.112.568=0,0989*0,6205
=0,06139*100=6,139%=6,14%
=3.527.197/111.760.311*111.760.311/180.112.568*180.112.568/106.937.898
=0,03156*0,6205*1,68427=0,03298*100=3,298%
Anul 2012
Rec=ROA=(EBIT-Impozit pe profit)/CA*CA/AE
=(-25.427.335-0)/85.079.877*85.079.877/98.821.645=-0,2988*0,8609
=-0,2572*100
=-25,72%
=-35.774.520/85.079.877*85.079.877/98.821.645*98.821.645/77.160.325
=-0,4204*0,8609*1,2807=-0,4635*100 =-46,35%
Efectul de ndatorare
Efectul de levier sau al prghiei ndatorrii reflect influenta dobnzii la mprumuturi,
asupra rentabilitii.
Rfin=Rec+(Rec-Rdob)*DAT/CPR
35
Efectul de ndatorare=(Rec-Rdob)*DAT/CPR
Anul 2010
Efectul de ndatorare=(Rec-Rdob)*DAT/CPR
=(8,94%-8,74%)*73.107.415/67.040.167=0,002*1,0905=0,002181*100
=0,2181%
Atunci cnd diferena (Rec-Rdob) este pozitiv, rentabilitatea financiar va fi cu att mai
mare cu ct ndatorarea va fi mai important. Intrerpinderea are n acest caz interesul s
mprumute pentru a beneficia de efectul de levier.
Anul 2011
Efectul de ndatorare = (Rec-Rdob)*DAT/CPR
=(6,14%-8,65%)*73.174.670/106.937.898=-0,0251*0,6842=-0,0171*100
= -1,71%
Efectul de levier are o valoare negativ deoarece R dob este mai mare dect Rec.
ntreprinderea se mprumuta la un cost ridicat, i acest lucru face ca ROE s fie mai mic
dect ROA datorit efectului de levier.
Anul 2012
Efectul de ndatorare=(Rec-Rdob)*DAT/CPR=(-25,72%-24,66%)*21.661.320/77.160.325
=-0,5038*0,2807=-0,1414*100
= -14,14%
In anul 2012 se observa faptul ca Rdob devanseaza cu mult mai mul Rec fata de anul
2011. Astel intreprinderea nu trebuie sa se mai imprumute.
In concluzie, rata de rentabilitate economic se modific n funcie de nivelul de
ndatorare i de modul de utilizare al surselor de finanare, iar la depirea unor limite
acceptabile ale gradului de ndatorare, rata medie a dobnzii va spori pe msura creterii
gradului de ndatorare, n virtutea creterii riscului financiar n accepiunea instituiilor de
credit.
Grafic nr.3.9. Evoluia efectului de levier
36
Efectul de levier
40
20
0
2010
-20
2011
2012
-40
Rdob
ROA
Lfin
III.6. Analiza i diagnosticul ratelor de gestiune (activitate)

Ratele de rotaie se refer la rotaia activelor prin cifra de afaceri i reprezint un
factor intensiv al rentabilitii capitalurilor; ele exprima intensitatea exploatrii activelor
ntreprinderii. Coeficientul de rotaie reprezint mrimea anual a cifrei de afaceri ce
revine la un leu capital investit.
Analiza duratelor de rotaie a principalelor elemente de activ evideniaz o situaie
nefavorabil caracterizat printr-o cretere a gradului de imobilizare a elementelor de activ
n anul 2011. Aceast situaie determin o presiune financiar ridicat asupra ntreprinderii,
urmata de o revenire in anul 2012, cand viteza de rotatie a activelor imobilizate a crescut
de la 529 zile in anul 2011 la 661 zile in 2012, concomitent cu scaderea numarului de
rotatii de la 0,68 in 2011 la 0,54 in anul 2012.
Aceast situaie necesit ns o analiz mai aprofundat realizat pe baza duratei de
rotaie a fiecrui element de activ pentru a identifica contribuia fiecruia n parte.
Tabelul nr.3.8. Viteza de rotaie a activelor imobilizate
Nr.
crt.
1
Cifra de afaceri
RON
CA
Active imobilizate
RON
AC
4
5
6
Indicator
Durata n zile a unei rotaii
UM
zile
Simbol
2010
2011
2012
81464307
13359137
0
111760311
16430731
0
85079877
15621884
8
590,36
529,26
661,01
0,61
0,68
0,54
AI/CA *360
Numr de rotaii
rot
CA/AI
Indicele de cretere a CA
%
100,00
137,19
76,12
Indicele de cretere a AI
%
100,00
122,99
95,08
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor preluate din bilant si contul de profit si pierdere
37
Un rol important n analiza eficienei utilizrii mijloacelor economice l deine

analiza gestiunii activelor circulante, realizat pe seama indicatorului durata de rotaie a
activelor circulante i a duratei de rotaie fiecrei componente a activelor circulante.
Viteza de rotatie a activelor circulante poate fi tratata ca un mijloc de caracterizare a
eficientei utilizarii activelor circulante dar si ca instrument de dimensionare a fondului de
rulment al firmei. Viteza de rotatie reflecta toate schimbarile intervenite intr-o perioada
determinata in activele de exploatare si cea financiara a firmei. Indicatorul sintetizeaza
aspectele legate de procesul de aprovizionare si productie, de reducerea posturilor,
scurtarea ciclului de productie sau a perioadei de desfacere si incasare a contravalorii
bunurilor vandute.
Tabelul nr.3.9. Viteza de rotaie a activelor circulante
Nr.
crt.
Indicator
UM
Simbol
RON
CA
RON
AC
zile
AC/CA *360
2010
8146430
7
7947107
6
2011
111760311
2012
8507987
7
6245018
7
Cifra de afaceri
Active circulante
Durata n zile a unei rotaii
4
5
6
rot
CA/AC
1,025
1,29
1,13
Numr de rotaii
Indicele de cretere a CA
%
100,00
137,19
76,12
Indicele de cretere a AC
%
100,00
53,63
146,53
351,19
42618218
278,96
318,20
Din tabel se poate observa c numrul de rotaii a activelor circulante se mrete n

anul 2011 fata de anul 2010, ceea ce reprezint un semnal pozitiv, datorit pe de o parte
mririi cifrei de afaceri n 2011 fa de 2010 cu 53,63 % i datorit eficienei crescute a
valorii activelor circulante. n anul 2012 numrul de rotaii a sczut fa de 2010 datorit
scderii cifrei de afaceri n proporie mai mare fa de valoarea activelor circulante.
Eficiena activelor circulante este demonstrat i de reducerea numrului de zile necesare
unei rotaii de la 351 n 2010 la 279 n 2011, crescnd n anul 2012 la 318 zile. Aceast
situaie se materializeaz printr-o cretere a gradului de imobilizare a activelor circulante
ale ntreprinderii, cu influene negative directe asupra capacitii de plat a ntreprinderi
Analiza vitezei de rotatie a stocurilor
38
La nivelul societii S.C. Concefa S.A. viteza de rotaie a stocurilor

pe perioada analizat (anii 2010 - 2012) este prezentat n tabelul nr.
3.10.
Tabelul nr.3.10 Viteza de rotaie a stocurilor
Nr.
Crt.
Perioada de analiza
Indicatori
2010
2011
2012
1.
Viteza de rotaie a
stocurilor
Nr.de rotaii
4,53
5,38
4,74
2.
Numrul de zile de
stocare a stocurilor
Nr.zile de
stocare
80,55
66,89
77,01
In anul 2010 stocurile se roteau prin cifra de afaceri de 4, 53 ori recuperandu-se sub
forma baneasca initiala in aproximativ 81 de zile, in anul 2011 situatia s-a imbunatatit prin
faptul ca viteza de rotatie a stocurilor a crescut la 5,38 iar perioada in care acestea se
recuperau in forma baneasca a scazut la 66,89 de zile.
In anul 2012 se observa o reducere a numarului de rotatii a stocurilor si o crestere a
numarului de zile de stocare ceea ce conduce la cresterea duratei medii de recuperare a lor
sub form iniial bneasc prin cifra de afaceri i eliberarea de numerar.
Dat fiind faptul ca viteza de rotatie a activelor circulante este un indicator calitativ
al activitatii desfasurate de intreprindere, reflectand eficienta acesteia, iar o viteza de
rotatie accelerata permite intreprinderii realizarea obiectivelor economice propuse cu un
volum de active circulante mai mic si, implicit, cu surse imprumutate mai mici,
intreprinderea poate adopta urmatoarele masuri de crestere a vitezei de rotatie a stocurilor:
-
In faza aprovizionarii pot fi adoptate o serie de masuri referitoare la desfasurarea ritmica

a procesului de achizitionare, constituirea unui stoc permanent de materii prime si
materiale care sa permita desfasurarea continua a procesului de productie, astfel incat sa
creasca volumul productiei, productivitatea muncii pe fondul diminuarii costurilor si a
accelerarii vitezei de rotatie. In acest sens, se impune o selectie a furnizorilor, incheierea la
timp a contractelor, respectarea acestora, determinarea optimului de stocuri (evitarea sub si
supradimensionarii stocurilor), reducerea consumurilor specifice si a pierderilor
tehnologice, eliminarea pierderilor in timpul transportului, manipularii si depozitarii,
diminuarea cheltuielilor de transport - aprovizionare - depozitare.
39
In cadrul procesului de productie se poate actiona asupra costurilor si a duratei ciclului

de fabricatie (dar nu in detrimentul calitatii). In acest sens, se impune organizarea
corespunzatoare a fluxurilor de productie, utilizarea capacitatilor de productie la
capacitatea optima, dotarea cu utilaje performante specializate, imbunatatirea procesului de
organizare a muncii, cresterea nivelului de calificare a peronalului direct productiv,
organizarea ciclului de productie pe linii tehnologice automatizate, diminuarea timpilor de
intreruperi si a celor pentru activitati auxiliare, aprovizionarea in conditii optime a locurilor
de munca.
In faza desfacerii trebuie sa se actioneze in sensul transformarii rapide a produselor finite
in disponibilitati banesti. Aceasta operatie este posibila daca se obtin produse finite
superioare din punct de vedere calitativ, cu desfacere asigurata, daca se diminueaza
perioada de timp cuprinsa intre momentul finisarii si cel al expedierii, se respecta clauzele
contractuale, se imbunatatesc conditiile de manipulare, transport, se reduce perioada de
decontare.
Analiza ratelor de gestiunea debitelor clienti si creditelor - furnizor

La nivelul societii S.C. Concefa S.A. viteza de rotaie a debitelor
clieni i a creditelor furnizor pe perioada analizat (anii 2010-2012)
este prezentat n tabelul nr.3.11.
Tabelul nr. 3.11 Viteza de rotaie a debitelor clieni i a creditelor
furnizor
Nr.
Crt.
1.
2.
Perioada de analiza
Indicatori
Viteza de rotaie a
debitelor - clieni
Viteza de rotaie a
creditelor - furnizor
Formula
Nr.de
zile
Nr.zile
2010
2011
2012
113,25
79,37
139,91
123,14
118,49
197,40
Sm clienti/
CA*360
Sm
furnizori/Achizi
tii bunuri x360
n ceea ce privete viteza de rotaie a debitelor clieni i a creditelor furnizori, se

poate observa pe toata perioada de analiza ca societatea reuseste sa isi incaseze clientii intr40
un interval de timp mai scurt decat perioada in care trebuie sa isi achite furnizorii. Chiar
daca prin compararea duratei de rotaie a creditului-furnizor cu durata de rotaie a
creditului-client se evideniaz un decalaj favorabil ntre termenele de plat a furnizorilor
i cele de ncasare a clienilor, acest decalaj ntre ncasri i pli, este nefavorabil pentru
activitatea intreprinderii deoarece conform teoriilor economice, intervalul mediu de timp n
care ar trebui sa aiba loc ncasarea creanelor de la clieni ar trebui s fie de maxim 30 zile,
astfel situatia nu este favorabila dat fiind faptul ca aceste valori sunt in crestere, decaland
foarte mult termenul de incasare al clientielor ce are efecte negative asupra trezoreriei sau
chiar poate impune utilizarea unor credite pe termen scurt pentru finanarea activitii.
Acest decalaj nefavorabil, se datoreaz pe de o parte duratei ciclului de fabricaie i,
pe de alt parte politicii financiare a ntreprinderii i dificultilor ntmpinate n
recuperarea creanelor.
n vederea nlturrii acestor neajunsuri se impun urmtoarele msuri:
reducerea pe ct posibil a duratei ciclului de fabricaie printr-o mai bun organizare a

activitii de aprovizionare i producie care s determine nlturarea timpilor mori sau a
ntrzierilor n procesul de fabricaie;
ncheierea unor contracte cu furnizori dispui s accepte termene de plat mai largi;
reducerea termenelor de plat acordate clienilor i ntreprinderea unor msuri ferme de

recuperare a creanelor la termenele de plat prevzute.
III.7. Analiza i diagnosticul gradului de ndatorare

ndatorarea pentru anii 2010 - 2012 este prezentat n tabelul nr. 3.12.
Tabelul nr. 3.12 Evoluia indicatorilor privind ndatorarea
Nr.
Crt.
1.
Formula
Indicatori
Gradul de ndatorare
Exerciiul financiar
Simbol
Gi(%)
Capital
imprumutat/
Capital
propriu*100
41
2010
2011
116,61
65,98
2012
130,92
30
Nivel maxim admisibil

30
30
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor preluate din bilantu societatii din anii 2010, 2011, 2012
Gradul de ndatorare arat partea din activele firmei finanat de creditori n

comparaie cu partea finanat din resurse proprii.
Cu ct nivelul acestui indicator este mai mare (valoarea maxim acceptat se
consider a fi 30%), cu att obligaiile firmei sunt mai stricte iar situaia sa mai riscant.
Pe toata perioada de analiza se poate observa ca ndatorarea entitii economice este
ridicat, fiind determinat de mrimea datoriilor (n special pe termen mediu i lung),
superioar celei nregistrate de capitalurile proprii, ceea ce ne conduce la aprecierea c
entitatea economic nregistreaz o dependen ridicat fa de teri. O alt cauz a
ndatorrii ridicate a entitii o reprezint lipsa de lichiditi necesare achitrii obligaiilor
scadente, urmare n principal a nencasrii la termen a creanelor comerciale.
III.8. Determinarea riscului de faliment al S.C. Concefa S.A. pe baza

funciei-scor Altman
Determinarea riscului de faliment pentru SC Concefa SA se poate realiza pe baza
funciei-scor Altman. n tabelul de mai jos este prezentat algoritmul de calcul al scorului Z
pe baza modelului Altman.
42
Tabel nr.3.13. Determinarea riscului de faliment pe baza functiei-scor Altman

Perioada de analiz
Nr.crt.
Indicator
UM
Simbol
2010
2011
2012
1.
Activ total
mii RON
At
213782441
253613207
232865558
2.
Activ circulant
mii RON
Ac
79471076
86601167
75200040
3.
Profit brut
mii RON
RB
5790100
5207288
-51905451
4.
Profit reinvestit
Val. unei aciuni la
mii RON
Pi
4841165
39897731
5.
31.12
RON
0.100
0.100
0.100
6.
Nr. de aciuni la 31.12
aciuni
188684424
568499291
630041255
7.
Capitalizare bursier
mii RON
CB=N*v
18868442.4
56849929.1
63004125.5
8.
Cifra de afaceri
mii RON
CA
81464307
111760311
85079877
9.
Datorii totale
mii RON
Dt
63092065
142413180
0.34146946
161065737
10.
R1
Ac/At
0.371738089
9
0.15731724
0.322933287
11.
R2
Pi/At
0.022645288
5
0.02053240
12.
R3
RB/At
0.027084077
1
0.39919008
-0.22289879
13.
R4
CB/Dt
0.299062052
3
0.44067228
0.391170256
14.
R5
CA/At
0.381061731
3
2.01744032
0.365360501
15.
Z=3,3R1+1,4R2+1,2R3+0,9R4+0,6R5
1.80778596
1.387738854
Din analiza scorurilor obinute rezult c n perioada 2010-2011 funcia-scor Z a

nregistrat valori cuprinse in intervalul 1.80 2.675 ceea ce denota o situatie nu tocmai
buna a intreprinderii dar nu se poate vorbi de un anumit risc de faliment, insa, in anul 2012
functia-scor Z a inregistrat valoarea de 1.387, valoare mult mai mica decat pragul minim
de 1.81. Aceasta valoare ne indica faptul ca intreprinderea se confrunta cu mari dificultati
financiare iar riscul de faliment este iminent daca nu vor fi luate masuri in cel mai scurt
timp pentru redresarea situatiei intreprinderii.
CONCLUZII SI PROPUNERI
43
Performana unei ntreprinderi nglobeaz noiuni diverse, dintre care cele mai
importante ce se refer la poziia ntreprinderii pe pia i imaginea sa, competivitatea
produselor, profitabilitatea i ritmul de cretere al afacerii.
n contextul globarizrii economice mondiale, s-a impus ca sistemul de informare
al firmelor care acioneaz la acest nivel s se specializeze conform cerinelor rezultate din
Directivele Europene i Standardele Internaionale de Contabilitate astfel nct s se
foloseasc cu abilitate instrumentele oferite de analiza financiar n scopul valorificrii
informaiilor contabilitii n vederea elaborrii unor previziuni i decizii financiare.
Acestui scop i servete analiza financiar ca parte component a analizei
economico financiare la o ntreprindere.
Abordarea teoretic a problematicii propuse, corelat cu transpunerea practic
bazat pe studiul de caz realizat la S.C. CONCEFA S.A., reflect necesitatea fundamentrii
tiinifice a deciziilor strategice, ca premiz a succesului ntreprinderii ntr-un mediu
carcaterizat de schimbri frecvente, n condiiile creterii concurenei pe pia.
Decizia strategic este privit ca proces contient, bazat pe cunoatere i analiz,
prin care se urmrete atingerea obiectivelor stabilite n cadrul demersului strategic al
ntreprinderii.
In anul financiar 2012 situatia economica a societatii fata aceeasi perioada din 2011
este total nefavorabila in ce priveste indicatorii economici din bilant si contul de profit si
pierdere.
In permanenta pe perioada fiecarui an fiscal societatea s-a confruntat cu ritmul lent
al incasarilor, avand in vedere decalajul mare intre executia lucrarilor, acceptarea la
decontare a situatiilor de lucrari si termenul de plata al acestora.
Pentru aceasta societatea a apelat in permanenta la linii de credit precum si credite pentru
nevoi temporare, pentru aceasta gajand cu bunurile societatii si achitand dobanzi la bancile
finantatoare.
Avand in vedere si caracterul sezonier al lucrarilor de constructii in perioadele de iarna
societatea a avut deficit de resurse pentru acoperirea nevoilor de lichiditati pentru salarii,
taxe si impozite, materii prime etc.
Societatea a achitat la diferite bugete penalitati si dobanzi pentru plata cu intarziere a unor
venituri bugetare dar in volum redus.
Prin cele prezentate mai sus se poate afirma ca firma SC Concefa SA are o situatie
financiara relativ stabila, dar cu perspective nesigure n contextual economic actual.
44
Principalele aspecte care trebuie mbunatatite sunt legate de politica de cheltuieli, durata
medie de stocare dar si renegocierea contractelor cu furnizorii.
Un alt punct vulnerabil al firmei este creditul acordat clientilor, care desi este mai
mare durata creditului primit din partea furnizorilor, aceste valori sunt apropiate si, n cazul
oricarei ntarzieri, este necesara folosirea liniei de credit pentru acoperirea necesarului de
lichiditati imediate
Dintre msurile propuse se evidentiaz:
continuarea cercetrii-dezvoltrii;
reducerea costurilor pe toate segmentele de activitate;
concentrarea n continuare pe managementul strict al costurilor i pe optimizarea
organizaional;
ptrunderea pe noi piee i meninerea pe cele deja existente;
elaborarea unor prognoze economice multiple care s aib la baz scenarii de viitor ct mai
complexe;
utilizarea mai eficient a capacitilor de productie;
adaptarea la cerinele europene privind politica de mediu;
implementarea unor standarde nalte de siguran, securitate i mediu;
creterea disponibilului n bnci i plasarea acestuia ct mai avantajos, astfel nct
compania s-i achite obligaiile ntr-o perioad ct mai scurt, conform clauzelor
contractuale;
vnzarea sau casarea mijloacelor fixe care nu aduc profit, ci din contr genereaz cheltuieli
cu ntreinerea lor;
investiii financiare n companii profitabile;
ncurajarea, sprijinirea i stimularea iniiativelor persoanelor competente;
mrirea performanelor prin specializarea angajailor;
meninerea i dezvoltarea programului de pregtire i perfecionare a personalului;
n concluzie, firma SC Concefa SRL are resursele si strategiile necesare pentru a
depasi situatia dificila actuala si a se dezvolta, pentru a putea face fata cu mai mult succes
competitiei de pe piata constructiilor.
BIBLIOGRAFIE
45
1.
2.
Anca Maria
Hristea
Btrncea Ioan
3.
Covlea Marian
4.
5.
Elena Cerasela
Spatariu
Eros-Stark
Lorant, Pantea
Ioan Marius
- Notiuni
de
analiza
economico-financiara
la
nivel
microeconomic, Editura EX PONTO, Constanta, 2007
- Analiza situaiei financiare a firmei, Elemente
teoretice. Studiu de caz, Editura Economic,
Bucureti, 2011;
6.
Ilie Vasile
7.
Isfnescu Aurel,
Vasile Robu
- Gestiunea Financiar a ntreprinderii, Editura Meteor Press,

Bucureti, 2006;
- Analiza
economico-financiar,
Editura
ASE,
Bucureti, 2002
8.
Isfnescu Aurel,
Vasile Robu
Marin Dumitru
- Analiza economico-financiar, Editura ASE, Bucureti, 2009
Moroan I
- Analiza Economico-Financiar, Editura Fundaiei Romnia de

Mine, Bucureti, 2006;
11. Morris Mitchel
- Cum s devii manageri de succes, traducere, Editura ALL

BECK, Bucureti, 2010;
- Analiz i diagnostic financiar contabil - ghid teoretico
aplicativ, Ed. CE CCAR, Bucuresti 2010;
Raport anual Concefa SA 2010;
9.
10
.
12
.
13
.
14
.
15
.
16
.
17
.
18
.
Silvia Petrescu
****
- Analiza economic i financiar a activitii ntreprinderii.

Volumul 2 - De la intuiie la tiin, Editura Economica, 2013;
- Analiza financiar pe baz de bilan, Presa Universitar Clujan,
Cluj-Napoca, 2011;
- Analiza-diagnostic economico-financiara, Editia a II-a Editura,
Nomina Lex, 2009;
- Finanele ntreprinderii, Editura Fundaiei Romnia de Mine,

Bucureti, 2008;
****
****
****
- http://www.kmarket.ro/actiuni/afisare_actiune.php?simbol=COFI
****
- http://mcr.doingbusiness.ro/companii/concefa-s-a/1676
****
- www.concefa.ro
46

Analiza Financiar Patrimoniala A Intreprinderii

Enviado por

Dados do documento

Título original

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Analiza Financiar Patrimoniala A Intreprinderii

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

CUPRINS

fundamentele teoretice privind importana situaiilor financiare n furnizarea informaiilor

prezentarea general a societii, caracterizarea

CAPITOLUL I PREZENTAREA PRINCIPALILOR INDICATORI

I.2. Bilantul contabil sursa informationala de baza a analizei financiare

Cu ajutorul bilantului, a contului de profit si pierdere, pe baza datelor sintetizate in

I.3. Indicatorii de lichiditate, solvabilitate, de gestiune i trezorerie

Active circulante Stocuri

1 Elena Cerasela Spatariu Notiuni de analiza economico-financiara la nivel

Rata lichiditii la vedere5:

Disponibil Investitii financiare pe termen scurt

generale reflect gradul n care o firm poate face fa datoriilor i se

Literatura de specialitate evideniaz dou modaliti de exprimare a acestor rate:

Analiza ratelor de rotaie

sold mediu al creanelor i CA cifra de afaceri.

O alt modalitate de exprimare a rotaiei creanelor o reprezint indicatorul durata de

Costul bunurilor vandute

Ca i n cazul duratei de recuperare a creanelor, i n acest caz putem calcula durata de

O durat de rotaie a stocurilor n scdere reprezint un semnal favorabil.

1.4. Analiza fluxurilor de trezorerie

10 Marin Dumitru Finanele ntreprinderii, Editura Fundaiei Romnia de

I.5. Indicatorii privind structura patrimonial

I.5.1. Analiza ratelor de structur ale activului

Ca i n cazul activelor imobilizate, pentru procesul de decizie operaional se

ICA reprezint indicele cifrei de afaceri;

O cretere a volumului de activitate genereaz o sporire justificat a stocurilor. n

Acest indicator reflect importana relativ a portofoliului de creane comerciale n

Disponibil itati banesti Titluri de plasament

I.5.2. Analiza ratelor de structur ale capitalului propriu si datoriilor

CAPITOLUL II PREZENTAREA GENERALA A S.C.CONCEFA S.A.

II.1. Scurt istoric

2009- Preluarea SC Tunele Braov S. Extinderea activitii n domeniul lucrrilor

II.2. Domeniul de activitate

lucrri de infrastructur i suprastructura rutier, poduri, pasaje, viaducte

II.3. Obiective, misiune si valori

II.4. Structura organizatorica a SC CONCEFA SA

Concefa este administrata de un Consiliu de Administratie compus din 5 membri,

Daniela Benga - economist , presedintele Consiliului

Vasile Cercel-ing., membru

Ec.Horatiu Cercel - Director General,

Cercel Popoviciu Vasile

Fig. 2.1. Structura acionariatului S.C. CONCEFA S.A.

Cercel Popoviciu Vasile; 58%

Urmare a hotrrii acionarilor companiei ntrunii n Adunare Extraordinar, SC

II.5. Mediul extern

In domeniul construciilor, principalii clienti ai societatii sunt: CNCF Bucureti, Ministerul

CAPITOLUL III ANALIZA SITUATIEI FINANCIAR

III.1. Evolutia veniturilor, cheltuielilor si a profitabilitatii

Grafic 3.1 Evolutia cifrei de afaceri, veniturilor, cheltuielilor si profitului net

Astfel, se poate observa ca societatea Concea SA a inregistrat in anul 2011 fata de

Totodata, analizad contul de profit si pierdere al societatii se constata un

semnificativ al rentabilitatii, cuprinzand pierderi din exploatare de 25,4 milioane de lei, in

III.2. Analiza poziiei financiare - indicatorii echilibrului financiar

unei intreprinderi (maximizarea valorii sale

Situaia net (SN)

Fondul de rulment (FR)

Nevoia de fond de rulment (NFR)

Trezoreria neta (TN)

evolutia a acestora pe perioada analizata, situatia se prezinta astfel:

Analiza situatiei nete

constata faptul c societatea dispunea de un fond de rulment care i permite acoperirea

III.3. Analiza i diagnosticul ratelor de structur ale activului bilanier

Rata activelor imobilizate