UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTAR

DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII ALIMENTARE,
SIGURANA PRODUCIEI ALIMENTARE I A MEDIULUI

S.C. OLYMPUS DAIRY INDUSTRY S.A.

Cadru didactic:
As. dr. ing. Ghinea Cristina
Studenti: Moisa Claudiu
Movileanu Tiberiu
Nechifor Bogdan
Program de studiu: PCM , anul III

Pas I
1. Baraolt, str. Apei, nr. 109, jud. Covasna, extravilan com. Halciu, DN 13 Brasov-Sighisoara, jud.
Brasov.
S.C. OLYMPUS DAIRY INDUSTRY S.A. cu sediul n localitatea Baraolt, str. Apei, nr. 109,
jud.Covasna, nregistrat la Oficiul Registrului Comerului Covasna, seria B nr. 2141495, cod unic de
nregistrare 12342767 din 02.11.1999.
Cod CAEN
1051- Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor.

2.Proces de fabricatie:
-Transport lapte crud
-Racirea laptelui
-Productia laptelui concentrat, omogenizarea, pasteurizarea si ultrafiltrarea laptelui.
-Productia lapte consum
-Productia si imbutelierea iaurtului si smantanii
-Depozitare si livrare

3.Activitatea societatii:Colectarea materiei prime, transportul laptelui, receptia acestuia, racirea

laptelui, omgenizarea si pasteurizarea laptelui, productia laptelui de consum pe linia UHT si
imbutelierea,, productia si imbutelierea iaurtului si smantanii.

4.Harta zonei, cursurile de apa, prezentarea asezarilor umane din zona.

-

Terenul este delimitat astfel:

la N drum de acces pietruit, fabrica de prelucrare a crnii S.C. REINERT i antena GSM
la V DN 13 Braov-Sighioara i terenuri agricole
- la E Prul Brsa i peste pru, Fabrica de zahr Bod
- la S teren agricol aparinnd firmei.
5. Daca exista instalatii cu activitate similara in zona.
Exista fabrica de prelucrare a crnii S.C. REINERT si fabrica de zahar Bod.

6.Activitati auxiliare: Igienizarea, producerea de energie termica, generarea vacuumului, refrigerarea,

producerea aerului comprimat.Instalatii pentru evacuarea, retinerea, dispersia poluantilor in mediu.
Tipuri de deseuri: ambalaje de hartie si carton, ambalaje plastic, ambalaje lemn, ambalaje metalice,
deseuri echipamente electrice si electronice, deseuri municipale amestecate, produse necnforme, malul
de la filtrarea laptelui, namoluri de la epuararea efluentilor proprii, alte deseuri nespecifice, namoluri
de la statia de epurare.

7.Cantitatea de apa utilizata in etapele care consuma cea mai mare cantitate de apa.
- Modul de folosire al apei:
Necesar de ap:
- Pentru consum igienico-sanitar: Qzimax = 12,0 mc/zi;
Qzimed = 10,0 mc/zi
-

Pentru consum tehnologic: Qzimax = 1150 mc/zi;

Qzimed = 560 mc/zi

Rezerva intangibil de incendiu V = 100 mc asigurat n rezervorul de nmagazinare.

Total necesar ap: Qzimax = 1162 mc/zi;
Qzimed = 580 mc/zi
Cerina de ap:
- Pentru consum igienico-sanitar: Qzimax = 12,0 mc/zi;
Qzimed = 10,0 mc/zi
- Pentru consum tehnologic: Qzimax = 575 mc/zi;
Qzimed = 280 mc/zi
Total cerin de ap: Qzimax = 587 mc/zi;
Qzimed = 290 mc/zi
8.Sunt utilizate substante chimice periculoase? Prezentati aceste substante, gradul de periculozitate,
utilizarea si mod de depozitare.
Sunt utilizate substante chimice doar la igienizarea instalatiilor de lucru care, insa nu prezinta grad de
periculozitate ridicat.
Substante pentru dezinfectie
P3 oxonia activ
P3 oxonia

Recipienti din material plastic, in magazie.

Dezinfectanti lichizi. Recipienti din material plastic, in
magazie.
In cele 2 camere camerele instalatii CIP:
- in rezervoare metalice de chimicale concentrate: 2 x
16 mc + 2 x 2 mc
- in rezervoare metalice de chimicale prearate: 6 x 6
mc + 3 x 6 mc

Agenti frigorifici
Glicol
Bidoane de material plastic, in magazie
Amoniac
Rezervoare metalice sub presiune 2 x 3 mc
Substante chimice utilizate la statia de tratare
Hipoclorit de sodiu 14%
In butoaie de plastic de 10, 20 l, in magazie
PermaTreat PC191
In butoaie de plastic de 10, 20 l, in magazie
Sare pastile
Vrac, saci in magazie
Substante chimice utilizate la statia de epurare
Hidroxid de sodiu 50%
Rezervor metalic in spatiu inchis la statia de epurare 1 x
5 mc
Clorura de fier (III) 40%
Rezervor metalic in spatiu inchis la statia de epurare 1 x
5 mc
Polielectrolit Unifloc 9191
Pulbere, vrac - recipiente de material plastic
Polielectrolit Unifloc 7651
Pulbere, vrac - recipiente de material plastic
Namol deshidratat
In container metalic, camera separata inchisa.
9.Cheltuieli cu privire la tratarea si evaluarea deseurilor.
Cheltuielile in cadrul acestei societati privind gestionarea deseurilor sunt relativ reduse deoarece
societatea dispune de statie de epurare a apei, filtre de aer inainte de evacuare in atmosfera, iar
deseurile sunt in mare masura revalorificate cu exceptia celor municipate care sunt ridicate de
societatea avizata.
10.Ce se intampla cu apele uzate provenite din activitate? Verificati daca sunt emisii in aer si de unde
provin.
Se vor respecta valorile limit la emisiile n ap impuse prin autorizaia de gospodrire a apelor nr. 36
din 07.03.2011, emis de Administraia Naional Apele Romne Administraia Bazinal de Ap
Olt Sistemul de Gospodrirea Apelor Braov, valabil pn la 07.03.2021.

Limitele indicatorilor de calitate pentru apele menajere i tehnologice epurate, la descrcarea lor n
prul Brsa, vor fi n conformitate cu prevederile HG 188/2002, modificat i completat cu HG
352/2005, astfel:
Indicator de calitate
pH
Suspensii
0
Reziduu filtrabil la 105 C
CBO5
CCO-Cr

Unitate
msur
upH
mg/l
mg/l
mgO2/l
mgO2/l

de Valoare
limit
maxim admis
6,5-8,5
35
1000
25
125

La evacuarea apelor pluviale epurate n prul Brsa, limitele indicatorilor de calitate vor fi n
conformitate cu prevederile HG 188/2002, modificat i completat cu HG 352/2005 i 351/2005.

Indicator de calitate
pH
Suspensii
0
Reziduu filtrabil la 105 C

Unitate
msur
upH
mg/l
mg/l

de Valoare
limit
maxim admis
6,5-8,5
35
500

Pasul II
Trecerea in revista a operatiilor unitare.
Ce produce, ce instalatii detine, activitati principale, auxiliare, linii de fabricatie, etapele fluxuri.
Fabrica de prelucrare a laptelui avand capacitatea de prelucrare de 300 to lapte/zi, ocupa o suprafata
construita de cca. 26.348 mp, inclusiv statia de epurare.
Autorizaia se refer la o instalaie IPPC format din urmtoarele activiti din anexa nr. 1 a O.U.G.
152/2005:
6.4. c: tratareai procesarea laptelui, atunci cnd cantitatea de lapte supustratrii sauprocesrii
depete 200 t/zi de exploatare (valoarea medie anual),
Activiti direct legate tehnic/conexe fluxului tehnologic i alte activiti:
-

corpul administrativ,
centrala termica,
statia de racire,
statia de transformare si depozitele de ambalaje si accesorii;
tancuri de stocare a laptelui /lapte pasteurizat
fabrica de produse lactate propriu-zisa, cuprinde sectiile de productie, spatiile de depozitare maturare,
spatiile de depozitare inainte de livrare, vestiarele, spatiile sociale pentru muncitori, precum si rampa
de livrare.
Produce urmatoarele produse din lapte:
-iaurt grecesc
-oly bifidus iaurt de baut

-iaurt ecologic
-telemea
-iaurt de baut
-lapte
-smantana
-urda cu smantana
-sucuri naturale de fructe

Materii prime folosite

Denumirea materiei prime, a
substantei sau a preparatului chimic
Materii prime
Lapte crud
Lapte pasteurizat
Fermenti
Proteina din lapte / lapte praf
Fructe / aromatizanti alimentari
Produse finale
Lapte de consum, Smantana, Iaurt

Modul de depozitare/ambalare

Rezervoare metalice 6 x 100 to

Rezervoare metalice 6 x 100 to
Ambalaje de sticla sau material plastic
Rezervoare metalice in hala de productie iaurt 2 x 2 mc
Recipienti din plastic in hala de productie iaurt

Depozit frigorific (capacitate stocare depozite frig = 740

to)
Lapte concentrat
In rezervor metalic
Rezervoare produse intermediare pe linia tehnologica
Iaurt
Tancuri standardizare 4 buc x 20 to
Tancuri incubatie iaurt 2 buc x 15 mc
Tancuri incubatie iaurt filtrat 4 x 15mc
Tancuri tampon iaurt 2 x 15 mc
Smantana
Tancuri smantana 2 buc x 15 to
Tancuri tampon smantana 2 buc. X 12 mc
Tancuri smantana 2 buc. X 6 mc, 2 buc. X 12 mc
Lapte
Tancuri de nivel aseptic 1 buc. X 23 mc

Descrierea principalelor activiti i procese

Numele
procesului
Transport lapte
crud
Receptie lapte
crud

Descriere

Racirea
laptelui

-2 schimbatoare de caldura cu placi, prin

care este trecut in contracurent lapte, pe o
parte si apa-gheata, pe cealalta parte. Pe
fiecare linie de receptie este montat un astfel
de schimbator de caldura cu placi pentru
racirea laptelui.
Sistemul de racire al materiei prime cu agent
de racire apa-gheata, asigura capacitatea
de racire a laptelui de la 6-7oC
temperatura la receptie, la 2-3oC
temperatura la stocare.
Omogenizarea disperseaza globulele de
grasime si previne separarea spontana a
smantanii la suprafata laptelui. Un alt efect
al omogenizarii este o crestere a suprafetei
de expunere a grasimii, care favorizeaza o
mai buna actiune a lipazelor. Din aceasta
ratiune, este o practica normala de a
pasteuriza laptele imediat dupa
omogenizare.
Pasteurizarea laptelui reprezinta un
tratament termic de stabilizare partiala,
asigurand igienizarea laptelui prin: disparitia
microorganismelor patogene; disparitia celei
mai mari parti din microflora banala de
operare.
Utilaje: pompe Alfa Laval, separator Alfa
Laval, bactofuga Alfa
Laval, deaerator Alfa Laval, unitate de
standardizare, omogenizator,
pasteurizator lapte, pasteurizator smantana,
UF (ultrafiltrare) lapte.
Tehnologia UHT, presupune expunerea
laptelui timp de numai 2-4 secunde la o

Productia
laptelui
concentrat
=
Omogenizarea,
pasteurizarea
si ultrafiltrarea
laptelui

Productia
laptelui de
consum pe
linia UHT si
imbutelierea la
carton si PET

-in sistem propriu cu 21 autocisterne proprii

-2 linii de receptie
-6 tancuri de stocare lapte crud 6 x100 to

temperatura ridicata, in intervalul de 135150oC.

Procedeul UHT (Ultra High Temperature)
este un proces continuu ce are loc intr-un
sistem inchis, prevenind recontaminarea
produsului cu microorganisme purtate de
aer. Produsul trece printr-o succesiune
rapida de etape de incalzire si racire. UHT
se face prin incalzire indirecta a laptelui,
utilizand schimbatoare de caldura. Umplerea
aseptica este o parte integranta a procesului

Capacitate
maxima
6 buc x12 to=72 to
15buc x16to=240 to
Depozitare lapte
crud: 6 x 100 to =
600 to
Depozitare lapte
pasteurizat: 6 x
100 to = 600 to
-300 to/zi
-109.500 to/an

Prelucrare lapte
pt. productie lapte
concentrat:
15.000 l/h
-cca. 37.600 to/an

Prelucrare lapte
pt. productie lapte
de consum UHT:
13.000 l/h
-cca. 39.050 to/an

Productia si
imbutelierea
iaurtului si
smantanii

Depozitare si
livrare

prin care se evita recontaminarea, facanduse pe cele doua linii de imbuteliere Gemina
(UHT) si Sidel, rezultatul fiind laptele
ambalat la cutie din carton si PET.
Fazele principale ale procesului sunt:
cresterea continutului de grasimi si solide
prin substantele de adaos proteina,
0
omogenizarea si pasteurizarea la 90-95 C
timp de 5 minute prin procedeu continuu.
0
Are loc racirea produsului pana la 42-45 C,
insamantarea cu maia (culturi lactice) si
ulterior termostatarea iaurtului pana cand
aciditatea a atins valoarea normala, racirea
0
in 2 etape: pana la 20- 22 C timp de 3-4 ore
0
si racirea profunda pana la 2-3 C.
Smantana de consum produsa se prezinta
sub forma smantanii fermentate. Smantana
fermentata este un produs proaspat, fabricat
din smantana dulce, pasteurizata, fermentata
cu maiele de fermenti selectionati.
Pasteurizarea smantanii se face in instalatia
de pasteurizare cu placi, la temperaturi de
0
125 C cu mentinere la aceasta
temperatura 2-4 secunde. Temperatura
ridicata de tratament termic este determinata
de slaba conductibilitate termica a grasimii,
astfel ca acest regim de pasteurizare asigura
distrugerea corespunzatoare a
microorganismelor. Imbutelierea si
ambalarea smantanii si iaurtului se face pe
aceeasi linie de iaurt.
Depozitarea la 2-3oC
Rampa+birou livrare.

Prelucrare lapte
pt. productie
Iaurt: 9.000 l/h
-cca. 26.050 to/an
Pasteurizare pt. productie
Smantana: 2.000 l/h
-cca. 5.800 to/an

Capacitate
stocare in depozit
rece: cca. 740 to
produs finit

Pas III
Elaborarea schemei bloc, descrierea pe scurt a etapelor principale.
Colectarea materiei prime:
Laptele, se colecteaza numai in racitoarele de lapte proprietatea societatii, care sunt puse la dispozitia
centrelor de colectare, pentru folosinta. La receptia laptelui, la punctele de colectare, se efectueaza
controlul caracteristicilor acestora si anume: cantitatea, aciditatea, temperatura, compozitia chimica
(grasime, proteina, punct kryoscopic).
Daca cel putin un parametru de calitate si siguranta nu corespunde, laptele nu este preluat de la punctul
de colectare.
Laptele brut este preluat apoi cu ajutorul masinilor prevazute cu cisterne izoterme direct de la
producatori / punctele de colectare, dupa care este transportat la fabrica de produse lactate de la
Halchiu. Preluarea se face pe categorii, in compartimentele izoterme ale cisternelor.
Transportul laptelui brut:
Se realizeaza prin intermediul autocisternelor de mare capacitate laptele se colecteaza de pe un areal

larg zona Transilvania. Autocisternele speciale de transport sunt compartimentate, prevazute cu 3 sau
4 compartimente si prevazute cu sistem de masurare si monitorizare a cantitatii si temperaturii.
S.C. OLYMPUS DAIRY INDUSTRY S.A. are in dotare 21 autocisterne, din care:
- 6 autocisterne izoterme, cu o capacitate de 12 to,
- 15 autocisterne izoterme compartimentate, cu o capacitate de 16 to.
Receptia materiei prime laptele:
La receptia in fabrica pe cele 2 linii se controleaza urmatoarele: cantitatea, aciditatea, temperatura,
prezenta de inhibitori (reziduuri, antibiotice), caracteristici microbiologice.
Analizele fizico-chimice si microbiologice pentru lapte se efectueaza atat pentru laptele din fiecare
compartiment, cat si pe total lapte transportat de fiecare autocisterna. Analizele se efectueaza in
laboratorul propriu de chimie, dotat cu aparatura moderna, iar rezultatele obtinute se monitorizeaza la
biroul de receptie al fabricii si sunt transmise catre compartimentul de productie unde sunt preluate
fisele de receptie lapte materie prima.
Laptele receptionat se stocheaza separat, in 6 tancuri de stocare lapte brut (6 x 100 to).
Racirea laptelui materie prima:
Racirea laptelui se face cu ajutorul a 2 schimbatoare de calduracu placi, prin care este trecut in
contracurent lapte, pe o parte si apa-gheata, pe cealalta parte. Pe fiecare linie de receptie este montat un
astfel de schimbator de caldura cu placi pentru racirea laptelui. Sistemul de racire al materiei prime cu
0
agent de racire apa -gheata, asigura capacitatea de racire a laptelui de la 6-7 C temperatura la
0
receptie, la 2-3 C temperatura la stocare.
Omogenizarea si pasteurizarea laptelui:
Omogenizarea disperseaza globulele de grasime si previne separarea spontana a smantanii lasuprafata
laptelui. Un alt efect al omogenizarii este o crestere a suprafetei de expunere a grasimii, care
favorizeaza o mai buna actiune a lipazelor. Din aceasta ratiune, este o practica normala de a pasteuriza
laptele imediat dupa omogenizare.
Pasteurizarea laptelui reprezinta un tratament termic de stabilizare partiala, asigurand
igienizarealaptelui prin: disparitia microorganismelor patogene; disparitia celei mai mari parti din
microflora banala de operare.
Laptele materia prima, din tancurile de stocare este preluat de pompa tip Alfa Laval si introdus in
zona de pasteurizare, in bazinul de nivel constant. Laptele preincalzit intra in deaeratorul tip Alfa
Laval, unde are loc o incalzire a laptelui la 60oC la o subpresiune de -0,7 bari, in acest fel realizandu-se
scoaterea mirosurilor nedorite din lapte. Produsele odorizante din lapte se retin si se evacueaza la
canalizare sub forma de condens.
De aici, laptele este preluat de o alta pompa si introdus in circuit fiind adus la cca. 45 oC, urmand a fi
introdus in separatorul centrifugal de tip Alfa Laval 614 HGV, unde se obtine atat o eliminare a
impuritatilor mecanice din lapte, cat si separarea smantanii daca se doreste.
Laptele fara impuritati mecanice intra in separatorul de tip Alfa Laval HGV714 care se foloseste la
curatirea laptelui de bacterii.
Dupa curatire, laptele este introdus in unitatea de pasteurizare cu o capacitate de 15.000 l/h, unde este
supus unui tratament termic prin schimb de caldura in contracurent cu apa calda, laptele ajungand la
temperatura de 72-73oC, temperatura la care este mentinut timp de 15 secunde, in serpentina de
mentinere.
Temperaturile de pasteurizare sunt inregistrate cu ajutorul unor diagrame care evidentiaza atat
temperatura laptelui in timpul pasteurizarii, cat si temperaturile de intrare in separator, bactofuga, UF.
Unitatea de pasteurizare este prevazuta cu un sistem de recirculare al laptelui in cazul unor probleme
aparute in procesul de pasteurizare, cum ar fi: temperatura de pasteurizare prea joasa etc.
Laptele pasteurizat este racit in prima faza in contracurent cu ajutorul laptelui crud care intra in sistem,
fiind adus la temperatura de 49oC, dupa care acesta este trimis la unitatea de ultrafiltrare (UF) de tip
Tetra Alcross unde se realizeaza concetrarea laptelui cu ajutorul unor membrane speciale.
Dupa UF, laptele este racit cu apa rece, in ultima faza fiind racit cu apa-gheata, ajungand la
temperatura de 2-3oC si stocat intr-unul din cele 6 tancuri de stocare lapte pasteurizat. Cele 6 tancuri
de lapte pasteurizat (6 x 100 to) sunt prevazute cu manta de racire cu apa-gheata, astfel laptele este
mentinut la temperatura joasa, constanta, chiar si pe parcursul perioadelor calde din timpul anului.
Capacitatea de prelucrare a laptelui pe linia de pasteurizare completa si ultrafiltrare (UF) este de
15000 l lapte procesat/h. Produsul finit rezultat este laptele concentrat livrat in vrac,

pentruprelucrare ulterioara.
In circuit sunt si unitatile de standardizare Tetra Pak si un omogenizator Tetra Pak, care se folosesc in
cadrul procesului de tratare a laptelui pentru liniile de productie si imbuteliere iaurt si lapte de consum.
Productia laptelui de consum pe linia UHT si imbutelierea:
Obtinerea laptelui de consum se face prin tehnologia UHT, capacitate de prelucrare a laptelui
pelinie fiind de 13000 l/h. Produsul finit rezultat este laptele de consum imbuteliat la PET sau
cartonlivrat pentru consumul populatiei.
Tehnologia UHT, presupune expunerea laptelui timp de numai 2-4 secunde la o temperatura ridicata, in
intervalul de 135-150oC. Procedeul UHT (Ultra High Temperature) este un proces continuu ce are loc
intr-un sistem inchis, prevenind recontaminarea produsului cu microorganisme purtate de aer. Produsul
trece printr-o succesiune rapida de etape de incalzire si racire. UHT se face prin incalzire indirecta a
laptelui, utilizand schimbatoare de caldura. Umplerea aseptica este o parte integranta a procesului prin
care se evita recontaminarea, facandu-se pe cele doua linii de imbuteliere Gemina (UHT) si Sidel,
rezultatul fiind laptele ambalat la cutie din carton si PET. Rezultatul final al liniei UHT, este un produs
care pana la desigilare, poate fi pastrat timp de aproximativ sase luni fara a fi necesara refrigerarea.
Productia si imbutelierea iaurtului si smantanii:
Iaurtul este un produs fermentat, care difera de branza prin aceea ca cheagul nu este adaugat,ingrosarea
produsa este rezultatul aacidifierii prin bacteriile acidului lactic. Cele mai importante ingrediente ale
iaurtului sunt: lapte, proteina (lapte praf), lapte concentrat, sau lapte UF, arome, stabilizatori.
Pentru obtinerea iaurtului provenit din lapte acru, tratarea premergatoare a laptelui joaca un rol
esential. Cei mai importanti parametrii ai liniei de iaurt sunt reprezentati de standardizare, omogenizare
si tratare termica. In laptele folosit pentru obtinerea iaurtului se urmareste, printre
altele, o crestere a masei uscate pentru imbunatatirea vascozitatii produsului final. Procedura folosita in
fabrica consta in adaugarea de proteina din lapte (lapte praf). La introducerea laptelui praf, procedura
este programata electronic.
Apoi laptele este omogenizat la o presiune presiune de 200 bar iar apoi este incalzit cu ajutorul unui
0
schimbator de caldura cu placi pana la 90-95 C si mentinut la aceasta temperatura un timp mai
indelungat, pentru a asigura o rata cat mai crescuta a denaturarii proteinelor serice.
Tratarea preliminara a laptelui pentru obtinerea cremei de iaurt sau a iaurtului gras este identica cu cea
anterior prezentata. Pentru producerea iaurtului gras, la laptele racit la temperatura de incubatie se
adauga in mod continuu cultura, dupa care este directionat spre instalatia de imbuteliere. Dupa
ambalare are loc acidifierea iaurtului. Racirea iaurtului rezultat are loc in tunelul de racire cu ajutorul
aerului rece. Tipul de directionare a aerului rece permite o racire simetrica, pentru evitarea unei
fermentari in interiorul recipientelor.
Pentru prepararea amestecurilor de iaurt se adauga ingredientele (fructe) la masa de iaurt racit la
temperatura de incubare si apoi se mixeza in amestecatorul iaurt-fructe cu ajutorul agitatorului
incorporat, urmand ambalarea.
Fazele principale ale procesului sunt: cresterea continutului de grasimi si solide prin substantele de
0
adaos proteina, omogenizarea si pasteurizarea la 90 -95 C timp de 5 minute prin procedeu continuu.
0
Are loc racirea produsului pana la 42-45 C, insamantarea cu maia (culturi lactice) si ulterior
0
termostatarea iaurtului pana cand aciditatea a atins valoarea normala, racirea in 2 etape: pana la 20-22
0
C timp de 3-4 ore si racirea profunda pana la 2-3 C.
Smantana de consum produsa se prezinta sub forma smantanii fermentate. Smantana fermentata esteun
produs proaspat, fabricat din smantana dulce, pasteurizata, fermentata cu maiele de fermenti
selectionati. Pasteurizarea smantanii se face in instalatia de pasteurizare cu placi, la temperaturi de
0
125 C cu mentinere la aceasta temperatura 2-4 secunde. Temperatura ridicata de tratament termic este
determinata de slaba conductibilitate termica a grasimii, astfel ca acest regim de pasteurizare asigura
distrugerea corespunzatoare a microorganismelor. Imbutelierea si ambalarea smantanii si iaurtului se
face pe aceeasi linie de iaurt.
Capacitatea de prelucrare pe linia de productie/pasteurizare iaurt, este de 9000 l/h.
Capacitate de prelucrare pe linia de productie/pasteurizare smantana, este de: 2000 l/h.

Pas IVBilant de materiale.

Identificarea intrarilor.
Materiile prime folosite in cadrul procesului de fabricatie sunt:

Laptele
Apa
Fructe pentru obtinerea sucurilor naturale.
Culturi selectionate pentru obtinerea iaurtului
Cheaguri pentru obtinerea branzeturilor, a urdei.

Pas VInregistrarea consumului de apa.

1. Sursa de apa.
2. Verificati daca apa este reciclata.
3. Verificati daca societatea dispune de statie proprie de captare a apei.

Sursa: subteran pru Brsa, c.b.h. VIII.1.50, teri foraje de adncime, cu H = 120 m fiecare, prevzute
cu gard care delimiteaz zona de protecie sanitar cu regim sever, cu cerc cu raza de 10m. Volume de
ap prelevate:
- pentru consum igienico-sanitar:
Qzi max = 12,0 mc/zi
Qzi med = 10,0 mc/zi
-

pentru consum tehnologic: Qzi

max = 575,0 mc/zi

= 280,0 mc/zi
Funcionare permanent 365 zile/an, 24 ore/zi
Instalaii de captare i aduciune
- F1: H = 120 m, Nhd = - 17,3 m, Nhs = +1,4 m artezian, Q = 2,78 l/s, echipat cu pomp
submersibil tip Grundfos cu urmtoarele caracteristici: Q = 2,78 l/s, H = 75 mCA, P = 7,5 kW
i n = 3000 rot/min.
-

F2: H = 120 m, Nhd = - 18,0 m, Nhs = +1,5 m artezian, Q = 4,17 l/s, echipat cu pomp
submersibil tip Grundfos cu urmtoarele caracteristici: Q = 4,17 l/s, H = 75 mCA, P = 7,5 kW
i n = 3000 rot/min.

F3: H = 120 m, Nhd = - 15,0 m, Nhs = +1,6 m artezian, Q = 4,72 l/s, echipat cu pomp
submersibil tip Grundfos cu urmtoarele caracteristici: Q = 4,72 l/s, H = 75 mCA, P = 7,5 kW
i n = 3000 rot/min.

De la forajul F1 apa este pompat prin conducte de refulare din PEHD De = 90 mm, L = 80 m,
la rezervorul de nmagazinare cu V = 100 mc,

De la forajul F2 apa este pompat prin conducte de refulare din PEHD De = 90 mm, L = 85 m,
la rezervorul de nmagazinare cu V = 100 mc,

De la forajul F3 apa este pompat prin conducte de refulare din PEHD De = 90 mm, L = 495 m,
la rezervorul de nmagazinare cu V = 100 mc,
Instalaii de tratare i nmagazinare
nmagazinarea apei se face ntr-un rezervor suprateran, din inox, cu V=100 mc prevzut cu sistem de
pompare compus din dou electropompe tip Grundfos CR 45-2 (1a+1r), cu urmtoarele caracteristici:
Q = 45 mc/h, H = 50 mCA, P = 7,5 kW.
La acest rezervor este racordat reeaua de distribuie ap de incendiu, pe care sunt montai doi hidrani
exteriori cu Dn 100 mm.
Tot din acest rezervor de ap brut este pompat n:
- Instalaie de filtrare, cu rol de deferizare i demanganizare, compus din dou filtre cu Q = 45
mc/h, unul activ i unul n proces de regenerare;

Instalaie de filtrare, cu crbune activ, compus din dou filtre cu Q = 45 mc/h, unul activ i
unul n proces de regenerare;
- Filtru UV
O parte din apa tratat n instalaiile de mai sus este distribuit la consumatorii de ap potabil n scop
igienico-sanitar, prin dou conducte din PEHD, cu Dn 50 mm i respectiv Dn 100 mm i stocat ntr-un
rezervor cu V = 15 mc, care asigur alimentarea cu ap potabil a seciei de sucuri care va fi montat
ntr-o etap ulterioar. Alt parte netratat n instalaiile de mai sus, se trateaz ntr-o instalaie de
osmoz, cu Q = 45 mc/h.
Apa astfel tratat este nmagazinat n dou rezervoare, cu capacitatea de 100 mc fiecare, prevzute cu
sistem de pompare comun, compus din dou electropompe tip Grundfos (1a+1r), cu urmtoarele
caracteristici: Q = 60 mc/h, H = 60 mCA, P = 45 kW, n = 3000 rot/min; din acestea apa este distribuit
la consumatorii de ap tehnologic, prin conducte din PEHD, cu Dn 40 mm, 50 mm, 65 mm i Dn 200
mm.
Din rezervorul de ap brut , prin intermediul unui sistem de pompare din dou electropompe tip
Grundfos CR 32-3 (1a+1r), cu urmtoarele caracteristici: Q = 30 mc/h, H = 50 mCA, P = 7,5 kW, n
= 3000 rot/min, apa este tratat n:
- Instalaie de filtrare, cu rol de deferizare i demanganizare, compus din dou filtre tip HF9UFP-48, Q = 30 mc/h, unul activ i unul n proces de regenerare;
- Instalaie de dedurizare, compus din dou filtre cu Q = 30 mc/h, unul activ i unul n proces
de regenerare.
Dup tratare apa este distribuit la centrala termic i la centrala de producere abur, iar surplusul ntr0
un bazin rezervor suprateran de ap cald (45 C), avnd volumul de 100 mc.
Reeaua de distribuie: a apei potabile n scop igienico-sanitar i tehnologic este realizat din conduct
PEHD cu Dn 40-63 mm.
Evacuarea apelor tratate n prul Brsa
Apele tratate n staia de epurare sunt evacuate printr-o conduct din PVC KG cu Dn 200 mm, pn
ntr-un cmin n care intr i apele pluviale i descrcate gravitaional n prul Brsa.
Apele pluviale epurate mpreun cu apele pluviale de pe acoperiuri sunt descrcate n bazinul de
retenie/aspiraie cu Vutil = 350 mc al staiei de pompare. De aici apele sunt evacuate prin pompare
printr-o conduct din PVC KG cu Dn 250 mm, n prul Brsa.
Conducta de evacuare din PVC KG cu Dn 500 mm traverseaz digul de aprare mpotriva
inundaiilor de pe prul Brsa. Subtraversarea digului are urmtoarele caracteristici: L = 42 m de la
staia de pompare la cmin, L = 35 m de la cmin la prul Brsa, adncime fa de ampriza digului
1,10 m. Gura de vrsare este executat dintr-un canal din beton armat cu L = 3,0 m, l = 0,6 m, fundaie
1 m, prevzut cu clapet. n zona gurii de vrsare, malul stng al prului este pereat pe o lungime de 8
m (5 m aval i 3 m amonte).
Staie de epurare ape uzate capacitate 1000 mc/zi, este constituitdin urmtoarele trepte deepurare:
Treapta de epurare mecano-chimic:
- Bazin de omogenizare, V = 311 mc, dimensiuni 120x250 m echipat cu staie de pompare pentru
egalizarea debitului;
- Grtar static pentru ndeprtarea solidelor grosiere, Q = 256 mc/h, distana ntre bare 1 mm;
- Unitatea de flotaie cu aer dizolvat (DAF), suprafaa efectiv 3,67 mp, ncrcare hidraulic 9
mc/mp x h;
Apa uzat dup trecerea prin grtarul static, intr n bazinul de omogenizare, bazin care are prevzut pe
radier difuzori cu bule pentru aerare. n bazinul de omogenizare se introduce i efluentul provenit de la
deshidratarea nmolului. Tot n bazinul de omogenizare sunt instalate dou pompe submersibile
(1a+1r), iar pe conducta de evacuare ape spre unitatea de flotaie este instalat un debitmetru
electromagnetic.
Dup bazinul de omogenizare, apa uzat intr n unitatea de flotaie cu aer dizolvat (DAF), unde
efluentul este recirculat sub presiune i semisaturat cu aer. Unitatea DAF este prevzut cu uniti de
dozare: Fe2(SO4 )3 sau Al 2 (SO4) 3, NaOH, agent spumant, polifloculant, H2SO4. O raclet de suprafa
nl tur stratul de nmol plutitor. Materialul sedimentat este reinut de ctre un sistem special i este
descrcat prin intermediul unei vane pneumatice.
Treapta de epurare biologic
- Bazin de selectare (2x250m)

Bazin de denitrificare (19,5x250m) echipat cu mixer submersibil

Bazine de nitrificare aerare (dou bazine 170x250 m i 430x247 m), iar bazinul final (nr. 2)
este prevzut cu pomp submersibil de recirculare nmol.
- Bazin de sedimentare (50x157 m), prevzut cu raclor
- Sterilizator cu UV
Apa uzat din bazinul de selectare este aerat i amestecat cu ajutorul difuzorilor de bule medii.
Bazinul de selectare este mprit n trei compartimente i are rolul de a controla creterea excesiv a
microorganismelor filamentoase.
Apa uzat din bazinul de selectare intr gravitaional n bazinul de denitrificare unde este amestecat o
parte din apa uzat provenit din bazinul de aerare 2. Bazinele de aerare sunt echipate cu suflante
rotative (2a+2r) i o pomp submersibil de recirculare a amestecului nmol biologic apa uzat spre
bazinul de denitrificare precedent. Din epurarea biologic , apa uzat intr n bazinul de sedimentare
prev zut cu un raclor pentru nmol. Raclorul const dintr-un sistem de prghii i un numr de seciuni
triunghiulare, care transport nmolul n direcia zonei de absorbie a nmolului, de unde acesta este
preluat printr-un sistem de conducte spre sifonul amplasat la suprafaa bazinului.
O pomp livreaz cantitile necesare napoi n bazinul de denitrificare, iar nmolul activat este
ndeprtat n bazinul de stocare nmol.
Linia nmolului
- Bazin de stocare nmol primar (20x157 m), prevzut cu mixer submersibil, din care nmolul
este pompat ctre unitatea de deshidratare
- Bazin de stocare nmol secundar n exces (70x90 m), prevzut cu mixer submersibil i difuzori
de aerare pentru stabilizare, pompat n decantorul centrifugal.
- Unitatea de deshidratare care const dintr-un decantor centrifugal prevzut cu roto-variator,
transportor cu nec.
Controlul procesului de epurare i automonitorizarea
Pentru controlul staiei de epurare este incorporat un sistem logic de control programabil (PLC), sistem
care monitorizeaz parametrii de operare i proces (debit, pH, temperatur, presiune, nivelul apei, etc.)
i i transmite panoului de control. Monitorizarea staiei de epurare prin implementarea sistemului
SCADA, sistem care conine urmtoarele: panou de control, PC, soft SCADA, aplicaie software,
interfa.
Depozitarea final a nmolului provenit de la staia de epurare, deshidratat prin centrifugare, se va face
la o ramp ecologic.
Gradul de recirculare intern a apei tehnologice: n procesul de splare al
instalaiiloriechipamentelor tehnologice, prin folosirea sistemului de curire Tetra Alcip 100, se
asigur un grad de recirculare al apelor de splare de 50 %.
Tetra Alcip 100 este compact, preasamblat i montat pe un cadru, conine trei module, dou cu
capacitatea de 24 mc/h i unul cu capacitatea de 45 mc/h. Fiecare modul poate permite 32 setri ai
parametrilor de circuit. Principalele componente: pompa centrifug, traductor de nivel, rezervor de
nmagazinare i recirculare ap cu traductori de nivel, schimbtor de cldur n plci din oel, pompe
de msurare detergent, traductori de conductivitate i temperatur, comutatori de nivel pentru
rezervorul de nmagazinare i recirculare ap, control automat i valv de nchidere din oel pentru ap.
Principiul de funcionare: Tetra Alcip 100 este un sistem volumetric cu recirculare ap, cu controlul
volumului i debitului de ap pentru fiecare circuit. Dup secvena de curare intermediar i final
soluia este recirculat n rezervorul de nmagazinare i recirculare i folosit la o presplare n
urmtoarea faz de curare, n vederea reducerii consumului de ap. nclzirea apei se face cu ajutorul
unui schimbtor de plci.
Instalaii de msurare a debitelor i volumelor de ap, posturi hidrometrice de exploatare:
Nr. Post hidrometric
crt. exploatare
amplasament
Pentru captri
Pentru evacuri

de Element primar

Element secundar

Apometre pe conductele de aduc iune foraje

Debitmetru n sistemul SCADA de operare al staiei de

epurare

Pas VI
1. Masurarea cantitatilor de deseuri reutilizabile.
2.Legislatia aplicata pentru stocarea, verificarea si eliminarea deseurilor si sa specificati cantitatile de
deseuri rezultate.

Gestionarea deseurilor
Titularul/operatorul activitii are obligaia evitrii producerii deeurilor. n cazul n care aceasta
nu poate fi evitat, valorificarea deeurilor, iar n caz de imposibilitate tehnic i economic,
neutralizarea i eliminarea acestora, evitndu-se sau reducndu-se impactul asupra mediului.
Se vor respecta prevederilor H.G. nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru
aprobarea listei ce cuprinde deeuri, inclusiv deeurile periculoase.
Eliminarea sau recuperarea deeurilor trebuie s se desfoare aa cum s-a precizat la punctul al
prezentei autorizaii i n conformitate cu legislaia naional n domeniu. Nu trebuie eliminate sau
recuperate alte deeuri nici pe amplasament, nici n afara amplasamentului, fr a informa n prealabil
autoritatea competent pentru protecia mediului i fr acordul scris al acesteia.
Deeurile expediate n afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare pot fi transportate
numai de ctre ageni economici autorizai, cu respectarea prevederilor H.G. nr. 1061/2008.
Deeurile trebuie transportate doar de la amplasamentul activitii la amplasamentul de
recuperare/eliminare fr a afecta n sens negativ mediul i n conformitate cu reglementrile legale
n vigoare.
Titularul/operatorul autorizaiei trebuie s se asigure c deeurile transferate ctre o alt persoan
fizic sau juridic sunt ambalate i etichetate n conformitate cu standardele naionale, europene i
cu oricare norme n vigoare privind inscripionarile obligatorii. Pe parcursul colectrii, recuperrii
sau eliminrii, toate deeurile trebuie depozitate temporar n zone i locuri special amenajate,
protejate corespunzator mpotriva dispersiei n mediu.
Titularul/operatorul prezentei autorizaii are obligaia ntocmirii unui registru complet cu aspecte i
probleme legate de operaiile i practicile de management al deeurilor de pe amplasament, care va fi
pus la dispoziia organelor de specialitate ale autoritii competente pentru protecia mediului i ale
autoritii cu atribuii de control. Acest registru, aflat n pstrarea titularului, trebuie s conin
minimum de detalii cu privire la:
- cantitile i codurile deeurilor
- sursele deeurilor
- numele transportatorului deeurilor i detaliile de atestare i de autorizare ale acestuia
- nregistrarea documentelor de transport prevzute de ctre reglementrile n vigoare
- confirmarea scris privind acceptarea i eliminarea/recuperarea oricaror transporturi de
deeuri periculoase n afara amplasamentului
- detalii privind expediiile respinse
- detalii privind orice amestecare voluntar a deeurilor.
Gestionarea tuturor categoriilor de deeuri se va realiza cu respectarea strict a prevederilor O.U.G. nr.
78/2000, aprobat cu modificri de Legea nr. 426/2001, modificat i completat cu O.U.G. nr.
61/2006, aprobat prin Legea nr. 27/2007.
Deeurile vor fi colectate i depozitate temporar pe tipuri i categorii, fr a se amesteca.
Alte acte normative ce vor fi respectate la gestiunea deeurilor:
- O.M.M.G.A. nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare a procedurilor preliminare de

acceptare a deeurilor la depozitare i lista naional de deeuri acceptate n fiecare clas de

depozit de deseuri
- H.G. nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea i controlul mediului cu azbest, modificat prin
H.G. nr. 734/2006.
Valorificarea deeurilor industriale reciclabile: hrtie, ambalaje PET, metale uzate, uleiuri uzate,
baterii colectate separat i valorificate, se va realiza n conformitate cu legislaia n vigoare:
- Ordin comun MMGA/MAI nr. 1121/1281/2006 privind stabilirea modalitilor de identificare a
containerelor pentru diferite tipuri de materiale n scopul aplicrii colectrii selective
- O.U.G. nr. 16/2001, aprobat prin Legea nr. 465/2001 privind gestionarea deeurilor industriale
reciclabile i de Legea nr. 138/2006, modificat i completat prin Legea nr. 237/2007
- H.G. nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate
- H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i a deeurilor de ambalaje, modificat i
completat prin H.G. nr. 1872/2006
- OMMGA nr. 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje i deeuri
de ambalaje
- H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
- H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor i acumulatorilor i al deeurilor de baterii i
acumulatori
- H.G. nr. 1037/2010 privind deeurile de echipamente electrice i electronice i O.M. nr. 901/2005
privind aprobarea msurilor specifice pentru colectarea deeurilor de echipamente electrice i
electronice care prezint riscuri prin contaminare pentru securitatea i sntatea personalului
din punctele de colectare.
Gestiunea ambalajelor i a deeurilor de ambalaje se va realiza n conformitate cu H.G. nr. 621/2005
modificat i completat de H.G. nr. 1872/2006, astfel nct s fie respectate programele i termenele
de implementare ale acestora, potrivit prevederilor legale n vigoare. Se impune valorificarea
deeurilor de ambalaje n conformitate cu legislatia n vigoare.
Deeurile vor fi depozitate astfel nct s se previn orice contaminare a solului i a apei.
Zonele de depozitare vor fi marcate i semnalizate, cu precizarea capacitii i a perioadei de
depozitare a deeurilor. Este interzis crearea de depozite de materiale n alte spaii dect cele
autorizate.
Recipienii vor fi inscriptionai, verificai periodic, asigurndu-se i proceduri pentru containerele
avariate.
Titularul/operatorul de activitate are obigativitatea realizrii unui audit privind minimizarea deeurilor,
o dat la 3 ani.
In urma proceselor societatii rezulta o serie de deseuri: ambalaje de carton, hartie, lemn, plastic, metal;
deseuri de echipamente electrice si electronice; deseuri municipale amestecate; diferite tipuri de
namoluri si alte deseuri nespecifice. Dintretoate acestea o parte importanta este reciclate de catre alte
societati avizate in domeniul protejarii mediului.

Pas VII
Cuantificarea iesirilor din proces: produse primare, secundare, apa uzata, emisii de gaz,
deseuri solide, lichide.
Produsele primare sunt:
- Productia laptelui de consum pe linia UHT si imbutelierea:
Obtinerea laptelui de consum se face prin tehnologia UHT, capacitate de prelucrare a laptelui pelinie
fiind de 13000 l/h. Produsul finit rezultat este laptele de consum imbuteliatla PET sau cartonlivrat
pentru consumul populatiei.
- Productia si imbutelierea iaurtului:
Iaurtul este un produs fermentat, care difera de branza prin aceea ca cheagul nu este adaugat,ingrosarea
produsa este rezultatul acidifierii prin bacteriile acidului lactic. Cele mai importante ingrediente ale

iaurtului sunt: lapte, proteina (lapte praf), lapte concentrat, sau lapte UF, arome, stabilizatori.
Capacitatea de prelucrare pe linia de productie/pasteurizare iaurt, este de 9000 l/h.
-Productia si imbutelierea smantanii: capacitate de prelucrare pe linia de
productie/pasteurizare smantana, este de: 2000 l/h

Activitati auxiliare
Igienizarea
Echipamentul de procesare si instalatiile de productie sunt spalate si dezinfectate, in conformitate cu
cerintele legale de igiena. Frecventa depinde de procesul de productie. Rolul spalarii si dezinfectiei este
de a elimina produsele remanente, contaminantii sau microorganismele.
Inainte de a incepe procesul de igienizare, instalatia trebuie sa fie golita si curatata mecanic /manual cat
mai mult posibil.
Instalatiile CIP sunt organizate in cadrul Fabricii din 2 camere, una aferenta zonei de receptie lapte
crud si una aferenta zonei de prelucrare, instalatiile fiind formate din: pompe pentru apa, chimicale si
solutie, tancuri de depozitare chimicale concentrate si solutie si unitate de spalare a podelelor.
Curatarea locala CIP (cleaning in place)
Procedeul este utilizat pentru echipamente de procesare inchise si rezervoare. Solutia de curatare este
pulverizata in echipamentul supus igienizarii. Programul de spalare este rulat automat si aplica
urmatorii pasi:
- prespalare cu apa,
- aplicarea solutiei de spalare,
- spalarea intermediara, dezinfectie,
- spalarea finala cu apa, clatirea.
In sistemul automat CIP, apa finala de spalare este utilizata pentru prespalare, fiind reutilizata/reciclata
in proces. Temperatura ajunge pana la 900C si este utilizata impreuna cu agenti puternici de spalare.
Spalarea CIP se aplica atat echipamantelor tehnologice, cisternelor de transport lapte crud (in zona de
receptie) si concentrat, cat si suprafetelor.
Spalarea la presiune inalta cu jet si spuma
Este in general aplicata la echipamentele deschise, pereti si podele. Apa este pulverizata la presiunea de
40-60 bar. Agentii de spalare sunt injectati in apa incalzita la 600C. Actiunea de curatare se datoreaza
in special, fortei mecanice.
Spalarea cu spuma
Solutia de spalare este pulverizata pe suprafata de spalat. Spuma adera la suprafata, este mentinuta 1020 minute si apoi este spalata cu apa. Spuma poate fi utilizata la spalarea manuala si automata.
Producerea de energie termic
Instalatia termica furnizeaza:
- Agent termic: apa calda 90/70oC, pentru incalzire centrala a spatiilor;
- Agent termic primar: abur de mica presiune, pentru preparare apa calda pentru incalzire si
apa calda menajera;
- Agent termic: abur de medie si joasa presiune, pentru consum tehnologic
Instalatia de incalzire a spatiilor de lucru:
Energia termica necesara incalzirii spatiilor (corp administrativ, grupuri sociale etc.) si prepararii apei
calde menajere este asigurata prin schimbatoare de caldura (in placi si cu acumulare) alimentate de la
cazanul cu abur. Sistemul de incalzire folosit este bitubular, cu corpuri statice (radiatoare din tabla de
otel), cu distributie ramificata
Instalatia de distributie abur-condens:
Aburul de medie si joasa presiune se distribuie la consumatori (utilaje tehnologice) prin conducte
metalice montate aparent si prin canale in pardoseala. Conductele sunt amplasate cu panta descendenta
in directia curgerii.
Instalatia de ventilatie climatizare:
Asigura microclimatul impus (temperatura, umiditate) in hala de prelucrare a laptelui. Instalatia
cuprinde elementele:
- cate o centrala de tratare aer (tip convector) in fiecare spatiu de productie;
- tubulatura circulara de distributie aer conditionat, izolata;
- distributia aerului conditionat uniform, cu acoperire in toata hala de productie, prin guri de

- refulare, circulare reglabile;

- reglajul care permite controlul geometriei si directiei jetului de aer, reglaj necesar la
- trecerea de la aer cald (iarna) la aer rece (vara);
- evacuarea aerului care este asigurata prin gurile amplasate la partea de jos a incaperii (usa).
Aerul proaspat necesar (max 20%) se asigura prin priza de aer exterioara. Cantitatea de aer necesara se
regleaza printr-o vana cu jaluzele reglabile montate pe conducta de aspiratie.
0
Agentul termic necesar pentru incalzirea aerului este apa calda 90/70 C, care circula cu ajutorulunei
pompe de circulatie prin bateria de incalzire a centralei de aer.
0
Agentul termic de racire este gheata (tur-retur) produs in statia proprie. Temperatura apei este 0/5 C.
Circulatia apei in bateriile de racire ale agregatelor este asigurata cu pompa de circulatie. Instalatiile de
ventilatii in spatiile de depozitare se realizeaza cu ventilatoare axiale si deflectoare siventilatie
mecanica de introducere aer proaspat in hala si evacuare (in depresiune) la grupurile sanitare.

Generarea vacuumului
Sistemele de baza pentru producerea vacuumului sunt ejectoarele, pompele cu inel de apa.
Vacuumul se utilizeaza la operatiile de filtrare.
Refrigerarea
Obiectivul refrigerarii este conservarea produselor. Echipamentul de refrigerare este necesar pentru
racire, inghetare, congelare. Fabrica dispune de 2 instalatii de racire, amplasate in 2 camere
separate, in fiecare gasindu-se cante un rezervor de 3000 l amoniac (Vutil), separatoare de amoniac,
rezervoare de apa-gheata, compresoare si sistem de recuperare a energiei amoniac-apa. In cele 2
instalatii de refrigerare utilizate in fabrica, se utilizeaza amoniacul ca agent de refrigerare.
In instalatia de climatizare se foloseste apa racita (apa + glicol) ca agent de climatizare. Camerele
frigorifice de depozitare, sunt realizate din panouri termoizolante metalice, cu termoizolare din
poliuretan si usi frigorifice rabatabile si au destinatia de depozitare a produsului finit.
Producerea aerului comprimat
Aerul comprimat este utilizat in tehnologie:
- la aparatele de control actionate pneumatic,
- la transferul pneumatic si
- la liniile de ambalare.
Fabrica dispune de 2 camere in care sunt montate compresoarele ce asigura aerul pentru utilajele
actionate pneumatic, in camera 1 fiind compresoare cu ulei, iar camera 2 care deserveste linia de
imbuteliere lapte, este dotata cu compresoare fara ulei.

Emisii de gaze
Nr. Punct
crt. masurare
1.

Centrala
termica

de Sursa de emisie

Parametri Frecventa de Perioada de

monitorizare mediere

Cos de dispersie Pulberi

CO
SOx
NOx

Evacuarea apelor tratate n prul Brsa

anual

medie zilnic

Metoda
analiz
Standard

de

Apele tratate n staia de epurare sunt evacuate printr-o conduct din PVC KG cu Dn 200 mm, pn
ntr-un cmin n care intr i apele pluviale i descrcate gravitaional n prul Brsa.
Apele pluviale epurate mpreun cu apele pluviale de pe acoperiuri sunt descrcate n bazinul de
retenie/aspiraie cu Vutil = 350 mc al staiei de pompare. De aici apele sunt evacuate prin pompare
printr-o conduct din PVC KG cu Dn 250 mm, n prul Brsa.
Conducta de evacuare din PVC KG cu Dn 500 mm traverseaz digul de aprare mpotriva
inundaiilor de pe prul Brsa. Subtraversarea digului are urmtoarele caracteristici: L = 42 m de la
staia de pompare la cmin, L = 35 m de la cmin la prul Brsa, adncime fa de ampriza digului
1,10 m. Gura de vrsare este executat dintr-un canal din beton armat cu L = 3,0 m, l = 0,6 m, fundaie
1 m, prevzut cu clapet. n zona gurii de vrsare, malul stng al prului este pereat pe o lungime de 8
m (5 m aval i 3 m amonte).

Pas VIII
Bilantul apei uzate
Apele uzate menajerei tehnologice sunt colectate printr-o reea de canalizare din PVC KG,
cuDn 160 mm - L = 74 m, cu Dn 200 mm L = 111 m, Dn 315 mm L = 421 m, Dn 400 mm L =
49 m cu descrcare n bazinul de omogenizare al staiei de epurare.
Volumele de ap uzate menajere i tehnologice: Qzimax = 587 mc/zi;
Qzimed = 290 mc/zi.
Apele pluviale
Apele pluviale de pe drumurile de acces, parcri, cu Qpl = 146 l/s sunt preluate prin guri de
scurgere i rigole, de o reea din conducte PVC KG, cu Dn 200 mm L = 127,5 m, Dn 315 mm
L = 27 m, Dn 400 mm L = 275 m, Dn 500 mm L= 225 m, epurate prin dou separatoare de
nisip i produse petroliere i descrcate n bazinul de aspiraie al staiei de pompare ape pluviale
evacuate n prul Brsa.
Separatoarele de nisip i produse petroliere cu capacitatea Q = 5 l/s i Q = 60146 l/s sunt echipate
cu filtre de coalescen, opritoare de difuziune i camere de sedimentare.
Bazinul de aspiraie are Vutil = 350 mc.

Pas IX
Bilantul emisiilor gazoase: sursele de emisii, poluantii majori, mirosul.

Emisii fugitive/nedirijate n aer

Sursa
Emisii provenite de la
diversele faze de pregtire
a materiilor prime din
Fluxul
de fabricare

Poluani
Pulberi totale

Emisii de la mijloacele de
Transport

CO , NOx, SOx, COV

Masuri de reducere
- Etanarea utilajelor;
- Eliminarea tuturor posibilitilor de
mprtiere a materiilor prime i
materialelor pulverulente pe sol, ci de
acces, platforme i eliminarea posibilitilor
de antrenare a
pulberilor de ctre vnt;
- Meninerea permanent a strii de
curenie
n halele de producie i n incinta societii;
Pentru reducerea cantitii de noxe evacuate
se va urmri ca autovehiculele i utilajele

s-i menin parametrii nscrii n cartea

tehnic, prin efectuarea la timp a reviziilor
tehnice i a reparaiilor;
- Gospodarirea instalatiei
- Materiale brute - in multe procese,
calitatea si varsta materialelor brute
joaca un rol important in generarea de
miros.
- Echipamente - Operarea cu grija si
intretinerea efectiva pot reduce
semnificativ frecventa emisiilor de
miros.
- Asigurarea sistemelor de control astfel
incat actiunile sa se desfasoare in mod
corespunzator si continuu sunt eficiente
in reducerea mirosului.
- Zonele folosite pentru incarcare si
descarcare trebuie sa fie bine proiectate
pentru a facilita curatenia efectiva si
frecventa acesteia.

Proces tehnologic
Aer impurificat
Exhaustari aer din hala:
din hala
-la camera O1-mixare
lapte cu proteina pe linia de
iaurt: aerul din hala se
evacueaza cu un ventilator
centrifugal (4.000 mc/h)
prin grilele din tavan spre
exteriorul halei.
-la camera I2 depozitare
chimicale pentru CIP
aerul se evacueaza cu un
ventilator centrifugal
(2.000 mc/h) prin
grilele din tavanul camerei,
direct la exterior.
-la camera P3
imbuteliere lapte - se
evacueaza la exterior aer
(18.000 mc/h)

Pas X
Bilantul deseurilor de pe platforma industriala.
Din activitatile societatii rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: deseurile tehnologice, namolul de la
tratarea apelor uzate, deseuri tehnologice, deseuri mecanice, deseurile netehnologice, deseuri
periculoase.
Deeuri produse, colectate, stocate temporar

Tipuri de
deeuri
Ambalaje de
hartie si carton
Ambalaje
Plastic
Ambalaje
Lemn
Ambalaje
Metalice
Deeuri de
echipamente

Periculozitate
Cod deeu conform

Gestiunea deeurilor

conform

CED O.M. Anexei I.E

din OUG
856/2002 78/2000
Nepericulos
15 01 01

Stocare

societi
autorizate

Nepericulos

societi
autorizate

15 01 02
Nepericulos

societi
autorizate

15 01 03
Nepericulos

societi
autorizate

15 01 04
Nepericulos
20 01 36

Valorificare

- temporar n
Zona

societi

Eliminare

electrice i
electronice
Deseuri
municipale
amestecate
Produse
neconforme,
namol de la
Filtrarea
Laptelui
Namoluri de la
Epurarea
Efluentilor
Proprii
Alte deseuri
nespecificate
Namoluri de la
statia de epurare

acoperit
Nepericulos
20 03 01
Nepericulos
02 05 01

Containere pe
platforma
amenajata
Se vor stoca in
Spatii
amenajate
corespunzator

autorizate
Societati
autorizate
Se vor recupera
pe cat posibil si
se vor valorifica,
pentru
hrana
animalelor
in
ferme

Nepericulos
Societati
autorizate

02 05 02
Nepericulos
02 05 99
periculos
13 05 02*

Se vor stoca in
Spatii
Amenajate
Corespunzator

Societati
autorizate
Societati
autorizate

Gestiunea substanelor chimice periculoase

Achiziionarea substanelor chimice periculoase, definite conform H.G. 1408/2008 privind
clasificarea, ambalarea i etichetarea substanelor i preparatelor chimice periculoase, se va face
numai n condiiile n care productorul, distribuitorul sau importatorul furnizeaz fia tehnic de
securitate, care va permite utilizatorului s ia toate msurile necesare pentru protecia mediului,
sntii i pentru asigurarea securitii la locul de munc.
Testarea i evaluarea proprietilor substanelor n vederea clasificrii se efectueaz n conformitate
cu Regulamentul nr. 1907/2006 al Parlamentului European i al Consiliului privind nregistrarea,
evaluarea, autorizarea i restricionarea substanelor chimice (REACH).
Substanele se clasific pe baza proprietilor intrinseci.
Este interzis introducerea pe pia a substanelor periculoase dac ambalajul acestora nu
ndeplinete urmtoarele cerine:
ambalajul trebuie s fie proiectat i realizat astfel nct s mpiedice orice pierdere a
coninutului;
- materialele din care sunt realizate ambalajul i sistemele de nchidere trebuie s fie rezistente la
atacul coninutului i nu trebuie s formeze compui periculoi cu coninutul;
- ambalajul i sistemele de nchidere trebuie s fie rezistente i solide pentru a se evita slbirea
acestora i pentru a ndeplini criteriile de securitate n condiiile unei manipulri normale;
- recipientele prevzute cu sisteme de nchidere care s permit renchiderea sunt astfel
proiectate i realizate astfel nct ambalajul s poat fi nchis n mod repetat fr pierderi de
coninut.
Este interzisintroducerea pe piaa substanelor periculoase dacetichetele nu ndeplinesccerinele
prevzute de H.G. 1408/2008.

Pas XII
Ordonarea informatiei privind intrarile si iesirile conform legii conservarii masei ce
intra intr-un proces trebuie sa fie egal cu ceea ce paraseste procesul.
Materia prima principala folosita este laptele care are o medie de 200 tone/zi din care se obtine
iaurtul, smantana , laptele de consum, branza, urda care au o medie de aproximativ 185 tone/zi.
Pierderile existente sunt sub forma de deseuri ( namoluri), zer, aburul evacuat in atmosfera.

Pas XIII

Obtinerea bilantului preliminar de materiale.

Depozite de materii prime produse finite si cantitatea procesata

Denumirea materiei prime, a

substantei sau a preparatului chimic
Materii prime
Lapte crud
Lapte pasteurizat

Modul de depozitare/ambalare

Fermenti

Ambalaje de sticla sau material plastic

Proteina din lapte / lapte praf

Rezervoare metalice in hala de productie iaurt 2 x 2 mc

Fructe / aromatizanti alimentari

Produse finale
Lapte de consum, Smantana, Iaurt

Recipienti din plastic in hala de productie iaurt

Rezervoare metalice 6 x 100 to

Rezervoare metalice 6 x 100 to

Depozit frigorific (capacitate stocare depozite frig = 740

to)
Lapte concentrat
In rezervor metalic
Rezervoare produse intermediare pe linia tehnologica
Iaurt
Tancuri standardizare 4 buc x 20 to
Tancuri incubatie iaurt 2 buc x 15 mc
Tancuri incubatie iaurt filtrat 4 x 15mc
Tancuri tampon iaurt 2 x 15 mc
Smantana
Tancuri smantana 2 buc x 15 to
Tancuri tampon smantana 2 buc. X 12 mc
Tancuri smantana 2 buc. X 6 mc, 2 buc. X 12 mc
Lapte
Tancuri de nivel aseptic 1 buc. X 23 mc
Agenti de curatare
P3 Horolith FL
Detergenti pudra, sau fulgi. Recipienti din material
P3 Ultrasil 75
plastic, in magazie.

Tone/zi
200 (medie
anuala)

185 (medie
anuala)

P3 mip flussing
P3 Ultrasil 110
P3 Ultrasil 69 NEW
P3 Ultrasil 67
P3 Ultrasil 02
P3 Topax 66
Hidroxid de sodiu
Substante pentru dezinfectie
P3 oxonia activ
P3 oxonia

Detergenti lichizi. Recipienti din material plastic, in

magazie.
In cele 2 camere camerele instalatii CIP:
- in rezervoare metalice de chimicale concentrate: 2 x
16 mc + 2 x 2 mc
- in rezervoare metalice de chimicale prearate: 6 x 6
mc + 3 x 6 mc
Recipienti din material plastic, in magazie.
Dezinfectanti lichizi. Recipienti din material plastic, in
magazie.
In cele 2 camere camerele instalatii CIP:
- in rezervoare metalice de chimicale concentrate: 2 x
16 mc + 2 x 2 mc
- in rezervoare metalice de chimicale prearate: 6 x 6
mc + 3 x 6 mc

Agenti frigorifici
Glicol
Bidoane de material plastic, in magazie
Amoniac
Rezervoare metalice sub presiune 2 x 3 mc
Substante chimice utilizate la statia de tratare
Hipoclorit de sodiu 14%
In butoaie de plastic de 10, 20 l, in magazie
PermaTreat PC191
In butoaie de plastic de 10, 20 l, in magazie
Sare pastile
Vrac, saci in magazie
Substante chimice utilizate la statia de epurare
Hidroxid de sodiu 50%
Rezervor metalic in spatiu inchis la statia de epurare 1 x
5 mc
Clorura de fier (III) 40%
Rezervor metalic in spatiu inchis la statia de epurare 1 x
5 mc
Polielectrolit Unifloc 9191
Pulbere, vrac - recipiente de material plastic
Polielectrolit Unifloc 7651
Pulbere, vrac - recipiente de material plastic
Namol deshidratat
In container metalic, camera separata inchisa.
Ambalaje
Carton, folie aluminiu, PET, PS
In magazie.

Pas XIII
Reglementari cu privire la protectia biodiversitatii si a mediului inconjurator.
FABRICA DE PRELUCRARE A
LAPTELUI
Autorizaia include condiiile necesare pentru
asigurarea c:
a) sunt luate toate msurile preventive adecvate mpotriva polurii, n special prin aplicarea
celor mai bune tehnici disponibile;
b) nu este cauzat nici o poluare semnificativ;
c) este evitat generarea deeurilor, iar acolo unde deeurile sunt produse ele sunt valorificate
sau n cazul n care recuperarea este imposibil din punct de vedere tehnic i economic,
deeurile sunt eliminate evitnd sau reducnd orice impact asupra mediului;

d) sunt luate msuri necesare pentru a preveni accidentele i a limita consecinele lor;
e) este minimizat impactul semnificativ de mediu produs de condiiile de funcionare, n afara
parametrilor normali de operare ai instalaiei;
f) sunt luate msurile necesare pentru ca la ncetarea definitiv a activitii s se evite orice risc
de poluare i s se readuc amplasamentul la o stare satisfctoare pentru a fi utilizat n
circuitul economic;
g) sunt luate msurile necesare pentru utilizarea eficient a energiei;
h) sunt respectate principiile BAT.
Autorizaia integrat de mediu conine cerinele de monitorizare adecvate descrcrilor de
poluani care au loc i specific metodologia i frecvena de msurare, procedura de evaluare i
obligaia de a furniza autoritii competente datele solicitate de acesta pentru verificarea conformrii
cu autorizaia.
Conform O.U.G nr. 195/2005 aprobat prin Legea nr.265/2006 art.17, alin.(3) i (4)
nerespectarea prevederilor autorizaiei integrate de mediu conduce la suspendarea actului de
reglementare de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului care l-a emis, dup o
notificare prealabil prin care se acord cel mult 60 zile pentru ndeplinirea obligaiilor.
Suspendarea se menine pn la eliminarea cauzelor dar nu mai mult de ase luni. Pe perioada
suspendrii, desfa urarea activitii este interzis. n cazul n care nu s-au ndeplinit condiiile
stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competent pentru protecia mediului dispune,
dup expirarea termenului de suspendare anularea autorizaiei. Dispoziiile de suspendare i,
implicit, de ncetare a desfurrii activitii sunt executorii de drept.
Politica de mediu include angajamentul managementului de vrf pentru respectarea reglementrilor
de mediu, mbuntirea continu , prevenirea polurii. Este un suport cadru al obiectivelor i
intelor de mediu, adecvat naturii i dimensiunilor impactului ambiental al activitilor, produselor
i serviciilor.
Managementul de mediu const din structurarea proceselor i activitilor societ ii n direcia
mbuntirii eficienei acestora i a profitabilitii firmei n timp, concomitent cu minimizarea
cantitii de deeuri evacuate n mediu.
Titularul/operatorul activitii trebuie s stabileasc i s menin proceduri pentru realizarea de
instruiri adecvate privind protecia mediului pentru toi angajaii a cror activitate poate avea
efect semnificativ asupra mediului, asigurnd pstrarea documentelor privind instruirile
efectuate.
Personalul, care are sarcini clar desemnate, trebuie s fie calificat conform specificului
instalaiei, pe baz de studii, instruiri i/sau experien adecvat.
Un exemplar din prezenta autorizaie trebuie s rmn, n orice moment, accesibil personalului
desemnat cu atribuii n domeniul proteciei mediului.
Responsabiliti
Titularul autorizaiei trebuie s asigure cu decizie o persoan responsabil cu probleme de
protecia mediului. n conformitate cu prevederile Ordonanei de urgennr. 195/2005
privindprotecia mediului (art. 94, lit. e, f, g), aprobat prin Legea nr. 265/2006, S.C.
OLYMPUS DAIRY INDUSTRY S.R.L., prin persoana cu atribuii n domeniul proteciei
mediului, va asista persoanele mputernicite cu activiti de verificare, inspecie i control,
punndu-le la dispoziie evidena msurtorilor proprii i toate celelalte documente relevante
i le va facilita controlul activitii precum i prelevarea de probe. Va asigura, de asemenea,
accesul persoanelor mputernicite pentru verificare, inspecie i control la instalaiile
tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele i instalaiile de
depoluare a mediului, precum i n spaiile sau n zonele aferente acestora.

Titularul/operatorul activitii are obligaia de a realiza, n totalitate i la termen, msurile

impuse prin actele de constatare ncheiate de persoanele mputernicite cu activiti de
verificare, inspecie i control.
Contribuia la Registrul European al Poluanilor Emii i Transferai (PRTR) va fi depus la
termenul stabilit conform punctului 14 din prezenta autorizaie. Poluanii care trebuie inclui n
raportul ctre autoritatea competent pentru protecia mediului vor fi cei menionai n Ghidul
pentru Implementarea PRTR la nivel european.
Prevenirea i repararea prejudiciului asupra mediului
n cazul producerii unui prejudiciu, titularul/operatorul activitii suport costul pentru repararea
prejudiciului i nltur urmrile produse de acesta, restabilind condiiile iniiale producerii
prejudiciului, conform principiului poluatorul pl tete. Se vor respecta prevederile O.U.G.
68/2007 privind rspunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului asupra
mediului, aprobat prin Legea nr. 19/2008.
n cazul producerii unui prejudiciu, definit conform OUG 68/2007, operatorul are obligaia de a
informa, n maxim 2 ore de la producerea prejudiciului, A.P.M. Braov i Comisariatul
JudeeanBraov al Grzii Naionale de Mediu despre:
a) date de identificare ale operatorului;
b)
c)
d)
e)
f)
g)

momentul i locul producerii prejudiciului adus mediului;

caracteristicile prejudiciului asupra mediului;
cauzele care au generat prejudiciul;
elementele de mediu afectate;
msurile demarate pentru prevenirea extinderii sau agravrii prejudiciului adus mediului;
alte informaii considerate relevante de operator.

n cazul unei amenin ri iminente cu un prejudiciu asupra mediului, definit conform OUG 68/2007,
operatorul este obligat s ia imediat msurile preventive necesare, i n termen de 2 ore de la luarea
la cunotin a apariiei ameninrii, s informeze A.P.M. Braov i Comisariatul Judeean Braov al
Grzii Naionale de Mediu.
Informaiile pe care operatorul este obligat s le aduc la cunotin autoritilor se refer la:
a) date de identificare ale operatorului;
b) momentul i locul apariiei ameninrii iminente;
c) elementele de mediu posibil a fi afectate;
d) msurile demarate pentru prevenirea prejudiciului;
e) alte informaii considerate relevante de operator.
n termen de 1 or de la finalizarea msurilor preventive operatorul informeaz autoritile despre
msurile ntreprinse pentru prevenirea prejudiciului i eficiena acestora.
n cazul n care ameninarea iminent persist n ciuda msurilor adoptate, operatorul informeaz, n
termen de 6 ore de la momentul la care s-a constat ineficiena msurilor luate, APM Braov i
Comisariatul Judeean Braov al Grzii Naionale de Mediu despre:
a) msurile ntreprinse pentru prevenirea prejudiciului;
b) evoluia situaiei n urma aplicrii msurilor preventive;
c) alte msuri, dup caz, care se iau pentru prevenirea nrutirii situaiei.
Aciuni de control
Titularul/operatorul activitii are obligaia s respecte condiiile impuse prin prezenta autorizaie
i va iniia investigaii i aciuni de remediere n cazul unor neconformiti cu prevederile
acesteia.
Titularul/operatorul activitii va lua toate msurile care s asigure c nici o poluare important
nu va fi cauzat.
Titularul/operatorul activitii va lua toate msurile de prevenire eficient a polurii, n special
prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile.
Titularul/operatorul activitii trebuie s se asigure c toate operaiunile de pe amplasament vor fi
realizate n aa manier nct emisiile s nu determine deteriorarea sau perturbarea semnificativ
a mediului din afara limitelor amplasamentului.
Titularul activitii trebuie s stabileasc i s menin un Sistem de Management al Autorizaiei

(SMA) pentru ndeplinirea cerinelor prezentei autorizaii. Acest sistem va evalua toate
operaiunile i va revizui toate opiunile accesibile pentru utilizarea unei tehnologii mai curate, a
unei producii mai curate, precum i pentru evitarea producerii i/sau minimizarea cantitilor de
deeuri.

Raportri
Titularul/operatorul activitii trebuie s nregistreze i s pstreze n registre toate punctele de
prelevare a probelor, analizele, msurtorile, examinrile i toate cerinele nscrise n prezenta
autorizaie.
Registrul va fi pus la dispoziia autoritii competente pentru protecia mediului i/sau autoritii
de control pentru verificri.
Persoana mputernicit cu atribuii n domeniul proteciei mediului va transmite autoritii
competente pentru protecia mediului raportrile solicitate la datele stabilite, conform
prevederilor capitolului 14 al prezentei autorizaii.
Frecvena i scopul raportrilor prevzute n autorizaie pot fi modificate, prin acceptul scris al
autoritii competente pentru protecia mediului, care va urmri i centraliza datele transmise.
Notificarea autoritilor
Titularul/operatorul activitii are obligaia anunrii A.P.M. Braov, G.N.M. Comisariatul
Judeean Braov i Administraia Naional Apele Romne n termen de 24 ore din momentul
producerii:
- oricrei emisii aprute incidental, accidental ori ca urmare a unui accident major;
- oricrei funcionri defectuoase a echipamentelor de control sau a echipamentelor de
monitorizare, care poate duce la pierderea controlului oricrui sistem de reducere a polurii
de pe amplasament.
Notificrile vor cuprinde: data i ora incidentului, detalii privind natura oricrei emisii i a oricrui
risc creat de incident i msurile luate pentru minimizarea emisiilor i evitarea repetrii incidentului.
Titularul/operatorul activitii trebuie s nregistreze orice incident. Aceast nregistrare trebuie
s includ detalii privind natura, extinderea i impactul incidentului, precum i circumstanele
care au dat natere acestuia. nregistrarea trebuie s includ toate msurile corective luate pentru
protejarea mediului i evitarea repetrii n timp. Dup notificarea incidentului, titularul trebuie s
depun la sediul Ageniei pentru Protecia Mediului Braov raportul privind incidentul. Un raport
succint asupra incidentelor consemnate trebuie depus la ARPM Sibiu, ca parte a RAM.
n cazul unor situaii de urgen, definite conform O.U.G. 21/2004, aprobat prin Legea nr.
15/2005, va fi anunat Inspectoratul pentru Situaii de Urgen, care asigur coordonarea unitar
i permanent a activitii de prevenire i gestionare a situaiilor de urgen.
n cazul oricrei situaii de mai jos, titularul activitii va trimite o notificare scris ctre A.P.M.
Braov, G.N.M. Comisariatul Judeean Braov i A.R.P.M. Sibiu, n termen de 14 zile de la
producere:
- ncetarea permanent a activitii oricrei pri sau a ntregii instalaii autorizate;
- ncetarea activitii oricrei pri sau a ntregii instalaii autorizate pentru o perioad care poate
depi un an;
- reluarea exploatrii oricrei pri sau a ntregii instalaii autorizate dup oprire; schimbarea titularului activitii/operatorului instalaiei;
- revizuirea autorizaiei de gospodrire a apelor.
n cazul n care titularul de activitate/operatorul urmeaz s deruleze sau s fie supus unei
proceduri de vnzare a pachetului majoritar de aciuni, vnzare de active, fuziune, divizare,
concesionare, ori n alte situaii care implic schimbarea titularului de activitate, precum i n caz
de dizolvare urmat de lichidare, faliment, ncetarea activitii, acesta are obligaia de a notifica
autoritatea competent pentru protecia mediului.
Autoritatea competent pentru protecia mediului informeaz titularul cu privire la obligaiile de
mediu care trebuie asumate de prile implicate, pe baza evalurilor care au stat la baza emiterii
actelor de reglementare existente.
n termen de 60 de zile de la data semnrii/emiterii documentului care atest ncheiere uneia dintre
proceduri, prile implicate transmit n scris autoritii competente pentru protecia mediului
obligaiile asumate privind protecia mediului, printr-un document certificat pentru conformitate
cu originalul. Clauzele privind obligaiile de mediu cuprinse n actele ntocmite au un caracter
public.
ndeplinirea obligaiilor de mediu este prioritar n cazul procedurilor de: dizolvare urmat
de lichidare, lichidare, faliment, ncetarea activitii.
Operatorul are obligaia sinformeze autoritatea competentcu privire la orice

modificriplanificate n exploatarea instalaiei. Orice modificare substanial planificat n

exploatarea instalaiei nu va fi realizat fr a avea autorizaie integrat de mediu, potrivit
prevederilor legislaiei n domeniul evalurii impactului asupra mediului i celor din O.U.G.
152/2005 privind prevenirea i controlul integrat al polurii, aprobat prin Legea nr. 84/2006.

Pas XIV
Examinarea msurilor evidente de reducere a deeurilor
Msurile identificare n cadrul societatii sunt:
Prioritizarea eforturilor din domeniul gestionrii deeurilor, n conformitate cu ierarhia
deeurilor;
ncurajarea prevenirii generrii deeurilor i reutilizarea pentru o mai mare eficien a
resurselor;
Dezvoltarea i extinderea sistemelor de colectare separat a deeurilor n vederea
promovrii unei reciclri de nalt calitate;
Dezvoltarea/implementarea tehnologiilor/instalaiilor de reciclare i/sau valorificare cu
randament ridicat de extragere i utilizare a materiei prime din deeuri;
Evitarea exporturilor i ncurajarea importurilor unor tipuri de deeuri pentru care exist
tehnologii de reciclare/valorificare;
Susinerea recuperrii energiei din deeuri, dup caz, pentru deeurile care nu pot fi
reciclate;
Reducerea cantitilor de deeuri eliminate prin depozitare.

Pas XV
Identificarea i caracterizarea deeurilor.

TABEL Pas X

Pas XVI
Sortarea deeurilor

In cadrul societatii este implementat un program de selectionare a deseurilor, iar cele

mai folositoare sunt reciclate.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in

ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:
-modificari de peisaj si disconfort vizual;
-poluarea aerului;
-poluarea apelor de suprafata;
-modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate

Concluzii finale
Societatea analizat are otradiie ndelungata pe piaa din ara noastr, aceasta trecnd
testul timpului n care rezist pe piaa produselor lactate deoarece produsele oferite
consumatorului sunt de o calitate superioar fr conservani i aditivi suplimentari.

Un alt element important este atitudinea fa de mediu, societatea ncercnd printr-un

plan bine dezvoltat s reduc efectele procesrii asupra mediului.