TEMA PROIECT

FILETAREA. ASAMBLARI FILETATE

Coordonator

Absolvent
2010

CUPRINS
ARGUMENT1
CAPITOLUL.I.GENERALITATI.............................2
1.1. Filetul. Definitie si terminologie..2
1.2. Clasificarea suruburilor..........................2
1.3. Elementele filetului5
1.4. Tipuri de filete 7
CAPITOLUL
PIULITE..9

II.

FORME

CONSTRUCTIVE

DE

SURUBURI

SI

2.1. Forme constructive de suruburi.....................9

2.2. Forme constructive de piulite.....................12
2.3. Mijloace de protectie impotriva desurubarii.13
CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA MONTARII SI
DEMONTARII PREZOANELOR.........................16
CAPITOLUL IV. MECANISMUL SURUB-PIULITA................18
4.1. Avantaje si dezavantaje ale mecanismului surub -piulita.18
4.2. Clasificarea mecanismului cu surub.19
4.3. Exemple de mecanisme surub-piulita.20
4.3.1. Cricul20
4.3.2. Presa manuala pen 333h77d tru indreptat bare si
profile21
4.3.3. Micrometrul22
CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII.23
BIBLIOGRAFIE24

ARGUMENT
Asamblarile demontabile sunt asamblarile care permit montarea
si demontarea repetata a imbinarii fara distrugereapartilor
componente. Aceste asamblari prezinta dezavantajul autodesfacerii
sub actiunea socurilor sau a vibratiilor, cu efect negativ asupra
functionarii mecanismelor. De aceea, se concep metode si mijloace
pentru asigurarea impotriva desfacerii ansamblul
Asamblarile
prin
filet sunt
asamblari
demontabile si
permit montarea si demontarea cu usurinta si prezinta avantajul
dezvoltarii unor forte de strangere mari aplicand forte relativ mici.
O asamblare filetata este formata din:
. surub - piesa cuprinsa, filetata la exterior;
. piulita - piesa cuprinzatoare, filetata la interior.
Elementul principal al piesei filetate este filetul. El este o nervura
elicoidala pe o suprafata de revolutie la exterior, pentru surub, sau la
interior, pentru piulita.
Lucrarea este structurata in 5 capitole si bibliografie, dupa
cum urmeaza:
CAPITOLUL.I.GENERALITATI
CAPITOLUL II. FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI
PIULITE
CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA MONTARII SI
DEMONTARII PREZOANELOR
CAPITOLUL IV. MECANISMUL SURUB-PIULITA
CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
BIBLIOGRAFIE
Prin structura si continut tematic proiectul cauta sa imbine
scopul informativ cu cel formativ.
Lucrarea se adreseaza elevilor cu profil mecanic utilaje si
instalatii in industrie dar poate fi consultata si de elevii cu alte
specializari din domeniul mecanic.

CAPITOLUL.I.
GENERALITATI
Asamblarile demontabile sunt asamblarile care permit
montarea
si
demontarea
repetata
a
imbinarii
fara
distrugereapartilor componente. Aceste asamblari prezinta dezavantajul autodesfacerii sub actiunea socurilor sau a vibratiilor, cu
efect negativ asupra functionarii mecanismelor. De aceea, se
concep metode si mijloace pentru asigurarea impotriva desfacerii
ansamblului.
1.1. Filetul. Definitie si terminologie
Asamblari
prin
filet sunt
asamblari
demontabile si
permit montarea si demontarea cu usurinta si prezinta avantajul
dezvoltarii unor forte de strangere mari aplicand forte relativ mici.
O asamblare filetata este formata din:
. surub - piesa cuprinsa, filetata la exterior;
. piulita - piesa cuprinzatoare, filetata la interior.
Elementul principal al piesei filetate este filetul. El este o nervura
elicoidala pe o suprafata de revolutie la exterior, pentru surub, sau la
interior, pentru piulita.
1.2. Clasificarea suruburilor
Dupa rolul functional, suruburile pot fi:
. suruburi de fixare sau de strangere;
. suruburi de etansare;
. suruburi pentru transmiterea miscarii;
. suruburi de reglare;
. suruburi de masurare.
Din punct de vedere constructiv, suruburile pot fi:
-surub cu cap preformat si piulita (fig. 1);

Fig.1. Surub cu cap preformat si piulita

-surub la care piulita este inlocuita cu piesa de strans prezon simplu
(fig. 2)

Fig. 2. Surub la care piulita este inlocuita cu piesa de strans

-surub la care capul surubului este inlocuit cu piulita, iar piulita cu
piesa de strans - prezon simplu (fig.3);

Fig.3. Prezon simplu

-surub la care capul surubului este inlocuit cu piulita - prezon cu
doua piulite (fig. 4);

Fig.4. Prezon cu doua piulite

Un caz deosebit il reprezinta surubul de miscare. El poate fi
construit in patru variante (fig. 5): piulita este fixa, iar la miscarea
de rotatie a surubului are loc o deplasare axiala;
a) piulita este fixa, iar la miscarea de rotatie a surubului are loc o
deplasare axiala;

b) surubul este fix, iar piulita se deplaseaza odata cu rotirea ei;

c)piulita se roteste, avand loc in acelasi timp o deplasare a

surubului;

d) surubul executa numai o miscare de rotatie fara o deplasare

axiala, si atunci piulita va avea o miscare de translatie;

Fig. 5. Suruburi de miscare

In practica, surubul este folosit ca element de transmitere a
miscarii la urmatoarele mecanisme:
. cricul de ridicat;
. presa cu surub;
. menghina;
. mecanisme de deplasare la masini unelte si de masurare.
1.3. Elementele filetului
Filetul este caracteristica principala a suruburilor, reprezentand
si o baza de clasificare a acestora. Geometric, desfasurata unei elice
directoare este ipotenuza unui triunghi dreptunghic, iar cateta
este d (fig. 6):

Fig.6. Desfasurarea filetului

Elicea are urmatoarele elemente caracteristice:

p - pasul;
a - inclinarea elicei;
d - diametrul cilindrului.
Filetul poate fi:
. filet pe dreapta - daca surubul sau piulita sunt rotite in
sensul acelor de ceasornic, surubul are o miscare de avans;
.filet pe stanga - daca rotind surubul sau piulita in sensul acelor
de ceasornic surubul se retrage.
Filetul poate fi prelucrat cu unul sau mai multe filete suprapuse,
din acest punct de vedere suruburile clasificandu-se astfel:
. filete cu un inceput - avand un singur filet; acestea sunt
folosite in general la suruburile de fixare si de forta;
. filete cu mai multe inceputuri - avand mai multe filete
juxtapuse, identice si echidistante. Acestea sunt folosite in general la
suruburile de miscare.
Elementele geometrice ale filetului sunt definite in fig. 7 sunt
prezentate elementele standardizate ale filetelor surubului si piulitei
complementare.

Semnificatiile geometrice ale notatiilor folosite in figura 7 sunt

urmatoarele:
Unghiul profilului
pasul
Numarul de inceputuri
Diviziunea
Filetul multiplu

p
i
p', p=ip'

Diametrul exterior
Diametrul interior
Diametrul mediu
Inaltimea totala
Inaltimea utila
Unghiul de infasurare

d;D
d1 ; D1
d2 ; D2
H1
H2
;

Cel mai folosit este filetul cilindric, adica cel trasat pe o suprafata
cilindrica. In conditiile speciale se poate folosi filetul conic, iar
acesta poate fi :
perpendicular pe axa piesei;
perpendicular pe generatoarea conului.
Din punct de vedere al marimii pasului filetul poate fi: cu pas mare,
cu pas normal, cu pas fin.
1.4. Tipuri de filete
Sistemele de filetare reprezinta totalitatea tipurilor de filete cu
dimensiuni si forma cunoscute ale elementelor sale. Sistemele de
filetare vor fi prezentate in continuare.
Filetul triunghiular - este folosit ca surub de fixare, pentru
instrumente de masurare si de reglare. Se construieste in variantele
filet metric si filet Whitworth.
a) Filetul triunghiular metric are profilul de forma unui
triunghi echilateral.
Varful triunghiului este retezat la distanta H/S, iar varful filetului
piulitei la distanta H/4 de varful profilului teoretic (fig. 8).

Fig.8. Filetul triunghiular metric

b) Filetul triunghiular Whitworth - are profilul sub forma de
triunghi isoscel cu unghiul la varf de 55. La acest filet, pasul se

exprima in numarul de spire pe 1 tol; 1 tol = 25,4 mm (fig. 9). Este

folosit pentru
asamblarea
tevilor
in
scopul
fixarii
si etansarii.

Fig.9. Filetul triunghiular Whitworth

CAPITOLUL II.
FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITE
2.1. Forme constructive de suruburi
Dupa scopul in care sunt folosite, suruburile se impart in:
. suruburi destinate fixarii;
. suruburi pentru etansare;
. suruburi de transmitere a miscarii;
. suruburi de reglare;
.suruburi pentru masurare.
Dupa forma capului, suruburile pot fi (fig. 10):

Fig.10. Clasificarea suruburilor dupa forma capului: a - cu cap

hexagonal; b - patratic; c - dreptunghiular; d - triunghiular; e hexagon interior; f- semirotund; g - patrat interior; h - semirotund; i striat; j - inel; k - cap rasucit; I - cap crestat.
In fig. 11 sunt prezentate cateva tipuri de suruburi:

Fig. 11. Tipuri de suruburi

Semnificatiile notatiilor din fig. 11 sunt urmatoarele:
a - surub metric cu cap hexagonal;
b - surub metric filetat pe toata lungimea cu cap hexagonal;
c - surub metric cu cap patrat;

d - surub cu cap inecat;

e - surub cu cap semirotund;
f - surub cu inel de ridicare;
g - surub oscilant cu piulita fluture.
2.2. Forme constructive de piulite
Piulitele au rolul de protectie si asigurare impotriva desfacerii
asamblarilor filetate. Formele constructive sunt prezentate in fig.
8.41:

Fig. 12. Piulite.

Forme constructive:
a - hexagonala;
b- patrata;
c- crenelata;

d- infundata joasa;
e - cu suprafata de asezare sferica;
f - striata;
g - rotunda;

h - piulita fluture;
i - piulita pentru canale T;
j - piulita inel.
2.3. Mijloace de protectie impotriva desurubarii
Saiba este un disc metalic cu gaura putin mai mare decat
diametrul exterior al surubului, care se asaza intre piulita si
piesa. Ea se foloseste atunci cand suprafata piesei nu este bine
ajustata, ceea ce ar provoca o asezare imperfecta a piulitei. Se
deosebesc patru tipuri de saibe:
. tip A - cu gaura rotunda pentru metale;

. tip B - cu gaura rotunda pentru lemn;

. tip C - cu gaura patrata pentru lemn;
. tip D - cu gaura rotunda pentru lemn.
Asigurarea impotriva desurubarii
a)
Asigurarea elastica realizeaza
disparitia jocului intre
piulita si piesa stransa cu o forta elastica care impinge in permanenta
piulita. Acest sistem se realizeaza prin (fig. 13):
. rondela elastica din cauciuc;
. rondela elastica rotunda;
. rondela elastica spintecata, denumita si saiba Grover.

Fig.13. Tipuri de saibe: a-rondele; b-saibe Grover

b) Marirea
fortei
de frecare prin
montarea contrapiulitelor este prezentata in figura 14..

Fig.14. Asamblarea cu contrapiulita

c) Alte metode sunt prezentate in fig.15:

Fig.15. Diverse metode de asigurare impotriva desurubarii:

a - prin rondele indoite sau prevazute cu umeri;

Fig.15. Diverse metode de asigurare impotriva desurubarii:

b - prin cheie de imobilizare;
c - prin con si cuj spintecat;
d - prin puncte de sudura.

CAPITOLUL III.
TEHNOLOGIA MONTARII SI
DEMONTARII PREZOANELOR
Datorita absentei capului de stringere, montarea unui
prezon constituie o operatie mai dificila decit cea a
suruburilor.
Pentru a se asigura o buna functionare a prezoanelor, se
va acorda o atentie deosebita operatiilor de gaurire si filetare
a gaurilor, astfel incit sa se asigure perpendicularitatea dintre
axa prezonului si suprafata piesei in care el este prins. Pozitia
corecta a prezonului se poate verifica cu ajutorul echerului (fig.
16).

Fig.16. Verificarea pozitiei prezonului

Prezoanele se pot monta cel mai simplu cu ajutorul a doua
piulite
(fig.17.a) rotinduse cu cheia piulita superioara, care serveste drept contra
piulita.
Acest
procedeu
prezinta,
insa,
dezavantajul
ca
la demontarea piulitelor slabeste si stringerea prezonului in
corpul piesei. Mai indicata este folosirea unei piulite hexagonale
inalte 7 (fig. 17, b) care se insurubeaza liber pe capatul
prezonului si se blocheaza cu un surub de fixare 2. Prezonul
se insurubeaza prin rotirea piulitei cu cheia. Pentru scoaterea
piulitei se slabeste mai intii surubul de fixare, dupa care piulita
se poate desuruba usor.
Pentru insurubarea rapida a prezoaneior se folosesc
chei speciale, ca, de exemplu, cea din figura 17,c. La
insurubarea bucsei 7 pe prezon, surubul 2 se
afl a
insurubat liber in bucsa, iar stiftul 3 se reazema in partea
superioara a taieturii inclinate, practicata in bucsa.

Fig.17. Montarea prezoanelor

Prezonul intra in bucsa pina cind capatul lui se reazema, pe
stiftul
calit 4 al
surubului 2. Prin
insurubarea
in
continuare,surubul 2 se roteste cu ajutorul manivelei cu un unghi
oarecare, limitat de lungimea taieturii bucsei, si in felul acesta
creeaza o stringere a filetuiui prezonului necesara pentru
montarea lui. Pentru scoaterea cheii, surubul 2 se roteste in sens
invers, astfel incit stiftul 3, alunecind in taietura, ajunge pina la
capatul ei de sus si antreneaza cu el bucsa.

Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie

asemanatoare, insa la care taietura din bucsa este inclinata
invers decit in cazul precedent,
Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in
interiorul piesei, scoaterea lui poate reprezenta o problema destul
de dificila. Daca deasupra suprafetei piesei ramine o parte din
prezon, se incearca prinderea lui cu o scula oarecare, in vederea
desurubarii, sau sudarea pe el a unui miner.
Daca ruperea s-a produs sub nivelul suprafetei piesei,
atunci se practica o gaura in prezon si se incearca desurubarea
lui cu ajutorul unui dorn conic, cu muchii ascutite, introdus in nate,
practicata in bucsa. Prezonul intra in bucsa pina cind capatul lui
se reazema, ps stiftul calit 4 al surubului 2. Prin insurubarea in
continuare, surubul 2 se roteste cu ajutorul manivelei cu un unghi
oarecare, limitat de lungimea taieturii bucsei, si in felul acesta
creeaza o stringere a filetuiui prezonului necesara pentru
montarea lui. Pentru scoaterea cheii, surubul 2 se roteste in sens
invers, astfel incit stiftul 3, alunecind in taietura, ajunge pina la
capatul ei de sus si antreneaza cu el bucsa /.
Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie
asemanatoare, insa la care taietura din bucsa este inclinata
invers decit in cazul precedent,
Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in
interiorul piesei, scoaterea lui poate reprezenta o problema destul
de dificila. Daca deasupra suprafetei piesei ramine o parte din
prezon, se incearca prinderea Iui cu o scula oarecare, in vederea
desurubarii, sau sudarea pe el a unui miner. Daca ruperea s-a
produs sub nivelul suprafetei piesei, atunci se practicao gaura
in prezon si se incearca desurubarea lui cu ajutorul unui dorn
conic, cu muchii ascutite, introdus in aceasta gaura. Daca acest
lucru nu da rezultate, se poate distruge prezonul prin prelucrarea
cu scintei electrice sau prin gaurire, cu burghiul, urmind sa se
fileteze ulterior gaura la un diametru mai mare.

CAPITOLUL IV.
MECANISMUL SURUB-PIULITA
4.1. Avantaje si dezavantaje ale mecanismului surub
-piulita
Mecanismele surub-piulita sunt folosite pentru transformarea miscarii
de rotatie in miscare de translatie.
Avantajele utilizarii acestui mecanism sunt:

. are o constructie simpla;

. poate realiza o deplasare precisa;
. transforma viteze unghiulare mari in deplasari mici sau la viteze
convenabile;
. fortele transmise au valori relativ mari;
. functionarea este lina si silentioasa.
Dezavantajele acestui tip de mecanism sunt:
. randament scazut din cauza frecarilor mari;
. uzura neuniforma pe flancuri, deoarece sarcinile sunt distribuite
neuniform;
. existenta curselor moarte, ceea ce face necesara folosirea
dispozitivelor pentru eliminarea lor.
Elementele de baza pentru transmiterea miscarii si a fortelor sunt
surubul si piulita. Ele intra in constructia cricurilor, preselor cu surub,
aparatelor de masurare si a aparatelor optice.
Suruburile se executa din oteluri rezistente la uzura: OLC45,
OLC50, OSC10, 40MoCll.
Piulita este realizata din bronzuri sau fonte antifrictiune.
Din punct de vedere constructiv, piulitele pot fi realizate in
doua variante:
a) piulita fixa (cricurile);
b)piulita de translatie (dispozitivele de depla
sare a carucioarelor la strungurile paralele).
In fig. 18. sunt prezentate schemele de functionare ale celor
doua tipuri de mecanisme surub-piulita:

Fig. 18. Schema de functionarea mecanismelor surub-piulita: a - cu

piulita fixa; b - cu piulita de translatie.
4.2. Clasificarea mecanismului cu surub
Dupa modul in care este realizata miscarea, mecanismele cu
surub pot fi:
a) mecanisme cu surub cu doua elemente -unul de rotire si
altul de deplasare, dar avand un singur contact surub-piulita (fig.
19)

Fig.19.Mecanism surub-piulita cu doua elemente

b) mecanisme cu surub diferential - surubul are doua zone de
lungimi diferite, care au pasi si diametre diferite. Aceste
mecanisme sunt folosite pentru deplasari mici in constructia
aparatelor de masurare

Fig. 20. Mecanism cu surub diferential

c) mecanisme de tractiune cu surub - au surubul format din
doua zone cu pasi egali. La una din zone surubul este pe dreapta, iar

la cealalta este pe stanga.

deplasare mare pentru o rotatie.

Acest

mecanism

prezinta

Fig. 21. Mecanism de tractiune cu surub

4.3. Exemple de mecanisme surub-piulita

In continuare vor fi prezentate cateva mecanisme cu surub-piulita.

4.3.1. Cricul
Cricul - este un mecanism cu surub folosit la ridicare si sustinere.
Este un mecanism cu surub in varianta piulita fixa (fig. 22).

Fig.22. Cricul
4.3.2. Presa manuala pen 333h77d tru indreptat
bare si profile
Presa manuala pentru indreptat bare si profile - este
utilizata in atelierele de lacatusarie sau de exemplu, in lucrarile din
constructiile de locuinte (fig. 23).

Fig.23. Presa manuala pentru indreptat

4.3.3. Micrometrul
Micrometrul - este un mijloc pentru masurat lungimi bazat pe
principiul surubului micrometric, la care deplasarile unghiulare
(miscarea de rotatie) se transforma in deplasare liniara. Surubul
micrometric este realizat cu precizie inalta, avand pasul de 0,5 mm,
iar la o rotatie completa deplasarea in directie axiala este egala cu
pasul (fig. 24).

Componentele micrometrului sunt:

1 - corpul (potcoava);
2 - nicovala;
3 - suprafata de masurare;

4 - bucsa filetata pentru ghidarea tijei;

5 - tija;
6 -suprafata de masurare;
7 - surub micrometric;
8 - tambur gradat;
9 - capac care se strange prin filet pe tamburul gradat;
10, 11, 12, 13- dispozitiv de limitare a fortei de masurare;
14 - piulita pentru reglarea jocului filetului micrometric;
- mecanism de bloc

CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor
care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale
trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce revin atat conducatorului
locului de munca dar si lucratorilor.
Acestea sunt:
- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;
- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de
folosire;
- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor
masinilor actionate electric;
- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform
normelor de protectie a muncii;
- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de
combatere a incendiilor;
- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru
manipularea pieselor mai mari de 20 kg;
- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu
manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat;
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor,
a dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;
- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este
incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau
toxice;
- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice
de la prize, masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor
iar
materialele
si
piesele vor fi stivuite in locuri indicate;
- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu
se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca
pentru
spalarea
mai
nilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va
folosi imediat apa si sapun;
- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara
noduri sau crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care

au
fisuri,
sparturi sau deformari in forma de floare;

stirbituri,

- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu

produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse
speciale;
- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor
fi purtati ochelari de protectie;
-in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu
atentie pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum
si
prinderea
piesei
pe
ma
sina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.

BIBLIOGRAFIE
1.
BADESCU,
Gheorghe,
STURZU,
A,
MILITARI,C.,
POPESCU,1., Tolerante si masuratori tehnice, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1982
2.
CIOCARLEA-VASILESCU,
Aurel,
Mariana, Asamblarea, Intretinerea si repararea
instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002

CONSTANTIN,
masinilor si

3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de

masini si mecanisme. Editura All Educational,Bucuresti, 2002
4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai,
RANTZ, Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia
asaamblarii si montajului, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1990
5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia,
CEPISCA, Cornelia, Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005
6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia
meseriei-lacatuserie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1991