lizare, aceasta propunere a fost abandonata din fa?a.

Printr-o hotarre a Consiliu

lui de Mini?tri din 10 decembrie 1969[8] se aproba indicatorii tehnico-economici
pentru "obiectivul strategic Transfagara?an", caruia i se aloca resursele trupe
lor de geniu ale Armatei Romne (pe 10 martie 1970[9] Regimentul 52 Alba-Iulia ncep
e sa lucreze dinspre nord, iar Regimentul 1 Rmnicu-Vlcea dinspre sud, n zonele mont
ane nalte)[10], par?ile de tunel urmnd sa fie realizate de speciali?tii Trustului
de Construc?ii Hidroenergetice (TCH)[11]. Sectorul Contur Lac Vidraru a fost atr
ibuit Ministerului Transporturilor, proiectul fiind executat de Institutul de Pr
oiectari pentru Transporturi Auto, Navale ?i Aeriene (IPTANA) ?i construit de ntr
eprinderea Construc?ii Drumuri Poduri ?i Lucrari Speciale Transporturi Bucure?ti
, iar sectorul Contur Lac - Tunelul Blea a fost atribuit Ministerului Economiei F
orestiere, proiectul fiind executat de Institutul de Cercetare ?i Proiectare n In
dustria Lemnului (ICPIL) ?i construirea delegata ntreprinderii de Construc?ii For
estiere (ICF) Rmnicu Vlcea[8].
Proiectul aprobat atunci prevedea ca drumul sa aiba o singura banda de circula?i
e plus acostament ?i, totodata, continuarea drumului n sud, spre Curtea de Arge?,
pe conturul malului vestic al lacului Vidraru (care ar fi urmat sa lege ?i noua
Cabana Cumpana, relocata n urma crearii lacului de acumulare). n 1971 se hotara?t
e nsa realizarea drumului conform normativelor de drum na?ional n zona montana (do
ua benzi de circula?ie cumulnd 6m ?i acostament de 1m, de pamnt, cu supralargiri ?
i supranal?ari n curbe). Dupa ce s-a constatat impracticabilitatea folosirii trase
ului de pe malul vestic (care, de?i era mai scurt cu 10 km dect conturul estic, p
unea mari probleme din cauza zapezilor ce se acumulau mult mai abundent dect pe c
elalalt mal, fiind expus mult mai pu?in soarelui), se hotare?te schimbarea "din
mers" a proiectului ?i mutarea drumului pe traseul actual, prin largirea ?i cons
olidarea vechiului drum forestier de contur (astfel se explica ?i lipsa unui via
duct care ar fi scurtat sim?itor traseul, deoarece o data cu modificarea nu se a
probase suplimentarea bugetului alocat; astfel, pna n 2000, drumul de contur al ?a
rmului vestic al Lacului Vidraru a fost trecut n nomenclatorul rutier ca DN7D, cnd
clasificarea a fost reatribuita drumului Cineni-Peri?ani-Curtea de Arge?)[8].
S-a lucrat pe toata perioada anului, condi?iile fiind ngreunate de faptul ca clim
cu vnturi puternice ?i viscole abun
atul alpin la peste 1.600 de metri altitudine
dente, la care s-a adaugat specificul Mun?ilor Fagara? nu permitea n mod normal d
ect 4-5 luni de munca pe an[12][13]. Drumul s-a realizat cu eforturi materiale co
nsiderabile ?i cu pre?ul unor vie?i de solda?i ?i muncitori care au contribuit l
a construc?ia lui[8], bilan?ul oficial fiind de 40 de mor?i. Lucratori de atunci
care mai sunt acum n via?a avanseaza astazi cifre mai mari, care ajung pna la ctev
a sute de vie?i omene?ti pierdute (raspunznd unui interviu, un martor al timpului
spunea: "Numai la baraj au murit vreo 400 de baie?i").[7]
Inaugurarea oficiala, n prezen?a lui Nicolae Ceau?escu, a avut loc n data de 20 se
ptembrie 1974[10], dar lucrarile au mai continuat nca c?iva ani, pentru asfaltarea
sa ?i alte activita?i conexe, fiind finalizate n foasfasfasfasfasfasfasfasfasfrm
a actuala n 1980[8].