Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
~ referat stiintific ~
Problema stiintifica abordata o reprezinta suportul social si reteaua sociala intre sanatate si
boala di anume reactiile fata de boala , cat si valoarea ce se acorda sanatatii ca fenomen
social.
Definirea conceptelor
Termenul de suport social este adesea utlilizat cu sens de retea sociala ,cat si de integrare
sociala . Reteaua sociala reprezinta baza obiectiva a integrarii sociale si a suportului social .
Suportul social il reprezinta numarul de persoane din mediul individului care ar putea furniza
suport pentru acesta.
Integrarea sociala se refera la structura si numarul relatiilor sociale ale unui individ , si
frecventa interactionarii acestuia cu acesteia ,insa in anumite cazuri se poate refera la
perceptia subiectiva a apartenentei la reteaua respectiva .
Suportul social se produce in cadrul unui proces interactiv si este strans legat de altruism,
sentimentul obligatiei si perceptia reciprocitatii . De asemenea suportul social tine de
functionalitatea retelei sociale .
Concepttele de sanatate si boala sunt concepte evaluative , fiind anturate de credinte ,
atitudini si practici specifice diferitelor societati si sunt apreciate in functie de naumite
standarde normative . De acea vor exista diferentein cea ce priveste statutul bolnavului ,
considerata normala sau patologica si nivelul de dezvoltare la care a ajuns acesta prin natura
starii . (Lupu Iustin , Zanc Ioan , Sociologia medicala , Teorii si aplicatii , 1999).
Scopul acestui referat stiintific consta in prezentarea structurii si functionarii retelei sociale si
prezentarea tipurilor de suport social specific in diferite situatii problematice .
ORIGINEA FENOMENULUI
Incepand din anul 1970 s-a inregistrat o crestere majora a interesului asupra
conceptului de suport social si aunume in sensul in care acesta afecteaza sanatatea si
bunastarea .
Conceptul de suport social a inceput sa retina atentia in anii 70 , in special datorita
activitatii lui Antonovsky ( 1974) , Cassle (1974), Caplan (1974), Weiss (7974) , si
Cobb ( 1976) , ei au fost cei care au analizat factorii ce pot ameliora efectele negative
ale evenimentelor de viata negative (Rice2000) . Cobb a analizat suportul social
definindul ca fiind , atat sentimentul unei persoane de a fi : ingrijita , iubita , stimata si
valorizata , cat si acela de apartenenta la retelele de comunicare cu rol de sprijin
(Cobb , 1976 , apud Cockerham et al. 1998 ).
In anii 80 , din ce in ce mai multi cercetatori incep sa isi focalizeze atentia asupra
conceptualizarii suportului social . Khan si Antonucii (1980) au fost interesati in
special de rolul retelelor sociale , in timp ce House (1981) analiza rolul acesteia in
adaptarea la stresul profesional , cat si importanta anumitor forme de suport ,
Wortman (1984) , acesta a fost interesat de componentele suportului social , si in mod
special , de adaptarea la stresori de tipul cancerulyi (DUNKEL Schetter si
Wortman , 1982 apud Rice , 2000).
PREZENTAREA FENOMENULUI
In continuare voi prezenta cateva dintre conceptualizarile suportului social .
In viziunea lui Dolbier si Steinhardt (2000) suportul social reprezinta procesul prin care se
ofera sau se schimba sprijin cu alte persoane in scopul facilitarii uneia sau mai m,ultor
obiective ale adaptarii . In anul 2000, Cohen defineste suportul social ca fiind existenta unor
posibilitati de a avea contacte sociale ce reprezinta resurse care stau la dispozitia unei
persoane in favoarea acesteia. (Kratz 2002).
Suportul social este esential pentru a mentine sanatatea fizica si mentala a unui individ.
Acesta teoretic intervine atunci cand este situatie de criza si in perioade de stres psihosocial ,
avand rolul de a integra individul sicial si de a-l ajuta sa se simta confortanil in societate .
Suportul social reprezinta o resursa centrala pentru dezvoltare si bunastarea umana .O
dimensiune majora a comportamemtului social situata la interfata dintre individ si sistemul
social din care acesta face parte . ( Orford 1998) . Unii teoreticieni leaga suportul social de
perceperea lumii sociale proprii individului sau deprinderile si competenta sociala a
individului , in timp ce altii il considera o caracteristica mai de graba a unor retele sau
comunitati decat a indivizilor.
Inca din anul 1897 , Durkheim a publicat in studiul sau Sinuciderea relatia dintre ratele
sinuciderilor din cauza deficitului de integrare a individului in retaua relatiilor sociale .
Aceastaa asociere dintre integritate a sociala si starea de sanatate si bunastare a fosta studiata
indeaproape ani in anii ce au urmat .
O alta preocupare a cercetatorilor ce au analizat suportul social vizeaza masurarea acestuia .
Datorita complexitatii sale , masurarea conceptului de suport social tine cont de aspecte
precum : cantitate , calitatea , specificitatea globalitatea suportului social , masurarea acesteia
sau modul in care aceste este primit perceput. Se face insa distinctie intre aspectul cantitativ
si cel calitativ a suportului social.
Aspectul cantitativ este in legatura directa cu marimea retelei sociale si implicit cu sanse mai
ridicate a disponibilitatii acestetuia in termeni de spatiu si timp, pe cand suportul calitativ este
in directa legatura cu densitatea si gradul de adecvare a suportulyi primit, chiar daca
dimensiunile retelei sociale sunt reduse .
In vremurile timpurii asa numitele retele sociale au fost masurate cantitativ prin evaluarea
anumoitor favtori cum ar fi , gradul in care cineva participa in cadrul activitatilo rdintr-un
grup sau organizatie sau numarul de membrii ai familiei prietenilor din prezent (Rozanski et
al. , 1999).
Marimea suportului social face referire la numarul de persoane incluse de o persoana in
reteaua sa sociala , tinand seama de criterii precum : sa se cunoasca dupa nume , sa aiba o
relatie personala curenta sau sa intre in contact cel putin odata pe an . In masurarea acesteia o
distinctie necesara apare atunci cand trebuie sa luam in considerare perceptia persoanei cu
privire la resursele de suport social de care dispune , ca si primirea efectica a acestora .
sine, suportul social emotional ocupand un loc central in cadrul conceptului suportului
social. Suportul emoional pare a fi cel mai important tip de sprijin n toate fazele unei
situaii problematice: criza, tranzitia si faza finala, cronica. Activitatile realizate de cei ce
ofer un astfel de suport pot include: asistenta sub forma de incurajare, exprimarea caldurii
personale i a empatiei, identificarea, denumirea i reflectarea emoiilor,
manifestarea dragostei si afectiunii pentru celalalt, comunicarea empatica, manifestarea
increderii si a sustinerii neconditionate, exprimarea placerii, admiratiei, a disponibilitatii
unei persoane de a dicuta problemele cele mai delicate.
Functia de apreciere a suportului social este concretizata in sprijinul axat pe stima
si pretuirea unei persoane, indiferent de ceea ce i se intampla sau de conditiile in care
traieste, ce consta in exprimarea preatuirii, admiratiei si respectului pentru celalalt,
contribuind la amplificarea preuirii de sine a persoanei (Zani, Manual de psihologia
comunitatii, 2003).
Funcia cognitiva sau informationala a suportului social este funcaia prin care se
ofera informatii si sfaturi necesare rezolvarii unor probleme in cazul unei bolii de exemplu
sau se invata anumite deprinderi ce pot fi necesare unei persoane pentru rezolvarea unei
probleme cu care se confrunta.
Functia material-instrumentala a suportului social se refera la acea forma de
ajutor direct i material adresat unei persoane aflata intr-o situatie de dificultate ce
presupune incapacitatea de a-si satisface o nevoie i consta in furnizarea de bani, bunuri
ai servicii ce pot ajuta o persoana sa rezolve unele probleme practice. De exemplu asistenta
unei persoane pentru munca din gospodarie cand bolnavul nu se mai poate deplasa,
ingrijirea copiilor, acordarea unor imprumuturi sau donati in bani cand se confrunt cu o
boala pe termen lung si nu mai isi permite anumite medicamente, transportul, ingrijirea unei
gospodarii in lipsa proprietarului, oerirea de bunuri materiale(mobila, carti, masina de
spalat, haine etc.)
Sursele suportului social
Conceptualizarile suportului social ce incorporeaza dimensiunile retelelor sociale reflecta
mai degraba structura acestora decat proprietatile functionale ale acestora . Retelele sociale
au fost descrise ca fiind convoaie ce insotesc o persoana de a lungul vietii , si care aparen
intr-un context specific unei situtatii percepute sau identificate ca fiind una stresanta. (Rice ,
2000)
Sursele suportului social pot fi de doua tipuri :
S-a constatat ca oamenii care au legaturi sociale puternice tind sa faca fata bolilor mai
bine decat cei care nu au asemenea legaturi . De asemenea , ei tind sa fie mai fericiti ,
mai sanatosi si sa traiasca mult .
Retelele , increderea si cooperarea , sunt termenii cei ami folositi atunci cand vine vorba
despre capitalul social. Legaturile sau retelele sociale se normele
de reciprocitate
putere
comanada
Capitalul social depinde de fiecare persoana individual de a-si asigura beneficii in virtutea
calitatii lor de membrii in retele sociale. ( Cockerham , William C. , Social causes of health
and disease , Polity Press , 2007 ).
In sociologia Medicala Bryan Turner (2004) se refera la capitalul social ca investitii pe care
oamenii le fac in societate , precum persoanele lor de aparteneta in grupuri formale sau
informale , retele si institutii. Cu cat un om investeste mai mult in viata sociala , cu atat acesta
e mai integrat intr-o societate iar starea lor de bunastare si sanatate este unamai buna.
Izolarea sociala sau dpresia este intalnita la oameni cu un capital foarte scazut su chiar
inexistent.
Asadar cand cineva nu reuseste sa-si rezolve problemele problemele si apeleaza la alte
persoane in care are incredere , cand are nevoie de ajutor fie acesta material sau de alta natura
,acesta apeleaza la una dintre sursele de suport social ce-i stau la dispozitie : familie prieteni ,
cecini colegi specialisti , (asistenti sociali , consilieri psihologi ...) , sau grupuri de suport
comunitare .
Alte studii arata diferentele existente dintre cea ce priveste beneficiile in functie de perceptia
cu privire la cea ce ofera suportul social.( Underwood ,1986, apud Rice ,2000) .
Astfel sursele de suport pot fi percepute diferit in functie de forma de suport pe care sunt
capabile sa le ofere . de exemplu , s-a demonstrat ca sprijinul din partea familiei si prietenilor
poate fi valoros , cu toate ca acestea nu trebuie sa detina cele mai bune resurse informationale
necesare facilitarii adaptarii eficiente , intr-o anumita situatie cum ar fi sa se confrunte cu o
boala. In aceste Cazuri sursele profesionale pot juca un rol mai important .
Pe de alta parte rolurile de vecini , cetatean , iubit , sot , sotie , parinte , etc. trebuie
indeplinite intr-un mod confortabil , cu placere fara a provoca repercusiuni negative altora.
Sanatatea , afirma Parson , poate fi drept capacitatea optima a unui individ de a indeplini
eficient rolurile, sarcinile pentru care a fost socializat.
Modelul psiho- social a bolii
1. Bola afecteaza relatiile interumane cum ar fi : viata de cuplu, relatia cu familia
2. se caracterizeaza prin tulburarea vietii normale a grupului de exe,plu prin delicventa.
3. Factori multiplii implicati in patologie.
Sursa : Lupus Iustin , Zanc Ioan , Sociologia medicala- Teorii si aplicatii , 1999 .
Consecintele starii de boala depasesc disfunctiile biologice si psihologice , afewctand
intreaga viata sociala si personala. Persoana bolnava pierzand controlul asupra
activitatii sociale normale cu particularitati in diferite tipuri de boala . Ca situatii de
impas existential ( I. B. Imadescu , 1997,,) ,boala antreneaza o sreie larga de
servituti si restricii modoficand astfel stilul de viata a individului .
Acestea privesc aspecte ca :
Modificarea relatiilor interpersonale in sensul diminuarii a contactelor cu cei
Din perspectiva sociala boala are drept consecinta pierderea a unui stil de viata
si comportament obisnuit .
Bolnavul nu mai colaboreaza cu societatea si are un impact negativ imediat
asupra celor apropiati . (rudele , familia.)
Parsons arata cum pot fi tulburate rolurile familiale datorita interventiei unei
boli asupra unui membru de familie , deregland astfel orarul biologic normal a
acestora si marind tensinea dintre membrii , in special boala mamei deoarece
acesta dezorganizeaza restourile generale ale familiei. In schimb fapt
interesant de observat ca , boala tatalui creaza relatii discrete din partea
celorlalti membrii ai familiei , incarcate de tentativa de a-l retine mai mult in
stare de dependenta (in pat) si de a i se uzurpa rolul autoritar . (Schiopu ,
1997)
Prezenta unui bolnav varstnic inntr-o familie nucleara poate perturba intr-o
masura semnificativa rolurile celorlalti membrii ai familiei , deoarece acesta
este dependent de ajutorul permanent al familiei.
A fi bolnav nu este doar o stare biologica ci o stare sociala alterat ce este
privita de multi datorita lui Parsons ca devianta si nedorit. (Iustin Lupu si
Ioan Zanc sociologie medicala Teorii si aplicatii , 1999 ).
In concluzie se poate constata ca sursele de suport social sunt de doua tipuri |:
1. Surse informale precum : familia colegii , prietenii, vecinii
surse formale ca : grupuri si organizatii de suport social.
In primul rand familia , ca sistem ai ingrijirii de-a lungul vietii unui individ
,functioneaza ca o sursa de informatii , credinte si semnificatii ,ele pot oferi un
suport emotional imens , in momentele de criza in special sau schimbari
majore cum ar fi moartea , boala , divortul , incercarea , sau schimbarea unui
domiciliu , dar toate aceste pot avea si un efect invers negativ , cel de a slabii
relatiile interfamiliale.
Suportul social oferit de familie este adesea interpretat ca fiind un suport
instrumental , emotional si informational . Indeplinirea unor sarcinii/datorii ,
precum cele asociate cu traiul zilnic , acesta este perceput ca fiind suport
material , suportul emotional ofera unei persoane sentimentul de iubire ,
ingrijire , pe cand suportul informational este cel de oferirea unui sfat , unei
informatii cu privire la starea de sanatate . ( Campbell si McDaniel , 2001
apud Crane si Marshal , 2006 )
Studiile care arata numeroase modalitati prin care suportul social influenteaza
starea de sanatate a cerscut considerabil in ultimii ani . Pentru numerosi
bolnavi ( pacienti ) studiile arata ca cele mai influente relatii sunt cele avute cu
membrii familiei. De aic provine si faptul ca , boala unui membru al familiei
devine boala familiei , deoarece adaptarea la boala are loc acasa in familie si
trebuie sa se adapteze atat bolnavul la el cat si restul membrilor.
Lary Fisher si asociatii sai au sugerat patru motive pentru care familia unui
pacient are rol important in imbunatatirea starii de sanatate a acestuia :
1. In mare parte procesul de adaptare la boala are loc acasa in familie.
2. Familia este sursa celor mai intime relatii si totodata si cele mai influentabile
ale unei persoane .
3. Membrii familiei sunt nevoiti sa se acomodeze cu situatia noua si sa adopte un
nou stil de viata si sa il schimbe pe cel vechi partial sau in intregime deodata
cu bolnavul , ( alimentatie , exercitii fizice , supravegherea sanatatii ) tote
acestea influentand partial comportamentul bolnavului . Totodata au
responsabilitate partiala pentru acesta si pentru asiggurarea bunastarii
acestuia . (cumpararea si pregatirea alimentelor , sunt instrumente in
schimbarea pe termen lung a obiceiurilor. )
4. Familia are influenta necesara de a schimba atitudinile si practicile culturale
ale acestuia .
De asemenea cei care locuiesc cu alte persoane au grija mai mare de acestia ,
fie datorita faptului ca ceilalti ii tin deparet de a se abate de la comportamente
sanatoase , fie din responsabilitate fata de ceilalti .
Calitatea relatiei materiale , o dimensiune speciala a suportului social ce a
primit o atentie deosebita in ultimul deceniu. In timp ce adultii casatoriti au o
rata a morbiditatii si mortalitatii mai redusa in comparatie cu adultii singuri ,
beneficiile de a fi casatorit sunta mai mari la barbati , in timp ce calitatea
relatiei materiale apare ca fiind predictiva pentru sanatatea femeilor. Berkman
et al. ,1992 ; Coyne et al , 2001 ; Martikainen si Valkonen , 1996 ; OrthGomer et al. . , 2000). In anul 1987, Glaser si colaboratorii sai au afirmat
faptul ca femeile casatorite care sunt puternic atasati de soti au un sistem
imunitar activ mai puternic.
Acest fapt poate explica de ce oamenii casatoriti si cu copii traiec mai mult .
In concluzie se adevereste din nou faptul ca Suportul familiei are cel mai
puternic impact asupra sanatatii si starii de sanatate , in special pentru femei.
( Argyle , Social Psychology of everyday life , 1992).
Stresul, apare atunci cand abilitatile de copinga ale femiliei sunt inadecvate
pentru a corespunde asteptarilor societatii. Spre exemplu in momentul
Concluzii
Consider c apartenena la o reea social este necesara pentru a putea
beneficia de aciuni de suport, n timp ce suportul perceput reflect n mare msur
relatiile interpersonale ale individului . Astfel, dei suportul social este o resurs
social, diferit de resursele individuale, totui nu trebuie sa lasam in afara vederii
faptul c suportul perceput i cel primit depind att de experienele anterioare ale
persoanei, ct i de caracteristicile de personalitatea acesteia.
Orice persoan social are nevoie de relaii, de comunicare i tocmai de aceea
suportul social poate duce la satisfacerea acestora, iar socializarea dintre acetia poate
contribui la bunstarea i sntatea fiecruia dintre indivizi.
Bibliografie
1. Cohen, Sheldon, Stress, Social Support, and Disorder. In F.Veiel ;I U.Baumann
(eds), 1992, The meaning and measurement of social support. NY: Hemisphere
Press, 1992
2. Zani B., Palmonari A. Manual de psihologia comunitii, Iai: Ed. Polirom,
2003
3. Rice Hill Virginia Handbook of STRESS, COPING and HEALTH.
Implications for Nursing Research, Theory and Practice, London: Sage
Publications, Inc. , 2000
4. Argyle, Michael, Social Psychology of everyday life. London: Routledge, 1992
5. Bban, Adriana, Stress si personalitate, Cluj-Napoca, Editura Presa
Universitar Clujean, 1998
6. Lupu Iustin i Zanc Ioan, Sociologia medical- Teorii i aplica ii , Ia i, Editura
Polirom ( Colecia BIOS), 1999
7. Sheldon C., Leonard S. (eds.), Social Support and Healt, San Diego, N.Y.
Academic Press, Incorporaded, 1985
8. Cockerham, William C. , Social causes of health and disease, Polity Press,
2007
9. Hobeab, Elena, Factori psihosociali cu rol n evoluia i combaterea
problemelor de sntate mental la deinui, Iunie, 2009, preluat la data de
10.11.2011
10. Eugen, Bican, Suport de curs pentru anul III, Psihosociologia Snt ii i
Sntate Public, Cluj-Napoca, 2009