CAPITOLUL 8 AUDIT 8.1. Norme si principiiin audit Exemplul ilustrativ 167 Care sunt normele de referinta in audit? Raspuns: Normele de referinga in audit sunt normele contabile si normele de audit, Normele contabile, respectiv reglementarile contabile aplicabile entitati auditate, se refera la OMFP nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatille financiare anuale individuale si situatile financiare anuale consolidate; sau la standardele emise de IASB (IFRS, IAS, IFRIC, SIC). Normele de audit propriu-zise reprezinta ansamblul de reguli stabilite de autoritatea profesionala la care se raporteaza auditorul in exercitarea misiunil sale, respectiv standar- dele emise de Consiliul pentru Standarde internationale de Audit si Asigurare (IAASB) din cadrul Federatiel internationale a Contabililor (IFAC), Exemplulilustrativ 168 Prezentati rolul, clasificarea si aria de aplicabilitate a Standardelor Internationale de Audit. Raspuns: Standardele emise de Consilul pentru Standarde internationale de Audit si Asigurare AASB) din cadrul Federatiel Internationale a Contabillor (IFAC) sunt utmatoavele |Standardele internationale de Audit |e aplicd pentru auditulinformatilor (isa) financiareistorice Standardele internationale pentru Se aplicd pentru revizuirea informatilor | financiareistorice sia situatilor | financiare interimare. |— oe — Standardele Internationale pentru. Se aplica misiunilor de certificare ce Misiunile de Asigurare (ISAE) trateaza alte subiecte decat informatiile | financiare istorice. Standardele Internationale pentru: Se aplica misiunilor pe baza de proceduri |Servicile Conexe (15RS) ‘onvenite si misiunilor de compilare Conform ISA 200,Obiective generale ale auditorulul independent si desfasurarea unui audit in conformitate cu Standardele Internationale de Audit’ rolul standardelor in- ternationale de audit este de a contine obiective, cerinte si aplicatii si alte materiale explicative care sunt proiectate pentru a-|sustine pe auditor in obtinerea unei asigurari rezonabile. ISA-urile solicita ca auditorul sa exercite rationamentul profesional si sisi pastreze scepticismul profesional pe parcursul planificari si efectuarii auditulu si, printre altele: = sd identifice si si evalueze riscurile de denaturare semnificativa, datorate fraudei sau erorii, pe baza intelegeril entitatil sia mediului su, inclusiv controlul intern al entitti — 58 obtind suficiente probe de audit adecvate cu privire la faptul daca denaturarile semnificative exist’, prin proiectarea siimplementarea unor rdspunsuri adecvate lariscurile evaluate; ~ sisi formeze o opinie cu privire la situatille financiare bazata pe concluzille trase In baza probelor de audit obtinute, Exemplul ilustrativ 169 Care sunt obiectivele generale ale auditorului intr-o misiune de audit? Raspuns: Conform ISA 200,Obiective generale ale auditorulul independent si desfésurarea unut audit in conformitate cu Standardele Internationale de Audit’ in efectuarea unui audit al ituatillor financiare, obiectivele generale ale auditorului sunt: = s obtina asigurari rezonabile cu privire la masura in care situatille nanciare ca intreg nu contin denaturari semnificative, fie ele ca urmare a fraudei sau erori, per mitandu:i astfe! auditorului si exprime o opinie cu privire la masura in care situa tllle financiare sunt intocmite, din toate punctele de vedere semnificative, in con: formitate cu cadrul general de raportare financiar& aplicabil;s1 sa raporteze cu privre la situatiile financiare si s8 comunice asa cum cer ISA-urile, In conformitate cu concluzille auditoruluiExemplulilustrativ 170 Explicati cerintele etice cu privire la un audit al situatiilor financiare. Raspuns: Cerintele etice cu privire a auditul statutar sunt urmatoarele: scepticismul profesional, rationamentul profesional, probele de audit suficiente si adecvate siriscul de audit. sm | Reprezinta o atitudine care include o gandire rezervata din |partea auditorului, fiind atent la conditii care ar putea indica o | posibila denaturare ca urmare a fraudel sau erori, io evaluare ctitica a probelor de audit. Scop! | profesional Auditorul trebuie s8 planifice ssa efectueze un audit cu | scepticism profesional, recunoscand c& ar putea s8 existe | circumstante care au drept consecinta denaturarea in mod | | semnificatv a situailor nanciare Rationament | Reprezint3 aplicarea pregatiri elevante, acunostinfelor sia [profesional —_experientel in contextul respect de audit, contabiltate si | standarde etice pentru a adopta decizil in cunostinta de cauza privind procedura adecvata in contextulcircumstantelor misiunii de audit Probe de audit | Pentru a obtine o asigurare rezonabil, auditorul trebuie sa _suficiente gi obtina probe de audit suficiente si adecvate pentru a reduce ladecvate riscul de audit la un nivel acceptabil de sc8zut, ceea ce i permite auditorului sé formuleze concluzii rezonabile pe care _|s8 is bazeze opinia. Este riscul ca auditorul s8 exprime o opinie neadecvata de audit _atunci cdnd situatillefinanciare sunt denaturate semnificativ. Riscul de audit este o functie a riscurilor de denaturare semnificativa sia risculul de detectare “Rise de audit, Exemplulilustrativ 171 Prezentati principiile fundamentale ale eticii profesionale,Raspuns: Principille fundamentale pe care auditorul trebuie sa le respecte conform Codului IFAC elaborat de Consiliul pentru Standarde Internationale de Etica pentru Contabili(IESBA) sunt Integritate J Auditorultrebuie safe sincer si onest in toate relate | profesionale side afaceri Obiectivitate | Auditorul trebuie sa fie impartial, s3 nu se afle in conflict de interese sau sub influente nedorite ale altor parti, care sa | prevaleze asupra rationamentului profesional sau de afaceri. Competenta | Auditorul trebuie sisi mentina cunostinfele i aptitudinile profesionala si profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c3 un client atentiacuvenitd sau un angajator primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluti din practica, legislatie si tehnica si sa actioneze in mod responsabil sin conformitate cu standardele | tehnice si profesionale aplicabile. Confidentialitate | Auditorul trebuie s8 respecte confidentialitatea informatillor dobandite ca urmare a relatilor profesionale si de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatiicatre terte parti fard 0 | | autorizare specifica adecvata, cu exceptia cazuluiin care exist’ | | un drept sau o obligatie legalé sau profesionala de a dezvalui | | acesteinformati, si nics foloseasca acesteinformatli pentru avantajul s8u personal sau al altor parti terte, Comportament _Auditorul trebuie sa respecte legile 5ireglementarile si s8 evite profesional orice actiune care discrediteaza profesia. _ Exemplul ilustrativ 172 Prezentati integritatea ca principiu fundamental al eticii profesionale. Raspuns: Principiul integritagil impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de af sinceri sl onesti in toate relatile profesionale si de afaceri. Integritatea implica, de asemenea, tranzactii corecte si juste. Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat, in mod constient, cu rapoarte, decla- rafli, comunicate sau alte informatii atunci cand acesta apreciaza ca informatie: contin o declaratie in mod semnificativfalsa sau care induce in eroare;= contin declarati sau informatilintocmite neglijent; sau — omit sau ascund informatii ce trebuie incluse in cazul in care o astfel de omisiune sau ascundere ar induce in eroare. Atunci cand un profesionist contabil devine constient c& a fost asociat cu astfel de in- formatii, va intreprinde pasii necesari pentru a inceta sa fie asociat cu acele informatil Exemplul ilustrativ 173 Prezentati obiectivitatea ca principiu fundamental al eticil profesionale. Raspuns: Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilar contabill obligatia de a nu isi compromite rationamentul profesional sau de afaceri din cauza subiectivismulul, con: flictelor de interese sau influentei nejustificate a altor persoane, Un profesionist contabil poate fi pus in situatilin care obiectivitatea teste afectata, Este imposibil ca toate aceste situatii sa fie definite si descrise. Un profesionist contabil nu trebuie sa presteze un angajament (un serviciu profesional) daca o circumstanta sau 0 relatie poate genera subiectivism sau poate influenta intr-un mod injust rationamentul sau profesional referitor la acel serviciu Exemplul ilustrativ 174. Prezentati competenta profesionala si atentia cuvenita ca principiu fundamental al eticii profesionale. Raspuns: Principiul competentei profesionale si al atentiei cuvenite impune tuturor profe- sionistilor contabili urmatoarele obligati = sBisimentina cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar care s&itasi gure pe clienti sau angajatori de primirea unor servicil profesionale competente; s = sB actioneze cu constiinciozitate in conformitate cu standardele tehnice si profe sionale aplicabile, atunci cand presteaza servici profesionale. Servicille profesionale competente presupun exercitarea unui rationament solid in aplicarea cunostintelor si aptitudinilor profesionale in furnizarea acestor servicil. Com petenta profesionala poate fiimpartita in doua faze separate:= obtinerea unui nivel de competent profesionala; s = mentinerea unui nivel de competent profesionala. Mentinerea competentel profesionale presupune o permanenta monitorizare si inte legere a evolutillor relevante pe plan profesional, tehnic si din mediul de afaceri. Pre Noile cerinte contabile: inte de reglementare; Cerinte de finantare actuale si prevazute; Utilizarea echipamentelor IT; Efectele implementarii unei strategi Evaluarea gi revizuirea Indicatori prineipali de performanta si performantei entitsti principalele ponderi, tendinte si statistic operationale; Analizele performantelor financiare in fiecare perioada: Bugete, previziuni, analiza variatiei informatii pe segmente si rapoarte pe divizie, departament sau alte niveluri ale performantei; Evaluari ale performantelor angajatilor si poli de compensate prin stimulente; Comparatiiale performantel unei entitati cu cele ale concurentilor Exemplul ilustrativ 191 Cand se realizeaza planificarea auditului si care sunt beneficiile aduse de aceasta?Raspuns: Potrivit ISA 300 .Planificarea unui audit al situatilor financiare’ planificarea nu este 0 faz8 separata a auditului, ci mai degraba un proces continuu si iterativ care incepe deseori la scurt timp dupa (sau in paralel cu) finalizarea auditului anterior si continua pana la finalizarea misiunil curente de audit. Totus, planificarea include considerente privind momentul anumitor activitati | proceduri de audit care trebuie finalizate an- terior efectuarli de proceduri de audit suplimentare, De exemplu, planificarea include necesitatea de a lua in considerare, anterior iden- tifcari si evaluariiriscurilor de denaturare semnificativa, unele aspecte precum: — procedurile analitice care trebuie aplicate drept proceduri de evaluare a riscurilor; — obtinerea unei infelegeri generale a cadruluilegislativ si de reglementare aplicabil entitati sia modulul in care entitatea se conformeazs respectivului cadru; — determinarea pragului de semnificatie = implicarea expertlor: efectuarea altor proceduri de evaluare a riscurilor. Planificarea unui audit implica stabilirea strategiei generale de audit a misiunii si ela borarea unui plan de audit. Planificarea adecvata aduce o serie de beneficii auditului situatillor fnanciare, printre care se numara urmstoarele: & li permite auditorului sé acorde atentia cuvenits domenillor importante ale au- ditului il ajuts pe auditor sa identifice si sé rezolve problemele posibile, la momentul oportun, @_ Contribuie la capacitatea auditorului de a organiza si gestiona corect misiunea de audit pentru ca aceasta sa se desfasoare intr-un mod eficient. @_Furnizeaza asistenta in selectarea membrilor echipei misiunii, care dispun de ni- velurile adecvate de capacitati si competente pentru a raspunde riscurilor anti- Cipate, si in delegarea de sarcini adecvate acestora, © Permite coordonarea si supervizarea membrilor echipei misiunii si revizuirea ac tivitatil acestora @_Ofera asistentd, dupa caz, in indrumarea activitatii desfésurate de auditorii com ponentelor si expert Exemplul ilustrativ 192 Ce este strategia de audit si cand se stabileste de catre auditor?Raspuns: In cadrul etapei de planificare, auditarul trebuie sa stabileasca o strategie generala de audit care defineste domeniul de aplicare, plasarea in timp si directia auditului si care furnizeazs indrumari privind elaborarea pianului de audit In stabilirea strategiei generale de audit, auditorul trebule: = sdiidentifice caracteristicile mislunil care li definesc domeniul de aplicare; ~ _ 8 identifice obiectivele de raportare ale misiunii pentru planificarea plasarii in timp 2 auditului sia naturii comunicarilor prevazute; ~ sian considerare factori care, potrivitrationamentului profesional al auditorului, sunt semnificativi pentru directionarea eforturilor echipel misiunii = sian considerare rezultatele activitatilor preliminare misiunii si, acolo unde este aplicabil, masura in care sunt relevante cunostinfele dobandite in alte misiuni efectuate de partenerul de misiune pentru entitate: si = 88 prevada natura, plasarea in timp si amploarea resurselor necesare desfasurari misiunii Exemplulilustrativ 193 Prezentatistructura planului de audi Raspuns: Planul de audit este mai detaliat decat strategia generala de audit prin faptul ca in- clude natura, plasarea in timp si amploarea procedurilor de audit care urmeaza a fi efectuate de catre membrii echipet misiunil. Planificarea pentru aceste proceduri de audit are loc in timpul desfasuraril auditului, pe masuré ce se dezvolta planul de audit pentru misiune. ‘Schematic, un plan de misiune poate contine urmatoarele informati ati denumirea clientului Prezentarea e! ~ sediu social | capital social si asociati/actionari | inregistrare: scurt istoric | = organizare; | | consideratii privind obiectul de activitate, piata, | concurenta ~ conducere; persoane propus 258Informatii contabile Defnirea misiunii Sisteme si domenii semnificative Orientarea programulul de lueru | Echipa si bugetul Planificarea bugete si conturi previzionale; particulartatile sistemului contabil; natura misiuni: auditareasituatillor fnanciare; alte misiuni conexe din activitatea entitatii principil contabile etc ! auditate; | principalele conditi pentru realizarea lucrarilor de verficare si control etc determinarea pragului de semnificatie: identificarea functilor si domeniilor semnificative; prezentarea zonelor de ric; identificarea punctelor forte ale sistemului sia atitudinil conduceri fata de auditul intern; | controale semnificative pe care se poate sprijini | misiunea de audit etc. aprecierea controlulul intern; lucrari deosebite; confirmari de obtinut (interne si externe); Inventare fizice; asistenta de specialitate necesara: informatica, fiscalitate documente de abtinut etc ‘numarul sinivelul membrilor echipe! utilizarea lucrarilor de control ale auditului intern; determinarea orelor necesare pe feluri de lucrari; calculul costurilor estimate in functie de experienta membrilor echipet; ‘compatarea numarului de ore necesare cu. limitele stabilite de norme profesionale si justificarea diferentelor etc repartizarea luctarilor pe membrii echipei, datele interventillor pe etape: | lista rapoartelor,a scrisorilor de confirmare sialte | documente ce urmeaza a fi emise cu precizarea datelorlimita etc eoExemplul ilustrativ 194 Definiti pragul de semnificatie si explicati modul de determinare a acestuia. Raspuns: Potrivit ISA 320,Pragul de semnificatie in planificarea si desfasurarea unui audit’, pra gul de semnificatie reprezinté nivelul unei sume peste care auditorul considera c3 denaturare poate afecta atit regularitatea si sinceritatea conturilor, cat si fidelitatea situatilor financiare, a pozitie financiare si a performantel financiare a entitatl Determinarea pragulul de semnificatie se fundamenteaza pe aplicarea rationamentu lui profesional si este afectat de perceptia auditorulul cu privire la nevoia de informatil financiare a utlizatorilor situatillor fnanciare, Pragul de semnificatie se determina prin aplicarea unui procent la un reper. Pentru identificarea reperului adecvat trebuie luate in considerare urmatoarele elemente: elementele situatilor financlare, respectiv active, datoril,capitaluri propril,cheltu: leli si venituri ~ elementele care prezinta interes pentru utlizatorii situatillor financiare (de exem plu, in scopul evaluarli performantei financiare, utilizatorii ar putea tinde s& se concentreze pe proft, venituri sau active nete) ~ natura entitatli, sectorul de activitate si mediul economic in care entitatea ope reazé; = _ structura de proprietate a entitatii si modalitatile de finantare (de exemplu, daca CO entitate este finantata in exclusivitate prin indatorare in defavoarea capitalului propriu, utilizatorii ar putea sé puna un accent mai mare pe active si pe drepturi de creanta referitoare la acestea decat pe castigurile entitatil ~ volatilitatea relativa a reperuiui Pentru determinarea acestui prag se pot utiliza mai multe elemente de referinta, Pra guile se stabilesc sub forma procentuala fata de elementele alese, astfel: active totale (inainte de scdderea datorillor) 1-2%;cifra de afaceri 0,5-1%; profit inainte de impo Zitare 5-10%, active nete 2-5% etc De exemplu, profitul inainte de impozitare din activitati continue este folosit adesea pentru entitati orientate catre profit. Atunci cand proftul inainte de impozitare din activitayi continue este volatil alte repere ar putea fi considerate mai adecvate, ca, de exemplu, profitul brut sau total venituriExemplul ilustrativ 195 in ce moment al misiunii de audit se determina pragul de semnificatie? Raspuns: ‘Atunci cand se stabileste strategia generala de audit, auditorul trebuie s8 determine pragul de semnificatie pentru situatile financiare ca intreg, Dacé, in circumstantele specifice entitatil, exista una sau mai multe clase de tranzactii specifice, solduri de conturi sau prezentari pentru care se asteapta sé existe denaturéri avand o valoare mai mics decat pragul de semnificatie stabilit la nivelul situatiilor fi rnanciare, care s8 influenteze decizille economice ale utilizatorilor luate in baza situa- tillor financiare, auditorul trebule s3 determine de asemenea si nivelul (niveturile) pragului de semnificatie care va fi aplicat (vor fi aplicate) pentru respectivele clase de tranzacti, solduri de conturi sau prezentar Planificarea auditului doar pentru a detecta denaturari semnificative individuale trece cu vederea faptul c8 totalitatea denaturdrilor nesemnificative individuale pot cauza denaturarea semnificativa a situatillorfinanciare si nu lass nicio marja pentru posibilete denaturari nedetectate Pragul de semnificatie functional este stabilit pentru a reduce la un nivel adecvat de scazut probabilitatea ca totalitatea denaturarilor necorectate sau nedetectate din situatile financiare sa depaseasca pragul de semnificatie stabilit la nivelul situatilor financiare ca intreg In mod similar, pragul de semnificatie functional legat de nivelul pragului de sem nificatie pentru 0 anumita clasé de tranzactil, sold de cont sau prezentare, este sta bilit pentru a reduce la un nivel adecvat de scdzut probabilitatea ca totalitatea de aturirilor necorectate sau nedetectate din respectiva clasa de tranzactii, sold de cont sau prezentare sa depaseasca pragul de semnificatie pentru acea anumita clasa de tranzactii, sold de cont sau prezentare. In timpul misiunii, auditorul trebuie s8 re- vizuiasca pragul de semnificatie pentru situatile financiare ca intreg (si, daca este azul, nivelul sau nivelurile pragurilor de semnificatie pentru anumite clase de tran- acti, solduri de conturi sau prezentari) in situatia in care pe parcursul auditului des copera informatii care |-ar fi determinat pe acesta ca initial s8 stabileascd 0 valoare diferita (mai multe valori diferite) Nivelul pragului de semnificatie trebuie revizuit constant in cursul activitatii de audit si pot fi necesare schimbari pentru ca = situatille financiare preliminare contin erori si implicit pragul de semnificatie se modifica per ansamblu: ca= _ factoriiexterni produc schimbari in controlul riscurilor externe estimate: = erorile sunt gasite in timpul verificar La sfarsitul misiunii de audit, pragul de semnificatie permite s8 se aprecieze daca ero file trebuie corectate sau trebuie s3 fac obiectul unei mentiuni speciale in raportul de audit, in situatia in care clientul refuzé s8 le corecteze. Exemplullustrativ 196 Ceesteriscul de audit? Raspuns: Riscul de audit este riscul ca auditorul si exprime o opinie de audit necorespunzatoare, atunci cand situatille financiare sunt denaturate semnificativ. Riscul de audit este o functie a riscului de denaturare semnificativa sia riscului de detectare, Exemplal ilustrativ 197 Prezentatiriscl de detectare. Raspuns: Riscul de detectare este acela ca procedurile efectuate de auditor pentrua reduce riscul de audit a un nivel acceptabil de scazut 58 nu fie In masurd sa detecteze 0 denaturare care exista si care ar putea fi semnificativa, fie individual, fie la nivel agregat impreuna cualte denaturar Exemplulilustrativ 198 Prezentatiriscul de denaturare semnificativa. Raspuns: Riscul de denaturare semnificativa este riscul ca situatillefinanciare sé fie denaturate semnificativ inainte de auditare, Componentele riscului de denaturare semnificativa sunt: © Riscul inerent ~ reprezinta susceptibilitatea unel afirmatiicu privire la 0 clasa de tranzactii, un sold al contului sau o prezentare de informatii de a fi denaturatasemnificatiy, individual sau cumulat, inainte de a lua in considerare orice controale legate de acestea _ Riscul legat de control - este riscul ca 0 denaturare care ar putea sa apara la ni- velul unei afirmatiicu privire lao clasa de tranzacti, sold de cont sau prezentare care ar putea fi semnificativa, fie individual, fie in mod agregat impreuna cu alte denaturéri s8 nu fie nici prevenita, nici descoperita si nici corectata prin sistemul contabil si cel de control inter utilizate Exemplulilustrativ 199 Prezentati componentele riscului inerent. Raspuns: Riscul inerent reprezinta susceptibilitatea unel afirmatii cu privire la o clasa de tran zactii,un sold al contului sau o prezentare de informatii de a fi denaturata semnificativ si este impartit in urmatoarele componente: a Rise general Deriva din: Managementul entitatii, espectiv din factori precum: Existente actionarilor in conducerea entitatiiauditate; | Experienta conduceri si cunostintele de conducere; = Lichiditatea clientului ~ Importanta cifrei de afaceri pentru conducere; | — Interesul de a mentine nivelul veniturilor, | ~ Schimbarea frecventa a consultantilor; | = Niveluri adecvate ale remunerarii pentru natura si | performantele activitailr et. Mediul contabil, respectiv din factori precum = Competenta personalului contabil ~ Atitudinea personalului contabil; — Probabilitatea existentei unor informatiifinanciare eronate, inadecvate sau intarziate; | Frecventa tranzactilor dificile pentru audit | | Politic noi sau complexe: } intreruperi sau cader ale sistemului contabil etc= Mediul de afaceri (operational), respectiv din factor) precum: ~ Natura domeniului de activitate; ~ _Actiuni initiate impotriva companiei sau conducerii de catre tert; ~ Modificdr ale profitabilitativ/ichiitati; — Relatia cu banca / finantatorii externi | Ameningari la rentabilitatea activitatilor, Intentia de a efectua achizitii semnificative / investitii externe; = Clienti importanti/renumiti Nivelul de performanta aferent unui sector etc. Aspecte de audit, respectiv din factori precum: — _Inregistrariprivind calificarile sau modificarile anterioare (opinil, rapoarte); ~ _Incertitudini fundamentale, inclusiv aspecte legate de continuitatea activitati Relatia cu conducerea superioar’ = Probabilitatea intampinarii de dificultatiin obtinerea | de probe de audit ~ Tranzactii neobisnuite sau specifice domeniului de activitate; = _Practici dificil de auditat etc Rise specific Deriva din aspectele referitoare la experienta anterioara a auditorului sl intelegerea curenta a fiecarui domeniu de audit, Exemplulilustrativ 200 Definiti probele de audit si prezentati criterile de calitate ale acestora. Raspuns: Probele de audit sunt informatille utilizate de auditor pentru emiterea de concluzii pe ‘are se bazeaza opinia auditorului In cea ce priveste criteiile de calitate, probele de audit trebuie s8 fie suficiente si dec vate.Caracterul suficient al probelor de audit reflect masura cantitafii probelor de audit, Cantitatea probelor de audit necesare este afectata de evaluar stre auditor a riscurilor de denaturare semnificativa si, de asemenea, de calit audit. Totugi, obtinerea de mai multe probe de audit nu poate compensa calitatea slaba a acestora acestor probe de Gradul de adecvare al probelor de audit reflecta masura calitatii acestora relevanta si credibilitatea lor. care influenteaza scopul pr Relevanta probelor de audit abordeaz’ legatur de audit si in functie de caz, afrmatia luatd in considerare. Credibititatea probelor de audit este influentats de sursa s\ natura lor sic stanfele in care sunt abtinute, inclusiv de controalele aferente intocmiri si pastrar ita daca acestea sunt relevante. Desi probele de audit obtinute din surse externe sunt mai credibile, pot exista circumstante care afecteaza credibilitatea lor. Pentru cresterea credibilitati probelor de audit se pot avea in vedere urmatoarele aspecte: © Credibilitatea probelor de audit este mai mare atunci cand acestea sunt obtinute din surse independente externe entit3ti; % Credibilitatea probelor de audit care sunt 9} ‘cand controalele aferente, inclusiv cele cu privire la intacmirea si pastra puse de entitate, sunt eficiente; nerate intern, te mai mare atuncl %_Probele de audit obtinute direct de auditor sunt mai credibile decat cel indirect sau prin deductie ute @_Probele de audit care se bazeazs pe documente in format tiparit, electronic sau pe alt tip de suport sunt mai credibile decat probele obtinute verbal: © Probele de audit furnizate de documentele originale sunt mal credibile decat cele furnizate prin intermediul fotocopillor sau facsimilelor, sau cele filmate, transpuse pe suport digital sau transferate pe alt suport ele depinde de controalele asupra intocmiri si pastrari or. nic, acaror credibilitate poa Exemplul ilustrativ 201 Ce reprezinta afirmatille conduceri si care sunt acestea? Raspuns: Declarand ca situatille financiare sunt in conformitate cu cadrul general de raportare financiard aplicabil, conducerea face afirmatil, implicit sau explicit noasterea, masurarea, descrierea si prezentarea diferitelor elemente din situatile f nanciate si prezentari aferente. asunt declaratii ale conducerii, explicite sau sub alta forma, care suntincluse in situatile nanciare, asa cum sunt utilizate de catre auditor pentru a analiza diferitele tipuri de posibile denaturari ale informatilor care pot aparea, Acestea se incadreaza in urmatoarele trei categorii si pot avea urmatoarele forme: Afirmatii cu Aparitia —tranzactille si evenimentele care au fost privire la clasele integistrate au avut loc si sunt caracteristice entitsti de tranzactii > Exhaustivitatea - toate tranzactile si evenimentele care sievenimente ar fitrebult s8 fie inregistrate au fost inregistrate | pentru perioada my pernate (= Exactitatea - valores alte date cu prvielatranzactile supusd auditulul sievenimentele inregistrate au fost inregistrate corespunzator © Data de inchidere - tranzactille si evenimentele au fost Inregistrate in perioada contabila corecta. © Clasificarea - tranzactile si evenimentele au fost i ate in conturile adecvate. ‘Afirmatiidespre | Existenta— exist active, datori si participatil la capitalul soldurileconturilor| _propriu ta sfrsitul > Drepturile si obligatiile - entitatea detine sau controleazs Perioadel drepturile la active, iar datorillereprezinta obligatille entitati Exhaustivitatea - toate actvele, datorile $i participatile la capital propriu care ar ftrebut 58 fie incegistrate au fst inregistrate Evaluarea si alocarea ~ activele, datoriile si participatiile lacapitalul propriu suntincluse in situate fnanciare | Ia valor corespunzstoares orice ajustr de evaluare sau alocare care rezita din acestea sunt inregistrate corespunzato. [frat privind |= Aparita si drepturi si obligagii-evenimentele, |descrietea si tranzactle i alte aspecte prezentate au avut loc s sunt prezentarea caracteristice entitsi |= exhaustivitatea - toate prezentaie care arf trebuit fe incluse n situate fnanciare au fost incluse 2 Clasificarea si gradul de intelegere —informatile financiare sunt descrse si prezentate corespunzator, far | prezentaile sunt exprimate car Exactitatea si evaluarea- informatie inanciare 9 alte informati sunt prezentate corespunzstor sia valorle adecvate.Exemplul ilustrativ 202 Ce sunt procedurile pentru obtinerea probelor de audit? Raspuns: Conform ISA 500 ,Probe de audit’, probele de audit in vederea formularii de concluzii rezonabile pe care sa se bazeze opinia auditorului sunt obfinute prin desfasurarea de: @_Proceduri de evaluare a riscului: i © _Proceduri de audit ulterioare, care cuprind: teste ale controalelor, atunci cand acestea sunt prevazute de ISA-uri sau cand auditorul a ales sa le efectueze: $i proceduri de fond, inclusiv teste de detaliu s1 proceduri de fond analitice. Procedurile de audit sunt: — inspectia; observarea: ~ confirmarea externa (directa); interogarea: recalcularea; reefectuarea: proceduti analitice, Aceste proceduri pot fi utilizate drept proceduri de evaluare a riscului, teste ale con- troalelor sau proceduri de fond, in functie de contextul in care acestea sunt aplicate de auditor. Exemplulilustrativ 203 Defi procedurile analitice. Raspuns: Procedurile analitice sunt evaluari ale informatillor financiare prin analizarea relatilor plauzibile dintre datele financiare si cele nefinanciare. Procedurile analitice includ si acele investigatli considerate necesare cu privire la fluc twatiile sau relatile care nu sunt consecvente cualte informatiirelevante sau care difera Uo suma semnificativa fata de valorile preconizate (lichiditatea, capacitatea de a face a{até datorillor pe termen lung si dividendelor preferentiale, indicatori ai exploatarii 51 performante utilizarea unor rate specifice analizei economico-financiare; = comparatii cu date din exerciflle anterioare si cu cele previzionate; = comparatiiintre rulajele si soldurile diferitelor conturi din contabilitatea curenta (balanta de verificare); ~ analiza fluctuatillor si tendintelor (rulaje si solduri exagerate) Exemplulilustrativ 204 Prezentatiinspectia ca procedura de audit Raspuns: Inspectia consta in examinarea inregistrarilor contabile sau a documentelor interne sau externe, in forma tiparita, electronic sau in alta forma, sau in examinarea fizica a unul activ. Prin aceasta procedura se pot identifica probe de audit cu caracter documentar, ob- tinute exclusiv in baza documentelor in forma scrisa sau in format electronic, ce pot fi incadrate in trei categorit: probe de audit cu caracter documentar elaborate si pastrate de terte parti: = probe de audit cu caracter documentar elaborate de terti si pastrate de entitate; — probe de audit cu caracter documentar elaborate si pastrate de entitate, Inspectia imobilizarilor corporale furnizeaza probe de audit relevante in ceea ce pri- veste existenta lor, dar nu neaparat cu privire la drepturile si obligatile entitati sau la evaluarea activelor. Inspectia elementelor individuale ale stocurilor poate insoti observarea inventarierii stocurilor Inspectia presupune participarea auditorului la inventariere in trei momente diferite: — inaintea inventarieri(studiul procedurilon); in timpul inventarierii(asista la modul de efectuare a inventarieri si poate solicita reinventarierea) — dupa inventariere, cand auditorul verificd modul de determinare a stocurilor, de evaluate a stocurilor, de stabilire a diferentelor, de regularizare in contabilitate a rezultatelor inventarieri Exemplul ilustrativ 205, Prezentati observarea ca procedura de audit.Raspuns: Observarea consta in urmarirea unui proces sau a unei proceduri care este efectuat(a) de alte parti. Desi ofera probe privind efectuarea unui proces sau a unei proceduri, observarea este limitata la momentul in care aceasta are loc si de faptul ca actul de a fi observat poate afecta modul in care se desfasoara procesul respectiv sau procedura respectiva De exemplu, este cazul observarii de catre auditor a inventarieriistocurilor efectuate de personalul entitatii sau a efectuarli unor proceduri de control care nu genereaza probe de audit. Observarea presupune participarea auditorului la inventarierein rei momente diferite: ~ _inaintea inventarieri (studiul procedurilor: — _ intimpul inventarieriiasista la modul de efectuare a inventarieri si poate solicita reinventarierea) — dupa inventariere, cand auditorul verifica modul de determinare a stocurilor, de evaluare a stocurilor, de stabilire a diferentelor, de regularizare in contabilitate a rezultatelor inventarieri Exemplul ilustrativ 206 Prezentati recalcularea ca procedura de audit. Raspuns: Recalcularea consta in verificarea corectitudinii matematice a informatillor din docu mente sau din inregistrarile contabile ori in efectuarea de calcule independente. Re- calcularea poate fi efectuata manual sau electronic. Exemplulilustrativ 207 Prezentat reefectuarea ca procedurd de audit Raspuns: feefectuarea implica executares de ctre auditor in mod independent, procedurtor sau.acontroaelor care a fost efectuae inal ca parte a contoluul inten al entail Exemplul ilustrativ 208 Prezentatl interogarea ca procedura de audit.Raspuns: Interogarea consta in obtinerea de informati, atat financiare, cat si nefinanciare, de la persoanele care le poseds fie din interiorul, fie din afara entitt: cereri de informatil oficial in scris adresate unor terte parti — _ intrebari verbale adresate persoanelor din interiorul entitati Evaluarea raspunsurilor la interogari reprezinta o parte integranta a procesului de Interogare, Raspunsurile la interogari ii pot oferi auditorului informatii pe care nu le detinea anterior sau care se coroboreaza cu probele de audit. In mod alternatiy, 13s punsurile pot furniza informatii care difera in mod semnificativ de alte informatii pe care le-a obtinut auditorul, de exemplu, informatii cu privire la posibilitatea de elu dare a controalelor de catre conducere. In unele cazuri, spunsurile a interogari ti furnizeaza auditorului o baza pentru modificarea sau efectuarea de proceduri de audit suplimentare, In ceea ce priveste unele aspecte, auditorul poate considera necesar s8 obtina de Claratii scrise din partea conducerii si, dupa caz, din partea persoanelor insacinate cu guvernanta care s& confirme rSspunsurile a interogarile verbale. Exemplul ilustrativ 209 Prezentati confirmarea externa ca procedura de audit. Raspuns: Confirmarea consta in réspunsul lao investigatie pentru a corabora informatille conti nute in inregistrarile contabile De exemplu, pentru conturile de terti se foloseste tehnica circularizarii sau confirmarea directa, Oconfirmare externa reprezinta proba de audit obtinuta de auditor drept raspuns scris primit direct de la o terta parte (partea care efectueaza confirmarea), in format hartie, electronic sau prin alt mijloc Procedurile frecvente de confirmare externa sunt relevante atunci cand sunt abordate afirmatile asociate cu anumite solduri ale conturilor si cu elementele acestora. Cu toate acestea, confirmarile externe nu trebuie sa fie restrictionate doar la soldurile conturilor. De exemplu, auditorul poate solicita confirmarea termenilor acordurilor sau tranzactilor pe care o entitate le-a incheiat cu terfe parti. Confirmarea solicitata poate avea scopul de a intreba dacé a fost adusd vreo modificare contractului si, daca da, care sunt detalile relevante, Procedurile de confirmari externe sunt utilizate, de asemenea, pentru a obtine probe de audit cu privire la absenta anumitor conditli, de exemplu, absenta unui contract secundar” care poate influenta recunoasterea veniturilor.Exemplul ilustrativ 210 Prezentati mijloacele disponibile auditorului pentru selectarea elementelor de testat. Raspuns Mijjoacele disponibile auditorulul pentru selectarea elementelor de testat sunt: > Selectarea tuturor elementelor (examinare 100%) Examinarea 100% poate fl adecvata atunc cand, de exemplu populatia este constituita dintr-un numar mic de elemente cu valoare mare; ~ exist un risc semnificaiv si alte mijloace nu furnizeaz’ suficiente probe adecvate de audit; sau natura repetitiva a calculului sau a altu proces efectuat automat de un sister in- formational face ca o examinare 100% safe ficienta in ceea ce priveste cost > Selectarea elementelor specifice Selectarea conform rationamentului profesional a elementelor specifice este supusa risculi de neesantionare. lementele specificeselectate pot include: ~ _elemente cu valoare mare sau elemente-chele ~ Auditorul poate decide si selecte ze elemente specifice din cedrul unei populatii deoarece valoarea acestora este ridicata sau pentru c3 prezinta alte caracteristci specifice, de exemplu, elemente care creeaza suspiciune, neobisnuit,inclinate in mod specific cate rise sau care au fost in tecut supuse erori — toate elementele care depasesc 0 anumita valoare - Auditorul poate decide s8 exa mineze elementele ale ciror valor inreaistrate depagesc 0 anumita suma astfel int verfice un procent mare din suma total aclaselor de tranzacti sau solduri ale contutiior: ~ _elemente in vederea obtineri de informatii ~ Auditorul poate examina elemente pentru a obtine informati despre aspecte precurn natura entitai sau natura tran zactllr > Esantionarea in audit Esantionarea in audit are scopul de a permite formularea de concluaii cu privre la 0 intreaga populate pe baza testi unui esantion selectat din cadrul acesteia Aplicarea oricaruia dintre aceste mijloace sau a unei combinatilintre ele poate fiadec: vatd in functle de circumstantele specifice, de exemplu,rscurile de denaturare sem- nificativa aferente afirmatieisupuse testulu, si caracterul practic si eficientadiferitelor mijloaceExemplul ilustrativ 211 Prezentati obiectivele auditorului cu privire la soldurile initiale n desfasurarea unel misiuni de audi itiale, Raspuns Misiunea de audit initialé este cea in care fi: situatile financiare ale perioadel anterioare nu au fost auditate; fie financiare ale perioadei anterioare au fost auditate de un auditor pre- Conform ISA 510. Misiunt initiale ~ Solduriinitiale’ in desfagurarea unei misiuni de au- dit initiate, obiectivul auditorului cu privire la soldurile initiale este de a obtine suf lente probe de audit adecvate despre masura in care soldurile initiate conjin denaturéri care afecteaza in mod semnificativ situatile fi nanciare ale perioadel curente: si politicile contabile reflectate in soldurile initiale au fost aplicate consecvent in situatile financiare ale joadel curente sau modificarile acestora sunt conta: pilizate adecvat si sunt de: rise sau prezentate corect, in conformitate cu cadrul general de raportare financiara aplicabil Soldurile initiale sunt soldurile care exista la Inceputul perioadei. Acestea se bazea 28 pe soldurile de inchidere ale perioadei precedente si reflecta efectele tranzactilor evenimentelor perioadei precedente si ale politicilor contabile aplicate in perioada precedenta. Soldurile initiale includ, de asemenea, aspecte ce necesita a fi prezentate uum contingentele si angajamentele. Exemplul ilustrativ 212 Prezentati pe scurt responsabilitatile auditorului cu privire la evenimentele ulterioare dintr-un audit al situatillor financiare. Raspuns: Evenimentele ulterioare Inchiderii exercitiului sunt elementele care au loc intre data situatilor financiare si data raportului auditorului si faptele de care auditorul ia cu- nostinta dupa data raportului audi w> Evenimente care au loc intre data situat ditorului lor financiare si data raportului au- Auditorul trebuie sa efectueze proceduri de audit concepute pentrua obtine suficiente probe adecvate de audit, potrivit crora evenimentele care au loc intre data situatilor financiare si data raportului auditorului care implica ajustarea situatillor financiare sau ‘0 prezentare in acestea au fost identificate. Daca, drept rezultat al procedurilor efectuate, auditorul identifica evenimente care im plied ajustarea situatillor financiare sau 0 prezentare in acestea, auditorul trebuie sa determine masura in care un astfol de eveniment este reflectat, in mod corespunzator, in acele situati financiare, in conformitate cu cadrul general de raportare financiara aplicabil » Evenimente de care auditorul ia cunostinté dupa data raportului auditorului, dar inainte de data la care sunt publicate situatiile financiare > Evenimente de care auditorul ia cunostinta dupa ce situatiile financiare au fost publicate in cazul acestor dous tipuri de evenimente ulterioare, auditorul nu are nicio obliga~ tie de a efectua proceduri de audit cu privire la aceste situati financiare. Totusi, daca dupa ce situatille financiare au fost publicate este adus la cunostinta auditorului un fapt care, daca i-arfi fost cunoscut acestuia la data raportului auditorului, ar f putut face s8 modifice raportul auditorulul, auditorul trebuie: ~ sa discute aspectul cu conducerea si, dupa caz, cu persoanele Insarcinate cu gu vernanta, 8 determine masura in care situatiile financiare necesita modificari si, in caz afi matiy, s8 afle in ce mod intentioneaza conducerea $8 abordeze aspectul in si: tuatile financiare, Este necesar a se defini si urmatoarele notiun + Data situatiilor financiare ~ este data inchelerii celei mai recente perioade aco: perite de situatile financiare + Data aprobarii situatiilor financiare - este data la care toate situatille care con- tin situatiifinanciare, inclusiv notele aferente, au fost intocmite gi cei care au auto- ritatea necesara au declarat cé si asuma responsabilitatea pentru acele situati fi- + Data raportului au privire la situatille financiare in conformitate cu ISA 700. + Data lacare sunt publicate situatiile financiare — este data la care raportul audi ‘orului si situatille Financiare auditate sunt puse la dispozitia unor terte parti ~ este data la care auditorul dateaza raportul cuExemplulilustrativ 213 Definiti documentatia de audit si prezentati rolurile acesteia. Raspuns: Documentatia de audit reprezinta inregistrarea procedurilor de audit efectuate, a pro belor de audit relevante, precum sia concluzillor auditorului (se utilizeaza uneori $i termenii ,documente de lucru’ sau,,fol de lucru’) Rolurile documentatiel de audit sunt urmatoarele: este dovada modului in care s-a fundamentat concluzia auditorulul cu privire la atingerea obiectivelor generale ale acestuia, dar sia faptului ca auditul a fost pla nificat si efectuat in conformitate cu ISA sicu reglementarile legale aplicabile = sprijina echipa de audit in planificarea si efectuarea auditului sprijina membrii echipei de audit responsabili cu supervizarea, in indrumarea si supervizarea activitsti de audit siin inceplinirea responsabilitatilor de revizuire; ~ _responsabilizeaza echipa mislunii de audit pentru activitatea sa: = mentine 0 evidenta a problemelor cu semnificatie continua pentru misiunile vii toare de audit ~ permite efectuarea inspectillor si revizuirilor controlului calitati, in conformitate cu standardele privind controlul calitatii sau cu cerinfele nationale cu prevederi similar; = _ permite efectuarea inspectillor externe in conformitate cu cerinfele legale sau de alta natura aplicabile. Exemplulilustrativ 214 Prezentaticontinutul documentajiel de audit. Raspuns: Auditorul trebuie s8 intocmeasca o documentatie de audit suficienta pentru ca un au- ditor cu experient3, fard nicio leqatura anterioara cu auditul, sa inteleaga: = natura, plasarea in timp si amploarea procedurilor de audit efectuate in vederea conformitatii cu ISA-urile si cu dispozitile legale si de reglementare aplicabile rezultatele procedurilor de audit efectuate si probele de audit obtinute: si agaspectele semnificative ce au aparut in timpul auditului, concluzille la care sa ajuns pe marginea acestora si rationamentele profesionale semnificative, In documentarea naturi, a plasariiin timp sia amplori procedurilor de audit efectuate, auditorul trebuie s8 Inregistreze: caracteristicile de identificare a elementelor sau a problemelor specifice testate; = persoana care a efectuat activitatea de audit si data la care acea activitate a fost finalizata; si persoana care a revizuit activitatea de audit efectuata, precum si data si amploarea Documentatia de audit poate fi inregistrata pe hartie sau pe suport electronic sau de alta natura. Astfel de exemple de documentatie de audit includ! — programe de audit; ~ analize; ~ descrierea problematic rezumate ale aspectelor semnificative: sctisori de confirmare si reprezentare; liste erificare; corespondenta (inclusiv corespondenta electronica) privind aspectele semnif cative. Auditorul poate include rezumate sau copil ale inregistrarilor entitatii (de exempl contracte si acorduri semnificative si specifice) ca parte a documentatiei de audit. Auditorul trebuie si documenteze discutiile asupra aspectelor semnificative purtate ‘cu conducerea, cu persoanele insarcinate cu guvernanta si cu alti, incluzand natura aspectelor semnificative discutate, precum si momentul si persoana cu care au fost purtate discutile. Indiferent de forma documentelor de audit, acestea trebuie s3 cuprinda, pe langa in formatille propriv-zise, si — _antetul (capul de tabel) cu numele clientului, denumirea documentului, data de referinga a exercifiului auditat; — indexarea sireferentierea — prin care se realizeazé legatura cu sectiunea de audit sau cu posturile din situatile inanciare auditate, respectiv intre datele si infor atiile din documentatia de audit — adnotarile - insemnarile membrilor echipel langa o informatie, un articol sau 0 suma din documente, ce sunt explicate in general la sfarsitul documentatiei de audit Auditorul trebuie sa adune documentatia de audit int-un dosar de audit sis fnalizeze procesul administrativ de alcatuire a dosarului final de audit la timp, ulterior datei raportului auditorului pam8.4. Audit intern Exemplul ilustrativ 215 Definiti auditul intern, Raspuns: In viziunea Standardelor de Audit Intern, auditul intern este o actvitate independenta si obiectiva care ii da unei entitatio asiqurare in ceea ce priveste gradul de contro asupra operatiunilor, o indruma pentru a imbunatati operatiunile si contribu la adéugarea unui plus de valoare. Roll ce revine auditulu intern este si ajute entitatea 58 si atinga obiectvele,evalusind print-o abor sale de management al rscurlor, de control si de guver propuneri pentru a le consolida efcacitatea matica si metodica procesele organizatiei si facand In viziunea Standardelor Internationale de Audit, auditul intern este o activitate de evaluare instituita de entitate / furnizata acesteia sub forma unui serviciu i include examinarea, evaluarea si monitorizarea adecvari si eficacitati controlului intern Exemplul ilustrativ 216 Definitifunctia de audit intern si prezentati obiectivele auditorului extern in cazul in care entitatea are o functie de audit intern, Raspuns: Functia de audit intern este 0 forma unui serviciu. Printre functiile auditului intern se include examinarea, evaluarea si monitorizarea adecvarii si eficacitatii controlului intern, ivitate instituita de entitate sau furnizata acesteia sub In cazul in care entitatea are o funcfie de audit intern, obiectiv sunt urmatoarele: le auditorului extern ~ _ s& stabileasca dacé va utiliza si in ce masurd va utiliza activitatea specificé a audi: torilor intern; s ~ in cazul in care va utiliza activitatea auditorilor intern, sa stabileascé daca activi- tatea este adecvata pentru scopurile audituluiExemplulilustrativ 217 Prezentat obiectvele functiel de aut intern Raspuns Obiectivele functiei de audit intern sunt diferite in functie de mai multi factorl, cum sunt: marimea si structura entitat, cerintele conducerii, cerintele persoanelor ins&r- inate cu guvernanta, Din aceasta perspectiva, functiei de audit intern ise circumscriu urmatoarele activitat: %_ Monitorizarea controlului intern ~ Functia de audit intern revizuieste controalele, monitorizeaza operatiunile si recomanda imbunatatir HZ Examinarea i 1 financiare si operationale ~ Functia de audit intern revi 2uieste modalitaile utilizate pentru identificarea, evaluarea, clasificarea si rapor tarea informatilor fnanciare si operationale si efectueaza investigatii specifice asupra elementelor individuale, incluzand teste de detaliu ale tranzactilor, soldu: rilor si procedurilor; formar % Reviauitea activitarilor operationale ~ Functia de audit intern examineazé econo: mia, eficienta si eficacitatea activitatilor operationale, inclusiv a activitatilor non financiare ale entitail 1 Revizuirea conformitatil cu legile si reglement rneaz’ conformitatea cu legile, regiementarile si al conduceri, cu directivele si alte cerinte interne; Functia de audit intern exa cerinte externe sicu politicile @_Managementul riscului ~ Functia de audit intern asista organizatia prin identifi carea si evaluarea expunerilor semnificative la rise si prin imbunatstirea manage. ‘mentuluiriscului sia sistemelor de control © Guvernanya - Functia de audit intern evalueaza procesul de guvernanté in ceea ce priveste indeplinirea abiectivelor sale cu priv la etica si valori, performant si raspundere, prin comunicarea riscului si a informatillor de control catre ariile corespunzatoare organizatiel, precum si a eficientei comunicarii intre persoanele Insarcinate cu guvernanta, auditor intern si extern. Exemplulilustrativ 218 Prezentati relatia dintre auditul intern si auditul extern. Raspuns: In general, obiectivele functiei de audit intern difera de cele ale auditului extern. In acest sens se au in vedere urmatoarele aspecte:obiectivele functiei de audit intern sunt stabilite de conducere, respectiv de per soanele insarcinate cu guvernanta; auditul intern este 0 functie a entitati si, indiferent de gradul de obiectivitate si de autonomie, nu poate avea acelasi grad de independents ca cel care Ise solicita auditorului exter atunci cand isi exprima o opinie cu privire la situatile financiae; raspunderea auditorului extern este limitata la opinia de audit exprimata, iar aceasta responsabilitate nu se reduce prin utilizarea activitatii auditorilor interni de catre acesta, Cu toate acestea, este posibil sa existe elemente similare cu privire la modul in care auditul inter si cel extern isi ating obiectivele, Astfel, anumite aspecte ale auditului intern pot fi utile la stabilirea procedurilor de audit extern, Exemplulilustrativ 219 Prezentati factorii care afecteaza procesul de stabilire de catre auditorul extern daca activitatea auditorilor interni poate fi adecvata pentru scopurile auditului Raspun: Factorii care afecteaza procesul de stabilire de catre auditorul extern daca activitatea auditorilor interni poate fi adecvata pentru scopurile auditului sunt: obiectivitatea competenta tehnica, atentia cuvenita si comunicarea. _Factori Descriere Obiectivitatea Statutul functiei de audit intern in cadrul entitati si efectul | pecare acest statut il are asupra obiectivitatii auditorilor | interni. + Daca functia de audit intern raporteazs catre persoanele insarcinate cu guvernanta sau catre o persoana cu autoritate similara si daca auditorilinterni au acces la persoanele insarcinate cu guvernanta, + Daca auditor interni nu au responsabilitati conflictuale, Dacé persoanele insarcinate cu guvernanta supravegheaza decizille de angajare cu privire lafunctia de audit intern, + Daca sin ce masurd conducerea actioneaza in uma recomandarilor functiei de audit intern si modul de evidentiere a acestul aspect. eve