Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din

Romania

Aplicatii

Stagiu anul I Semestrul I

Stagiar:
GHEONEA FLORINA

1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale

Societatea ABC S.R.L. ofera cadou celor 5 angajati ai sai suma de 200 lei, cu ocazia Pastelui.
Precizati care sunt inregistrarile contabile din punctul de vedere al angajatorului si care este valoarea
aferenta deductibila pentru calcului impozituui pe venit al societatii ABC S.R.L.
Rezolvare
6458
=
423
1000
"Alte cheltuieli privind
"Personal - ajutoare materiale datorate"
Cota pentru suma deductibila in calcularea impozitului pe profit a crescut la 5% incepand cu 1 ianuarie
2016, astfel sociatatea ABC isi poate deduce 5% * 1000= 50 lei
2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuelilor de cercetare
Societatea ABC S.R.L. intocmeste cu propriile puteri un proiect de inginerie tehnologica, incluzand in
prima luna cheltuielile cu materialele consumabile in valoare de 1500 lei.
In a doua luna, cand se finalizeaza lucrarile, se mai inregistreaza consumul de materiale in valoare de
500 lei. Amortizarea proiectului se face in 2 ani.
Sa se inregistreze in contabilitate aceste operatiuni, inclusiv amortizarea lunara a cheltuielilor de
cercetare, scoaterea acestora din evidenta si care este suma ce poate fi dedusa pentru calculul
imozitului pe profit.
Rezolvare
- Consumul de materiale consumabile in prima luna:
602 Cheltuieli cu materialele consumabil = 302 Materiale consumabile 1500 lei
- Inregistrarea productiei in curs in prima luna:
233 Imobilizari necorporale in curs de executie = 721 Imobilizari necorporale in curs de executie
1500 lei
- Consumul de materiale in luna a doua:
602 Cheltuieli cu materialele consumabil = 302 Materiale consumabile 500 lei
- Finalizarea lucrarilor de dezvoltare:
203 Cheltuieli de dezvoltare =
%
2000 lei
721 Imobilizari necorporale in curs de executie
500 lei
233 Imobilizari necorporale in curs de executie
1500 lei
- Amortizarea lunara a cheltuielilor de dezvoltare:
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2803 Amortizarea cheltuielilor
de dezvoltare 83 lei
- Scoaterea din evidenta a cheltuielilor amortizate:
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare = 203 Cheltuieli de dezvoltare 2000 lei
Suma deductibila pentru calculul impozitului pe profit:
50% * 2000 lei = 1000 lei
3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatiei de delasare-detasare
Societatea ABC S.R.L isi trimite unul dintre salariati in delegatie in tara si ii ofera urmatoarele sume
de bani pentru:
cheltuieli cu transportul: 250 lei
cheltuieli cu cazarea la hotel: 200 lei
cheltuieli cu indemnizatia de deplasare pentru doua zile: 75 lei

Rezolvare
Cheltuielile de transport in suma de 250 lei si de cazare in suma de 200 lei sunt deductibile la calculul
profitului impozabil. Cheltuiala cu indemnizatia de deplasare este deductibila la calculul profitului
impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice (2 zile x 13 lei x 2,5 = 65
lei). Ca urmare, din cuantumul sumei de 75 lei, va fi deductibila doar 65 lei iar 10 lei va fi considerata
cheltuiala nedeductibila.
4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor
Societatea ABC S.R.L. se aprovizioneaza cu 100 de kg de portocale la un cost de 2 lei/kilogram. Pe
baza facturii se receptioneaza marfa :
%

= 401

248 lei
100 kg x 2 lei/kg = 200 lei
200 lei x 24% = 48 lei

371
4426

La urmatoarea inventariere a marfii se constata o pierdere de 20 kg de portocale.

Societatea intocmeste un Proces verbal de constatare a acestui fapt in care sei explica faptul ca
degradarea fructelor este urmarea unui proces firesc si nu este imputabila nimanui. Pe baza acestui
proces verbal, se va emite o Decizie a administratorului de scoatere a marfurilor din gestiune a celor
20 de kilograme.
Rezolvare
Conform Anexei 1 din H831/2004 limita maxima de perisabilitate pentru desfacerea cu amanuntul a
fructelor proaspete (pozitia 30 din tabel) este de 1,3%.
Astfel limita maxima deperasabilitate = 100 * 1.3% = 13kg
Entitatea a scos din gestiune 20 kg x 2 lei/kg = 40 lei, din care 13 kg*2 = 26 lei sunt deductibili si 13
lei nedeductibili
%
607.perisabilitati deductibile
607.perisabilitati nedeductibile

= 371

40 lei
26 lei
14 lei

5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa

Societatea ABC S.R.L acorda 20 de bonuri fiscale celor 10 angajati ai sai pentru luna aprilie. Precizati
care este suma ce poate fi dedusa pentru calcularea impozitului pe profit.
Rezolvare
Cheltuielile cu bonurile de masa ale societatii sunt in valoare de:
20*10*9.41 = 1882 lei
642 Cheltuieli cu tichetele de masa = 5328 Alte valori
1882 lei
Din acestia 5%*1882=94.1 lei reprezinta suma deductibila pentru calculul impozitului pe profit
6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor deductibile fiscal
Societate ABC S.R.L. isi evalueaza creantele la 1.000.000 lei astfel:
600.000 lei - creante aflate in termenul normal de incasare;

200.000 lei - creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 90 de zile si pentru care se admite ca
exista un risc de nerecuperare de 20%, rezultand un provizion de 40.000 lei ;
150.000 lei - creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 180 de zile si pentru care se
apreciaza existenta unui risc de neincasare de 60%, rezultand un provizion in suma de 90.000 lei;
50.000 lei - creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 270 de zile si pentru care se apreciaza
existenta unui risc de neincasare de 90%, rezultand un provizion in suma de 45.000 lei.
Rezolvare
Din punct de vedere fiscal, creantele asupra clientilor pentru care se poate constitui provizion
reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale,
marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, si neincasate intr-o
perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei; suma nu este garantata de o alta persoana si nici
de una afiliata contribuabilului.
Ca urmare, rezulta un provizion pentru deprecierea creantelor in suma de 175.000 lei, din care numai
45.000 lei intra in calcul pentru stabilirea sumei deductibile a provizionului la calculul profitului
impozabil, in conformitate cu prevederile Codului fiscal.
Inregistrarea contabila a provizionului pentru deprecierea creantelor-clienti este urmatoarea:
6814 = 491 175.000 lei
Din cei 45.000 lei, suma deductibila din aceasta este de 30%*45.000=13.500 lei.
7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor nedeductibile fiscal
Pentru exmeplul de mai sus, presupunem ca intreaga suma de 50.000 nu a putut fi recuperata, cu toate
ca provizionul a fost constituit doar pentru 90% din creanta. Mai mult decat atat, societatea nu a intrat
intr-un plan de reorganizare, dizolvare sau faliment, nu are dificultati financiare, nu s-au incheiat
contracte de asigurari si debitorul nu a decedat.
Rezolvare
Conform Noului Cod Fiscal, diferenta de 5.000 lei indeplineste toate conditiile pentru a fi o cheltuiala
100% nedeductibila.
8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor
Societatea ABC S.R.L. prezinta urmtoarele date:
capital social = 2.000 lei
rezerva legala constituita = 150 lei
venituri = 100.000 lei
cheltuieli = 80.000 lei
cheltuieli nedeductibile = 5.000 lei
Rezolvare
20% * 2.000 lei = 400 lei
5% * (Venituri Cheltuieli + Cheltuieli nedeductibile) = 5% (100.000 - 80.000 + 5.000) = 1.250 lei
Din cele doua conditii => minim 400 lei 150 lei (rezerva creata anterior) = 250 lei Rezerva care se
poate crea anul acesta.
31.12.N
129=1061 250 lei
Impozit pe profit = (100.000 80.000 + 5.000 250) * 16% = 3960 lei
691=4411 3960 lei
Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:

121=

%
83.960
6XXX
80.000
691
3.960
=> Rezultat cont creditor 121 = 16.040 lei
01.01. N+1
121 =
%
129
1171

16.040
250
15.790

9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiilor facultative

Angajatul X este angajat al societatii ABC S.R.L. si incepand cu anul 2016 adera la un fond de pensii
facultative. Conform protocolului incheiat intre angajator si reprezentantii salariatilor, contributiile la
schemele facultative de pensii se suporta in mod egal de catre angajat si angajator. La data de
01.01.2016, angajatul are un venit salarial brut lunar de 3.000 lei. Conform actului de aderare incheiat,
contributia totala va fi de 120 lei, din care 60 lei se va suporta de catre participant, iar 60 lei se va
suporta de catre angajator.
Prezentam urmatorul mod de calcul al contributiei deductibile la calculul impozitului pe profit, in
cazul angajatorului, si la calculul impozitului pe venit, in cazul salariatului, la nivelul anului fiscal
2016.
Rezolvare
Sal.
CAS
CAS Fond
Realizat (2)=10,5% (3)= somaj
(1)
x (1)
5,5% (4)=0,5%
x (1) x (1)

Venit net Contrib. Ded.

(5)=(1)- la fond pers.
(2)-(3)- facult. de baza
(4)
pensii (6) (7)

3.000

2.505

315

165

15

60

Venit
Impozit Retineri Sal. net
baza
(9)=16% (10)
(11)=(5)calcul
x (8)
(9)-(10)
(8)=(5)(6)-(7)

170 2.275

364

60

2.081

Plafonul maxim pentru deductibilitatea cheltuielii cu contributia la fondul facultativ de pensii: 400
euro x 4,4 = 1.760 lei/an. Ceea ce depasteste aceasta suma este impozitat angajatului.
Plafonul atins de societate = 60 x 12 luni = 720 lei, suma care este integral deductibila, intrucat aceasta
nu depaseste valoarea 1.760 lei.
Cheltuieli cu salariile:
641
=
421
3.000
Cheltuielile cu salariile personalului
Personal salarii datorate
Retineri salariat:
421
=
%
859
Personal salarii datorate
444
364
Impozit pe venituri de natura salariilor
4372
15
Contributia personalului la fondul de somaj
4312
315
Contributia personalului la asigurarile sociale
4314
165
Contributia personalului pentru asigurarile sociale de sanatate
Contributii societate
Contributia pentru asigurare accidente munca:
6451
=
4311.2
3.000 x procent (in functie de codul
CAEN)

Contributia unitatii la
Contributia unitatii la
asigurarile sociale
asigurarile sociale
Contributia sociala la fondul de somaj:
6452
=
4371
3.000 x 0,5%
Contributia unitatii
Contributia unitatii la fondul de somaj
la asigurarile de somaj
Fond garantare creante salariale:
6452
=
447.1
3.000 x 0,25%
Contributia unitatii
Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate
la asigurarile de somaj
Fond sanatate datorat de societate:
6453
=
4313
3.000 x 5,2%
Contributia unitatii la asigurarile Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate
sociale de sanatate
CAS calculat societate:
6451
=
4311.1
3.000 x 20,8% + 60
Contributia unitatii la
Contributia unitatii la asigurarile sociale
asigurarile sociale
Pe declaratia catre bugetul asigurarilor sociale de stat se va declara si se va plati doar suma de 3.000x
20,8%, iar diferenta de 60 se va vira catre fondul de pensii facultativ.
Contributia pentru concedii si indemnizatii:
6451
=
4311.2
3.000 x 0,85%
Contributia unitatii la
Contributia unitatii la CCI
asigurarile sociale
Comision Inspectoratul Teritorial de Munca:
635
=
447.2
3.000 x 0,75%
Cheltuieli cu alte
Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate
impozite si varsamaminte asimilate
Plata contributiei catre fondul de pensii facultativ (partea care ii revine societatii):
4311.1
=
5121
60
Contributia unitatii la asigurarile sociale Conturi la banci in lei
10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare
In continuare, vom prezenta inregistrarile contabile intalnite in domeniul asigurarilor:
Inregistrarea subscrierii primelor de asigurare
401
=
70X - in functie de natura venitului
Decontari privind primele de asigurare
Venituri din exploatare
Incasarea primelor de asigurare direct de catre societate
544/547
=
401
Conturi la banci/casa
Decontari privind primele de asigurare
Inregistrarea primelor asigurate prin intermediari de asigurari
544/547
=
404
Conturi la banci/casa
Decontari privind intermedierile in
asigurari
Decontarea primelor de asigurare incasate prin intermediari in asigurari
404
=
401
Decontari privind intermedierile in asigurari
Decontari privind primele de asigurare
Inregistrarea primelor de asigurari subscrise aferente contractelor reziliate
708
=
402
Prime brute subscrise anulate
Prime anulate si de restituit
Inregistrarea primelor de asigurare restituite
402
=
542/547
Prime anulate si de restituit
Conturi la banci/casa
Diminuarea primelor asigurate cu primele anulate

402
=
401
Prime anulate si de restituit
Decontari privind primele de asigurare
Inregistrarea sumelor reprezentand primele de incasat de catre brokeri de asigurari
461
=
462
Debitori diversi
Creditori diversi
Inregistrarea primelor incasate de catre brokeri
544/547
=
461
Conturi la banci/casa
Debitori diversi
Decontarea primelor de asigurare incasate de brokeri cu societatea de asigurari
461
=
544/547
Debitori diversi
Conturi la banci/casa
11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii locuintelor de serviciu
Societatea ABC S.R.L. inchiriaza apartamente de 100 m 2 angajatilor care locuiesc intr-o alta localitate
decat cea in care isi are compania sediul. Cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea
locuintelor de serviciu sunt in suma de 6.000 lei.
Sunt deductibile fiscal cheltuielile cu chiria si intretinerea acestor apartamente?
Rezolvare
In cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru
functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita corespunzatoare raportului
dintre suprafata construita prevazuta de Legea locuintei nr. 114/1996 (58m 2), majorata cu 10%, si
totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu respective.
Suprafata recunoscuta din punct de vedere fiscal:
(58 + 10% x 58) / 100 = 63,80%
Cheltuiala deductibila fiscal:
63,80% x 6.000 = 3.828 lei
12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu aflat in locuinta
proprietate personala
Societatea ABC S.R.L. isi are sediul in aparatamentul proprietate personala a singurei parti sociale
constitutive. Sediul reprezinta 30% din suprafata totala a apartamentului.
Precizati care este valoare care se poate deduce din cheltuielile lunare de intretinere, chirie si energie
in valoare de 500 lei.
Rezolvare
Inregistrarea cheltuielilor lunare
%
=
605 Cheltuieli privind energia si apa
611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

5311
Casa in lei

500 lei

Valoarea deductibila din totalul cheltuielilor de functionare si intretinere reprezinta procentul

suprafetei sediul din totalul apartamentului 30%*500 lei = 150 lei
13. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu combustibilul
La achizitia in 2016 a unui bon de benzina de 240 RON (baza=200, TVA=40) s-a inregistrat la intrare
un cost de 220 RON (20 RON in corespondenta cu 4426). Apoi s-a inregistrat consumul 6022=3022
cu 220 RON.

Considerand un nivel de deductibilitate a cheltuielilor cu carburantii de 50%, care este in acest caz
valoarea cheltuielii nedeductibile?
Rezolvare
Inregistrarea
in
contabilitate
a
bonului
de
benzina
%
= 401 Furnizori
240 lei
4426 TVA deductibila
40 lei
6022.1 Cheltuieli cu combustibilul analitic distict deductibil
100 lei
6022.2
Cheltuieli
cu
combustibilul

analitic
distict
nedeductibil
100 lei
14. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor
La data de 31 martie 2016, entitatea ABC S.R.L. prezinta urmatoarea situatie:
Element
Capitaluri proprii
Capital imprumutat de la actionarul X LEI
Capital imprumutat de la actionarul Y EURO
Capital imprumutat de la actionarul Z EURO
Capital imprumutat de la actionarul W LEI
<1an
Capital imprumutat de la o banca- LEI

01.01.2016
100.000 lei
110.000 lei
50.000 lei
60.000 lei
20.000 lei

31.03.2016
120.000 lei
150.000 lei
50.000 lei
80.000 lei
40.000 lei

Rata dobanzii

30.000 lei

90.000 lei

9%

10%
0%
4%
8%

Cheltuieli cu dobanda aferente imprumutului de la actionarul X - 21.000 lei

Cheltuieli cu dobanda aferente imprumutului de la actionarul Z - 3.000 lei
Cheltuieli cu dobanda aferente imprumutului de la actionarul W - 4.000 lei
Cheltuieli cu dobanda aferente imprumutului bancar LEI - 14.000 lei
Determinati nivelul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanda la data de 31 martie 2016?
Rezolvare
Capital imprumutat de la actionarul X LEI
Cheltuiala deductibila = (3,5% / 10%) x 21.000 lei = 7.350 lei;( aceasta va fi incadrata la deductibila
anul curent sau in anii urmatori in functie de gradul de indatorare)
Cheltuiala nedeductibila = 21.000 7.350 = 13.650 lei, deoarece depaseste nivelul dobanzii de
referinta stabilit de BNR;
Capital imprumutat de la actionarul Y EURO
Nu face obiectul ajustarii deoarece nu se incadreaza la definitia imprumutului (nu genereaza dobanzi)
Capital imprumutat de la actionarul Z EURO
Cheltuiala deductibila = 3.000 lei, deoarece rata dobanzii nu depaseste limita de 6%
In plus, acest imprumut nu se ia in calcul in valoarea capitalului imprumutat deoarece termenul de
rambursare este mai mic de 1 an.
Capital imprumutat de la actionarul W LEI
Cheltuiala deductibila = (3,5% / 8 %) x 4.000 lei = 1.750 lei;
Cheltuiala nedeductibila = 4.000 1.750 = 2.250 lei;
Capital imprumutat de la o banca LEI
Cheltuiala cu dobanda este integral deductibila
Gradul de indatorare = GIC = ((110.000 + 60.000) + (150.000 + 80.000))/( 100.000 + 120.000) =
1,81<3

Astfel,dobanzile deductibile=7.350 + 3.000 + 1.750 = 12.100 lei + dobanzi bancare deductibile 14.000
dobanzile nedeductibile=13.650+2.500=15.900 lei
15. Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar
In data de 20 octombrie 2015 ati inregistrat in contabilitate:
creanta fata de un client extern in valoare de 1.000 euro;
datorie fata de un furnizor extern in valoare de 500 euro.
Sa presupunem ca la data de 20 octombrie 2015 cursul de schimb valutar a fost de 4,40 lei/euro, iar la
31 decembrie 2015 este de 4,50 lei/euro.
Rezolvare
Disponibilitatile valutare la 31 decembrie 2015 sunt in valoare de 2.000 euro;
inregistrarea diferentei favorabile de curs valutar aferente creantei la 31 decembrie 2015
Intrucat cursul de schimb la 31 decembrie a crescut fata de momentul inregistrarii creantei respective
avem de-a face cu diferente de curs favorabile deoarece creanta noastra fata de client se va majora.
1.000 x (4,50 - 4,40) = 100
4111
Clienti

765
Venituri din diferente de curs valutar

100 lei

inregistrarea diferentei nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor la 31 decembrie 2015

Intrucat cursul de schimb la 31 decembrie a crescut fata de momentul inregistrarii datoriei respective
avem de-a face cu diferente de curs nefavorabile deoarece datoria noastra fata de furnizor se va
majora.
500 x (4,50 - 4,40) = 50
665
Cheltuieli din diferente de curs valutar

401
Furnizori

50 lei

inregistrarea diferentei favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor valutare la 31 decembrie

2015:
Intrucat cursul de schimb la 31 decembrie a crescut fata de momentul inregistrarii disponibilitatilor
respective avem de-a face cu diferente de curs favorabile deoarece disponibilitatile noastre se vor
majora.
2.000 x (4,50 - 4,40) = 200
5124
=
765
Conturi la banci in valuta
Venituri din diferente de curs valutar

200 lei

16. Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar

Sa se inregistreze in contabilitate diferentele constatate la inventarierea marfurilor sociatatii AC S.R.L.
, efectuata la sfarsitul exercitiului financiar 2015, daca situatia faptica este redata de lista de
inventariere, iar situatia scriptica este urmatoarea:
Marf = 11 buci
Cota medie de rabat calculata la sfarsitul perioadei este de 20%. Marfurile sunt inregistrate la pretul de
vanzare cu amanuntul, iar valoarea lor este de 1 400 lei.
Daca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila, in listele de inventariere se inscrie
valoarea contabila.

Rezolvare
a) Inregistrarea minusului de inventar la articolul Marfa
Minus de inventar = (cantitati faptice cantitati scriptice) x preul de inregistrare in contabilitate = (1
buc x.1.500 = 1500 lei ;
Tva neexigibila aferenta marfurilor lipsa: 1 500 * 20/120 = 250 lei;
Adaosul comercial aferent marfurilor lipsa: (1 500 - 290) x 20% = 241,93 lei
Costul de achizitie al marfurilor lipsa la inventar: 1 500 - 250 - 251,93 = 918 lei;
607
=
371
918 lei
Cheltuieli privind mrfurile
Mrfuri
378
=
371
241,93 lei
Diferene de pre la mrfuri
Mrfuri
4428
=
371
250 lei
TVA neexigibila
Mrfuri
b) Imputarea ctre vnztor a minusului de inventar:
4282
=
7581
1210 lei
Alte creane n legtur cu personalul
Venituri din despgubiri, amenzi si penalitati
4282
=
4427
240 lei
Alte creane n legtur cu personalul
TVA colectat
c) Reinerea debitului pe statul de salarii :
421
=
4282
Personal salarii datorate
Alte creane n legtur cu personalul

1.500 lei

n cazul n care minusul de inventar este neimputabil i nu s-au ncheiat contracte de asigurare, se
calculeaz TVA aferent costului de achiziie al mrfurilor n minus, care se include n cheltuieli
nedeductibile fiscal :918x20% = 183.6 lei .
635
=
4427
183.6
lei
Cheltuieli privind impozite, taxe si varsaminte asimilate
TVA colectat
17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor
O societate ABC S.R.L. achizitioneaza o pereche de cizme pentru salariatii ce lucreaza pe santier.
Costul de achizitie este de 200 lei + TVA 20% = 240 lei. Se acorda salariatului ce suporta 100 lei +
TVA 20% = 120 lei.
Rezolvare
Achizitie de la furnizor:
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
4426 TVA deductibila
Predare la salariat:
461 Debitori diversi
461 Debitori diversi

401 Furnizori
=
401 Furnizori

200 lei
40 lei

= 7588 Alte venituri din exploatare 100 lei

= 4427 TVA colectata
20 lei

- scaderea din gestiune

603 Cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar = 303 Materiale de natura obiectelor de
inventar 200 lei
18. Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea actionarilor
Cheltuielile fcute n favoarea acionarilor sau asociailor, altele dect cele generate de pli pentru
bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preul de pia pentru aceste bunuri sau
servicii sunt considerate cheltuieli fcute n favoarea participanilor urmtoarele: cheltuielile cu
amortizarea, ntreinerea i repararea mijloacelor de transport utilizate de ctre participani, n favoarea
acestora; mrfurile i serviciile acordate participanilor, precum i lucrrile executate n favoarea
acestora; cheltuielile cu chiria i ntreinerea spaiilor puse la dispoziie acestora; cheltuielile
reprezentnd diferena dintre preul de pia i preul de cumprare preferenial, n cazul tranzaciilor
cu aciuni efectuate n cadrul sistemului stock options plan, precum i cheltuielile cu remunerarea n
instrumente de capitaluri proprii acordate salariailor; alte cheltuieli n favoarea acestora.
19. Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un document justificativ
Societatea ABC S.R.L. achizitioneaza materia prima pentru a obtine produsele sale finite timp de o
saptamana. Ulterior, se constata pierdere facturii ce atesta cumpararea.
Precizati daca aceasta cheltuiala cu achizitionarea materiei prime este deductibila.
Rezolvare
Conform Codului Fiscal, daca nu exista niciun mod de a dovedi efectuarea operatiunii sau a intrari
marfii in gestiune, aceasta achizitie este nedeductibila. Inregistrarile in contabilitate se fac sistematic si
cronologic, pe baza unui inscris doveditor, care angajeaz raspunderea persoanelor care l-au intocmit.
20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile
O societate comerciala efectueaza in 2015 urmatoarele activitati:
-Vinde marfuri in suma de 50.000 lei
-Costul de cumparare al marfurilor este de 40.000 lei
-Incaseaza dividende de la o societate romana, in suma de 10.000 lei
-Inregistreaza cheltuieli cu salarii in suma de 14.000 lei
-Inregistreaza cheltuieli cu asigurarile sociale 3.000 lei
-Inregistreaza amortizare fiscala suma de 1.000 lei
Total Venituri = 60.000 lei
Total Cheltuieli = 58.000 lei
Profit contabil = 2.000 lei
Rezolvare
Analiza incidenta fiscala
Venitul din dividend este neimpozabil la stabilirea impozitului pe profit. Baza de calcul impozit pe
profit:
Venituri Cheltuieli-Incasari din dividend= 60.000lei 58.000 -10.000 lei (dividend) = - 8000 lei
In acest caz inregistram o pierdere fiscala. Se retine diferenta intre profitul contabil si pierderea
fiscala.Obligatia depunerii declaratiei anuale de impozit pe profit se mentine, iar pierderea fiscala
constatata in baza acestui document se va deduce in anii urmatori la determinarea impozitului pe
profit.
21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultant si management

Un nerezident care este asociat 50% si administrator ar dori facturarea de pe firma lui din Romania a
numarului de ore prestate ca si management/consultanta pentru o alta firma din Romania.
Precizati daca aceste cheltuieli pot fi deductibile si in ce context.
Rezolvare
Cheltuielile de consultanta si management sunt de cele mai multe ori nedeductibile. Pentru a se putea
deduce din calculul impozitului pe profit, acestea trebuie sa fie prestate de catre o persoana situata intrun stat cu care Romania nu are incheiat un instrument juridic in baza caruia sa se realizeze schimbul
de informatii. Aceste prevederi se aplica numai in situatia in care cheltuielile sunt efectuate ca urmare
a unor tranzactii calificate ca fiind artificiale.
22. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate
O societate comerciala ABC S.R.L. vinde produse finite unei societati comerciale XYZ S.R.L. in
suma de 2.000 lei plus TVA. Societatea ABC S.R.L incaseaza 1000 lei prin banca, insa restul nu a fost
incasat la termenul cuvenit si exista o probabilitate mare de a nu fi incasat nici pe viitor datorita
situatiei financiare precare a cumparatorului XYZ S.R.L .
Rezolvare
1. Inregistrarea vanzarii :
4111 Clienti =

%
701 Venituri din vanzarea produselor finite
4427 TVA colectata
2. Incasarea partial prin banca
5121 Conturi curente la banci

2.400 lei
2.000 lei
400 lei

4111 Clienti

1000 lei

3. Inregistrarea trecerii valorii neincasate la clienti incerti sau in litigiu

4118 Clienti incerti sau in litigiu =

4111 Clienti

1400 lei

4. Concomitent se inregistreaza si cheltuiala pentru deprecierea creantelor astfel :

6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante = 491 Ajustari
pentru deprecierea creantelor clienti
1400 lei
5. Daca in cele din urma s-au epuizat mijoacele pentru recuperarea creantei si s-a obtinut sentinta
judecatoreasca de punere in aplicare a planului de reorganizare:
a) Reversarea ajustarii pentru depreciere :
491 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti = 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea
activelor circulante
1400 lei
b) Trecerea pe pierdere a creantei:
%
lei
654
1166,67 lei

Pierderi

=
din

creante

4118 Clienti incerti sau in litigiu

si

debitori

1400
diversi

4427
233,33 lei

TVA

colectata

23. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea

Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract de sponsorizare conform legii privind
sponsorizarea, in valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se incheie in data de 2
februarie 2015. La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezinta
urmatoarele date financiare:
=
-

Venituri din vnzarea mrfurilor

Venituri din prestri de servicii
Total cifr de afaceri
Cheltuieli privind mrfurile
Cheltuieli cu personalul
Alte cheltuieli de exploatare
sponsorizare
= Total cheltuieli

= 1.000.000.000 lei
=
2.000.000 lei
= 1.002.000.000 lei
= 750.000.000 lei
=
20.000.000 lei
=
90.000.000 lei, din care 15.000.000 lei
=

860.000.000 lei

Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2015:

Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei.
Imp/pr inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea = 157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei.
Valoarea deductibila din cheltuielile de sponsorizare = min (5*CA, 20%*imp/pr inainte de scaderea
cheltuielii cu sponsorizarea) = min (5*1.002.000.000, 20%*25.120.000) = min (5.010.000,
5.024.000) = 5.010.000 lei.
Suma de sczut din impozitul pe profit este 5.010.000 lei.
Pentru trimestrul I 2015 imp/pr datorat = 25.120.000 - 5.010.000 = 20.110.000 lei.
24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la terti
inactivi fiscal
In cazul unei societati de leasing, este foarte important sa se verifice inactivitatea fiscala a:
- furnizorului bunului ce urmeaza a fi finantat, pentru ca firma de leasing sa fie sigura ca va putea
deduce TVA-ul
- clientului catre care se va face finantarea, pentru ca tranzactiile efectuate cu un contribuabil inactiv
nu sunt recunoscute de catre autoritatile fiscale.
- tertii, nu isi vor putea deduce cheltuielile facute in baza unui contract cu o firma inactiva.
25. Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile profesionale
Daca o firma este afiliata la camere de comert si industrie sau la organizatii patronale, puteti sa
deduceti urmatoarele cheltuieli efectuate in acest context:
- taxele de inscriere;
- cotizatiile;
- contributiile datorate.
In schimbul celor de mai sus, se poate beneficia de servicii profesionale la costuri mult mai scazute
sau chiar gratuite, cum ar fi:
- servicii de recrutare a personalului;
- servicii de formare si perfectionare;

- servicii de training in vederea imbunatatirii performantelor managementului.

Nu este stabilita o limita de deductibilitate a contributiilor platite catre camerele de comert si industrie
sau catre organizatiile patronale.
Pentru a fi deductibila, cotizatia anuala platita de firma dvs. catre o asociatie profesionala (alta decat o
camera de comert, o organizatie patronala sau o asociatie la care taxele de inscriere, cotizatiile si
contributiile sunt obligatorii prin lege) trebuie sa fie:
- mai mica decat echivalentul in lei a 4.000 euro
- platita unei organizatii a carei activitate are legatura cu activitatea principala desfasurata de firma
Daca firma activeaza in sectorul de carne si exista o asociatie a comerciantilor din industria carnii care
organizeaza, pentru membrii asociatiei, conferinte pe aceasta tema, atunci, in schimbul cotizatiei
anuale de 1.000 euro deductibila, ca membru, firma dvs. ar putea participa la aceste evenimente in
mod gratuit.
26. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea contabila si fiscal
Societate ABC S.R.L. are ca obiect de activitate fabricarea de utilaje pentru constructii. In data de
29.03.2015, a achizitionat un utilaj in vederea utilizarii acestuia in activitatea de productie. Valoarea
utilajului, conform facturii de achizitie, a fost de 200.000 lei.
Data punerii in functiune: 01.04.2015.
Durata de utilizare economica, stabilita de societate, este de 5 ani de la data punerii in functiune.
Atat in scopuri contabile, cat si in scopuri fiscale, societatea utilizeaza metoda de amortizare liniara.
Rezolvare
Din punct de vedere contabil:
Inregistrarea in contabilitate a utilajului
%
=
404 Furnizori de imobilizari
2131
Echipamente
200.000
4426 T.V.A. deductibila
40.000
Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea utilajului
6811
=
2813
lei/60 luni)
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor, mijloacelor
privind amortizarea
de transport, animalelor si plantatiilor
imobilizarilor

240.9000
tehnologice

3.333,33 (200.000

Din punct de vedere fiscal:

Amortizarea fiscala se determina in functie de pozitia pe care o ocupa fiecare imobilizare in parte
Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe. Sa presupunem
ca utilajul nostru este un strung. Acestuia ii corespunde o durata normala de functionare cuprinsa in
intervalul 2-8 ani. Societatea ABC S.R.L. alege durata normala de functionare de 8 ani.
Amortizarea fiscala lunara = 200.000 lei/ 8 ani/ 12 luni = 2.083,33 lei.
-

In consecinta,
Amortizarea contabila = 40.000 lei

Amortizarea fiscala = 25.000 lei. Astfel, diferente de 15.000 lei reprezinta cheltuiala nedeductibila, din
punct de vedere fiscal.
27. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele de garantii de buna executie acordate
clientilor
O societate comerciala ABC S.R.L. hotaraste sa-si deschida o agentie noua, pentru care incheie un
contract de amenajare cu un constructor. In contract se stipuleaza garantie de 10% din valoarea
lucrarilor. Valoarea lucrarilor este stabilita de 300.000 ron.
Rezolvare
Inregistrarile contabile la client
1. inregistrarea facturii de la furnizor in suma de 300.000 lei:
231 Imobilizari corporale in curs de executie = 404 Furnizori de imobilizari
300.000
2. constituirea garantiei de buna executie :
404 Furnizori de imobilizari
30.000
3. plata facturii catre furnizor :
404 Furnizori de imobilizari
270.000

= 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate

= 5121 Conturi la banci

4. la sfarsitul perioadei de garantie, daca nu s-au inregistrat situatii care sa solicite garantia, aceasta se
restituie care furnizor
167 Alte imprumuturi si datorii asimilate
30.000

= 5121 Conturi la banci

Inregistrarile contabile la furnizor

1. emiterea facturii pentru lucrarile prestate in suma de 300.000 lei:
411 Clienti
= 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate
300.000
2. inregistrarea garantiei :
2678

Alte
creante
30.000

imobilizate

3. incasarea partiala a facturii :

5121 Conturi la banci
270.000
4. Incasarea ulterioara a contravalorii garantiei 30.000
5121 Conturi la banci
30.000

411

Clienti

= 411 Clienti

= 2678 Alte creante imobilizate

28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea clientilor-insolventa
Societatea ABC S.R.L. a emis o factura catre clientul X, in luna mai 2015, in val de 10.000 lei (cu tva)
ramasa pana in prezent neincasata. In octombrie 2015 suntem notificati ca s-a inceput procedura de
insolventa, societatea ABC S.R.L. inscriindu-se la masa credala. Care este procedura contabila si
fiscala in acest caz?

Rezolvare
Pentru creantele incerte se constituie ajustari pentru pierdere de valoare.
(1) Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu"
sau in conturi analitice ale conturilor de creante, pentru alte creante decat clientii).
(2) in scopul prezentarii in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila de
incasat.
4118 Clienti incerti sau in litigiu

4111 Clienti

10.000 lei

In acelasi timp, societatea ar trebui sa estimeze pe baza informatiilor obtinute despre societatea
insoventa (din discutiile cu reprezentantii societatii, din discutiile cu avocatii societatii, etc.)
probabilitatea de neincasare a creantei si sa inregistreze in contabilitate o ajustare a valorii creantei ca
urmare a riscului de neincasare, astfel:
6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile = 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor
pentru deprecierea activelor circulante
4111 Clienti
= 4118 Clienti incerti sau in litigiu
10.000 lei
5121 Conturi la banci
= 4111 Clienti
10.000 lei
491 Ajustari pentru deprecierea creantelor
= 7814 Venituri din exploatare
privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante
654 Pierderi din creante (val neta)
= 4118 Clienti incerti sau in litigiu
8.333,33
lei
4427 TVA colectata
= 4118 Clienti incerti sau in litigiu
1.666,67
lei
In ceea ce priveste valoarea TVA-ului colectat, potrivit prevederilor art. 138 lit. d) se procedeaza la
ajustarea bazei impozabile si stornarea TVA-ului colectat asa cu s-a prezentat in inregistrarea contabila
de mai sus.
29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea clientilor-vechime
Societatea ABC S.R.L. factureaza unui client marfuri in valoare de 140.000. T.V.A. calculata este de
23.333,33 lei. Termenul de incasare prevazut in contract este 12 februarie 2016.
Rezolvare
Vanzarea marfii
4111 Clienti =

%
707 Venituri din vanzarea marfurilor
4427 T.V.A. colectat

163.333 lei
140.000 lei
23.333 lei

La indeplinirea celor 270 de zile de la data prevazuta in contract pentru incasarea creantei, se
inregistreaza provizionul pentru clientii incerti, pe baza hotararii judecatoresti de deschidere a
falimentului.
4118 Clienti incerti sau in litigiu
6814
Cheltuieli de exploatare privind
deprecierea creantelor clienti

4111 Clienti
=
491
Provizioane pentru
provizioane pentru deprecierea
activelor circulante

163.333 lei
163.333 lei

Din punct de vedere fiscal, din suma de 163.333 lei sunt deductibile numai 40.833,25 lei, care
reprezint 25% din valoarea provizionului constituit.
Daca pana la finele anului nu se incaseaza creanta, in anul 2017 valoarea deductibila a provizionului
nu se mareste cu inca 5% pana la 30%, cat recunoaste legea fiscala pentru acest an.
In momentul in care falimentul a fost declarat, se inregistreaza provizionul la venituri:
491
=
7814
Provizioane pentru deprecierea
Venituri din provizioane
creantelor -clienti
pentru deprecierea activelor circulante

163.333

Din venitul de 163.333 lei, suma de 122.499,75 este venit neimpozabil, in timp ce suma de 40.833,25
lei este venit impozabil, intruct cheltuiala a fost deductibil.
30. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie
In cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care constituitorul are
si calitatea de beneficiar, se aplica urmatoarele reguli:
a) transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar nu este transfer impozabil in
intelesul prezentului titlu;
b) fiduciarul va conduce o evidenta contabila separata pentru masa patrimoniala fiduciara si va
transmite trimestrial catre constituitor, pe baza de decont, veniturile si cheltuielile rezultate din
administrarea patrimoniului conform contractului;
c) valoarea fiscala a activelor cuprinse in masa patrimoniala fiduciara, preluata de fiduciar, este egala
cu valoarea fiscala pe care acestea au avut-o la constituitor;
d) amortizarea fiscala pentru orice activ amortizabil prevazut in masa patrimoniala fiduciara se
determina in continuare in conformitate cu regulile prevazute la art. 24, care s-ar fi aplicat la persoana
care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc.
In schimb, in cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care
calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terta persoana, cheltuielile inregistrate din transferul masei
patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile.