WOuI1Od ze9 ap jIpni 48K9 ‘08, WNOLiWZINVDHO INaW¥LHOdWOO epaid ueveW y aiBojol90SjueBio jnipms Uy injmvewepoduios 1n207 inroudeoFapaul e nu poate ti singurd, iol, nd condamnard” la Imeractiune si asociece cu semenii pentru a. putea sacsfice neil, penta ai asige spur, este determinant penta ia von Un invid mu ar putea supraviqa prea mult de unvt singur. De acees s¢2sociazi cu alt cameni pentea a abine cle cesar tal $ pena a fae fa provoctilor $i percolelor din jar si de obice, 5 ocemeiaas ofamile (so al form ‘nstttonalizath de convieuie eu ake persoane) pentru a adm: sista mai rajonalresursele obyimate pein asociere st pena a 243 sgurand i sprijinemoional (si material) in pezioaele de ‘Vulnerabilite,Imaginai-v un individ eae a iceses 88 supra ietwia8e8 de unul singur si veti ange ta stale reale sau Ipoatice ale unor .copi sibatic, precum ce din Aveyron sau cunoseuele personae de ficyiune Tarzan gi Mowgli; aceytia au amas fife ou un stil de vial rudimentar, firs prea multe -realiri, vulnenbile in Ba pericoletonforeor natu. Aso rea ji interactiunea indviilor (care au fata fnvSarea, cooperarea, coordonarea) su permis progresul extraordinar dt sting si cunoastere ce caractsizeaza societaten modern. 0 socitate a organza (Cea de-a dous eataterisick eset pent finoie umane este neva, capactaea si priieginlacestora de a ta deci de a alee inte diverse alterative. vind componente rationale ‘subietive emogionale, complet noi sau ruciniere, deste ne ‘aracterizeai vajacoridiand din momentl in eareslege ire TT Cops ain Aveyron fst escape in 400 sul Fre {fou dat det ap scopes” dad wm ome Poramentsemdestrsniilor tac, find pS ua Lis) Sean eso a font cu grew orem, ncn sonia nea ‘tea comunice ts pit oan (Git 198, pp 60-8, in pat imineata sau 2 mai Jenevi pun i pind cénd fam sf Incheiem za de luca Inchind care, tele i gisau scngind hunina, Desig, mule dite ele sun ive, sutiere si, ca stare, contoraile, In timp ce altele ie strategie, eset. Negeri (decile) noase eselile pera ane individuaiza ca fing rpionale jgote de lberarbiru, de capacitatea de a organiza, de @ realitea inconjrdtoare, de ane stabil scopur. obi: movatttile prin cares te atingem de acard cf tcSim cu coi In organizapit pentru care ‘pts (le pute alge pnd Ia us pune), dur pe care me lemente esenisle pentru a defini © organiza f 1974; Vissceans, 1993; Jones, 1998; Zlate, 2008 niaia presupune um grap de flge wmare. sist sep sau mel mare scopuri explicit formulate) de considerate) comune) memibilororganizatieh ean cele pateu condi de mai sus, care mise par In urmatoarea define trent 0formd rajionala,insiatonaicat de inter- unt grap de persoone, justeatd de iteresul (su ‘tinge unui scop comanTrebuieremarcate moanfele din definite referitare la scoPa) comun, cae, desi a fi de dort, in realitate, mu este asumat de ‘oi membritunet organiza ales in eazot organiza mai) Zlate (20a, p, 35) cites pe G. Lapassae (967), ce efieye foarte insprt organiza rep .grupuri ge arpa” tagie arte relent a divzri cia, un Sscopurtr rele individual in cadr acacia mga. entry 41 lar opiunea mea, voi alege doud exemple adiverzenei A) stage Feovents in cadral uel oreanizi ago implica aici fe reatzare unui product mal perforant sh aspect ene, cel de vinzii vies un prods it mal iting avndo calitte supeioars, ia cel de mathetng on design elt mai aac mal adpist pretapilor chenului; toate acete visi mu sunt do fapt convergent, lat obectivelesetoriale dvergente Aistrsioeazk scope Indiviior sau grape 1B) O situate si rai clark este cea In eae anumite persoane (ce alla. sles de actvtae, de exempla) sunt interesate de varie imediate, ge fermen seus, inferential org iz, nin cease sunt ineresate de invest earn ‘mai mar, pe ttmen lng, Cu siguran, Seopa real a cele out ategori de persoane ce se runes i aeeay rganizaie ‘i wa fi comun department de proigcae este intotdeaun interesat Exemplele de scopuri rele divergence in eadru) aceeis! organiza por fi nuneroase,lsea ite divers actor (tomar rnsnager,angaai, indicate et.) apr diferene de intree de obecive ak de mart, net cu greu sera poate verb despr>, scopurt comune fale, acest ind dost declarative, un pretest entra junifca funconsrea organiza. AMfel de exemple arm ta uti te clminazea din defniin onganzailor & tementui etetial~ scopul cont (Up att element foare important al denies este interme. ime; wie sau ns, iteractionea membrilor este necesar8 in vie organize, pent e& ake! ajungem la defini ale unor Point eeinite de un interes comun: cazul unei mutimieate xcaps ondewa un tn sau un avion and sop comun de a inerge pia © esata anane ‘Gu ale ewvine, defnita este 0 escrieres orgmizaye din perspectvl tori, avind relevanth mai degrabi ca tip idea, 3 per derbi, tories incompletiaini sau complexities ‘park uneor, definite srt chiardSunitorescopull lo prin pil cela de fetegere »unor termeni. fark o defini incom le prezens aun marual car, in ansamblu. poate evaluat, fet facie bun: ,Ongeizais te wn instrument wiieat de ‘sniei pene coordonaea atiuilor lor in vederea obtinedi 2868 el aprecians sau i doresc™ (Jones, 2008, p. 2). Conform aces formula complet dao newilizi concep de fiercfiene sa 3 aia similar, un autobu2 saa un tren se Tcalteaz In defini, deci ar putea f considera o organizai Asfel Ge desing eeeart conturie si, prin urmare, ar rebut vite Fish diverse vpuri de organiza, clsificdrile lor wind e obice riteri recum Forma de organicare |= publice, > private (eu varia: |= fuvermomentle; > teguvermamenate)Scopul principal dear: = profit; = nonprofit Tul de produce (pent orgnizaite industrials) = producto ica © serie mck = producte de mas, Dimensanea sau nundrul de angajay ~ medi; Inporanainpact: ~ local, regione = nationale ~ mulinationate = lobe ‘Aceon sunt, sigur, erterii eae ne daw caracersiile senerale ale unei organiza, clementele interne ale acestea (oraniarea, functonarea, conducerea) find eseagale peat asigurareasiccesului/perormante, ‘Umtoare incoboe funamenils (ap dtinires organization, ca rispuas la intebarea .Ce sunt organizaile?”) este Pe ce exist onganizaie?” Un raspuns fa limbajul comun ar fi acela ef organzatile roduc mai bine gi mai eficent cea ce indi ar produce Loco CoMPORTAMENTULIE ORGANATIONAL a We achictionarea si uilizarea wnorresurse fumane, materiale, er jade scop. ce presupune reducerea costurilor prin Ailizares mai bund 2 unorresurse eubutlizate, in cul pro eye insucine orpaniateexemplu te specialize (iecareangajt face doar una sa chev opecativn! sh astfel are un randament mai bun decit xc constr o mafink de I un capi la ltl), de econocie de seal seconomie de so costurile de administere, rasport, make ting si destacere se ipa a ma multe pr produs fi revine un cost msi mic). ‘Un exempl de utlizareu prieipiulnh economiei de scall Un arte bun exemp de spirit antreprencial efit arora economici de scat este Jegat de inventres producerea beculu electric de este Thomas Alva Edison, yp ce, in 1879, inventate bec electric In urna 2 de incencri pentru gs un filament risen, Edison a Infimatin 18810 companie de producere a beculi electric ej in prime an csturile de producti eau de aproximativ 1 Sibe, Edison sinceiat un contact de vinzate a ecu lor pe 0 peroads de 17 ani eu 0.4 S7bec. El se baza pe incurajare wiz becull pein practcarea ua pre mie, su prin eansformarea Tui in produs de lux, care si escurajze amplrtor. fn primi tre ani, Edison pier dt bani prin vSnzarea la preturi mai mii decdteostrile 4e producti, sar muméral de wilizatori~ si dei de becuri ‘vndute ~crestex constant, ar pretul de cost scien, pind cing, in cel deal patrulet an, 2 ajuns sub preful de pro Aye. Curind, pret de produce aajuns la jumgiate din preul de vingae, pentru ch se produccav milioane de becuri, care, bineingeles,aduceau profit’ de milioane de at, cu mule peste pewdeile de zci de mit de dolar din primi ani. (6f Apeleviana, 1977) ole de ap c8 produc ma efsin: (mai svantos) uncle feerispund neoilor umane, ozpanizajie a anumite rue Mune asocite acestora sau, alfel spy, sirutust can ent ndeplin anomivefuncti, Cele mai importante fmcadeotunei organiza sunt: (sav furnizacea produselor ctr benefilri in carat lor nonprofit entl(organizarea si contra) pentru indeplini acest fone, exist diverse dear: luneleasocateuneia dine funcile de mai ss, alle i fecreioreanizatis SHricu specific unor func fundamental sunt re le cera pe profi) sub forma uooe deparamente dis = de marketing, de producti, de resuse umane, de adminis {conivere (management ianciar si managenen gener). Faanizatillor: managementul, rketingul, managementul resursolor jane, comportamentul organizational aMentcle meayionate mai sus, core unt asociate unor ride activist fundamental pena orgsiati, au detec Balconsiirea uno discipline de stuix spestce: marketing, ‘mane, management.Spredeosebive de acestea,comportamentu organizational este smal degra o dscplind meta-departamental, ult tatuor mem brlor orgsnieajilor pence a efcientizapropil ela Sn cadre oiganzait si atiraacesteis, in medial organizational Tathelteva defini clrieatoare pera dscplinele: mana fgement, markeng, management al resurselor umane gi com portament organizational Managementul Este procesul de exeritac i filiare a contol gicoordonit In 9 Ine deparamenele une} organza Existh tel nivel siferte de management ~ managemental general: formulesza suategi si polit de Implementare peru organiza in ansambla ‘managemenal de nivel mediu: este exeritat de sespoasabili cu adminisuarea resurselor organiza, In scopal aingerit obiectivelaracesteia ‘managemencul de nivel inferior activates angajgor superviaeuad gi dcjeazs Marketingul Ene proces de plaifcare/concepere, fae a preull, promo: ‘are i dstribuire a ieilor, bunurilors servsilor, pent aera schimburi care s& stisfacd obieeivee individule sale o7zs izajilor”(Markering News, 1985, apud Proctor, 1996, p. 2) Per spane cd markeingu se preocupd de: ~ produs, sub soateaspectele sale inclsiv caliate, marci (brand), ambala ee ecw comormayruumonciesTinn.. Bee diel ints cial, ile pubic: fe le, angen, sos, anion e fn, Se creeaei confuce inte marketing si vinzdr, dou lomplementve, dependente una de cealahd, dar distncte ce markerngulpresupune centrarea pe nvoitecliemalt cesor nevi, conceperea produsul adapt a rea peu aceptabl perc client promovares prod dncdvile sux centrate pe newilevarzdtorulu, uric vinzarea produsuui care este dea concepat $i promovst 1996). su fapulu cd procesul de management este respon ideotificarea, acciprea i sasticereaceriieor In mod eficient si protabil” (Proctor. 1996, p. 3) Ta ceva ce -2 mumitmiopia markeringula, ack ye96c4l mental in ama ecunoaste sopalsfacerilorgaizatii” 1962, apud Proctor, 1996, p. L) si centraca pe produ, benefice. Este ceea ce vedem se fate multe ox in sal organizagilor nonprofit: mana iit angaa au uta webuie si produesbunuri sau cliengi, aga c& se centreanh pe producerea i Aesiora, simu pe newilecliealor, de cae se Inde: Un produsalimescar ce ae efcresecundate contrate lint va fi, in timp, respins de aceta; a fel se v0 re vith de nevoile bene Se cenreari pe oferirea de condi de lucrs side Imai bune angajailor sa pe medinizaca a8 si a br sal, implicind cosuri foarte mar,COMPORIAMERT OROANIZATINAL, LOG COMPORTAMENTULLE ORGANIZATIONAL a urmaoarele tnrebar recopiuative Management! recurselor umane Presupuneo isle" a managemenul intivitioe batts pe onvngerea ci resurcele unane uo important crucial petra 2 Ge bine camose acgaatiobictivleorgniave scesliperformania organiza me este stractra organiza voasire? Ce deparamente Seopurle management mane sunt th fe func indepinesteFecare? Ce funei (ac ~ rmeruarea personel capable, Reibil s determinates fi) ou sun acoperite sau sunt insuiientacoperit? ~ managemenol si eeompensreaperfomansior asso exe deoshirea dine dciplinele: marketing, 02 ~ denvolrescompeteeloraexora ‘management resurselorunanescomporamental onal? Senate GechicaR igh comportamentu organizational?” Cate este ‘omportimens oroasieapional ian acest discipline? Se ree a stud! conporamental nani cadru nel org rica mis ~ tntegerea a urmatoarte inirebari ~ predicia: Ge mam angaat i oaanizaia din care fe paste? ~ onrlulcomportamena! aman in organiza suntcle ml iportant ce prio ale organiza 7 ‘Aceastdisciplindpresipane studial comportamentutl in sant cele mai importante tei priori ale mele? vil armpurilor $i contoacs pe modal (mecanismele, “Cecompaibilsvcontadict cuss ire prioritile mele comportamentle) prin cre otf Imbunatiteperformantele ele ale organiza yi de ce? ficiema organi. ‘Asa cum menionam emai sus, a inelege si concola com | portent inva grupos in coment uci orgasizai 21 cular msl ei, ma tne Ce un depactament sau de al | sl este oneesiate penta toate departamentee§ mai sles pent managements de orice nivelCapitol 2 Organizatille: abordari teoretice, cultura organizationala ‘probleme etice ale organizafiilor BEATEN acest capil webu fi eapsbl de aa tial or clase moderne referee " ch orpaniaiteuiland mettle dip tccuea Iu Mone oda twit de Maslow, conform cars Fata ul organizagoals 5 cae sunt nl componente ce sum prblemeleeie, code ie ars oi comra wii‘oNORTAMEN ORGANtEATIONAL 2.4. Teorii privind organizatille Teortlle clasice De obicei, fn categoria teorilr clasice sunt inciuse rmanagementulut stingic elasic, birocraia i ter mane. Ele au fos cezultrulacumalirilor din perioada revue industite si sau cisalizat la tceputel secolulus XX (primele du) in ani 304 decenileurmttoace (teria sailor mane, Managementul stn clasic sau oryanizarea ficients raiorald, @ munci bsesie a perioadel industrial, obsinezea nel prodvtiviii ci ‘mai ridicate din partes muncitorlor sa gist © prim bara teotetit tn Iuracesntezs Prncipile managementali siti publiats in 1911 de Frederich Taylor. Autoal, aumit ukeri piriotele management siific elie", era un ingner ame Fiean ce trecuse prin tote etapele munci in atlierle indore publcase anterior alte lure despre oganizazea ficient 8 runci industri, in eseni, principle managementlui stim formulae de ‘Tylor sunt urmatoaele + Desvolareaguinel(acumularea (tutor cunostnglor despre rmodalitileeficiente de procuci): ~ stu mise ~ stu timpolu coplinea peicuceu mai but modalitate (one bet ws) de a reaiza 0 operate, = opimizarea si standardise eculelor (issumentelor &e wer. fROANIZATHLE: AWORDARL TEORETIE, CULTURA _ingfed § dezvotareaprogresiva a wunctrior {in funetie de eaitie fice i pshice necesare anumita operate; res muncitorilor de caue expert (muneiori ou cele ‘bone perforant) Tite sting si munctoral sleet stim, prin anor stimulende care i aed pe acest intrest sims a mune ice mupcitor si conducere gal div- organiza raponale, eine, a mune au st 1s it produtiviii industrial rapide gn ere de prin aps Hinlor tehnologice organiza pentre e serie mare (banda ruants). Unul dine cele mai succese a fost utliareaacestorprincipi la linia de sde Ia Uninele Ford, cate au reusit ase 88 producd Inserie mare si, ca urmace a economiel de seal le fue aecesibile prin preci foarte mci wnat class americand de mijoc. acesei tori sevoutionare au fost legate de pre Drivind maura umant: omul era viet cao fing iaente economic si extinsec (dupt principiu big”), fins orients spe cayig. Astfl, in roduetvinue, pent «sport cistiauie, 2 aus 1 Imunti, 1s omul «robotiat", care flees merev ie simpld cao exits itmpersonals a nui mecanism ‘Aveasaj determin Sts pards mosivaa si st demi- ugia de persondl find uriasS Ja fabricile care e forme de oxganizze, Cea mai clark expres 2onsesnglor negative grave a fst stra ui Chali Chaplin ia ‘mal Tinpuri noi, in cae, dup 0 2 de Iueru a Banda ula in fabri, gersonajl conti si pe stead, invoiuta, #8 fa in mind aceeas! nied mijcare de strngere cu cheis a un stab, mgcare pe care o ficuse tom zva la serviia ‘Al autor au avut 5 ei contribu impoctant ia dezvoltares smanagemenrulisific elsie, prime ei mumdrindu-se gi Henry Gant, sutoralcelebee dageame Cant pent planiicatea at vio, care se tlzeara sin prezent (© variant @ managementulul smite a fost ora manage ‘mente adoinistraty ans in Prana de Hens ayo. Acesa a fexvotat 14 princpi care sau a baz funeilor fundamental ale manageraii - de plantiare, organiza, conducere, cor Adonare si contol -, fume valabite sn prezet. Prine cele 1 princpi generale de managemeatfadminiare publica de Fayol in 1916, se afl wmtoarele ivisnea meni: ‘nites de comands de ane (Tecate muncitor sh ab wn Singur sf erect stot cei cae au de conribuit lao opera! feflune comin sf abt acelag ef); autoriatea de a da ordi si responsbitiatea pena oot secingele orineoe; ‘emunerare corecti a personal stabiltatea personal depe garantie a efcienei Incurajarea iniativel subordongio; spirtl de echip sau unitatea personal (evitacea diva aces) MAAS: ABORDAR!TEORETCE, CULTURA africa ca fin de ei Spur - charismatic, si ratlonal-egall-, Weber afirma cd ce dn rm tip poate sf produc cea mai eicent forms de orpa- in acceptiunea Ini Weber, 2 HP ormalf, cu 0 stucrurd specifies de statsuri st puterea dea infuens acjunile acora cree pe il spre vir terahie opaniaje. Considers ests de organzare, ce presupune deca impes- De reglisrise, gi mi pe sublectivitatea funcyio ‘era socotitt de Weber eficien, specifict a Int-ana preponderentpeorativs in prevent 8 continu 38 fie considera de ui o bund StF 0 parte dite principle ei se regisese formele de organizare moderne Jor umane os ezuatal wei descoperis complet Alou de doi cexcerator american in anit 20. Kn expeinent rv iver consti de manek in SUA tncepind cw sna! 1924. George Frit Roethlisberger, repay: spesaiin psibo tv sociologie, au testa iil influsna nivel de» OMPORTAMENT ORCANAATIONAL ituminare © spayaiui de tru pe dou gropuris un 1 cam conde erau meninueneschibate(grp de contol) $l ate inensiatea mini a fost modifies period, erescind tel etape, apoximativ de we or fa dene a. Masur productiviates muncit,cecestorit au eoasttat 8, Ie grup experimental, aceasta creqea oath en tesitaes mii, cam sau si atepta, Suprizs ins consti fap & 5 frupul de contol productviatea 8 crescur aprospe in acl rit, deg itensiates luni ramdsese constant. acest ob ‘aie determina reduc tenia Iumini I grop expe imental, inn proces inves celui inital. Surpeingitor ou, era fptl eX produtviaeaambelorsrupur a comin sredses pin in moment in care, pentre prpul experimental Jenstatea lumina ajuns att de jos, inet era similar a Jomina ani, CConving acum cm iotensiatea lumii eva suse de ere 1 productvitiis i meres de variable care au produc cercetitori au incepu si experimenteze ate varibile, prevu ‘recvena fi Tungimen peuzeor,lungimes toa 2 siptimdoi ery, ecroducere upei mese de pring etc. Dupo petoad se ani de Ia Snceperea experimental si duph diverse mols fier ale varlabileloe, cereettort era complet debusol incapabil s4identfice sursele real ale creyerit 6 produe vitae cae se tnregistase la grupol cel cine fete ineluse ‘experiment. fa acel moment, s- ncercto evente I condi ingle de lura, care fuseterd foarte vitege: 48 de or rmuned pe siptimant fri mass de prine, Spee supra genenl productivitaea munci a rimas constants si nu 5-8 eedus, a cum se agteptaser cercestori (Vldsceans, 1993; Ziate, 2004) Du Brin, 2005), {ZATILE: ABORDARITHORETICE.CWUTIRA. 3S lr eX o alt varibila decit conte de is la creyerea de productive in wath acest 0) Roeblisberger ae react cess vorba despre nega se stablsed in cadrl grupuli experimental s-cecettor, In lcraren publicat in 1938, The lam of an Industral Chiliation, Biton Mayo a expe, prinue alice, ce 2 intimplat In cam Hawthorne: faa grupl eer eine! tne ae entry nai mult np a cea eat de prieceie, fe ele si inte ele gi managert sau in ee 1 cores, lea avr performanyesuperioare, Constants fgripulu au fost de aserneneselemente pozive 1993; Ziate, 2004: Du Brin, 2003. Hiwahorne a fost vada clas a Stal ch unten petra crestres producti, ar ble emant, necesit rezalvre ur. yPER Juma, sf duc lao sols unant, sunt necesare tia dint perspectvl mai complex, hoist, Made indivi, grup, rela cultwrd wzeizaionata, sionale, medio organizational et. Ln ele, cele» coMMoRTAM oncantaaTIoNAL “ORcAstzaTiL: ABORDAN ThoRerice,cULRERA Ceca co inr-un cone functioned poate sh se aliments” Io atl. Solutia optim de obinere 3 Zi ebuie adapt deci la context orginizac, al Tuer, al medial extern organiza mai conoscute sunt teorile resurslor umane si tari co agente! Resursele umane (adaptarea fa natura umand) ‘Dey fost mai mul cerceeitor car au conribut a dervotn acest cor, pote ca mai eat este Douglas MeGregor, ete 1960 a publica luriea Dhe Human Side of Enterprise, bordeazdimportana feu cum manager il privese angi 4 prezumpilor de la care porneseaceta si care Se consti taza comportamenmlu oe, sll lor de contucsre ‘Teoria X — managerit sunt penis referivr a angajay scotia sunt considera, prin natura lr, ene, devteres Lipide ambi i, ca urmare, rebuiesupraveghet ae, ria Feder, acontngenel stuilordeconducee, de coaducere ca dsterminas al controll sinaioal considers cd vanageri ebuie si adapteze feondicere $i comporamenl la cowtext, ach lt pul sf suai, Aceasta esto o conde ese ile lor, sia arena de indplint. determi de medi ile (elementle de personal, ‘Teoria ¥ manageri sat optimist: ei conser eX angi sy capactatea de auioconral, de a inova, iar munca exg consideratt de acegia la fel de normal ide narualt cain sat rele, MeGreyor considers 8 asumptileteoviel X nx sunt val {cee mai multe stati, aya eb webu slate cel mal aes cele al erie Y ~abordarea pot referioare la subordonst Teorife contingenter (ale adapta ta context ale intersependentel) -Accasd abondare teortic considera cl nu exists 0 modal perfect, o rej sigur, penru conducerea oamesilo ir Ratu oer mat deta wortor mene, pot f con lus publca de M. Zt 204) se Vicar (933) Terment coningeny (coiegen") pone dn pin epee” efert n depen anor elements Ge ee jens comportaent) poate conduce Ia prformantt ile de conducere specific acesei tori sunt- conducere conducere bazatt pe relat, pe oan: onstrult chiar un model in cae, Hn fonetle de comb sprath-gat™(,cale-sbiecive") a conduceri este pate omingente st presupune aelasiprncpiy al adapts conieere context, cx deosebirea ese raporteaza la fea pin prism motivael acestora dea indeplint Stesnizatie sia posibiitlor de a face acest ners Hai mae stiri de conducere de referin si maiRolul manaperuli ete consiterat acela de a spiii/motig etafore ma sun singurele posibil; tecreorgaizaic anglais lceas modaliatea cored ce atngere a obectivelon, cancterizat piso al metafors, care o desereitr-an ‘Siurle de conducerespecifice tore cale-obictive” sun seemnitcat ies, supoti,purtcipay,ovientat spre performanth le rea metalorelor pencu & descr organiaaile ae 0 teebuie wilizate in foie de carcteristicile grup sd tpa plea cart» ne facilitenzSinelegezea nei ens de sarcin prin wilizares alia asemiodtoae, dar mai simp st Factori sitvaonali sum afles. bigot cu propria organiza, sind adesea pentru subordonsti: gradu de supunere, locul cool nei ei, imu 2 Ineegul, pati pret utne’ si al (inern sau exer) si abilititie de a realize sarcina dats imitate dea inelege complexiatea si p.erdem ser pentru media pul sarcait(epetivs sau mu), autrtten De care 0 metaford ne aut si fe Inglegem. Ese formal a ieruti(pozijia sa de puter) si aemostera grup, gm fuexionareawoeiuzine de autotrisme cand e lucru (Lussier gi Achus, 2004). gp ns co mayind, al cre prieipi de funetionace i 6 oi, Find asocere fot departamente i prile fnelegem mi bine semmiicatia lor si dependenia vnora entra face ansanblu organizai) 58 Funcioneze a utlizri unor metaore const in fap e8 nu exist Gareth Morgan $i abordarea metaforic& a organizatillor (Gaetk Morea (1986, in ceebrasalocrare magia’ ale orga perfects ine obit de aliat (organiatia 5 ‘attr UInages of Organizations, consider ci puter iieeze i (metafora) nce reales maven oases despre rma bine erunizaile daca uslizim metafore pentru crater ‘od evident diferene ce simplifies relates, area lor. B12 isc opt metafoe prin cate a caracterisat divers fe acesca, alt prinipil wlizat de Morgan ~ com tipur de organiza eft $1 procedcultenica de comparive ~ winearea Jack cole op postage in care Morgan deserieortanzatile [= sunt fn mod evident surseleunor reflect no supra, masini maiz i asl ale uno grad superior de nelegere anise Se spune cf indviai no acon arene si preuire criese Sau chia persoanelor pe cure lea Landen, Dack clus; la athicectua claro din propria rs, 1e design sisteme polities ile Banenoelor pe care le silizim zllnic sau chiar a Inhisor’ ale pibicul fale camenile eae syntainic ix = fuxuri si procese de tansormae er le preuim sau wei mar mu eco instumente de dominae Fsehimb, © tacem atures cin’ suntem trig sau chndSneilnim oameni stn” Metafoele ne fac privion eu mai ult interes organiaile mosses le inetegem mai bine. J Bxerstin |) Incercap i raspundei la uemaoarele treba | i. Dette ori a fotografat monumenteleariectonice din | propriutora5? Dar pe cele ain onasele vitae? 4i, Cee aft reprezenat pe ambele fete ale hanenotelor pe cre le flow zne? De ce mv ai reiut acest ery? fil De ee se spune: ,Nimeni nu 2 fst profes in stu ui"? Ptem aplica aceasta exprese la organiza? Orpanizatia ca masina ‘sau modu! mecanieist de ganaire In pina dine metaforeeuilizate, Morgan asocazsfunctonarex nor organiza cx maple. Ase, formele de orgazare din pevioada managements gtinifieelasic - de genul Uzineloe Fond sau al orgnizailor de tip Bieri (armata, administra poblic ete), eu stracent fre, reall clare, sevse, activi repetitive -, depersonalizarea, psa de iniiatva de creative sunt modal prin cc, intr-adev, angaji funcioneza ca ise piese, nist rosie in angrenajl unorsubansamble (depart sente, sect, care, lard lor, indeplinese fans in cara masini care este organiatis. Modul mecanicist de gancice” (etechanical way of Thinking) Gareth Morgan is incepe capital 2, referitor la Crganiztie camasni", pinto istorioars semficatvsprelaat din elt chineed; este vorba despre un lngelepe chiner din secolal Fuhr, ear, eltvorind prin 8 ant un bitin grit de legume, unplind manual o glen cu cae uda mic de gr3din. Cd Sneleptl 3 propas st foun (0 pirehic) pentru a scout pa a ated =Leam aut pe profesorel meu spunind 3 te masini va face toatl munca Ica © magn iat cei face munca precum 0 maint iv cesta pit 0 Jasin; iar cel ce pout in pies o nk de masing I atraleea (simpliatea). Acela en sh plerdut nau fesgur pe nlzuijee sale intesoate. Nesiguranja pr ineioae este ceva ce mu se impact simul eorec- (nes. Problema an ese c& nv cunose asf de Ine rusine sie folosess™ (Morgan, 1986, p. 19) in plan organiza, o putem sinpliica pin coneluie: mecanizaveaconduce a crestrea perfor eonomiee, dar pri efetle sale secundareafecteazh fe aspect ale vit oamerilr si ale orgenizailoe Ssemencs, © anumitd vulneabiate a orgenzailor Aatoa apt ca 0 .cetocrare™ a ues piese poate canis, ceea ce produce seroas perder pote mpl Ia actvtstea ,pe bands lant, neeecturea a 0 defectune la un punct pe band poate confuse Integi product.lat citea dine facet secundare negative sl orenizatig degrada ein, tailor, elementelor naar ae si Dui de vit apaciiastesull lips activi sa satisfaciel in mane in vias de far ‘pestle rating ale program iailor gi sentimental de reaucere Hider besiege, liberaluarbira mengem la of Gxe ta servic, mn ore fe inten igeval fx (pauza de mas8) iminarencreaiiipi6 «spirit powaiv oraalizarea, ,mecanizarea” unor eraportamente, dar 3 nor Searimente (de exempiu, ,zimbera” sax multumir dees lien [a restaurantale fs-f00) in aceste condi, ete evident 8 ace de efecte ney tr tebui se diminate prin umanizarea” masini ( om izaior mecaniine Organizatit ca organisme vi (ovsteme desciise, adaptabile fa modu) Aces nr intopltfn teri ortanzaior prin wecerea 12 management glnitic dase yi wroerae, ca parame p pri metafoei mecancise, Is paradigma relatilor umane o ‘eovileconingenye prop unei functions naturale, organic 2 uel organisa Din perpoctiva corel reatilor umsne, orgaizatile virute ca ongassme i, 2 efgpund unoe nevot Umane Ii Morgan este aceea a asocertierachii fa exzulconcret a erarhie! i cine rept yew diverse fonbe concrete de metal case ganizile, In doen de a itera necteiniviitor 93 ctv tcorilor coningentei, Morgan consigers a flind organisme vii, care se adapteara la Tnmprte in speci. ta categori si up pen snetatore (relere, cular, sisteme politic, incisor i Muxur si procese de transfarmare, instrument de e asemenes, foarte ineresanie sue pen Inielegeres ator spurt de organist oleate dia deapis ale pramie’ nevoilo, re in vel al evolor individului se oprese diverse wi de organiza: organizatis de tip taylocist (de MeDooal’s),orzenizail biocratce sau ake i care le ofect un rasponscoresponiter. Bie eal espe nes pnd svi, ve ub Proce iar In esteoa dest sere a nev naar ae etre ranma De sans (Fain rome, bo, mi, lato be aereopanenns be weuseigurans Ge fel de orpanizats este cea In care lexus” Caras proprio arganzai uizind una dintre metatoreleimagi Iul Gareth Morgan sau o alta pe care 0 consierai pov Argumentai aseminages dice oganizgie si metfora Waa. CEATLE:ABOROARITEDRETICE, CULTURA i organizationale organiza se compune din txliazea vaorlor jor sinbolyor, dn linbaju specific argonul, le legendete, sistema de control, dcumentele fa organza si a membviloraceseia din com: acestora ‘lementelnportae sle cali argaieaitor iausea organiatei valorle deat, simboturile (ita de exmpls), denumite, logo, spore sau reclama (afse. arbalje),produsele, marci bran Motive si scopul pete care organiza face acest, fet ebul arate si ce ve reprcena ea in vitor. sermifeatv pentru onpanizailelipsite de oviziane B, apud Thompson, Stickind, Gabe, 2008p. 16), iiunepocrivet gent orgaizatie este 0 respon comduceri cesta, Teaba managemerui ‘add compan cum ese, ci cum poste deven ea.” i, in Thompson, Stricklan, Gamble, 2005, p, 16)Dar ce fel de comportamenteincalek nore tice? lant cieva categorie conportamente nectce comportamente care afectears ibertateapersoanel; omportamente care afectaes integritatea persoane comportamentelaciui care afecea2iproprietatea persoansi comportamence care afectean epalitatea de sans Dintce comportamentele care Incalodnarmeleetice amiss, aftmaile neadevarate (mincivnile, exageivile, adeviori spuse pe jumiate et.) feute in mod constient; ascundetenunor informal ce tebui ransmise su divulge nor informaitconfdentiaesecrete; 4 Jua sau a fost firs permisiuneobiecte sau idl cae mu apacin 4 rea impresi false (cd et alcineva, de exempt) tefl de infuen( (Vineazea sau cumpirarea ce inluen) ‘uilbzarea unor avantale in mod inoocetineinsti, cred alors un handicap nemerita; Inclearea reulilor; 8 permite uneleabuzuri in organi protgjarea comporamentlor netice omiterea unalabur interpersonal: wizares standardlor dubledierite de evatuare fap say indivi 12 afgarea unui comporssnent decadent (lenings, 2008; Daly ‘Mala, 2000) Comportamentele netice po fi jusifiate in diverse mast cxpresile cole mai Trecvente Gin = sistemul este nedrepe” = lasae de eli lumen” cTHLE; ANORDAR TEORENCE,CULEURA ste intrvis de Jeg este perms” jy nimnu tn sod special” 19 ficeam ex, ricum se tximplalo fees alul”; eprins ~negustorcinstit” enings, 203). ile tice na problemieleetce In organiza - Ja soci: =, au apa éiverse codusi etce tcl foarte fteresanr, Duy $i Mattila calified regu ik cuprnseit-um co ee dret astepei ale wnat Aaccepabil in organiza gofesionale sau indus pot etre consecinge negarve, cn 6 1, abiostvele ale partir subir sus idence $2. core. junea subiectuui $i obiecivut stu tanscendext |e voina purr. pune Bochensk (1992, In coca oblecivelor aiferite pentru purer nei atin «suber impos pein vin prs AHEM 0 aura eons de sanctionare, nt ale analizn unt eseagale pest a nclege de Indeplinese anumite sarin fk deci, fir ie ine soctvni: perc sunt eases petra 14 proprile sbiscive, tun se incompetent stu imoral care le cere Andeplineascksarcin/actuni pe care acesta le Gite Gineficient, inenrecte) sau morale (68 uilizeze eres poet sol de exerap.Este evident cl subordonatl no va indeplint saciid cen ‘divi accep relaile de asortate (dest oct e ema sancyunlor. Exist ns 0 variant ce pres gt in berate) de dragulatinges un obieesiv st de moraliate ait in partea seful ia subsea ae tansformnd autores fnx-ana de solidacitate i acti ovine eficine; eft pare beneficial emeriat al seu anumite Hider (Ge a iene cu easina pe sublterul, asciinda-se eu aesta in defvoatea compan, ‘Pe sens interes), dar ne asguct berate de & cjomarior. Ete exea ce au feut gels angaaticompa pe sens unc, In diretia cores et Enron, uta dite cele mai puternice firme din SUA in ais cil, doctrinele potice extreme, anarbismu sau ate a epomtat date false print-o chat compliitae a mi resign cra isa ovited aur domi sgetlor general, a celor de nivel mediu, a firme de aut iso - sau exstntaunei autoristdeoaice fe ln ind escrochera a fox descoperi i eompaiaa dat le = toalcsrsmal Bochenski, 1992) ‘Lao alt sear, se poate spunee3 dele de sting mic, In organizapi,anarhia, adic tips oe de rigor ay ceput prin a se baza pe o autmate deonica tek (= reslementsi clare, de regulate de dine soliartat (la nivel declarate io nda celor saci, ups eed ct) exe afl de periculas neice ca bictvee geil combing ieee ale masei (exeutat 5 dctmuraunei ators! deonice toate event dif, iat autoritaes a devenit una de sanctions. ‘maj un exempl in acest sens este regimlcomunis In Berlin! de Est, cae a evluat exact de deontic’ de grup auoriate de solidaritate in primi ani (wecere ber din Est eat problems sutriii de arup. El explick Vest, granije simbolice ete) spre o autoritate de santo Betis caccica penvu roves Scare (Gochiderea granie’ io 1958 § construire ridin 1961). uiK. tn domexial D aunci si numa atuneicénd imagines clash (dep la carb redus) cee oe a lotimpli PO de un asemenea sip, inet $ si ead ck autortatea liderilor communist peste ti Uiuro diecivelor dace de P si care fae parte din tre majriatea membrilor grupulti K exe 0 realizar scopului © iat S dorese in acelasi zare” (Bochensk. 1952, p, $8). oti ub Boebensi, estate, © reac cu doi treent~ neva tebe i cead numa execute ‘ict gun domenis~. presupune absent une autor fori: autor de cize maortatea membrilor tice fn aeet dome, 0 autoriate dcomick presupune 0 Ta realizarea unui Scop pe cae ial deste ‘mentae «domenilu, dec! odispartea liberi in ace a Dospre auteritate si libertateOMPORTAMEST ORGANATIONAL {Aci imervine problema dimensiuilo grupull: tac este velativ mic, sublet va percee eventual incleare aa tivelor de cltre el tnsusi rept pericloasi, pentru ch mening obineres majo eare 88 inteplinease directing In grupuri de aimensins mari, rlul comport a Singur individ poate fi perceput de el ca nesemnifcativ pe majorite, aa poate incllea anumite directive, dac nu ex sate consderemte in urea deci (eum arf tama de event sanciun). Oda cu cresterea dimension organiztilo, ow cettdne acest perco Picea impoaitelor este un exempl foarte bun in acest si el este analizat si deca Bochenski. Desi considering Sart plata lor pena funcionareastatului, de eX epindem sino (Car buget de stat, ou at exista 3 coud, sistem de pens e.), glndim e& impact ptt deo persoand este ast de mi, Sac nu a afecta eral final, 252 ef, dack na ar exist saneiuni, oamenti mara acest impozit ‘Negarea autor deontce de ere indviit uni erup ‘apt a nel echipe este o situaieadesea Innit in oneal sMunei eind mu exist un obiectiv comun car (sat, chi exit, nu este vinoseut de membrii grupuluifechipe)) £20 Indepliniea directive! realizar scopul (Cel care respinge auorateadeomtic s unui purtior int lomeni, neagh sau c¥ exist un obietv caren poate fs ecat sub conducereaacelei autoriii, su cd executae die lor purtizoruul eonstinuie © conditie neerard a reali cesta obec, sau seagd si una gi alt.” (Rochensti, 1% pp. 89-90) ROceSE i CADRULORGANIZATILOR » jv un manager care doreste si resizeze nie necesarearupull, dar pe care nu le ace cunos for echipel. Aceitia nu vor execua drectivete sale sao inglegenecestten realzii lor pentru un scop ose Bate dowda logic a nevot de transparent, 1 organiza, condi Fart de care auroritatea fn fata gropului mu va. depling, iar tndeplinicea va f sigur arb a une atorit in vrttencharisme xow a ll ce presupune scopuri vagi este etichetatd dept Bochenski este considera imorld. ,Aecepares fi deotice fBr8 ici un fe de towemeiere tebuie ete morale." (Bochenski, 1992, p. 90) ‘evident Ince este ul stu autoiti pers ‘manageri tn mod special: ene aj s4Ine- cate conduc la diminuarea sau pierdereaautoriii i sl ietificim abuzurile de autritae 51 si Je azul propriului comportament sau si comtacarim 0 rofitind de ignorana unora sau de conformist e auoritate penta a obgine nemeritat anumite demonstra flsul afirmagilo li to faa igoranjlor ‘obligate de ai urma ordinele In faa celor con nt subordon sunt cele ma simple modalitat utoritate abuziva12 statue pentru eH consrul st mentine atortatea ca masiaget Ces fel penira a ares euortate 1 Ca manager now-munit, vent din ofr organisa Inctarcs tii dovedest ct mai repede posibil come petemele (performangele antrioae, cunostingele ce) Sulbordonailr ti, pene a dobands auoctate pis temic Incearct tn mod continua 38 oti expert (canoeing, degrinderi in domenia afaceilor latvia sa ele legate de acesen si foloseste- 1 interacial to subaedoaag soci cu superionii. Canosttele tale Hi vor convinge pe celal cB gai ce conto, ai cum si cond Transferi/delengautoriiatea (dontea)asypra wnat Aleit aruct cand ext absent. No pie nine dk {yi eanserielegi aurea domes, pene co po redotindorcind dors auoriaten ta epstmied my Poste fi transferatt, deci ms o pot perde din acess aut “Transferbldeleagt-iautorteteaanelpersoone dint ‘at deparament, sn unui membra at grupula. nto ‘sata deomtcl mu fuctoneaz ize coi sau pesoane se a acelag vel. De aces, .Nimer 9 este poet it saul li Angajeacd subordonai core sunt competent pe ananite ‘domeni sunt soit epistemic), ceea cet a fil 4+ convingd pe cil (cole, sien, pater) 55 le vrmece satu rROCESEIN capRUL OROANIZATINOR si canogt domeniite de compernts oe feral onal. Aceasa teva aja i beneicon! de auto bi Jor fs yi cand doo sus ma, ele ator domenix vor concurs pentru af reevposeute mutilate In acel doen. In interiors sn fact folosesti expres precum Bu st mis ine tune cind vores ca subordonai Sau eo ‘Nupot os ima bine dedr et”, de exe opi fu ae odurere de some stu cn sbor. alts ese neal de salaci comport cas cu ot Dunnezen. Nu pti fio expert in tose domenile; confor epics chek meni na ete 0 autora in toate dome: entra tof cia; dack ael tip de autorate tv, aceasa este Dumncze. it transerifdtep!eatoritatea epistemic bil. Dack esti considera spent, 0 aa femich t-undomenit, oat persoanf nu va ‘competent doar pentru cd wa recoman- feebuie sis dovedessedsingurh competent Sai exine awertateaepistemicd dint-wn supra star doment fn core mu epi exper este un abur de aucoritate legate domerie ln! dai sfrurloamemlor In éomeni in cae a0 en, vei rep sa vei pled imagines de Stet"Nu incerca 3 i extincl ouortaten deomtcd asvpra Persoanelor cre nu i sunt subordonae. Aces eu uz de auortte legat de sublet. Poe 1 obseray manager cae se comport acasé sa In locur pubine ca ite ff, ratindu- meri familie sau pe omen de rind ca pe mgt subordona.. Nu merge aja! Nu eta 56 anges! persoane competente pe doen Specifce; ack est amas bun decit ele fn domenie Imanagemenajui, mo vor fi siciodath o alteratva poziva ta de manage. 4,2. Docizia gi participarea la luarea deciziei In esens, a conduce presopone @ la deel ‘Suecesulconduceri este determinat de capacitatea sa de deci cae se dovesese ulterior efciente Finprinpiv, se considerd ca un proces deirinal et rata (Cu toate acesea, singin @ un deci in limba roms reari, prin veebul @ lua, mai deprabs 0 lips de rigoate, Iaonaitate; sugersed mai deprbé ntimplare, find Aiforié de expresia anglo-snond 0 make a derision, cae, fice", a elabara™ time in mult ah mate enisurs processional riguros (Catlin Zamir consider in Incertitadine... (1990, p18) su proces decizonal este rfionaldac, using o analiza ot 2 canostingelor relevane, ajunge Ia selectres soles cee une’ Dat ce exe cea mai bund decizie? Desi pare o inv reco, rispunsul nt ese aga desimplu, Pater gts o solu PROCESE Cann ORCANEATILOR ® rgarizionals ce pare ideal8, pind ein aflim ck Tou; pln 33 se inventeze avonul, rversres ‘seporil pea soluja ideal. O solute pe cae am cle oi $a fos foarte bund In snumite sta, Ia ee ara h ronalitates umsns este limiatd de trim nro ne strict determines, eoasterea imi. $atunci cum udm deca bone, efcene? [Glarficae sine de proesul de late a devi, ce ae ri anumit etape. In mod norma, un proces de goat asfel # definiea problene. Defistes probleme este 9 iflaenesz4 radical tot proces decizionl Zain, 1993). spunea In ucrarea The Practice of Management 353): .Pujne Iucruri sumac de ine, dack nu soase, cum ese acela de ada un elspuns bu lao resit firma”. Exemple de probleme (tebnice) sate cu conseinge grave sunt consrurile eae se Dentns ex na fost formulate corey cerinfle Ia aparaturaehnick nu funetoneaz4 ete. Ince de-al foi mondial, Germania a perdu foarte mule tance in nordul Africt penru ci o simpla pies din Joe se dofecta $i motorl se ope, eae psa rock $4 functoneze la tempersurle foarte coo, ci la cele din Europa. Solus, perfec 8 doveden grep in all, pent ed form or (a probleme’) fusese incomples. fecvent intl in procesul de deczie este con Problemele rele lepute Ue eauzele wou fenomen,1 falsele probleme, determinate de simptomele lu, Dac firma nu vide un progus, poate considera cl echipa de vin su es eficient sau projl este pres cute. a elit, in petena csr de la vin sau presul poi doarsimptoweal ‘or enuze rele raportlpreteaitaeinaecvat i m pea ipsa ds motivare a clot de Ie wana, wehnologia Save sau sehimbacea preferimelor publculi. Kodak, de exeng plea product orieit de eficent gi de ieftin apart fi Clasice, dar oda cu aparjia unut nou produs mai perfor 5 mai ojor de wtiltat ~ apartul digital -, vinziile Clasio urmau sf sad in mod obligatory, cees ce #4 Inximplat Etapa a doua a procesulul de deviie presupune formala solujilor aternative la problema dat. Ea implict docu ‘area, gisveatuurorsoluilor eunoscue si, eveaua, 1 anteriog, ce rispundcerinelor formulate. Important este \densiicaeaavamaelr 9 dezavanajloe carl solute ale putea analiza ulterior, voluayea 9 ierarhizareasoluptoraltermarive presupune rea unor enter importante pena decident,peneu 2 3 ficient slurs stabilizes imporanei (ponderi) ec site el, ‘Citerile tn ert mai freevent de urmitoarele componete: = costal ~ bani tip, resurseurane, costar de oportuniat scoea ce piezi, opting penta 0 solute anome: caliatea yrutatulu e8t de bun, de como, de Hab ce rezulaul Creve yebuie sf fe In stanst legiurs cu cerinele ‘ocmularea probleme. Pentru anumite deciai ex care au importanti covdrstoare gi le anulexzt pe cee ‘PROCESE Is CADRUL ORGANIZATION ts “pre fn ceo! unui buget limilat sau caliatea tn ossrnesernificatve). Io sua In care ex ‘emu a putea evalua cational variamele éeci= ul trebuie ¥ subileaskponderi care jin de ecru criteriu fa de imporana totals solute celet mai bane (desziapropriuiss) este ves lead. Este de pt consecing puncte: anterior, pe un model rational de desixe. Ea presupune cy analize dari ite, nsprati, ancl cin incer- a exe rica cil sunt ieatce ca importana i mecanisme de Mule deci din vag aoa sux rier, bara eficienga unsi solutit si o aplieém sitomat la similar. Zamfir (1990) vorbese despre com: ional ea subieeivs a unei devil. tunel end Sunt de mare imporanis, components rational este dar pentre deczii de mic immportania, com jectivi exe, de obic:, preponderent, Dact vrem ce sortiment de sare vom cumpia, prea find ormajle pune, vor slegesubieet, in funcie €e tiv ammbalaj sau in functo de un alt exiteriy mai i. Cad insi ne alegem masina sau loca M si o cumparin, decidem éupé o document io analizh serioasd 2 ofeteor alternative, com fective foarte sodas 1 alicarendecze. Exe 0 etp post denials inde adesea tn mare msur8 soccesul demersl corect aleass, dar grest apical poate avea egatve, care sf anleze efrtusileetapelor ante Brocesl de desireBulvarea consecinelor feedback. ste 0 eapl cae ses desea in cal managerior sau organiza reac nereu de a0} proiete, de noi probleme, care mu ures 2 incmplt eu deczile antericare Exempla 1 Sx presupunem of trebuie se slegem un N00 oe de mum eoarece Iocul de munes anterior ni mi coespunde co texjelor si aevolornoastre de dezvotare profesional 1. Formolim problema: ce loc de mone dori in ce cond 2 Dupii documentare (olectarea ofertelor prime ups a ‘acarea diveselor compan), rez lish de pate (oluile teat). ena 2 eralua si lerarhiza Solute, avem evoie de cil riterile posible pot f= atraciviate sarcinilr, sea resign, posi de promorare, dita, compat cu via de fai .a.m.d. Duptierarhizarea lor in fue important, trebuieaibutengte ponder a enor sums sie 1. Fiecate dite aiantoe de subi se nteaz uk pe ficare ervera i, dopa inmulizea nowt eu poaderea teru, se obinponae care, adanate pene fecare vari dau un punts otal genera Se alege devzia cea mai bun in funeie puneajl obi Irmplementareaeraluara deciie sun etape derioae devitionale, Exemptul 2 Cum alg cen mai bun ort de sacan Evaiores fron ‘Ohrat | Olea? [Of nce | rnc et [re ea mal bund fer est oferta 3, avind punctajl cel acd are un res mat vitiatdectcelelale dou onderile, punctajle si rezultatele de In exem ai si pune datle do Is exemplo! { (legeres une be nun abel corespunztr, similar cu cel dela 2, gindind-vd ls variate de shy pony cal oat42.1. Modele de luare a deciziei Mode de tore decizei sus derive in fneie de ma probleme, de completitudiaea informaye, de dcident ec, Pea Afi analiza i preaentate ogc, stracturat, modaliile e dec 1 fost clasificate de autor sb forma vnor modeled uae deine tere cele mat freevente care difereniaed moteele ecitie sunt ivelul de informai existent; radu de contttne/incertinedatoat mest sodalitalprocedura de dizi i funcyie in specat de nivelul de certtudine!ineri ‘amt (190) a identfct patra modete de luare a deci 1, deczia cer, Sno lume strict determine 2 deciia cers, de tip probabilist, 3: deciia in incertitudine persistent 4, modell eiberntc de deve Mitsels Viscean (1993) a idensifict, de aemenea, pal rmodele sau stratepi deciionale: 1 model clase de unre a desis 2, modelul panini formale comprehensive Peers o cient anaes et prbiemlor apa ‘isan ga medltor de Ware a deci, yee cen (a CB ‘ante ceniadines: © peripctod pe socolog, ae te, Basts, 380, procHSel CADRLL OxcaNzaTatOR atreprenorial do deci vatv) de smodeleidemifcate de ca dot autor sunt in hunk mie, anumite diferene yi inerpretarispeifice alla modell deciie cert de tp probabilist, Fy sitting, de asemenea, diverse model de dec ult modele care av denunivaiterie, dat sunt cu 04) $5 Mares (1994), pe lings cele patry mole Gecitie, menionea2i un model suplimentar, emit, de gunoi” (garbage can model. ile celor cine! modele sunt prez nut care am adivga nul ce contne denuminimeta- solu echivente de alegereseecie a unor Tnaces .atificiu” pentru a ait oda in pls de lore a deci sunt consrueiteostice, sunt B post facts ale unor suai reale,ugor de ingles, mente denumior clasice ale cer eine medele i rlul dea fata injelegers i retinezea lor de‘copotranteoncanieaT#ONAL srs 859 20004 sagged da msg‘ouPORTAMEST ORGsSZATIONAL, YROCESE Is ADRUL ORCANIZATOR Intre aecizie si autoritate erste cles de modelul de decile adopt, adecisid implica parr element (persoun’, grup, organiza, coleetvitate) le) de denis, ierarhia, sles i oral decizci (care poate fi un form, interes sau eraator infor, eons as exe (nae eer cea a * | Chres Darwin) simiariaten cu clan de autritate: decidentul oral autora; problema este domentul de en): Solara este aserfimea pactorut ait. tral este subicetal suri junlor manageruli, dec solu probleme, rin evaluares deciziei ca find cost, satel se fen. Decale geste, incorecte, fac nceteze pubes a ene ‘tsp i i p a A F b i cea mal bun sol ine ek > suit | lai PRE HRI taforich Roe" tip predic, care se refers Is fae sav acon face 400 de km de autostad in 2006", Wf in 2007", et tri bine”), cele dout este evidens, persoanele care i sunt obligate 4 0 fac) doae deseria $y prezemt, deci foc asertvni de ip descrigtiv ase sau aberane) iy conser atoiaes Denumirea case | Denumirea Toda ona 5 Meal neste:Manageti treble st i deca, $1 fsa acrtiant its, De aees, autortatea manapeioedepine in mare e corctiudinenpreéctilor (det de juste devzior ig ‘Ese cauza pens care la Jncepa gover au exe cae i timp ys erodesn8"; de aceea, imagine public ce coametat in pli cn satis dovedese conti (a teul Tutu era propus car ea alternative primi jamsate de an in urmi). Discrepanga dice delaratile redicti5ieaiateecodesad rapid autriate, CCompacaile dine prim-minig i peegedin’ im Roma sarc pio, obliga pein natura fone in deci aco si a ac airmatvaserion de dp predicu in mis alm ecit preedinl, si-au erodat mule mai rap aorta ‘elit, au pierdrsusinrea publica ‘Oricim, intimp, problanea dea 29° dex ie pa seralidate, crest, 25a ck autoitata Se civearsoricum rmotvul pent cate, si cazul celor mai bun! mansget petoada prea lung’ de convene determing diacea a0 poate f periclonss pentru performaele organiza De asemenea, rampoaaten in funcie (i abs a dic sau a managrioe care ay cosmetizat” rezulat, fate et) ‘etermiats de tema ey oda dezvuite adevirurile ae autoritea lor va scden in med ratatc. {in cazldictorilr (ve! Stalin, Hite, Ceassescu, ‘abuz de fnonjantortate de domenit, una de 3D nega sublecti ai aworigis wanserins span de uaciate a pprttori de sutoritate de In domeale fn care deeeie Jot Aovedie gresite spre alte domeni anulindy-le aucria ansambha ‘Acestefect sa constaat i a lideit poi care ao 2 considera eto, ns care au asco ani resi Inefciens sa incompetent pe amie doses a guverne: Gorbicior, Roman, Constantinescu, teva exemple de raster de lai de (aon Soma eorectuinea si compleseuinea solr gn less, este eserisldformularc corecta a sc88- coretd a domenialt ‘dese, tnanageri $i oxmeni politi frmileact pet problemel, recur ls nespciaii, la nd mijloacele eu scopurte i simple cx in plies este centrarea excesivi pe ats ca sursi a ari olute valabilk de nen scur smu pe fap, pe actuni concrete, care ea moi pe terran tang. Toate guveaele imilor ani au fact aceasta pepeald ga pierdut ctratul fick excte. Deine SUA gi ale Mi Jnadares Icaklui sunt, de asemenea, exemple lid iis} auorateDazata pe inane § refeiiare la un precng pericol nuclear care, azn coutestayior si erodci autre dsrite fectvd este o modaliare de diuare » auortih iN cart decizilor de succes, dar $i de seduoere & june drasticd a manager in car de ee usin atime pin cere cone, einer geri din Rominia sum content de importage nave a deciilor si a user oecanieme precum ir a Iucea decir (in eazul erupt al uoor deci i contenedeciionale adeevate),aero | Bice Ce encom (Gata. Near de patciparea grape ert a area deci! Carma, et promovenzi un model rai degeabi de ins omnis, ba25 pe liderulautoeraticaoatstivor, et ca lesz tot, dh indica peioase, pose fane ean os ‘suri, chiar aburasi fra consecinye grave. Ignore co este Insp deo ignorare frecvent a clienlor, a beet oxganizailor st «competitor dia medial organization. Cova consecing sunt sen de venfiat: ucts Je pes ste foarte mare in onganzaile din Romi aceasta il 1) cosmrt riage; adesen, mu exists deparamene de marl e resurse umane; decile au se hazear8 pe provese ratio sunt uz neprofesinit, peroane lps de atoriaee mid in domenie respective sunt ext de freeeste 2b de auorate de domeni 5 de subi ec. ‘POSE IN cabs. ORcaNtzATULOR si tome recapitulstive oti eve ps. pane of suet 9 auto psec i pentcu coe (ce subset)? ful durmnewvossis dire’? competenele dumneavoastr persone pe care jun 38 sorping Ate ale? ple de abuzuit de autoritae de domenia yi de et pe care Teal comis persona fe de abuzuri de avortave fagrame pe care le inniien in popcinorganizate i/sau in diverse oi in vita public anilizaconcontanei inte obiectivele personae ale ofgaizaii, pe care aj leu tn capitol 1, a sipuli de awrite deontck pe eave o exerci sate pena av determina «hi realzai (de solidartate sau de sanctionare, face delgarea avon in ongunzaia uma ; five dereplementre spt de auoittedeon- in Carl organiaie tn cre Ira de conducere a In eapicoeleanerioare despre presupsiile de la anager despre flu cum se acapteard la context, Peri potrvicteorior contingent. Rezulatele for sau ale adapt context situational sunt Imodelele de conducere, act modal prin care za problenele in organizaCOMFORTAMENT ORGAMZATIONAL inte, de exerpla, precins dfiii ale unor specials g consider sill de conducere poate fi defini, pe de par maniert behaviorisé diept .mulinudinea de earactersset comportamentuluicondueitorlui (2008, p. 95), find despre comportament, acesta poate fi scimbat, imbuniati de alk parce, Zlate aratd cl alii autor incepind cu Fa Aisociazd comportamentul unui conductor de sll su de ducers, cae se refer a caracerisvleactiunilr sie in fi schimbat, find o ,variaila pur imeioaréJegatd de tsi brzae ale persnalcii” (20046, p. 96). Lussier i Achua (2004) considers cl modelee gi stture termeni iateranjabili, Dincolo de acest Iveru, ator p folosese prea des termenul model atwuei cid discus dem tmadelele prescriptive si mai des wren sil (ar §1 sruneiclnd vorbeste despre modeele™ descriptive, care des un comportament de conducere dupi cea fst exerci (L si Achua, 2004, pp. 159-160), [Na intetoner interpreter carea foarte bund 2 si Achua observa mea consti motivul pentru 2a ‘modu In care dezvoltm $i folosim modele sau stilt de ducer. ‘Consider ef in limbajalobiauit, oamenttfolosese tem ‘model mai mult eu sensu de exemplu, ceva ce poate fre turmat (de exemplo, un etalon), apriorie (existent cine termena sf pentr a deseri modu personal, unc, a ul face ceva (se Imbract, se joact, se comport, ceca ce ete Adegrabl aposterioric (existent Insnte dea fi desers siti fiat, de replica ‘Un ymodel de conducerelieadership” poate fi vinut a 4 Drescritiva lao situaie dat; sola est wore (un tipi ‘in Himbajul li Weber), mai degrabi decd reals. Pe deal FROCESE IK CADRULoRCANZATILOR dacerelleadership" ese mai mul legat de ipurile! le de comporament existente in organiza. Cu ate aii de sid, cercettori,tereticieni ereearh si de contarere™,liderit au si vorbese despre e conducer ‘de modele/stiluri de conducere variate de condvcere dscrse tn manuale, de obicei verse oor isa ceretiri, De asemenea, sun $i iumeoriamestecui s/s simplifierale criterios ul, ipl de decitie ete), fe sunt foloite modelele ce model sé folosesset intro ive (deri alog modeul pe bara proprii judeci. ost focrum, el este desis) erat si permit (Lasse faire) lasiticre la ‘Levin i colabratori si la sisi anil "30 i ital in Tucrsile din Romdnia (Vsceanu, 1993, i): Slur; rezlate din inerucigarea exterior .centrare ess centre po produce”, cae a rezultat in© CconPonrasteT ORGANIZATIONAL cvlebra grld manageriald elaboratt de Robert Blake gi Vinca Tiadear ‘Mouton (vezi Viiscean, 1998 ; Zlaie, 20080) auloriae aenorte oatieicontrn | Cooper = nego nner FEriasecd gf neat s peat] = stil mea oscil casi oat | (azath pe recom = stl populist, pesanciuni) | pense) = stl secatuit, Manel, cower Liberate, permis Dintre modell esr in ertra de spss, am Slab clicay patna ca Taare spre analiza ai dettitd doud, care sunt mai degra si impiea Limit jor de injeles: modelul autoritar (autocratic) versus democratic. Acesea sunt mai curind comportamentle (i tive), deci orientate contingent (si prescriptive); reprezit este dificil ca persoanele care, prin educate si ‘degrabt referinfe polar, deedt un continuum, precum x nsocializare, sunt Incinate spre un sti) de con normative sau celal loi Sehmidt (Lussier si Achua, 2004, rita sf se compore ca lideri cu stil de conducere M7, 157-158), chiar permisi, care incurajesza paticiparea la Pentru a descrie cele dow modele de conducerlead cate se centreazi pe oameni si rela, i mu pe voi uilzaun st de criteri seletae din diversi autor, pe cal 5d. Mai degrabi, se poate spune ci managerit ar consider esetjale pentru orice proves de conducere functe de grup, de situaile cele mai frecvente in ‘Exist multe ate modele de conducere pe care le pure panicaia, ase cht st existe v conpabiita ar est foarte dificil a apinia mea, si pornim dela clasiil cee si modele si este mult mai serunificati 58 desesiem post, ezbuerile pe marginea siturlor de conducere, caraceristiclesilului de condacere al euiva Sau propria sl Baia ca reurt tn onaniatie exe wor te conducere 9 st eorectim in fun de wore, eleasi contexte simulan in organiza diferite sau ‘el managerii mu se schimbi, mse adaptea, come | Maa ‘Modetol 9 organiza), diversi conducitori au inrepsteat autortar aerate ie eierte, [ii Seeearent pe: | Sucinvealiard_ [Damen Mettelor managementului a conds la ovalorizare a 2, Abordre privind ta | Now-partipauv | Parcipaint ficient, recompensaii prin acordarea unor salar ea deiit iceciva _ Mis reeompensali prin acord y 5 Aworanes| [Cenvalzat (pre | Desens, 7 forks contolere |delegatt. ‘Aceast exestere fark precedent a venituitor Jetta it excoutivi te mares este o teh de dehPa CoMPORDAMENT ORGANIZATIONAL mai freevents in Occident, aga cf am aborst-o $e peng semaificaile multiple si pentru televanga ein vitor 51 omnia Meritt rectors exeeutii salar urage ? Directoral executy al Chigroup Ine, Sanford Weil, @ fncasa hana 2000 196, 2 mitioane de dotar sub form de action, plus ate 18.4 mitioane de dolor sub forma de bonusur Inanut 2002, pachenu de venitri medi penta director ‘executsi (CEO) era de 10,83 milioane de doar Salar! mediu penta un director exeeutiv este ase de peste 400 de ori mai mare decd salar med a! ural agai. Valoorea medie a saartat unui CEO a crescu pana la 6 procente tn 2002 ~ mai mult dcde dublu ford de creserea salariald pent restal angajailr. (Conform The New York Times si Misch, 2008, p. 245) Dincolo de exemple si de medi, problema sari igeeotilorexeutivi ai mailor compan, care sunt sup pi, est de fpr chestume de analizk de costbeneficil adie 0 problems de motivates ficient Pe de 0 pare, in abondiea economic’, ar tebai Aiscutim diet bani cheleii pe slarit unui director xe cutiv sip alte recompense conde Ia ceea ce compenin © astepia; de aseraenen, care arf sara optim peau Wil se un CEO (hel execaive ocr) sau um manager ? PROCESE IN CADRUL ORGANI2ATULOR arf salaiul ce a furiza cel mai bun profit pentru actionari? Nu este o saved usourd ata i putem face experimente cu compen ele ‘mw putem tests slarit alternative. Pe de alt punct de vedere sociologic, pate analiza cero prin sinulente financise, Problema mat versus otvaiaitrinsec, in acest ca, Jor supramotvatietasupraperformanelor si importante cesteidezhateri ete: primestecompaniasutcient theliuielor pentru directors sii? M afirma c4 un manager este conducitorul une} i iderul ce ,arat recta, ealea” si este urmat de ce este un bun manager ? eft afacerea presupune profit, un bun manager te- cel care lie cales cea bund, calea spre «mai rapid, mi bun", spre mai mult profit pentru Salaiulurti bun manager este o investtie care Profit ca so inowje, ws nou produs sau un Dact profitul x= £(K, L, 7), slash diect- © important investi in varabla capital (K). ct de bun este un manager ? Angajatil obignuli, exist orterié clare de isu ianjelor i de stbilice salailor; peatra Program vnc de lucru este fiat (e exempl, multe ore pez, ‘ar sarcnie speciicetebuie i |‘SoMTORTAMENT ORGANIZATIONAL “fle ndeplinite pent «primi fn seh sale pent ‘munca dest Tn ceeh ce privestesalarile enorme ale director (media este de peste 400 de on slaral medial acu rmuneitor,logice compenselor pare distosionad it ig mole eszuri nu exis ai un fiteris car de legatu inne recompense si performanie. O logic simpli ar ava ig ‘ede fap sea simulentelefinaneiare sun us foe rotvator eae produce modificarea comportamentla tunel, dact un CEO va fi mai bine pli, elie vaconiuce compania spre psformae ma mari Ceseva inp iy ‘anu in care a va aea ate de perforante? Stimulentele nanciare ,sunt mai efiente ature etd nt legate de performanye bane". & ga perormaria de scondatea de acini managerior poate fun factor mati ‘ator, deoaece director parc la succesul financial firmei prin actiuile pe cate le poseds” (Da Brin, 2005, . 137), Companile cae folosese aordarea de atin ca factor motvant pentru CEO ver conecta In mod obit eformanga diectorior cb veniul potenyal pe caret Primese. Acesta este un mod transparent de a furniza sth mulete, cae determing oatinine fore activa! Gell ‘constant din patea unl amaze. Cricum, care este dierens cite, de exemplu, 195 dé ailioane 51196 de milioane e dolar perry sll unt (CEO? Acel lion In plus determin wre difereng in ceed ce privege performariele manageruui? Consierim nel slarii mers chiar dincola de agumentele ronal le rebute si fe mai mut rezlarl unorfaetor spite ROCHE AOR ORCANTZATILOR prec sarca/dispociia neasciaorir, decit a) | ‘aoale, oizctive xX ani singurl factor movant penn per pune? Este un fitor important, dar sunt al are pot stil prin ers metode fj muncese nw muna pets bet, uit rear 5 int Ie plac sacle, provetie saa impor a creer rage a salarior mana i fe faptl cei consiert salar mai ale stimuenteo ms valor or incom li manage auc igi ote. De vere e 1 sunt publicate de revista Forbes 3 se smo public oct in ira ete uri de fe devin un fe de sor personal pentru manager Be aici, prowearea de a mai bine pinat BE provcarea de a cine un Sar ms) ae face public salarile manageilor este un cru Port pen medial de face, x ma tifa din imerionl companies comer naj imeresan espe salar ese ace apr pli, peru care salrile exagerate vor factor demotvant, ate le va inuenta nega le. Cea ma bogs cchipa de foal din me ar juctori cel mai bin pati, aceon or fa peur enorme sic mult Han le. Performaiee frm rat a nivel Hin diverse mote, pine cae lpsa de eoeziuneoy oMPoRTAMENT oRGANZATIONAL in interinral ehipe sl incercarea disperad a jucitoritor dea performa pe misura slailoruriage. Av eed multe Jocuri impotiva unas ecipe care rea in componenta lor Seton de 2ece ort mal pros pati. Inconcivzic,siulentelefitanciare predomi in cs2ut Aiwctorior exeurvs (CEO), Ele sun exagerat, dinolo de orice calcul ragionallegat de performangs sau de ven ‘url celorayangajg, Ele pot conduce la un management e cali, dar, ereseu in mod iraional, pot char demo. tiva, Un positil motv pert competi dnize director in ‘bjineres de salari mai bune ar puta fi err realize Aanval de etre mass-media, care fi lista In fuxcie de salar. De aceea, salanile manggeriar ar treba $8 fe ‘confidesile.Asigurind venta unui director in funeve de peformanjele prin acwutrea de acini side ale stimulen ste cel mai bun mod de a securieainvesiia companiet Iny.on eapital dif! de euantifea, cum este director exeeutv (CEO). Exerctin Unilizng cele dous stlurmodele de conducere descrse sus eu toate dimensiuil lor si celelaltecunosine scum ‘ink acum, analizeaz sialimodela! cu actual sau pot ‘de conducere sau model! net persoane pe cate o eure foarte bine (de exemplu, seul die) PROCESE I CADRUL oRGAN2ATILON ;cesul de motivare in organieatit de uareadevzilor,conducere gi cont, motivarea este proceseie importante In cadrulorganizatilor, Exes prin care manager ig influeneazdsubordonati fact pena a atinge in mod eficen obecivele oreaniatie de motive presupone un raspuns la nevoilespecifice gaagilor si 0 atoprare la context, prin eare acestora le gsi cu mupea si, implicit, productvitatea mune, a este rezltatl,consecinga interacial dine nie ina de indeplinit i medial exterior. Este mura fn care Persistent st ira pera realizarea uni sop” ohss, 150), thm mule cpur de moive, tn generale na plas dimensiui, in functie de tna motel de tpat de umes inrinsecleirinsec se refec a fap 8 modvaia fi una imerioart individului, detrminatt de fctori i. de personaltate, de propriul sistem de valor, sat cor ui, duoc voor factor exter, unr simulent de motivate, poitivd sau negatint, presupune 0 abor- Ge tip recompenst (mativage positiv8) sau de tip sane Dedeapsi (motivaie negtiva, ‘mai snuite teri ale motive se centeaz’ pe legttura vac (xivtor' i vole angsjatlor. ite de bar ar eoril este ceca ef indie va f motivate nncease Performan ack eeve ce priest in shimb rispande ) nevotor(2evie) personaePoate cen mai ctl 5i mai cunoscutstetieprivnd nevole ‘este aceea a Tut Abraham Maslow, car, porind de a experena e psinolog practician, a desris 0 piamiél a nevollor umane ‘compu din enc niveluri (pur de nevi, 58 eum © observa fn figers urmtoue vce | oe oprena cece nae ccnp ie svn Newt ene Figura 3, Pia ner dpa A. Maslow ‘Newile fiologice sum cele Sch cdtor satistaere file umane mu ar supravitu: apa, haa, oxigen, bret ‘emperanra adeciae. Acestea sun principal preacupaze a ind vidulut pi to momeneal edn su saisticue [Newile de securitte personal su de sigarany se cefors 2 condiile de view sigus (cas, ip comuniats), la locul 6 ‘mune’, a un servis sig, Ia wn vitor Ia fl de ius, garam de asiguic sociale gi medical. evile de qpartenentd si afecivitae se refed 1a inv are 2 teeut de aivelil evollor materiale, fizolgice si Securit, pe care le ae sutisFleut, iste novia de interacio care sk ofere companie, comonicar, aectivitat, jose sasfitie sexual: familie, pricten colegi, veoin er. pile de stim’ sox de status apa aunckcind subicta a ja de aflierelapartenen sasficu. EL va dovi st sib ealere, 0 porie in cadrl grupuli, #dobineascd rs ‘mt, recunousterea meitelo. Promavisile,dplonale $ e sunt citeva inte sodaliiile de recunoapere 2 sta cua si sunt foarte importante pene cei eare ass la nivel lle de outoactuatiare sav autoreatizare sunt cele mai ge acest nivel, angst au newoie de oporunii, de 2 tiv, de af valorifia idles potent nes neflost aslow 2 plaat nevole pe o scald ierarhia daoatece sts- lorare oc, in genera, fn-o anus ondine. dea cee de Piramiei, iilogice, spre cele superioaze. de sind (de de autooctualizae, foarte rar trecindse In un nivel ‘lcd caprimele sh fe eatieficute. fn acess timp, ode tmevile nu mal sunt motivaionale: doar cele ness incurs saa pois i satisflcute moiveza puernic ele picamidale a lut Maslow, daria awe) nen itoare Ia tt ata categorl de nee gor de neve, tora Tak Alerfor se deosebeste de cea ®10 [COMPORTAMENT ORGANIZATIONAL |i Maslow prin fptul cl nu presupune o irate righ i i conditionarea abordirii unor nevos de rang superior (le der vwolare, spre exemply) de satsfaeres celor de rang inferiy (Alderter, apud Jonas, 1996, pp. 138-156) ‘Aceasti core este interesana si pentru c8sutine individ este motvat si de nojacumulr a estegori ale neviloreparem satisficute anterior, mai aes atunei end pe celelalte niveluri ny Inrepiseazs,suecese” sernifcaive(Alderer,apud Johns, 1996), Frederick Herzberg a lanst otorie a motvaie determin Ae dowd categri de factor! motivators demonvator. Factor ‘in prima categorie sunt ntrinsectinvidalgisarcin, produc sausfacte cu nunca si cxese performanta Exenple de factor’ motivator’: responsabiliae, recunoasie, sareind iteresant, provocatoare, avansare profesional et, Ceade-adous categorie, factori demotivaiori, nuit sft e igi, sumtextrnseci, nde contexts de medi! individu si sarcinli de realizat 51 au produc satistactie cu munca, ci Aimpotrivg,netulumir,redueerea satisfies deci demotare atupcicind lipsese paral sau tcl Exemple de factor’ demotivatori: saci insaficiente, condi de muned proaste, efi de proasdcalat,sujba ,rusnoasa” neplicut, ipsa schemelor de asigurare Soviald $i medicals ee (Du Bein, 2005). Tat cum funetioneaz ceora lui Heraberg “Motivator gi | Mota Demotivator emotnaort prezen prez ‘teat [Sad tbh situate Conscig [Suis co | Sasa x mune rica, | muse $pecrr~ [munca perfor periment ane seuse,|ance ead | mea wena acest Is ORL ORGANIEATILOS Mesiaint | SAETE | mana moat | Seat | Pree Tacha Fact a, SIT rears aera atran [eon ee, Eeiaigit |faeedatine [ae mec cele |putin ant pee pent Sette’ Pine eta, een femmes” (ce ipo oases. [ew ce |upomess iceman eeprae Sane teorisemnifiatve refeioae la mosivatie sunt ria scopusilor (goat theory) porneste de la premisa ch sfrinanta este ezulatulscopurilorpecare leare un individ, a edndul Tor, sunt determinate de valorile acestia usa dite Scopari si performants find ese, earac- rile scopuilor unui individ sau grup devi, de aemenea, gale, Conform stadilr,creyterea performanje este eter- de gradul do concrete (precze) side diieutate = urilor, msuea fn care sunt acceptate de executant, feed $i evalvaren Sndepliniii lor et (Locke si Latham, a Brin, 2008, pp. 109-0. intiririt mouvapionae reinforcement theory) se refer ecerminarea comportamentului de citte consecinjele Ii, icd de recompensele si pedepsele care le sunt acordate Jail ca elspuns la adoptarea unui anumit comporte nt, unete de tipul consecintel(poztive sau negativd) st de care se ia (se acon sau se retrage),apar patra tpuriCoMPORTAMENT ORGANIZATIONAL do xategi de intrie a motivayie subir dea adopts wp muni comportsment Tipu comeing Negatid Gedeapa Fie aie po re recone) sare cect meee = eg Rag) Peres econ ie mn pooner ares is ge) Sua: Adapise dp Shion. epud De Brin, 2005, pp. 00-2 + Teorla ajtepvitor autora versions complete a see eo ‘exe comsdert Vitor Vroom) lag performana, cezutl uel, de ateptiile pe care indivi le a de a munca pe ‘are 0 fac; c alte wie, cu Ca vor coasders of aon activist aractve,avanijoase (in snsul cl se asteapa consecigepovtive pentru, dae le ralseaa), cv ait vor ‘mai motive ndeineised. Design, mai eve neie nga tse consider capil s elieze aceste atu. I clap tip, daca dup o peroada axepirite mu I se com cretizears, subieeit vor Th Gemeninags continue Cots 1996), ‘eoria echt pune Io ecuais predcsviti, a peocma elo, comparajia pe care again © fa 0 ai ange rupuri de angajl ft raporalreciproc dice efortur # recompense. Dact au apar inechitti majoe, anglais vO" percepe celia de Schimlb dice eh i omanizae supra nt sii ot se de por ae vas un fue ite punt weve | Vaan an pen confo ant mis Revor | Bann aeBe erreerrinil © sans eon na Cid eg ‘nf a9 [naa PROCESEIN CADRUL ORGANIZATILOR iow aos mtn ‘Sa 2p Harm ‘uma up ooo 2 atom san | £ i on spooras i ool a | eos & aina] osmo ap OOK) o é ssa 2t|_ “Spina _— soe samen | yopternmg | mie | | ‘ao | Eivedigees | sctemema | ent [ae orem im4.5. Conflictul in organizatit Confit! este un proves extrem de important si de pesent ta iia organizailor. El apare atunsi cind interesele dveryior cori dito erganizaye mu (rai st comune, cis cieeness, sunt divergent Potrivit uno: autor, manage onsumd ine 20 530% din timpul lor de mune anni direst sau indirect pent rea ‘area confictelor” (Dw Brin, 2005, p. 147) Pentru 4 pues opera cu notunss de conflict, se impune 9 etn #acestia, Cone eprezina procesal de apartie,escoladare exo! are a unor situa tn care seoparite,ablectivele sau ineresele nor inv sa grapur in cadraloganiatilorsut divergent. De exemplu, dvd epartamene ifeite (64 zicem, é pro Aucjie sd vinzri) muse injeeg adeseaasupracarctenstcilor produselor, cei din prodocie find imeresati de caraceisticile etic, jn timp ce depanameneul de vanzii ete interes dt seideea costrilr ide secemuare caracterstcilor comerclale Tnacelag timp, costurle finale reuse vor spot interes peatrs produs, dar reducerea cosuilt de productie va sees per fovmneleacesua, deci cererea pe trmen media sng. Ete tun exemplu de confit ce apare foarte frecven in organizatle care implick product, iar gestionarea si, eventual, solaionares 1a in interes organiza neces bune eal ssanageie din partes conducei. In funcie de enstieafste In conic, aeesa pote f * imerpersonal; ~ incergropal Ginere gropuri si coli iva, PROCES Wy EADRUL ORGANIZATION uw fn tunctie de forma de maniestare, puter inn conte explicit (sau manifest) Jatete (Sau seoperite, ocnie, Fondo! de apaige a coaictelor in organiza este rartten lor (Vliseanu, 1993). Find incodeauns linia, cer AGinarciae, de putere, de control et.) sunt elemental ce entigile oricirei organiza st inte Oe conperitie ten 2 le obvi. fn funcie de natura divergene ine cele dood enti alate confit, apare urmioare distnetie (Za, 20080): ont e rl; conti: de sop. Conflict de rol presupune pss dedeimiar lata roarilor viilor sau departaento in enganizti i suprapunerie de su apsritiaunoea neacoperite, dar gi neorite de ime fe imaginim c¥ douk perscane din depirtamentediferite jconexe.Aceastsituayeapareadeses in cazu no, pre te (in suai de rid, de exempla) : ach se vor preiza limite responsabilitiior pentru flecare department sau and, eu certnuine vor aplrea conictedatrate acer 3 pe dea face aces uses in eels imp, Conficnt de scop se refer a stun in spe in ucla rp in aceasi organize avem scopur divergent, sna comune, incercind sii urmeze proril cop, propiu it rament conduce Ia diminaareaeoezunit gr pce afesteued nega pestrmana (Zlae, 2004, p. 187), Mule conficte eyanzationle se insttutonalizeges adesea forms extudnior,stereoripurtor,valoior, ceditelor,‘rwaturilor $i ator aspect ale cuit organizationale!. Con fictele dint departmental de viii, cel care aduce bani tn ‘mod direct (i, ea urmae, beneficaal de aru privlett, do pozitie specialt, i alte departamente ale onganiatei este unl foarte rispindit, chiar intsationalizat, desea, cei dela ving cred ef fare, lrma ma ar supraviyui, in timp ce producti ‘su scervetarea” i considera nigte ,profitor” de pe urma mune lor, ¢are mu produc mimic coneret ci doar vind”, dar au bonusri exagerate, nema, Mihaela Viisceanu (1993, p, 73 sineizeaz tel abordri sau perspective diferite asupra conmicutus * Perspctiva negraivd este abordarea color centrai pe rele ‘umane.Potivic aeestra,existengacoafictelorinterioare orga izaiei sau gropuli ae efecte negative gi tebuie eliminats prin construire consensul, prin erestezeacoeziunl grupului ete. Organizajia trebuie trata ca o familie in care armonia lucbuie sf domneased pestru binee qutaror. Perspectva pluralist consider confital un element detieabil In organizati, © modaliate de producere a performantei prin compete. Carscterul limtat al cesurselor gi natura umant chracerieat de competiiviae fac ast tne conflict fie universal gi dezirabil; a urmare, ef nu tebaie respi, ¢ sestiona, flosit in imeresul organiza Perspectva radicald consider! confictul jstifeat daoriti ezechlibrlul de pues control asupra esuselor; fn acelas timp, el ete considera o modalitat de promovare a sehimbirit organizaionale, In sensul resabiliri’acelut ecbilibra prin Tr Rema o alias deta a santo 5 oemeor de maifenare sl ‘iat vce subeaptolu 62, tn M. Vitceans, Puesociolost ‘rgeiadr 4 candace, Edita Paden, Bose, 1983, ROCESE IN CADRUL ORGANI2ATILOR a festieiantagonice deschise: revoluii (Marx este unut cei care a jusificat ase nevoia de revo), greve Pevspetiva radical, promovats de partdele comuniste anachiste sau de unele miseae sindicale, exe mai pregnant mai sustnut To perioadele de erize economice yi in medi cial si onpanizai caracteriate de polaviaze social exe de privilei, pe de-0 parte, side private, exchudre $1 tii, pe de at, desea cel care declanseart conflicts sit ce v0, slit unde 8 ajungd, dar exist situa fn eae pile ata in conict confronts Firs ol ab sou clase, fs sie in ve dretie SE mean, De asemenea, este semsifcaiv fap) ol, adeses, confletle ores de Us dierene In privnga obiectveior sau seopurion, Sunt sceeasi pentru pine alae in cools, ct dela mod file de auingere 4 acestora, deta caea de urna pent a tinge scoput. mas (1976, apud Vlsscear, 1983, p. 200) propo eine de abosdare a conflict: itarea presupune ignorarea confictuli, wu sperenta va Tntr-un mod poztiv sau va dispizes, Exe 0 abordare ied stator In care costurle estimate penra conflict sunt decdt benefice, aga e& mu ete rentbilédeclansareaim ConsoRtAMENT ORGANIZATIONAL PROCESE IW rADRUL OROANTZATILOR 8 pei contruni. Principal. adesea benetic,.timpul le rezoiva e tox" nu functioneaza totuyifnotdeauna in favoarea celoe care asteape (Si imerving, Compromisul presupune soparea sau amiearea uni confi, prin negocierea parlor say intevengie unei 2 tela pi, un conciliaor, un arbitu care si le ajute sia 0 deciie privng Impirtea resurselor i avantajelorafat in disput. Pentu 8 f de duratd, compromisultbuie sf fie reiproc aantaos, tanga Sm interesl i ev acordul yturor piarafate in coat. Comperisia s2u confrantarea presupune 0 poriie de ae cu sanse de cgi, sau lipsaunei alternative ; Ia oa tebuie sk se -ecurg doar in suai extreme, deoarece presupune un clsigaor, dar sun perdant. Pentru fio cezolare de durats, accepts de cel care pierde, competiiatebuie 8 fe corecth, st aibl rel clare, care 8 fie respecate Mapiarea este oaecum asernsnstoae eu compromisul, da nu presupune o soluje defintva, cla, ci mai degrabi o rede- finite continu poziilor, tgdtuings, respect reciproc ite ci Nai tn confit, Colaborarea presupune un joc eu sum pozitva; mu exit nic un petdant, ci doar elstigitori, pentra ck at fost B56 scopuri comune (evennual supraordonate, la un nivel supeco: calor de a cae sa port conflict), cate transform disput in colaboraee. Exe situatia In cae un perio! extera sao opors ritate uneye, crete coetiunes elementelor dineas grup sau dine oraniayie anterior alate la cf. Doi competitar dé pe piaja naionalé se pot un, sie exempla, pent a face fh tunel concurene extern gl, dup ce iil au fost in conic, pot fuaiona vlterior (Ovicare a fi tips de confit, pent pri, este esntial sft bine evauatdsituatia sf consecingele uni abordri sa a alte smaximizavea imereslul prope, Un elemen, esegial este feonsecingelor pe cermen lung pent fiecate aciune §t clstigtit Daulilor st pioderiezboiul ‘yin sera urmatoarele tel conficte diferite |. Conthctl diz sndicalunei mac organiza industria recent prvatzate si managementul aceseia, care 9 condus la grevd, proveste de stad soldate cu blocaea aut drum ational 5 Incetaea productei peo periond de mai multe siptimni, cu punere fn pericol a unor coataete impor. ante ale organiza. Confit dine divers ota (forte bun, bine pati fc.) ab unei mari echipe de forbs generat de concarena acerba pe postr (Conflictldinire PD si PNL fn vais politic din Romina, simulan cu cel dinwe prosedintcle Basescu si primul- -asniseo Tariceana Incereai se explicai prin una dint pesspecsivele tore tice de mai sus, preciind pile aflae ln confit sau afecate de ef, spul de conflict si cauzle dclansit ‘Cum (eu ce tehnica) ar tebuiabordateconfictete de ctce pirile implicate? i. Cum ai ationa pentru soluyionareaconfieulirespectiv?m ‘COMPORTAMES ORGANIZATIONAL 4.8. Schimbarea organizationala Organize sem enti diamice. Preeam owpanssele, ele se rvs (68 conse), crese (2 numar de angalai, ca cet de facet ca valoare a agnor et), se multiplies (pein itinare e fae, prin fancze ee), se dexvoli, se diversified (prig invoducetes de no} brandur, prin israrea pe noi pete et), 6 unifies (pein fuziun, achiii, se asceiaed (concetne, oligo polur), te prin erze(restueturare, repozitionare,resrngere ‘de activate sin inal, dispar (orn faliment,destinare),Toete ‘aceste procese multiple si complere de tansfoomare a org0- nizatilor consituie schimbarea organtzayionald. ins-o alt formulate, sehimbarea organizaionald este un proses prin are ompaizapit ig restrututeas, fi redefines srucuie gi cult tile prezent, fn scopul sprii eficienei Jones, 2004, p. 30). ‘0 primi iarebar important referitoare a schimbarea organi ‘fiona ese De oe se schimbl onganizaile™. lath cites variamte de rispuns fa acest Inrebare. Organ agile se sehimbs peau c8 au performante sabe entra se adap a sehimiae! de mediy exterior entry reaizatea sau menginerea uni santa} competitions! (prej mai bun, clitateridicas ec) fa de compesiori: pentru a valonifieao inate Exstd doud surse ce detemind schimbarea organizational obas, 1996) = suse externe: schimbarea et intial sau imps de ato, rupuri de interes (stateholders) din exterior organiza ROCESE Dv cADRUL onoAM2ATTLOR bs se intern: sehimbarea pornete de Ia grapuri st indvied recum actions, managemenul, angst O ake trtscbare fundamentals refer a objet sehimbit Ge se poste sehimba in orpanzatis?”. Prinze alee, tn procescle Sehimbare organizational, se schimbé frecveat bietivele si seategie; 1, proces de schimbare organizational my ese perceput ‘coc drept«normal” simu este accept gi sutinut. De ca 0 reacie la forfele schimbarl, exist fone opuse or, lobe .rezisend la schimbate” Intiva ue shim zationale pase automat aparita ei opoei, x unt forte 38 Opus sau, altel spus, atin nage reactiune wstenja la Schimbare se referi la ipsa susineti)pentew sa la asiuile de impiedicare a proceselor de shim ‘onganizatonala auzele cele mai freevente ale veistenet la schimbare sunt port dire avanaje si dezavante, dite beef scasrk covismul, tolerant redusi la schimbate; e informa; a de injelepere a wantajelor schimbiri 1 Lewin (1951, apud Jones, 2004) consider cn oricecare se opuse acesiea. Priv acestel yori a cémpuli ce foge". pentru a promova o schimbare, este neve ea force {favorable es fe moi pauernice deci cle reitete la sch. ‘are; dackaceast conde ns este indeplinkd, promotor shim brit edu st inieasc forse fvoabile acest, 4 reeuct rezistenta la scimbare 2 opoztiel sau si facdambele deers simultsa [Nu toate schimbrile organizationale au paternuri de desi sure similar. Schmbarea ozanizatonal poate f ~ leet, normal, evolu: ~ revolutionars, provoeat, radical Schimbsie lente presopuno reocupare conus pent im: ‘ls efceneiorpanizaii. Una dite abode din cate- {orig schimblrilor evlutive este management cali tale (oral Quality Management), Aceatsthnicdpresipure un eft constant, incremental, de imbundiive cali sa de reduce ‘9 prejult bunurilor sau secllorproduse de organizaie prin ‘monitorizaea inact performanf, disci, invai eho logice si orgnizaionale ete ‘Desi abordarea par testant peru orice oxpanizaie,mosiv pentru care sag reat o mod in acest sens, nu inotdeauna ae e programe av inepstrat rezlate por. Fak existena nor promotor competent ai proietulu, fd ongaizare, fra real preocupate din parea managementlu si din partes angajaor entra implementies un sistem eficient de management al cali, rezulttele positive se vor Hiss apteptate, ‘Alte modaliaqi de promovare a schimbirilor fente, ince mentale, se refer la flerbilzarea strcurilor de onganicar $i roductie $i la organizarea pe proiecte, moda prin care PROCESS I CADRE ORGAN blr sunt pasate J nvelul uno pt miei di agai, i usor de asia in ansambts imbirie radiate presupun adevirate resolu, soci. in ura sau functionarea organiza. ltd edtva dine ele. olopizarea(schimbares radical tehnologie si, impli, funeionii organiza); estucturares (schmblr radcae th organizre, strstr i (Peduceten personal, produseon, roti et.) ase nets ne elimine ectoarleinefcinte fs se salve parcen -sinatoasi" din rganizaie ale schmbiri oranizaionale merid In mat deosebt teorlte ecologiet populaje!s teorile insiuo- pectivateorilorecoloietpopulaiel poraeste de la pe- exist popula de organiza care se afin competitic. aceleasi resurse iran medi economic dat. Numa cate supraviejuies au succes depinde de densitatea popu fe omgsnizai i de capacitates lor de adapaze Ia mee ra de nge de resus, de no nevo; sano eategori de iar et). ces orpanizailor depinde de rapidata side inligen Aescopert noite oportnii(esuse) 5 se poritoneszé tn utlizarea lor. Unele organza au succes pete ines fntrun mediu nou, fei risuri, akwle pentru c& evi le Invignd din geslile sump pie de .pioner” noulul De asemenea, unele organiza se specializeanS peo ntl HB lel folosesenige multiple 9a totagt succes,Prgcesl de seleotié naualt a steal diferite,adapine's context Din perspective worilor intiaonaliste prvi. organiza Ul’, schimbarea organizaionalé este In fete de alone orl ce 2} medi isttonal care oraz funeloneat, Cregerea capacitiis de supravieuie $1 de dea olla a organizapilor depinde de satislicerea grupurilor de Imerese (saleholders), a astorilor cate inlueriea24 seta Precum indivial, organize se ,sovalizes28" in cada populate de orgasizaismlare,ajungind st se copieze, 38 ge imi reiproe (it peivina strategies, crane, eultunio, comportamentlu), proces find numit tomoriom Cresterea gradulu de ime, de asemsnare, tomortsm, ‘se rezataal unor proces de coer (media organizational constrlege ef se adaprene te cernle societi, ale gropuilor de snterse), de mimerism (initagea icetion 2 calor care = succes pentru a Spt leptmitat) gi de standardize sau non rivzare (dezvotaea de norme, de react stand, care tk accept aoqatInt-un domenia de eate toi actor Greiner (1972, apud Jones, 204, p. 381) a dezvolat un mode de scclu de visi” al orpanzaillor, n care stale de exotic ‘sunt marcate de probleme st erze simi, ce pot precise $i toebuie admisistate peniry ale asia supawieien Potrivis pire Ini Greiner, prima etap4 dupy infiitares nei organiza presupune 0 desvoane prin ereativitatea wah izapilorpresupune dec ‘Teo ant deat eosin none aaa, seat Wk Sot, Festi orang Bats Porm, a 200 TE Pe, tran istntonale le trace Etre Poio 2 acest ly eapRUL ORCANZATALOR e t €€ mu ate tn od obligmovin cai de lider, si se 8p cried de conducere sau de vziue leadership) ‘6 dou etapa i eare un now nes sigur odvetie shocgaizatia reste pin sandanticare i efcienticre, ns, ih cenraliari consul! deczior, emeaaso ei de je, resin mai aes Inniledepatamene, pram cle crete $1 dezioliare, care se simt frustrate de lips de sea. cletde-a dous cite presupune 0 al esp de fre prin delegarea aoa, vexponsailiailo, car, In sl, produce 0 & tein crzi, determina de lipsa de contra competiiel pentru resurse ie management de la vel zoareacrnth de Contos face prin coordonare, ce pre= 9 Imbinace a contolului la vBrl a sepuelo si decal ee si contol Ja baza al eels functonale. ilibrul ans prin eoorgenare presupure o nous periods de Cue, acd mi eS gestionatd contin gi ein, con Ino criak rami de Gringe de -panglica ope” (red ape, spue bircraizare 6 formalizarea excesvs ezolvarea aes ultime erie se face prin colaporare adick deci de grup, cooperaze in gsrea de solu ete rasraile vor Avea de infrunat a coninuare ste tipi de (@e exempu, rized compiesiat, de adaptabiliae, de eslre, de Upside erenvtate et) swe? continua st avieuises is se dervote doar dack vor te rezohve Schunbiri de srucurt de strategie cad nu x putea st mal aniiipere sis ezlveerizele te organza Or intra nto perth de decln,ptindu-se prabugi sau destin,couporraney 985)/ SIONAL 4.8.1. Dezvoltarea organtzationalé Dezvolareaorganizatonsld (DO) ese 0 schimbare orgaizaig ‘ali planiicat’ Johns, 1996; Vizsceanu, 1993), Ea inciude tetmicle si metodele de cercetare i de aie in vedere pl ‘cdi si diretionri” evolu unei organiza de ta 9 sare prezend, in eare performanele au sunt sasfettoare, spe a stare vitesse, caractrizaté do performangele axeptate pli nifiate Find © schimbare concolat, planificas, Sezolurea ors laaioualt presupane exists aul aent af schimbdril. Acosa vine de obice din exeriorl organiza ese 0 entitate (est de consultant, grup de expert individual) care inglobeaz exe ‘ens, cunosigle i abilitile necesareimplemetiei uaa pos de dezvoiare organizational, Dey exist liferenedatrate conte, se poate orb espe 6 sructurh similar prolectelor de dezvolae organizations le inclu, de obice, urmitoareie sag 1: Sesiersa/recunoasterea probleme ji apelarea ta un ager ol Sschimbari. Acese prim agin este esta pentru cl, fi af arcu, mi $e ajunge [aun proiet de dexvolare organi ‘Voualt: Molt manager ed 58 recunossck problemele om ‘ate (ori qraviateaacetor) S20 rete} apeleze la cine Ain afore omparizaie! pentru a icles schitmbarea, dey: in Inerior na exist capsciate de redresare Studd orgonisrel ri eluborarea diognozel. Este 0 eas lesen, in cave experi incep prin a face © ceretare on izajonall complex a seacturi, roceslo,resurstor una telajilor umare,stitului de management le roae nivel strwzpilor, performanjeoefianciae ele, Pe baza cece esboreast o agnor problemclor eu care 3 confrunit janis (simile ingaowicuai pes de mesic pentru 0 oan Doin). Corefexife sunt prozenats management lorpunizatie i diseware eu aeous, laoriri panul de ociune pesupune elaborate de pun, de soli rstamem) petra ednesate 5 obineres julul membrilor organizatiet pentru acest plan. Acest ond ese eseni, pena c¥ pana de aejune este un proees de schimbare organizational, care au sea sort de it fra 0 majritate fvorabildacestl schimbl lemertoreaplanului de acpune ese etapa fall care at i 8 fciliteneakngerea obesivelor stabil, cu privire la pesareasituayiei organiza, a metodeltehniei de promo a devwitiit organiza- area si comunicaes, pestru edueese inceriudinit rea patcipi inputrictealresponsciimcs (empo- nt) membrilor orgtnzaie, pentru a asigurs suportl pentru schimbare erea Ine fortele fate fn confit pevind promovarea mbar; jpulaen exe o tbnic ce poate fi cotsteratlnootie, dar fheevenc si justine adesea prin bunele intent ale drut (de obiei, management): ight, trua, peat a fice fa schinbi si»reeace 0} generat de team Ge 2 mn desl alle pWosI‘COMPOHUAMENT ORGANIZATIONAL, 4.6.2. Planificarea strategic Plaiticareastategicd este procesul prin care management uni oreanizait stabileste prioriiile, formuleacé scopurile, obies- tive gi intele fundamentale pentru oxsanizaye pe termen mediy ‘siliung, casi modal de asingere a acestora ‘Termenul, avind origine militar, a fost imprumutat In sfeu corganizailor datortd similaritiilor compete, confrunti Aine organiza cu cea dinte armave Desi presupune gi elemente anterioare,precum analiza situ siei secure si prezente a organizaiei, stailirea priortaioe $-2:mad., Se poate spune c& structura central, coloana ver- tebrald a unui plan strategic, cadeul logic al stu, consti in satricea Scopuri ~ Obiecive ~ inte ((a limba englezs : Aims, Objectives and Targets). Ea constiuie forma sinietie, pee ‘ationalizarea viziuni, misiuni, obiectivelor si termenelor pe fe management gi lo-a fix, ‘Am ittodus inc-untabetsinteticcarctristcilescestui cade logical oviedret incercdri de sehimbare organizationalé 2+ epic ears scopuritor obiecvelor ptlor oe Crimes San [Caraterisaa] Gomers [exempt TTemen —|iboioe Lunpetfome B88 |peceranloe geal: | esa = lope prin sie soars | cesuroe tt ert PROCESE I CADRUL ORCAMZATILOR Toute Orne editor [Coasters] “mp | Beenie FTemnen [I Redacesa ein come peraionle pers Reaiceen socoioe Crepes protci ‘an Unt mas ab concer ii Pentru a plaice, implementa, monitoriza gi evalua 0 str avem nevoie sf 0 operajonalizam, adiet so facer mis iH, Misuraea gradului de indoplinie a obictvelor se face imermedia indication Un indicator este 0 masurd statistic, dived gi vali, care ites se observe nivel i varioga i imp a nul fencmen Economic sou social, o masurd « nivellud de indeplinire a tin! obiecttv important al arganseie Enist dout functé ale indcaoritoe nctia de cunoastewioilegerclexpticare a reali neta de imervenyelproiectare/schimbace organizayionalsCoyoetaMvecREASTATIONAL In cadrul planifciit strategie, indicatorii as dou ek 1. lahoraeaplanuiloesrtepice(paniicare, «ail de ine per obectivelesirtegillon; 2. contetoimonitorizaea $i evaluren celia obietivelor stilt Scopurile organiza find fone geoeole perc # puts insure, indicator refer de cbiet La gradu de ineplinire ‘unui odiects, sunt ageing aces, dar lepBtara lor cea mst ‘puerich exe aeea cutee Tine swe op, vari ale sor inacator tra itera de imp. Orce in presupune a spune concrete vee 8 fl (ee indicator sl modifi, cu cit vei si modifi § pina cin. Fark ‘anal diate cei doi factor (varia indcatorull si wma), ‘ntele sua inate pear a reallao strategie _Aceasa este problema free ven nit in organiza pve say publice cin Romania: desi adesea au au plan sratzzice, his samuel eta le labora, ele sant oui, penta ef ‘Sime pi termine precise de implement. Tndicstori de irae, de produs gi consecige sun ier 252 Ro clasiicare so clarificare a diferencor dinar se impure. Am realizar in va stele tn abel) wear ipa de inden Unaeatr de are Indicator de produs| Pao de Sip conse dap indies) | (Ovipt dian + oy cme incor) {Taso bre [lara de ar, de noniorzarelesare jimi PROCESE IN cADRUL ORGANZATIROR us —,] inet aoe] Tnglcatart de produe| ena! de comecins conte nicer | weg indexer) Seretea ana [Sum mses cre fee pate vist | casted fe, dee, le soe | cen deer, 1 facta lnce sa | semeye lea Prods ca ce cum Jatngure sepa samedi ee Sa tome oc de are Prods snt ub | Comsise t Jsaoll dees) |g wo ono" eget aie ~ dpi eta ea, Sar § de poses socale ener ‘Sua ae ge] ndsrace x anger separ Exeriiy err fie fet gocull eg’ de inate in Uninea Purpeaa, Surg. Prsupunted cf fi flcut documenates. cor purcitoere Formula scopl si obiesvelecompanie, | i. Sti inczawri asap fica obey. i. Srabliiinele(ariagileanumicor indiestore ioe val ds simp)COMPORTANENT ORGANIZATIONAL Indcaori| Indicators Obie inte Instr’ | Indicator ha Ina In a ‘Com si deavoltim un plan de afaceri Planul de afacer este o modaltate prin care o orgaizaie planifia flesitea unei oportunitii de afacer rina exp: ideniicarea unei oporunitii de afer ‘i ide de baat pent afacere. COportuntaea se refer fie la lansarea unui produs com. plet nou, fe la imbunitiirea unuia deja existent, Produ se va adtesa fie peel in totaltate, fie unei nie de pag In aceast ep, deca principal a afaceri rebuie clar forme laa Etapo a down vealizarea stain de ferabitate eea este sudiatl gi detalatt pin eld se ajunge ‘demificareartuor aspectelor ce rebuie considerate. O me tod foarte freeventuilizath pentru a analiza ¢ idee d& afaceri este metoda SWOT (nifalele de te Sirenghts Weaknesses, Opportunities $i Threats, prin intermedia € sanalizindu-se punctele tar, punctle slabe, oportunitilé Si percolele determinate de noua afacere igpa a veia: analiza stadiuli de feasbiltate si deci priving fezailtares opomunitai de atacer Geciia ese considera feabils, maze veda ul de afaceripropriv-2s 4 patra: Pregitires plan de afacert deta. de afacer are, in general emitoaressructrs rea organiza: scope, stati Financia ‘isiunea si viziunes orpanizatiei ‘echipa,resurseleamane de care dspuneorganizatia. {si care vor puea fi implicate Ia proiect experiena (numirul de ani), prepitireaprofesio- ‘alls realize ancericare sunt esesiale pentru 8 6 finanare Sita financird a companie’ este esengial, pre spontind in special indicatortprecum cif de ai ef, profit, lchiiaie, area pes sh, prezentelvitorulafeerilor in dome fare se intr sunt esentate pen inelegerea ult in care se lanseazi protec fprecizate: schimbiie parte pe pa i important, ea gi preurilevcosturile,stabilirea ler et. ietea concept de business Se refers i ideea,rehnologa, conceptal sau sr tein pe care se haze’ afacerea, ae competitor: lor pe scurt; sul competifional pe cares presupune afi iveleafacerii: scopuri, objective si gate esta trebuie flute cel putin cine a‘COMPORTANENT ORGANEZATION, ~ obiccivele 5 fe specific, misuabile, ar dnsle clste ~ proicetileevoluiel actunitor st profits san: sen V1. Piao! finance ~ websicprecizat movelu fnanciar, cose pro fu est pen uation tet aa VI. Cerinjteprivnd resusele © ebaolonices ~ resuselenecssare din fara companiet (eu pros zea furizorior. VU, Riscuri si benefit ~ 80 vor prezeuta wate riscacile pe cae le impli procul propos: se vor prezzuta modalities de aborarereducor vitae isco. Se semariea24 moda ts care sgcurile vor fades act se svi Srantare, tebuie prcizat ind se ‘vor eturna bani i i ce contd prot pen finanjtoi 4.6.3. Managementul de protect! ‘Managemenul de proiect est 0 tem actual in organiza e-0 pane, penru ed unee dine ele funtioneazt pe prose, iat pe dealt pare, pent ‘Themed ete tc fm: Hote Render, 2006: DFID, 2002: fm, 199 RCESE Is CADRUL ORGANIZATILOR » de schimbare organizationals, de reformare a orga. or de finamare a anor igi a Remnia, importana special (ene esto that de parent perper ~ ce premopune reper, planificare, He Corrente pent reduce din incertituine, din pas de ot de iteprarea in Uniunes European, sp zonal in care fnarjren inigiaiveloe se face aproxpe e bazkdeproecte, mov pentrcate ays leelaboc=i mplemertez| devine condi sine gua non pentru a vee Iajrittea managerilor romni,plomfcarea state: vele,scopariefnele sindicatori de performang’s fogiunt chiar att de familiar, aga cum sunt penta it occidental sau asic: cultora planitieti,« moni- lists evalusii este, pe deo parte, departe de reaitaten minia, iar pe de até porte, din punctal men de vedere, mperiive ‘compact tradiionale (ose ale stati), dad exist de dezvottre, acestea sunt concepute fn terment foarte ‘ci scopari precise si indicator, No exist wn sista mile manitoriaen, exit nick 0 Tepliek lgick ates fe $f reompense fin sue sabie rexponsabili 8 scrmene pentru departainente sh indivi, Desig, afeceazt nogatv produsele (outputs si ezulateetone- fc organizaticl (oncomes) $l fce foarte dif i neficent il de conaucere ‘9 claifickm concepuu-chele penrw acest segment al Ce ese un proiet?ve ‘COMPORTAMENT ORGANIZATIONAL entra ada o define proiecalu, ar trebu sé jinem seama de faptut cd, adesea, termensl este confundat cu termeni prec scop, intjie sux proces. Definiia unui proiecr tebuie si includs urmatoarcle ee = un demers care este cet puin partial nowmovator, neeva anterior deiiitor, care toma de acea presupune un eeu ~ activiaiea organicaralefornd organiza in vedereaaingesi ‘unui scop saw obectiv predefims, care necesita mobilizary ~ un boget sun orafun program: = att ce proigetl este finalizat. 19 plerde caitatea de proiect. De aceea, el poate f considers o inijaivl tem oracd, epermanenti, sat ciclici, dacd se cein sub noi paramete Reunind clement feo definite, prem spune ek Proiecul esse un efort organiza cu carater temporar sau clete, netesat anterior de nator, ce presupune asumarea wa rise, mobilizarea unorresurse wmane, a wna buget io planificare ‘a acsitjilor in vederea atngert nu Scop predefint. ‘Dupl ce un proiec fost presitt pentru putea fi arguments utliatea li, el eebuio prezenrat in fa unorfinanatoi (bene fica, efi ierarhick din organizai, investor ete), pense & uiea i aprobat si fmanat Importanta nal prleet pow ft jutiea tn fa esior cue trebvie 81 aprooe/S-1 fnanfeze pri fap = este singuralcea msi ficient modalitate dea obneo sci bate derail; rAOCESE IN CABRUL ORGANIZATTILOR vat recov 0 problems major& pentru oganizatielbenefciasi pefcilelaventajele sale vor desi eu prsosing costurile; Umbundtay sitwaia anumitor beneficar; ‘9 mare probabiltate de ceusic; isi obiective clare, ce pot fi misurate gi monicrizae iatoral sul cel care 1 implementeaz au inrepstra succese proiecteanterioare simile; tun manager de proiect competent, care si gareceze pes: stri/benefieari vor fi informati a timp despre evoluia ects vor putea SB intervind pe pvcurs.daed aceasta fete coa Scott ltd ce studiul de definice,claifcare (numit stdin de ita), a fost aproba,Sncepe ciel unui prot eace va f jestele au un clu de way, casi finjele umane care se sunt sociaizate sau pregiixe pencw acuiite scoparia tmeverii, profs, is dfinese apa propre obectve, urizea, 23nd o perioad de vial productive realizar ge pers mediut in eave se afl consunté si produc {au costuri 58 benetc) s, in fea, iceten2d si existe si Render, 2004; Baum, 1994), de viatS a! profectuls e vial al unui proeet presopune pate stdii spec, Yate fn figura uraftoare tn ordinea eronologied a pac~ hhcoMmoRtanvTonuaANia ENA epee ore, | == [crore “PROIECTULUE chet, aor ie sate my) seems Figura 4 Cll de wa al una proiect 1, Faza de definire Frist de define include iemtficare si definirea une! pro: ‘bleme, une ide, gsi unor eventuale solu penta acea pro emt, conturces schipe cae va putes implementa proecels a responssbilitilor peatra membrit acest, Cleva acuvi specitice fei de definize a proectulu efiirea card probes, deci, a cerinjelor ocumentare stuile de prferabiliae sl fesbiliate: ‘demifcarea unor soluti/seeuaci wate anterior in stat ssominicoare analiza costuilor si benefcilor poten 0 zd decizionls, ce include segeres sole eptinne euaierea si previzarea soluet optime si sceptarea oi ut cltre benefice fnanjatorigeftierarhici (Bryson, 2002 Hoyer si Render, 2004; DFID, 2002; Baum, 199), PROCESE IW CADRUL ORGAMIZATILOR 2, Sadit plantar “Dups parcurgreaprimei faze gi aprobares comin pros |, ie in faa de planificare. in acest fz, se deliant le, cosurile lor, sucesiunea gi durataetapelor deine Fe, Se dented riseurle s modalltiile de evita 2 or, se esc resursele umane nececae pentru flcare clap $i res lil lor conerete Un exemplu de tehnid fost tn planificarea de proiecte: Diagrama Cantt © mosaitate foarte cunosent, simpli ficient de lorpunizare si prezenare a programa ui st de activi “ese aces de flost un grafic, aga cas este prezenat In figura de ai jos. GGaficele de acest tp sunt demure de bic, diagrame Gani, dupi Hesry Gant, cel care lea utiliza primal la put scollni ecu ‘Weeo ese dea lista activities in jos peo paint “i fos o salt orizntal de imp (pe zie, siptimaai, nlc), des deena o banda pentru fiecare activate essr a feprezents perionds dea lungul crea se inne ealiraces activi respective Exempt: Nuovi 5. Activin 5 1_| | | |Grail Gat deseris eto noaiat far sil de ] + olor norma despre progr ecipl ss peice elo implicate fn poet yde ao omnis aes sn alo ersoare El pein evident i semua drum erie (rca ‘pat, tole pin eas pote ajuge I ial {nm opin, is rae n estar nator vie car a ini derlae sneral poet tn Prevent, exis programe mult ma comple deprezetre {acl civ, cu peices prin miloace gre fee soplinenne ga, clo, aumertr a tselor Ae dependent de condone repack Inge sta Cieiyer si Render, 2004; DFID, 200) 3. Implementarea proietaui Implementarca prosectullincepe cu o etapa de orgenizar. Ea presupune adesea o suprapunere paral eu stdiul plniici Faza de organizarepresupuneincepere activi de manaremen al mplementii pu execute projet prin sabilieaechielor e luer, a mijleacelor de comunicae, eoordonace si contol. & ‘wodaliilor de reacte in stuapile devise et Eecuia sou implementarea propiu-2stpresupune reaizarea sctvtilor conform planets, monitorizaes stinger obie: tivelor de execu de costs, controlu indicator de cali, ‘omunicarea cu aivell ierarhic superior st cu cliemlten ficirut sau finantatorul. Acesta este stad cel mai impor pentru succesulproiectuti, stad cae impli eele mai mule resurse si presupune cele mai mar riseuri, In acest stad, rll -marageraui e proieet este covdestor (Bryson, 2002; Heiyer st ‘Render, 2004; DFID, 2002; Baum, 1994). Stal brcheieritproiectuti si at evar rexulutetor Stadiu eu in mute stain tse acordsufcene ‘eoarece persoanele implicate consider c& au incest SH Isi muth atengia spre nul nou, pe care tl au de Cu toate ates, staal incest protect si al ezulatfor ese seni pena consents spstia pe utinanatorul treuie sk accepte revel Find conforme cu eontracul, ou cerinee $i axeptit sale eu eventualele asic, ca find necesare gi accepabile a; umentaiaproicetuly predatt benficiarlui tebuie sf ie eth cores; benoficd redactaea unui raport de evalua a proiecuel, fe 8 corsindinvatmintle tase § greselle ce vor trebui fn vitor in proiecte similar (it cco urtor, ac un proiet citi); ie prepici tot ce Hine de sustenabiitaten proieculd, de areas tlzaea rezultateor lui pe termen cit mat lung ale fnanciare trebuie fnaliate gi arhivate att cit este ja In proiecttrebuieredistibuti tn alte peoiete sau elas ox toate formate necesae; proiet (inaliat deschide foarte mute oportunitti: exe nl o bund comunicarearezuhatelorproectl, o se a acestora |, roicccle de succes pot Hi replieate fake Juri. 88 fmapintm ce ar f fost McDonald's (vei stadt de ca, etal) daed ar f.rimas doar up singur rexiurant Nt localtate anure‘COnPOMTAMENT ORGANIZATION, itive tndicari-cheie pera un prec de succes (Heyer $ Render, 204; DFID, 2002 ‘A stage tate obictvele ta nivel de esate pla tn dimpul st implicnd coetrileprevizwte de protect?” Saistace proicetul toate cerinjle formulate de ete bene. 1 decemina ge client continu st tind ulterior colaborarea? Proictl fost Incelat meninind sau extined eapaciaien corganizei du funsyona efciene in vitor?Capitol t Forcast Dera psy sce capl, e a e Wena sete Se li se po vem pine tc a i ce ere ic eu int nn, ren ein omnes Srna 4 ie hse al enpoaner caot legate de seudiuloxganizaior si comportamentull orga al: eu toi facem parte din diverse organiza, in cadral Imeracyonim lie ou ale persoune gi slic lim deci ine Ia acivieaile noasre personae, dar si ia indepiniea sillor ce ne sunt atribute,