ALIMENTAIA SNTOAS

Elev :Ru Paula-Isabela

Prof.Trifan Marcela
Liceul Tehnologic ,,J.M Elias Sascut judeul Bacu
Alimentaia reprezint domeniul n care se fac cele mai grave erori. Omul modern se
hrnete ntr-un mod nesntos, mnnc prost si mult. Aa se face c o persoan din dou sufer
de exces de greutate (depirea cu peste 10% a greutii normale). Aceasta are efect nefast asupra
sistemului osos, a scheletului i asupra aparatului motor, n special asupra prii inferioare a
corpului. Cu ct excesul n greutate este mai mare cu att crete si procentajul persoanelor care
sufer de maladii coronariene (angin pectoral, infarct miocardic, ateroscleroza), sau cu
afeciuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arat c peste 30% dintre obezi
mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai
mari dect cei cu greutate normal n cazul unor intevenii chirurgicale.
Cea mai mare greeal fcut n domeniul nutriiei, privete absorbia excesiv a
hidrailor de carbon, care sunt lipsii de valoare nutritiv si care se gsesc n: zahr, dulciuri,
fin, buturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism n depuneri de grsimi.
Obezii se afl n interiorul unui cerc vicios. Grsimea nu mai este la mod, iar mass
media nfieaz sptmnal o imagine care contravine modului de via a persoanei obeze.
Astfel, aceasta se confrunt, mai mult sau mai puin, cu un stres psiho-social, iar reacia ei este,
n general, s mnnce tot mai mult.
Multe persoane, n special femei, iau medicamente de sintez pentru slbit, care au
efectul de a le suprima pofta de mncare, acionnd ca un laxativ. Folosirea permanent a acestor
medicamente creaz dependen si perturb metabolismul apei si a srurilor din organism,
provocnd edeme, rinichii sunt afectai, se produc tulburri psihice si de ritm cardiac. Au aprut
regimurile pe baz de pulberi, care, n prima faz, produc o scdere nsemnat n greutate,
deoarece organismul pierde mult ap, dar nu scade si grsimea.
Toate aceste cure de slbire restrictive au marele dezavantaj c persoana nu nva s-i
nlocuiasc modul de nutriie nesntos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel c majoritatea i
regsesc vechea greutate la numai cteva sptmni de la terminarea regimului, ele fiind mai
dezechilibrate dect nainte din acest punct de vedere.
Regimul disociat propune o alternativ blnd si eficace, pe termen lung, n curele
radicale si restrictive, care au ca scop scderea greutii prin prevenirea persoanei de anumite
alimente. Aceasta nseamn c unele alimente se potrivesc mai bine ntre ele dect altele. Dac
alimentele care nu se potrivesc se consum mpreun, se produce pentru o scurt durat o
dereglare digestiv, n primul rnd balonare, apoi o mrire a organelor digestive.
Digestia are loc mai uor dac sucurile gastrice prelucreaz un singur fel de alimente. De
exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, dect cele care conin amidon, deoarece acestea
din urm se diger n mediu alcalin, spre deosebire de carne creia i trebuie un mediu acid.
Este important separarea proteinelor de glucide, care practic nu este posibil 100%, dar
dac se reuete s se rezolve la dou treimi din alimente este foarte bine.
Alimentele cu calorii negative sunt cele consumatoare de grsimi. n cea mai mare parte
sunt reprezentate de legume, fructe si condimente si sunt bogate n sruri minerale, vitamine,
conin puine proteine si hidrai de carbon, iar procentul lor caloric va fi de 90 de calorii la 100
de grame. Pe de alt parte aceste alimente au n compunerea lor peste 90-95% ap. Consumarea

n mod regulat a acestor alimente produce un efect caloric negativ, care duce la o pierdere n
greutate.
Busuiocul, cimbrul, mrarul, usturoiul, ptrunjelul, menta, salvia, cimbriorul, chimionul,
ienuprul pe lng faptul c amelioreaz mult gustul mncrii, contribuie la procesul de digerare
si eliminare a grsimilor.
Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele, cpsunele, afinele, zmeura, mango, grapefruit,
lmia au rol n distrugerea proteinelor.
O hran sntoas este o hran proaspt, variat, bogat n substane vitale, alcalin, cu
multe vitamine, cu sruri minerale si oligoelemente.
Este recomandat ca de trei ori pe sptmn s nu se consume carne, aceasta fiind nlocuit cu
preparate din soia.
Nevoile zilnice de aminoacizi se pot acoperi prin consumarea a 100 gr. de gru integral
sau orez nedecorticat. Se vor consuma legume proaspete, care conin substane vegetale bioactive
(glucosinolate, flavonaide) cum ar fi: cartofi, linte, mazre, fasole verde, varz, broccoli, roii,
fulgi din cereale, pine integral, gri, orez nedecorticat, gru ncolit sau germeni de gru.
Substanele bioactive distrug radicalii liberi care sunt responsabili pentru evoluia cancerului.
Se recomand hrana care nu a fost congelat, conservat, rafinat, evitndu-se alimentele
care au fost prelucrate industrial, cum ar fi zahrul rafinat, fina alb, uleiul rafinat, conservele.
Unele condimente au efect de stimulare a digestiei i metabolismului (cimbrul), altele acioneaz
mpotriva mbolnvirilor (chimenul, cimbrul, mrarul), sau sunt diuretice (ceapa, ienuprul).
Se vor consuma numai grsimi vegetale naturale, unt, margarin sau ulei presat la rece.
Se vor evita alimentele cu continut mare de candiu (metal nociv pentru sntate si care provoac
leziuni renale) cum ar fi: ciupercile de pdure, organele de porc, pateul de ficat.
La prepararea alimentelor trebuie avut grij ca acestea s se fiarb mai mult dect este
nevoie, deoarece se distrug substanele nutritive. Trebuie avut grij la mncrurile cu prjeli si
sosuri, deoarece nu sunt sntoase. Afumarea alimentelor si prjirea lor n grsime animal sau
ulei ncins produce la suprafaa acestora o crust maronie (care este o oxidare toxic), precum si
deeuri grsoase, care sunt cauza tulburrilor digestive si a gravelor probleme de sntate
(ateroscleroza, bolile canceroase). Cel mai indicat este ca alimentele s fie preparate la aburi,
prin fierbere n ap sau la grtar, ele pstrndu-i gustul, culoarea si valoarea nutritiv.

Bibliografie
http://referat.clopotel.ro/Alimentatia_sanatoasa-5467.html