anal hy ne _1—15 Noemerte 1987 PRERAN revista de crilica teologica Director: G. Racoveanu lubirea act de cunoastere Asupra structaril 91 funcfunil metaficice a iublrii, existd o mulfime de leoril, Dowd Hpurt de teorii caracteristice slau fajd tn fafa: iubirea ca act de creafiune $i cealaltd, mal pufin teoretizatd, dar mai vie in reatitate, teoria iubirii ca act de cunoagtere. Fapt este ci prima interpretare a iubirii ea impuls creator, are la bazd oarecare indreptafire, pentra simplal motiv ed iubirea este prin ea insdgi un fel de indemn al depdgiril filnfei, © acflune ; $1 dacd este acflune cade In domenial activitafil voinfel gl ereafiunll. Aceasta este gi mu este adevdrat, Tot ceeace este indema, duce la acfiune; dar nu tot ceeace este acflane exist prin sine insug, este de sine stdtdtor. Si aci este problema Sundamentald : contemplafia nu este o atitudine pasivd ; contemplafia, care are ca fermen ultim Infelegerea, canoasterea realitdfli, este In adevdr o Incordare dureroasd, un fel de Incereare de a te depdsi, de a te plerde pe tine insufi Intr'un fel oarecare, Dece totusi este clasatd ca atare? Pentrucd felul cdtre care merge este cunoasterea gl mu creafia. Evident lubirea este un dram, este o posibilitate de a te depdsl, este un impals, o acflune; dar actiunea aceasta nu tsi are indestulare tn ca tnsds, nu fg are sensual existenfil in sine, esa cum it are creafia, e poate sd existe principtal si ca metodd, ca dram tn spre cunoas- tere, Numai dacd singural drum deschis iubiril ar fi creafia, atunci evident cd ar avea dreptate acei cari considerd inbirea ca o solufie creativd; dacd insd existd $1 cealaltd posibllitate, adic’: iubirea sd nu fle decdt metoda, atuncl evident cf lubirea nu se Inte- greazd, ca necesitate, atitadinel creative, Impresia mea este cd funcfiunea fundamentald a iubiril este total cunoasterea gf nu acflunea, Pentruca sd tafelegem acest punct de vedere, trebue sd ne dim seama cd cunoasterea nu este ua act de lnregistrare, d un act de identificare a sublectulul cu objectalul: ma vezi ceeace este, veri ceeace glil tu. Acesta este an adevdr mare, care no este datorat fuozofiel gtiinfifice, spre ruginea adevdrulul tnsus, cl este datorat misticel. Pentraca sd ver! ceeace este, trebue sd devil tu intdl, ceeace este. Acest adevdr, care pare foarte cludat asa cum tl exprimdm alcl, dacd lafi verifica mal deaproape, afi vedea ed nu confine in el mimic extraordinar. Ce Insemneazd adevdral recunoscut de psihologia experimentald, stilnfificd, modernd, ed tntofdeauna nol venin cu © anumité predilectie in fafa oblectulu’? Ce Insemneazd adevdral fundamental, pe care itvid foarte pufin tntrebuinfat In psihologia modernd, cd Intotdeauna cunostinja noastrd se face prin identificarea unul obiect din afard cu o imagine din constiinfa noasiré, — identificare care nu se intdmpld decdt dacd noi proiectdm aceastd imagine in afard ? Cu alte cuvinte, orice existenfd din afard este confruntatd, pe rand, ca diferite tmogin’ care existd In constilnfa noastré si acolo unde se potriveste, acola o clasdm, Prin urmare not resfrangem In afard de wot ceva care este In nol, ceva dim ceeace suntem nol. Accasta 0 spun psthologli modernt. Acest dicton mistic, acest adevdr dateard depe la anul 1200 si imistica n’a avut nevoe de stlinfd, pentruca sd descopere formula aceasta fundamentald, Daci cunoasterea este identificare cu obiectul sf mu imprimarea obiectulal, foto- grafierea lal pe o placd sensibild, atunci si funcfiunea aceasta gnoseologicd @ iubiril incepe sd capete sens. In ilimbajul de toate zilele se spune cd Infelegi mai bine pe cineva pe care-t lubestt, Aceasta insemncazd cd prin octal de lubire s'a stabilit identificarea celor dowd obiecte pase in prezenfa: al aceluia care cunoaste $1 ol acelaia core trebuie conoscut, Adevdral acesta poate avea a deplind validitate numal cu o condifie: daci actual de dubire este un act transient, Aci este, iantsi,o réscrace in gdndirea metafizied, Existé o interpretare imanentd a iubiril, in care subiectal se inbeste pe sine; este un fel de ignorare a necesitafii de @ te depésl, este (manenfa completd, Si existd un alt punct de vedere, care afirmd cd nu se poate concepe actul de iubire decdt extstdad dol poll, Prinurmare monopolaritatea sau bi- polaritatea actulal de iubire hotdirdgte pentru putinfa Intrebulnfdrll tubirii ca dram in spre cunoastere, san pentru solufia cealaltdé imanentisté, trdirea realitdjil aga cum este ea, ca disparifia personalitdjil fale. Ce insemneard disparifia personalitafit tale? Actal de mdntulre este wa act metafizic, adicd aman, si continud sé fle un act me- tafizic afdta vreme cil congttinfa existenfel noastre este intreagd, introcit suntem not ea- meni, intrucht ne ddim seama de existenfa noastrd. Prin armare, intru atdt o solufie este metafizicd, intrucdiea ciddeste pe constiinja existenfel individuale, adied pe personalitatea umand; pentrucd aceasta insemneard personalitaice, — incadrarea, sau plasarea fa In exis- tenfd. Aceastd incadrare si clasare a fa nu se poate face deci prin constitnfd, prin posi- bilitatea de resfrdagere asupra ta insdfi. Deci orice solufie care na conteard cu constlinfa existenfel fale, Au este o solufie metafizted, pentrucd duce (a nihilism, la distrugerea omulul. Metafizica este un act uman, deci trebue sd conteze cu existenfa consgtiintei fale. Dacd no conteard cu ca, Insemacazd of tinde sd destrame exlstenfa umand — nu existenfa cosmicd — adicd anihiteard personatitatea umand. Prin urmare, suntem sili, pe aceasté cale, $d admitem bipolarifatea procesulu! de jabire pentrucd monopolaritatea tui duce ta nitilism, la destrdmarea individulni, De in- datd ce au exist dol termeni ai procesulut de iubire, Insemneazd ed eu md confund en intreaga existenfd, ci eu sunt nu parte integrantd din existen{&, el aparenfd a existenfel, Monopolaritatea procesuiui de iubire este forma corelativd a panteismului, vitalismulut $f sublectivismutui, Adevdrata axd a intregel probleme de cunoastere metafiziad este afirmafia cf nu gla ceeace wad, ci vdd ceeace gtiu; prin urmare ed nu pot, au sunt capadil, sd inregis- trex o impresie deci In anumite condifii $f anume sd am deja in mine acea impresie, sau sd am deja in mina posibilitatea de ao tnregistra; cd, asa dar, constiinfa care cunouste este intr'o continad prefacere, a prefdcindu-se pe rind in foate obiectele care it 2sunt date spre cunoastere, Aceasté depdsire a individualalui, aceastd egire din mine insumi gi aceastd transformare in obiectele care imi sunt date spre cunoagtere, este implinité da dire funciiunea gnoseologied, actul cunaastertl, adicd \dentificarea ta ca oblectul din afard. alubeste pe Domnal Dumnezeut tdu din toaté inima ta, din tot sufletul, din toate puterila fale gl din tof cngetul ta" insemneard cd nlmie din ceeace simft sl din ceeace Bindest! sd nu fie indreptat In altd parte dectt inspre Damnezen: toatd tnima st tot cugetul fdu sd fie orientate asupra tut Damnezen, adicd sd trdestl intr’un fel de atitudine extaticd In fafa tui Damnezen, care nu te mal lasd sd sHll dacd mal existd ceva In afard de El, Tof ce eg tu" sd fie absorblt de Dumnezeu; mimle din ceeace miged in fine, sd nu cada aldtarl de Dumnezeu, finta intregel fale activitdfi; incordarea ta de flecare ella sd Undd namal inspre Dumnezen, inspre acest centru de orlentare a tuturor putertior fale spirltuale. Vedeft dar, foemal aceasta este caracteristica iubiril: lublrea confised. fublrea con- fisod in adevdr sl face ca sd vert fol ceeace existd printr'un anumil unghin: tot c6ecace existd esfe subsumat oblectulal lubiril tale, nu trdeste decdt in funmefie de accastd lubire, Aceasta insemneazd cd tu, cu tend'nfe si cu pofte, cu volnfa in genere, cu desfdjurarea de farfe, estt Identifieat eu obdlectal care este Inatetea ta. Aceastd Identificare este in acelag timp trhire, fransformatio amoris, trdirea oblectulul care este Inalniea fa: Wf trdesti in aga fel Incdt intors din aceastd cdldtorie de identificare cu oblectele din afard, tu aj posibilitates ca cecace al triit atunci, of dailn formule conceptusle; gi orice telire traductibilé In formule conceptuale este cunoagtere. Prin urmare, Identificarea cu Dum- nezea prin ajutoral ludirll, este cunoasterea inl! Dumnezeu. Nae Toneseu Teologhisirea prin rugaciune Sti scris In Vieflle Sfinfilor despre cu- viincioasi intimplare. Lin arhiepiscop al Novgorodului si cei Impreuni cu dinsul au riticit In negura deasi a Mari Albe cu corabia, $i au poposit aceia In ostrov ne- cunoscul. Asa a binevolt Dumnezeu, ca si nu piard ei de foame gi si se deschidl fi mintea lor citre adine necunoscut gi ciltre smerili cugetare. Caci au aflat In locul a- cela doi bitrini, sfraci, {irk impiedecare cu bagitia gi progti foarte cu duhul. Dela acegtia a cunoscut athiepiscopul ci ostro~ vul se cheam& Solovejchi gi-i necercetal lar& ispitindu-i deosebi a Injelea ci sint cregtini. Ci nu stinu bitrinii decdt numele lui Hristos de care au allat, primind botezul, dela un avvd pierit in pustia ghefurilor. Nici alti rugiciune nu stiau, firi numai «Doamne milueste*. Si s'a mirat, ew in- tristare, arhiepiscopul de lipsa acestor bi- ‘trini, cugetind el la putinitatea Invafdturil gi la sirficia de istov a rugiciunii lor. Pen- tra aceia a purces, cu gribire, si-i Invefe sTatil nostra". Dari, ivindu-se timp cu bun prilej, a poruncit arhiepiscopul cori- bierilor Inoate ciltre fard, lipsind pe bilrini gi de alte rugiciuni. Deci, Inotind ei cale de o zi cu corabia, a pirut cirmaciului ci vede dowd niluciri. lard mai pre urmi, auzind gi glasuri, a cu- noseut ci sunt oameni In trup. Drept care a finut in loc corabia. Siarhiepiscopului gi celor cu dansul infrico- gat priveligte; batranii gribeau spre ei cu semne gi cu strigite, cAlcind pe apa maril ca pe uscat virtos. Pe cari trigindu-isus, au mérturisit ei,cu lacrimi, arhiepiscopului cA au ultat rugiciunea gi i-au cerut, cu tdoguire, ca iaripi sii invete. Ci, cunoscind arhicreul lui Hristos desivargirea bitrinilor i-a Inturnat citre ostrovul lor griaindu-le cu umilinji aga: .Mergeti, fericitilor bitrini, eitre locurile voastre gi vi rugati ca gi pink acum, nimic altceva trebuindu-vi pen- tru mantuirea voastri I" Adusu-mi-am aminte de cuviincioasa In- timplare, cetind eu unele .Cérft da Rugd- clunt in limba rumAneasca. Precum arbiepiscopul Novgorodului, aga Arhiepiscopii nogtri gi cel impreund cu dingii au cugetat la prostia in duh a noradu- lui rumanese siau purces la timiduirea ei- Ci n'au putut ei ajunge Ia negriita in- felegere a imbuniitititului arhiepiscop, care a cunoscut ci bitrinii ostrovului tealoghi- seau prin rugiciunes lor. Aga precum — dup& tileuirea Sfintului Simeon al Tesalo- nicului — teologhisea psalmistul, eind griia: ,Lipitu-s‘a sufletul meu de tine” gi »Precum doreste cerbul dupa isvoarele a- pelor, asemenea doreste sufletul meu de tine’; aja cum teologhiseau Luca. gi Cleopa, pedrumul ciitre Emmaus cind se tntrebau : Oare nou era inima noustri arzind intru } aga cum teolo; ic cel , patra vietuitori plini de ochidinainte si dinapoi" {cu fetele: de leu, de vitel, de om si de vultur), zicind fara odihnd, ziva si noaptea = Slint, Sfint, Sfint, Domnul Dumnezen I, cel ce era gicel ce este gi cel ga cum vor teologhisi cei jun- ghiaji pentru Mielul lui Dumnezeu gi Ce dowSzeci si patru de bitrini, pe cari loan dumnezeescul scriitor al Apocalipsului i-a vizut si i-a auzit ziclind: ,,Vrednic egti, Dommne, a lua slava gi cinstea gi puterea ; eM tu ai zidit toate si pentru voia ta sunt i s’au zidit™. 4 ‘Si n'au rimas [a teologhisires rugliciunilor Intirite de Biserici cu pecetea Sfintului Duh gi mérturisite in toatd lumea de gapte ori in zi, Sau la teologhisirea Parinfilor, cari ardeau ca rugul In rugiciunea lor, cari zimisleau rugiciuni pe temeiuri scripturis- tice: cari le tocmeau numai la vreme ¢i nevoie ; cari dideau rugiclunilor neméargi- nirea ecumenicd gi timpul vesniciei; cari umpleau rugiciunile cu o mare putere IAun- tric gi le Imbricau in smeriti podoabi, aga cum teologhiseste Sfintul Efrem Sirul, ru- gindu-se: uDoamne gi Stipfnul viefii mele, duhul trindaviei, al grijii de multe, al iubirii de SUipdiniie pial griirii in degert nu mi-l da mie. Jari dubul curifiei, al gindului smerit, al ribdarii gial dragostei dirueste-] mie, slugii tale. Aga, Doamne, Imparate, dirueste-mi, ca si vid gresalele mole gi 8K nui osindese pe fratele meu. Ca bine esti cuvintat in vecii vecilor, Amin‘. Ci aw fkeut ei singuri rugiciuni, goale de teologhisire, mestecate cu naluciri ale minfii lor, cu ereticesti iscodiri, cu ,faceri™ streine de mirturisirea Bisericii. ‘Céei sunt ,rogiciunile" Arhiepiscopilor nostri si ale invit&ceilor lor desbriicate de buna podoabé gide luminata cuviin{&, care se cuvine si Imbrace orice rogiciune. Pre- cum adeverese yfacerile" d-lul AL Lascarop- Moldovanu-,ostagul” 1. P.S. Nicolae Balan, al cirui nirav scriitoricesc gi lips’ de teo- loghisire ne Invali, prin rugdclunile din ~Mafile sfinfllor*, vol. Ill (Tipografia Cu- getarea, flirt aritarea anulul) ef cerem lui Hristox si ne Jase ,sub ploaia dulce a iu- birii (pag. 103), sf ,,gemem gi noi" ciitre Niscitoarea de Dumnezeu (pag. 128), sh ne facem iarisi copii... cei dragi" (pag. 151), si ne rugim Prea Curatei ca si a- lunge cu ,,zimbetul.. neagra riutate care ne Inconjoark de peste tot" (pag. 169), 2% biruim pe diavolul ,,care se ridicd asupranoastri cu urlet mare" (pag. 224), si cerem Jui Dumnezeu ca s4 intrarmeze ,inima noa- str cu jar nestins" (pag. 230), c&ci am fost plerdofi .Scumpi Maicé buna" gi ,,bund Maici dulce" (pag. 299), de vreme ce: »Sirim, strigim, sbierim" (pag. 318). (A~ ceste gemete, urlete, sbierete si mame dulci au fost incununate de Slanta Patriar- hie cu o ,.diplomi de onoare"). Sunt ,,rugiclunile" Arhiepiscopilor nostri gi ale celor de-o infelegere cu dAngii ne- socotiri ale jertlei cei infricogate, Cu tica- Joas trufie gi cu necurats nAscocire, rup pe credincios dela dumnezeiasca liturghie, dela ascultarea cintirilor, dela impreuna Togare cu preotul si cintiiretii, dela inil{a- rea cu gindul qi Intelegerea tainelor, dela PSrtdsla cu junghierea Fiulul lui Dumnezeu, care se sAvargegte fajA cu crestinul,— dela lucral méntuirii. [1 indeamnd 58 se afunde cu ochii si cu mintea In Cartea da Rugd- clunt gi s& ceteasci ,,in tain& rugaciunile lor, Rimisese tntreg si nestricat doar mie- zul Inchindrii noastre: dumnezeeasca litur- hie. Venea, pentru aceia, crestinul si se lepede de ,,toath grija cea lumeas prinzeasch la ,,Cina cea de taini" wlmapretineze" cu Hristos, Au venit arhiereii simoniaci gi au van- dut, pe treizeci de argin{i, Radio-difuziunii Santa Liturghie. Vor acum si instreinere i pe cei ce Incd leapidd nelegiuirea ar- hispiscopeascl gi vin, totugi, Ja biserici. Duhul cel de miazAnoapte a inviljat pe Ar- hiepiscopi gi pe slugile lor s& tocmeasci rugicluni ype care credinciosul sf le ros- teascd in timpul Sfintei Liturghii*, Driiceasca mestesugire indeplirteaz’, astfel, gl pe cel cari sunt de fapi dela plrtiisia cu méntui- foarea Taina, Cici, dei cu trupul ,in Bi- serica slavei tale stind, in cer mi se pare c& stan, cu ochii gi cugetul cregtinul pe- trece slovele din Carfile de Rugiciuni ale Mutropolitulat Nicolae deta Sibiu, P, S, drineu. Mthdleeseu, vicarul Slintei Patriarhii sau Pr. Dr, Mthall Bulacu, Consilier cul- tural la Arhiepiscopia Bucuregtilor. lari cind preotul rostegte In allar: ,,Cela ce ai di- ruit noul aceste rugiciuni obgtegt gi Im- Preund gldsulta, carele gi la doi gi la trei ¢@ Se unese intru numele thu te-ai fagi- duit s& le dai cererile", gi cAntaretul inalti glas Ia strand, uneltitorii cel cu nume mare indeamni pe credinciosl si se lepede de Inchinarea cea obgfeased u Liturghiei, si scoatd clirtile din desagi si sii ceteasc& ,,in taint" rugdciunile zimislite de el. lath pilde : Slujitorul isi pleac’ grumazii si se roagi lui Hristos ca sa-i dea lui da- ral jertfirii. Captaretii psalmodiazé cintecul Heruvimilor: Noi cari pre Heruvimi, cu taind, inchipuim'. Cregtinii cei ingelati foesc ,Carfea cu Rugdelunl™ (pag. 94) a Mitropolitului Nicolae al Ardealului, sau «Rugdeluntle tinerimll cregtine (pag. 156) a Pr. M. Bulacu gi cetesc, de-acolo, intr'o suflare, aceasti necuvioasi tmperechere : wMarire Tie Celui ce din simul Parintelui si din mirirea cereasc aj venit pi din Sfanta Fecioar’ Maria Te-ai ficut om cu chip tru- pesc fiind smerit pentru noi ca si ne faci exemple maririi Tale. Marire Tie, celui ce aj intrat in Terusalim cu mirire pre minzul a nei, qi intr'insul rane gi ristignire ai ribd Sau: Preotul rostegte cuviatele Cinei : wLuaji mincati“s, gi wBeti dintru acesta toli*.. Strana raspunde ,.Amin“ (Asa sd fie), Mitropolitul (op. c. pp. 103-104) si Dr. Bulacu (op. c. pp. 189—199) silesc pe in chinitor si ceteasch ruglciunile dela im- partigire : Cred, Doamne gi mirturisesc"... qi Al Cinei Tale, celei de taink".. ca gi clind sfintele ar fi ,,prefticute", Alta: In loc de Pre tine te Mudim", Consilierul Bulacu pune in gura credincio- sulul acesteat ,Di-ne nowd a afla bunitate ai milostivire dela Tine, arati mul{imea in- durdrilor Tale spre noi, ca si nu ne rugi- niim la judecata Te, nu ne despirli dea- dreapta stare a . carl de-a dreapta Tie vor sta, ci a Ta este finerea In veci. Amin" (0. ¢. p. 180}. $i Ick multe altele, despre care rugine este a gi gral.Dari nu numai nesocotiri ale lochindrli, ci gi stricktoare de pra Sint ,rugiciu- nile" pdrinjilor Arhiepiscopi gi ale celor de-o potrivd cu ei. Cici sant multe dintr'insele jefuiri din Molitfelnic gi ripiri din gura preotilor. (Aseaminii : Rugiiciune pentru cei ce se cisiltorese, Rugiciune In toalA ne- putinta, Rugéciunea plugarului la siminat Rugiciune Ia secerig, Rugiciune pentru cej ce vor si cilitoreasci si altele din Cartea de Rugdelunt, Sidta 1925, cu aceleagi din Molitfelnic, Bucuresti). Pentru care au adus Impufinare cuvenitel preotesti sf prihan& emolitvei", ce nu se cuvine sf fie rostitl de omul firi har. lari mai ales strigi aceste ,,rugiciuni" impotriva dreptei socotine si a unellelor spre mantuire. Usa miintuirii este ingusti gi calea cAtre ea strimté. Pentru aceia gi uneltele ajungerii trebue s& fie neaseminat de aspre. De vreme co neaseminat de a- dinci este tina in care ne tivilim, precum cinti Biserica: ,,Tévalindu-mi in aceasta Pripastie a picatului, am chemat nepatrun- sul adinc al milostivirii Tale Chemarea milostivirii se face, ins’, cu adincd cuviinji, cu lacrimi gi suspinuri, aga cum strigi Marele Andrei Criteanul in Canonul de pocdin{é al su; ,De unde voiu Incepe a plinge faptele viefii mele cei ti- ciloase 7" In loc de sdrobire a inimii, de lacrimi ale umilinjei, de doririle intristérii — sfinte unelte ale méntuirii—iati cum inva{i Ar- “§ hiepiscopii nogtri pe credincios sf se roage pentru .un oerotitor sau binefAcitor’* al shu: ,F& sX risard asupra lui totdeauna un soare strilucitor, 88 risipeasci norii gri- jilor si sulerinfelor. Nu lisa ca apiisitoarele sulerinfe si-i inoureze fruntea gi s&-i ami- rasci inima. Nenorocirile lui sf nu faci a se pogorl Iacrimi In ochii lui si inima lui si nu fie jertfi' Intristirilor. Fa ca fiecare din zilele lui s& fie o frumoasi zi de pri- lui si se asemene unui in, ce curge prin gridini Inverzite gi printre flori... Di-i, Dumaezeul meu, toate placerile si bucuriile iertate mu- ritorilor™... (Carte de Rugdeluni, tiparitS cu binecuvintarea I. P. S. Arhiepiscop ¢i Mie tropolit Nicolae al Ardealului, Sibiu, 1925, pag. 240). Intirziind noi prin negura deasi a rugi- ciunilor lipsite de cuviinciosul vestmant gi strigitoare Impotriva inchindrii, a pravilei, si a dreptei credinfe — rugiciuni puse de Arhiepiscopii nostri gi de cel de o fiinja cu ei la indemina norodului — zirim, totugi, pe unda vielii multimi de norod ruminesc. Cautd Liman neviforit si cergesc unealtide impicare cn Dumnezeu. Dafi-le rugiciun prin care si teologhiseascd; nu de strim- bare. De nut putefi, lisa{i-i Ia cele gapte Laude ale Bisericii, $i vor umbla cei cre- dinciogi cu picioare neudate, ca batranii ostrovulul Solovejchi. smeritul Stratonic BSTeologul lon Nichifor Crainic Am aritat aci ce crede gi ce mirturiseste —drept, neclitinat si responsabil — profe- aorul de tealogie lon Nichifor Crainic, des- pre Rugdclune, despre Sfinfl gi despre Moaste"). Pentru lntregirea chipului duhov- nicese al domnului profesor de Mistici este necesar si vidim gi mirlurisirea sa despre Sfintele lui Dumnezeu Taine. Asupra aces- tol punct de credinja d-L L N.C. cat se poate de categorie in mirturisire. Si-1 auzim, ded, pe dinsul: »Dintre prerogativele ce gi-a Insugit prin canoanele sinoadelor istorice, prerogative transformate intr'o mono- polizare a luli Isus Cristos, Biserica practic astizi una singurii: adminis- trafia tainelor. Adic&: aacelor depiir- tate extracfli obfinute in curs de vea- curl, printr’un fntortochiat alambic de formule, din florile proaspete ale E- vanghellel. $1 Evanghelia a fost tnlo- cuit cu aceste extractii, Cristos—cu ritualismul sacerdotal* *), Alambic! Monopol! ($i, totuyi, neclati- nat!) D, Crainic nu crede, agadar, ci in sfin- tul Potir este, intreg siadeviral, Mantuito- tul; de vreme ce se plinge ci Méntuitorul a fost inlocuit cu aceste extractii popeyti: talnele, scozse din alambice {ntortochiste, in decursul veacurilor! $i domoului Crainic i s'au dat fn ascul- tare studen{i negtivtori; luptitorii de maine Impotriva tigidultorilor celor Sapte Tainel,. Dezorientarea d-lui I. N. C. in trebile credin{il ortedoxe este cum . Domnia-sa 1). pl fuesisilete dela p, 21. 2. y. Nichifor Craisic, [vas in jara mea, tn ,,Giln ai o. 1 mo. 11-12. i Noi am stat drepti, meclitinati, res ponaabill de ultimul euvdat pe care Tom seris | Nlchifor Cratale n'are nofiunea ierarhiei izvoarelor de ore- dinfi in ortodoxie. lats-l, de pilds, plingan- du-se c& Biserica nu are, inck, un document al credin{ii sale definitiv? De ce? Fiindel nici ,Scrisoarea Patriarhilor", nici ,Marele catechism" rusese nurs complecte: -Biserica de Rasirit nu are un do- cument al credinfii sale definitiv. Nici ,,Scrisoarea Patriarhilor* nici ,.Ma- rele catechism“ rusesc nu sunt com- plecte* *). ~Scrisoares Patriarhilor" (pe numele ci adevirat: ,Eplatolii encielicd a Biserleit una, sfinte, sobornicesti gl apostolesti, ca- tre ortodocgil de pretutindenea“) este un act sinodal, semnat de 33 de episcopi (Intre cari 4 patriarhi), A fost semnata In anul 1848, luna Mai, Ea constitue un do- cument foarte important pentru istoria ra- porturilor dintre ortodocsi gi catolicl. Enci- celica aceasta era un riispuns la enciclica Papei Pius IX (Literae ad Orlentales), in- dreptall ciltre toi creslinii din Résirit ca ‘9 poftire Ja unirea cu Roma, Natura enci- clicei Ristritenilor o face, evident, sil fie, intr’o masurk oarecare, gio limurire de principii. Atat. DLL N. C., cind afirm% ci Biserica n'are, fnci, un document al credin{ii sale definitiv, se sprijin pe encicliea de la 1848. No glie nimic de documentele de credinfa ale celor Sapte Soboare Ecumenice (care chiar In enciclica aceasta de In 1848 sint numite: ,cele Sapfe pecef! ale Duhulul"), care sAnt hotKrhrile de credin{& si canoanele. Se'ntelege ci hotfirfrile Soboarelor nu In- cap toate Intr’o broguri, Ia Indemfna ori- Y, % Cuibul ca bara, in Gdnufirea, an. Ill no, I,cui. Trebue munci multi pentru a le cu- noagte, Si-s nenumlirale aceste hotirari, S‘a hotiirit in mai toate chestiunile. (Asu- pra acestor hotirdri, vezi: Locul Mdrturl- sirli Ortodoxe a tat Petr Movlid tn or- todoxte, in .Predania", an, J. or. 8-9). In tot cazul, asupra rinduelilor Bisericii, asu- pra sfintelor Ei Taine, asupra Liturghiilor, ‘supra Moagtelor, a Stinjilor, a Icoanclor, s'a hotrat cu 1000 de anl Inaintea encl- elicel de la 1848, Si a 1, Crainie se plinge c& la 1848 Biserica -document™ cu privire la toate acestea! Dar — vorbind de ,Scrisoarea Patriar- hilor* aga cum vorbegte — del, LN. C. face dovada cA nici pe aceasta n'a cetif-o. Este drept cl era gi greu s'o ceteasci. In ru- minegte, enciclica dela 1848 a apirut abia acum doi ani, in traducerea domoulai Teo- dor M. Popescu, profesor Ia Facultatea de Teologie din Bucuresti (D-l. Crainic scrise- se despre ea cu mult inainte). Cred ci n'a folosit edifia greceascl de la Constantino- pol, din 1848; nici edifin, eu traducerea Halland, a Tui Marcoranus, de Ia Corfu, din 1848; nici edifin greceasci de In 1863; nici traducerea Ini Dallas, de In 1850, Nu. D-L, Crainic a vorbit despre ea, cu curajul stu de totdeauna, Dovada? In aceasta enci- click de la 1848 se aflA focmal ce nu stie, dar ar vrea sd gtle d-l. Cralnic: slujbe, Taine, -sinonde istorice", etc. Intr'adevir: a) tn § 1, chiar, vorbeste despre Parinfi gi despre Sinoade ca plstritoare ale Invi- tiitarii; 'b). In § 3, despre nnatema celor Sapte Soboare; ch tn § 7, despre necilcarea hotiririlor dumnereestilor Soboare; d). fn § 11, despre judecarea oricirei invijituri, cu dreptarul care este hotirires Soboarelor; e). in § 12, despre pistrares Simbolului, dup& glasul Evangheliei si dup& hotiririle celor Sapte Soboare. f). In § 13, despre infalibilitaten regule- lor Soboarelor; gh in § 13, despre ciuntirea [erurgiilor, despre Tropul gi Sangele lui Hristos, des- pre Potir; bh. § 15, despre porunca de a fi in acord cu hotiiririle celor Sapte Soboare Ecumeni- ce; § 16, despre cilcarea Sfintelor Litur- hii; despre cele yapte pecefi ale Dubului: Soboarele Ecumenice; j). 20, despre singele Stintilor Martini: $i, fasliryit—ca gi cum ar fi previzut obi- ectiunea profesorului de Mistied de la Bu- ouresti — dupi ce vorbegte de Credinfa Ortodoxa cea definitiod gi complecta, trans- mis& nous prin socotirea Apostolifor prin adeverirea Soboarefor, prin méarturia sdn- gelul vdraai al sfingilor Martirt, ne porun- cegte sf o pAstrim aga, neschimbat&, aceastl eredin{i, fiindcd: aaceasta este pecetlults ca desivar- gité, mesuferind nicl micgorare, nici adaogire, nici vreo schimbare oarecare; gi cel care Indrisnegte sf faci, sau si sfitulasci, sau si cugete la aceasta, a gl tigddult credinfa in Hristos, gl supus de bund vole anatemel veg- nice pentru blasfem Impotriva Duhu- ul Sfant* (§ 20). Patriarhii gi cei 24 de episcopi dela 1848 n'or fi fost doar nigte niitiirai* cand statorniceau — in deza- cord cu d, I. N. C, — c& Biserica are, pecetluit gi definitiv, ce d. 1. N.C. sustine o& n'are !) $i iat cum domnul Ion Nichifor Crainic dovedeste, inci odatk, cl in materie de stiinfi teologict este doar..... IKutar, CA ou slie nimic pe note. G. RacoveanuInstrumentele muzicale in Biserica SAnt doi ani de atunci. Un distins preot qi profesor, ce se bucuri de o mare consi- derafie to cercurile iatelectuale preojegti, dar mai ales fa cele mirenegti — unde, pare-se, asepte mai mult fofeles gi mai multe puncte de contact —, dupi ce asistase Ia o audi- tie de muzici veche religionsi, bizantina si apuseani, 1a biserica Sfintulai Visarion, imi spuse: au crezi cf aceste cintiri ale orlentulul nostra bizantio, dack ar fi inso- lite de orgi, ar fio minune de frumusete liturgicl 71 Distinsul confrate, poet din fire gi literat cu reputatic, s‘a Misal prins pe moment — de gi este un aprig ortodox si tradifiona- list In unele privinti — de vraj zicale, complexe i uluitoare net: asta nicl odatd, Si i-am adus citeva argumente. Evident, om inteligent pi integru a acceptat concluzia mea, Intru cit era con- vins ci se adresase unul om care gtia ma multe in acest domeniu. De atuncl am mai intdloit mireni, iubitori dz muzici si de froi musei liturgice extrinsece, cari mi-au im- Pirttigit — firi sufictent convingere —- acelag puoet de vedere al distinsului con- frate, Ba Intre argumentele aduse era woul, — In parte just —, anume; serviciul cultu- ral-muzical pe care l-ar aduce orga, servi- ciu pe care in accident I-a adus cu priso= sin. Sint aproape zece ani de céind in Sino- dul Bisericii noastre ortodoxe romiine, un gias de viddict ardelean a cerut introdu- cerea orgel in biserica. Argumentarea nu intereseazi. Cereren a riimas, cum de alt- fel era gi firesc, ffiri deslegarea asteptata, Caci oricum, innoirile {fi au tilcul lor, gi situafiile treclitoare ale oamenilor — ori cit de ecclesiastice ar fi— nu pol pretinde a trece dincolo de necesiliitile logice ale du- hului fonoitor, Acest duh are in sine, in orice clip de manifestare, suan{ja de ris- vrititor gi rlisturnitor, Vremea singurli poa- te 58 Indulceasci nuanfa gi chiar si o va- lorifice. Si mai mult de ct att, dubul to- noitor trebue s& aibi o baz temeinich pi siguri. El nu poate fi un capriciu, nici o traducere a unui sentimentalism imitativ si fri valoare. De aceea casi izbuteasch nu este de ojuns bunivoinja sau chiar impu- nerea cuiva — oricine aor fi acel cineva—, ci este nevoie de o adincé convingere, de o Intemelata cercetare, de o neobositi li- crare ca si de o evident’ necesitate. Tnti-ne, deci, in fata unei idei ce pluteste fa atmosiecs dibuieste drumul infip- ‘tulrii, Agi fi putut lisa acest Iucru si tr neobservat, {iri a-i da cea maj mick fle. Dar socotesc ck ¢ mai cuminte 8i pre- vii riul, si-l izolezi gi si-i arafi urmérile, de cAl si astepyi infigerea tui gi pe urma 4-1 combati. In stadiul nostru cultural in genere, li- turgic In specie, cu pregitirea superficiala acelor ce cautd fn biserict, — exceptiile ou le numirim — cu uyuriitaten teologicl ma- nifesté, cu spiritul de imitafie ce se infi- fiyeazd cu marci de culturii si progres, te pofi agtepta la orice surprizd. Si n'ug vrea si apuc Hmpul, ca instrumentul tn biserica noastrii si fie pendantivul liturghiei In bu- duar, tn baie, in loc de petrecere, etc, etc In biserica noastri ortodox a r&sAritului n‘au fost tntrebuinfate instrumentele In cul- qul liturgic, ici in lduntru nici in afard, fie singure, fie insotind glasurile. Practica judaict na fost menfinuti, cu toate ci in biserica noastra zilnic se citeste psalmul 150. Nau gisit cu cale Pirinfii bisericii si primeascd amintita practici, gi nici micar ereticii nu s‘au ldsat amigifi de ea. Este remarcabil acest pasaj al lui lustio Martirul: .Celor ce traiau sub legea veche 9nu le ajungea numai si clinte, ci cintou dansind gi se acompanian cu instrumentele. In bisericile noastre din potrivi s'a respins din muzica sacri intrebuinfarea acestor in- steumeate gi a tuturor lucrurilor asemini- toare, cari se potrivesc nebunilor, gi rd- minem la cintecul curat si simplu". (Quoes- to 107, ad orthodoxos), In diversele domenii ale artei bizantine In genere se gisesc elemente orientale gi grecesti in proportii variabile, In picturd gi sculpturi, de pildi, se vede iniluenja gre- censcii, In arhitecturé, Bizanful intrebuinfeazi ele- mente orientale gi grecegti, dar igi croieyte un drum nou. In arta muzicala, adopts ele- mente grecesti in deosebi, dar chatarea bi- sericeascl se desvolt& tncet #i independent, qi ia forme diverse in decursul vremii, tot deauna de naturi vocald. Pompa ceremoniflor ori oft ar fi de bogati, ow apeleazt In concursul instrumentelor muzicale. Intilnim, in fruntea uoor cAntiri, In do” cumente dia veacul al XVIII oare cari in- semndri, cari ne conduc Inconcluzia cA me- lurgii vremii cliutau s& imite timbrul unor instrumente. Ce gi cum va fi fost muzica profani bi- zantini medieval, ou gtim, Documente ou avyem, in afar de oarecare insemndri teo- retice, mai mult deductive. CAntirile ce se intilnesc In documente din veacul al XVIL gi al XVIL, In cinstea Imp4ratului, a Dom- nului, a Patriarhului, a Mitropolitului sau a unui boler mare au caracter curat biseri- cesc, cu tereremurile de rigoare. Stim ins ch instrumentele antiquit&fii grecesti au fost intrebuinfate In tot evul mediu. Se pare, ch orga a fost instrumentul preferit.. Citim, ci. in timpul unei mese de gali, dati de Con” stantin Porfyrogenitul {n cinstea ambasado- rilor Saracini, cintirefii dela Sfinta Sofia gi dela Stinjii Apostoli, ayezati in absidele palatului, vecine sili de festivitéti — Chry- sotriclinion, —cintau laude imptratului, iar intre coruri venea rindul orgilor de aur gi de argiat. 10 Feluritele ceremonii imperiale, ce se des- figuran la Bizanf, In sirbitori, erau insofite fide suactul orgei. Cind tmpiiratul iegea din palat sau primea vr'o delegatie, orgile sunau fi se alterna cu clintirile executate dup& cele 8 moduri, Ceremonialul lui Con- stantin Porlyrogenitul oe d& suficiente re- lafii. Cand {mp%ratul mergea Ia cire ca 9h primeascé inchinarea Albagtilor gi Verzilor ‘acelay protocol se Indeplinea. Pe ling’ orgile din palatul central se mai citeazi orga din palatul din Halki gi orgile circului. Cu toate acestes, instrumen- tele muzicale, printre care yi orga, n'au fost Intrebuintate fo serviciul liturgic. Si lucrul pare cu atit mai semnificativ cu cht ptim, ci viafa la Bizan{ era impletitd cu viafa bisericii. Nu numai ci nici unui pi- rinte sau seriitor bisericese — chlor dintre cei cari au imilat versul gi poemul elin, — nu le-a trecut prin gind s% intrevad&é milcar utilitatea instrumeatulul muzical in cultul crestin, dar ceea ce este mai remarcabil, ¢ cli aici implirafii, nici inal{ii demnitarin'au gisit ca cale sh reclame introducerea orgii in cult. Impiratii iconoclasti au deeretat si an in- trodus muzica instrumental& In bisericd. Dup& ciiderea lor s'a revenit Ia vechea practict. Insi unele amintiri ale trecutului icono- elast mai puteau {nc s& reinvie, mai ales efind personagii interesante prin situafia lor le-ar fi gasit drept vrednice. Ast-fel la ince- putal veacului al X-lea, impiratul Roman Taduce pe tronul patriarhol pe fiul shu Theofilact, dupi ce il mutileazt, Mare iubitor de teatru yi de mazicl, ta- nirul patriarh introduce orchestra in bise- ricd. Insi. ace nu t-asupraviefuit, ci In- data s'a revenit Ia vechea obignuin{aé a mu- zicii vocale. Este singurul caz cunoscut. Instrumentul orga, de care ne ocupim ia special, este mult mai vechiu de cil s'ar rede. Origina lui este pigini. Tertulian vorbind de aceasti masini Indrisnea{d si ingenioas4 o atribuie geniului lui Archimede. (De anima, cap. IV).El o admirii, dar nu o recomandi. Alfii © atribuie lui Ctesiblus, colebru matemati- cian, aproape cootimporan al Ini Archimede. In occident deci, instrumentul org& era cu- noscut de moult timp. Faptul ci fmpiratul Constantin V Copronym, Ia anul 757, tri- mite, din Constantinopol, lui Pepin, printre alte daruri fi o orga, mu {inseam ch oc- cidentul in is atunci cunogtinfli de exis ten{a acestui instrument, — cum adesea se spune — gi ck atunci orga fncepe a fi In- trebuinfati in cultul divin. Vechile cronici dela St. Denis tradue ast-fel un text latin din Avalele lui Eginhard, secretarul fui Carol cel Mare: eln timpul acesta, veni la rege o misiune a fmpiratului din Constantinopol, la cas. telul din Compiégne unde regele se gisea” ili oferi bogate daruri printre care .o orgi de o prea minunat& frumusefe. (His- toire de France, tom. V, p, 221. Croniques de St. Denis: gestes de Pépin). Mai tnnainte cu o sul de ani, Papa Vi- talianus (656—672] fixeazi regulele fntre- buinfirii orgei gi acompaniamentulul cAnte- cului religios. De aceea cAntecul astfel trans- format s'a numit cantus vitalianus sau can- tus organicus. Orgile occidentului insi, in comparatie cu ale orientului, erau nigte obiecte grosclane. Orientul, leaginul fabricatici, pilstrase in a- ceasti arti o superiorilate incontestabili, din care-gi ficea o glorie, Orgile ficeau parte din bogatele podoabe ale palatelor tmpiratilor, erau pistrate ca oblecte minu- nate gi de mare prof. Foarte rar consim- eau a le dea fo dar, chiar alfor suverani, Aga ne explicim Insemnirile cronicarului Cu toate astes, orga n'a fost doriti de eredinciogii orientulul tn cult. Chiar In oc- cident, de gi Incepe a fi introdusd de prin veacul al IX-les, totugi pain tirzin In vescul al Xll-lea, orga era o raritale in biserici. Incet, Incet, orga o clstigat teren in occident, si impreund cu alte instrumeate ajunge sf disloce total cintecul religios. Cine a cercetat marile catedrale occidentale ia putut da seama de stricarea echilibru- lui gi de depSgiren exagerati a rolului in- stromentelor fn cull. Muzicantul insup ri- mine uluit de transformarea purithfii gi pietifii cintecului religios, printr'a ulilizare pur muzicali gi total profank a instrumen- telor in cult. Totuy, unele biserici, cum de pildi bise- rica Lyonului — care are un privilegiu spe- cial —a respins orga, bazindu-se pe prin- cipiul vechiu al liturghiei sale = Ecclesia Lugdunensis nescit novitates, Abia de yr’o suti de ani aceasth bise- ric a acceptat orga, dar numai ca acom- paniatoare a corului, Mari polifonigti oi veacului al XVI ca Palestina i Vittorio, au scris 4 capella com- ‘spa, sau in nu- mele siu Ia Roma, orga ou este {ntrebuin- fata. In cursul vremii legislatia ecclesiastica manifesti o tendin{& de a restringe inter- ventia orgei in liturghie. Sinodul Trentin (1545—1563), Sess. XXIL Decret, Quanta curd, recomandA inliturarea din bisericl a oeleirel midel de ongl, precum la clo- feculai m cirul inspiratie ar fi prea sen- sual, Papa Benedict al XIV (1740—1758) to enciclia Annus qul, §3, lauds bisericile cari imitiind capela papali, nu fotrebuio- feazk orga, pentru motive de eviavie. Orga este numai tolerath In biserici ; Intrebuin- findu-o frebue si se evite cu grijM tot cees co este teatral gi profan, Astizi, totrebuinjarea orgei a altor instrumente, Ingiduite de Apuseni, este re- glementath cu precautie yi strictefe, Stot timpuri clind orga este oprilii: a) In Postul Criciunului gi al Pagtilor (ew unele mici excep\ii) : b) In Vinerea Patimilor ; ¢) Laliturghiile gi slujbele pentru riposati. Tatuy, aceste restrio{ii ou se refer In {n- trebuinfares orgel ca acompaniament al icintecului sau al corului bisericesc, ci se refer la jocul orgei in afard de cor, Sus- finerea cAnteculul gregorian sau polifonic de orgi sau harmonium este Ing&duit& ori- cind, afari numai daci legile liturgice in vigoare o'ar prevede contrariul. O singuri excepfie este previewti: a- companiamentul clatecului gregorian este oprit Intre afirgitul cntirii gloria din Joia cea mare gi Inceputul aceleing cinturi din SAmb&ta cea mare, Astizi, in mfnlistirile benedictine unde se cultivA cAntecul religios, tradifional xi do- cumentar, orga este pe punctul de a dispare. Ea Insofeste foarte palid cintecul gre- gorian, spre a indica modulafiile si a umple patzele. Nimic nu reclamé to biserica noastri in- troducerea orgei in cult, chiar in cea mai benigoK acceptie fi Intrebuinfare, Introdu- cerea ei alures, cultivarea el gi chiar abu- zul ei fac parte dintr'un intreg sistem de adaptare, care de multe ori a depigit in- tenfiile autorilor, Noi avem un tezaur de o mare bogifie muxicelk gi Iiturgicl. Aceat texaur d’abla 0 foceput a fi cercetat qi acos la iveals. Pen- tru punerea lui in valoare ou este nevoie de instiumente muzicale, c&ci instrumentele {ntinesz curdfia Ingereasci a acestor in- nalte inspirajii, prin nuanfa streing, teatrallt fi pasionald pe care o ou in Insiq fiinfa lor. Clici Hturghia nu este o solemnitate sau un spectacol, care af alragi curiogi gi ama- tori, ci grimada; ou este nici o simpli po- doabi artisticl qi culturali. Jar muzica re- ligioast prin nsug rostul siu trebue sd in- lature orice ciutare de efect i de succes treciitor. Ori cit ar vrea gi ar ciuta muzica reli- Mioasd sf se puni pe acelag plan cu mu- ica profani, ea nu va fi in stare sf o e- galeze, cici muzica prolend are la dispo- itie un adevirat arsenal, pe care poate s8-1 utilizere cu succes, pe clind muzica re- ligioas& nu poate beneficia de armele mu- zicli profane, pentru c& altul este cadrul de manifestare al acesteia gi situ! este ca- drul ein. De actea, muzica profani poate intre- buinfa unele forme consacrate de biseri peotruck printr'asta ou risck nimic, ol din- potrivi se fnnobileark gise Imbogitete, ta timp ce muzica religioasi se coboard iegind din grarifele sale. Avem, in repertorial marflor compozitori, atitea exemple strilucite de {nnobilare a muricii profane, prin utilizarea temelor re- ligioase gi prin transpuneres lor gi a nuan- fei lor de puritate, sinceritate gi simplitate fatr'un medin de pasiune gi dramatism. Si pe cit se lumineazi mediul profan prin suflul muzicii religioase, pe alit se tn- tunecd mediul religios prin sullul muzicti profane, Jar ecea ce ne lipsegte, nu este instru. mentul, care nimte n'ar proba, cl este stlinfa muzteald de care avem alata nevole 9f care singurdé ar putea pune in evidenfd frumu- sefea neasteptatd a tnsplrafiel, Insemnatd gl pdstratd In doeumentele nenumdratc, musteale-liturgice, ale ortentulul nostru. Pr. L. D. PetrescuPentru innodarea firelor rupte de duhul pasoptist #Smerenia cilugireasci* — ,iubirea pen. tra cartea bisericeascd"— ,gtiina chaltsiil banolui Bisericii*— precum ji marea insur flefire nafionald — avujie duhovniceasch mogtenita dela prea luminatul gi mult osar- doical Paisie, Infloresc, din ce in ce mai pulin, ia jejurile viddiciel ruminesti. «Bunii urmitori ai datinelor de ctitorie si cultura", sunt tot mai rari, Viadicii dup& chipul lui Grigorie, Venia- mio gi Calinic ,petrecitori de asprit vieati schivniceasci, lind pretul banului, de yreme ce il {mprigtiau darnic in faceri de bine, i viefuisu fn sfinfenia muncii gi in- franirii*, sunt urma{i in scaun de oament prea pAmAnteni, ca si mai post& fi cin- stifi chiar de ,cei mai antireligiogi din noul curent apusean, care stipinia statul cel nou". «Sirul curafilor eAlugiri fri arginti, al olitorilor de clrti gi Ikcasuri de inchinare, al sufletelor de arhierei, i, 0 chpa ou gi-ow inchipwit e& fapta ori gindul lor scap’ de supt ochiul privighetor al lui Dumne- zen", s© Tupe. vird, n “sehimb, viidici .volteriani* de felul lui Tlarion, cari finurd, firi folca, pentru sufletul neamului, scaunele vredni- ciei orhieregti. wAlte eal decit ministirile, alte cetiri decat ale vechilor cirli de ascezi, alt me- diu decat al fratilor din obgtejitie, alth tra- dij decdt aceis, cure printr’'un lung sir de ierarhi se ure pind la Alexandru cel bun al Moldovei gi pani Ia Alexandru fiul lui Basarab al Térii Romineyti, daduri, in focme prescrise de un stat Incilcitor, in pu- terea altor doctrine de cirmuire decit ale Voevozilor, o alti generatie de aorhierei, Bisericti rominegti*, nScolile cele noul trebuese urmérite in- taiu®, pentru a lise vedea influenfa pe care au avut-o asupra oamenilor gi rostu- rilor viefii bisericesti. «Daca ar fi trait seminariul din Neamf, In ‘chiliile sence de Paisie, cu profesori purtind rase de calugiri", el ar fi pregatit clerici, potrivit cu dation. Dar cu profesori, fosti unifi, cu folklo- rigti, cu .apuseni*, gcolile de .bogoslovie" ale ruménilor nu-gi puteau, in niciun chip, implini chemarea lor, Se vorbea acum de ,state de personal”, de ,simbrii*, ,amploia{i", .vicari", com toriu® wcase de rezervi", “ronle, tot atitea amisuri de umilin(A gi ihtaire Urms lovitura Ini Cuza seculari- area violentil gi reblog dupa tradifiile revolutiei franceze, din ideile ci- reia re inspira noul Domn... De acum foainte, supt Domni regulamen- tari, umbre sfioase se urmeazi, dupi pla- cul partidelor dio Aduniri. Jooul boierilor, infiuentele consulilor isi aveau partea lor fn aceste ulegeri cu ,bilete”, in care ai fi cre orice a Aa cobarirea, afirmata ie Episcoy zece ani, atdt pentruct candidafil se intrec care si dea mai mult pentra darul ce-l vineazl, cit si pentru ch ldcomia aleg&tori- lor su mai cunoaste nicio margine, ou poate fi mulfumiti nici cu cele mai insem- nate sume de aur... Cat de departe era de In acegti slabi e- piscopi siraci, plecafi citre societatea mi- reand care alescse dup§ lungi vacanfe gi induymiinili intre prin aceiagi ambitic de a fi mitropoli{i—nemai find acum ve- chea norm& de {naintare normali — pani Ia idealul pe care-l avusese Ve tot anul micar odath a se ad lor impreuni cu mitropol tui gia face chibzuirile putincioase peoteu spor theoseviei gi cresterea bu- aelor niravuri sau mo fii evanghelicesti intre credinciogii ne ea nici eredinta fara fopte, nicl fapta fara credinjA 28 se vada rimasi*. ‘Stipanit in toate de ideile franceze twit de oameni, cari n’aveau, cu ai idei, cunogtinjele speciale de fstorie yi ca- moane cari s‘ar fi cerut, Voda Cura voia 4i desdvargeascl. opera inceputi de Alex- aodra Ghica yi Mihai Sturza, a desbracdrii de orice autonomie, putere gi autoritate a 13 flBisericii, surghiunit’ in regiuni pur spirita- ale, care sunt, bisericeste, vecine cu moartea. Se tneepu deci statificarea, laicizares, descdlugdrirea Bisericti. $is‘am giisit clerici care so cearl. Biserica fu trafaté in acelasi chip ca orice serviciu de stat. ‘Averi episcopale, furl luate In adminis- trafic de puteres civild, schituri fur’ inchise, printr‘un simplu vot al adundrii, iar in chi- Hille lor furS chemati cergetorl sau gcolari; mitropolifi bruscati grosolan, suspendati peatru neascultare pi trimisi in surghiun. _ Un sinod general va fi ales, Ia protopo- i, la prefecturile din oragele episcopii; el are o misiuoe mare: pe arhierei, stabileste parohiile, cdrtile bisericesti, ingidue cilu- #irirea — pentru care un regulament spe- cial prevedea virsta de 60 de ani, sau 50 pentru femei, ori infirmititi—supravegheazi. pe episcopi, i judeci in certele lor, pri- meste apeluri impotriva hotararilor gi sta Ja dispozifia Guvernului cu sfatul siu l- muritor. Din vechiul episcopat canonic, ficeau parte, te Nifon, pAcit in toate migctrile Ini gi inic de Ramnic, indiferent pentru astlel de wilmigaguri ale lumii, Se Incerca a da fAril caleodarul apusean; sinoadele de cilugiri gi preoti, rereadate ee citre un preot mai popular, degeneran In scandalori si erau lipsite de orice auto- ritate. Un director de seminar, arhiereu, trigese asupra unui mitropolit. Se merse pind la memoriul citre Consuli! Dupi. ,Tiranul Cuza", constitujia dela 1866 lua din dorinfele Adunirilor ad-hoc autocefalia, sinodul, unul singur central” qi rezervi chestia numirii sau alegerii de episcopi, viitorului. Seminarile cizate ou tolul fo mina statu- lui, furd de mai multeori desorganizate si organizate. In 1893, preofimes trece supt un nou regim de salarizare: la sate o pliteste sta- tul dintr'un nou bir comunal special Ta 0- rage 0 pliteau, ciind vroisu, dup un tarif fixat de lege, comunele. Facultatea de teologie, aproape [irk le- iat cu Sinodul, care insd avea gi el un rept de recomandare a profesorilor, fu- 14 sese IntemeiatA pentru a se avea preafi urbani cu titluri academice. Protopopli se numeau cu, voia ministru- Ini, de partid. Se introdusera procurori eccl model rusese) defensori, consisto Se inliata a Cass a Bisericii, lor haere bas xi Romini*. Pretutindeni era vizibila ouanta asupielile autorlinl Ialce. Dar felul de alegere al episcopilor fi eu- punea fluctustillor gi intereselor politice, uneorl chiar intereselor personale. Episcopii nu mai puteau veni din mani- stiri, dintre care cele mai multe deveniserd Inchisori, spitale, aziluri, uneori gi gcoli, sau ruine, iar celelaite erau Msate in seama uoor egumeni ignoranti gi fir demnitate, cari se impuneau slegerii episcopului pen- tru_un_motiv sau pentru altul. Acolo nu mai era nici clirturirie, nici gospodirie, nici rivai pentru bisericd gi sim} al chemirii ei: Cu doui-trei mandstiri model, dintre cele cu nume glorioase, bine organizate gi cu- prinziind in ele seminariile, apoi Facultaten de Teologie, condusi in spirit bisericesc, de arhierei, si Tipografia cArtilor bisericesti clirora li trebuie formA practici, material trainic, text curat gi limb& adeviral romi- neasci, In locul limbii modernizate, care a fost aga de mult gi cu dreptate criticath, adevirate pepiniere de episcopi 9i arhierel, fi folosit mai nvalt decdt cu toate para- tinile existente.,. de supt tutela ministeralui de ae Nici fatr’un caz, dintre preofii tréifi in mediul laic, materialist pi sceptic, ames- tecafi fo vieata politic’, legafi prin intere- sacle familie lor din preofie, nu s‘ar fi ri- dicat episcopli, prin voturi date potrivit cu interesele unui partid, astizi ale altui par- tid mfine, in folosul unor clerici viduvi fopli profesori giclemente cunoscute In lup- politice. In acest chip scandalurile din 1896 gi 1909 ar fi putut fi foliturate. Si poste nici reforma bisericeascll inspi- rata ministrului Haret din 1910, inspiratil de slituitorli shi mireni, cari trecuser: se scoale de preotie, puternic influesspiritul protestant, gi anume direct, nu prin Ardea}, ou s'ar fi produs, »Dup& risboiu, cele dint&i locuri din bi- serica {iri mirite furd oferite episcopului Miron Cristea deh lor viduvi: Dr preotolui divorjal Lazir Triteanu. Sunt alegi inci 2 preoti divortati: Gheor- ghe Niculescu la Buziu si Pompei Morus- ca in America. nOpera d-lui Lipadatu, adusf In indepli- nire in anul 1925, In peste zece ani dup incercarea, titiia hai Haret © inspirata i de uncle amintiri istorice si de tendin- fele noului spirit in Rominia Veche, dar mai ales de ideologia gaguniani a orto- doxiei ardelene, Baza va fi deci, pentru alegere, ca gi pentru guvernare, in rosturile cele mici din fiecare eparhie ca si in cele mari ale {n- tregii biserici ortodoxe romAnesti, Aduna- rea de asociare a episcopilor cu preofii dar gi cu un numir coviryitor de mireni. Legen Lipadatu n'a dat rezultatele dori- te de toatd lumea: Alegerile s'au fScut dupt normele politi- canismulni nirivit, prefecti puindu-gi can- didaturile farii si nib nicio tragere de ini- mA pentru biserici si pretinzind ca nimeni si nu fie trecut cu un mai mare numir de voturi, decit dangii; bitdi au avut loc i toaiotea Altarului, iar a dows zi, dupa acl sfortiri disperate, silile Adundrilor cea mai mare find chematé la o prea mare distan{i, erau in cea mai mare parte goale i putinii prezenti, mai mult clerici, mulfa- minodu-se cu ascultarea unor procese ver- eo cea maj uscaté datind cesaro-cri- scl, «Nici invafiimintal narial, condus ca acela al mirenilor, ou resimfit de Ince- perea, dorilli, a unei noi ere, Marasmul unej stagnari, in care nu se puteau produce slabe migciri deckt atuncl clind se smesteca politica dominant ! Regi- mul venit din legea dela 1928, n'a avut o urd zi mare. lici_creafiunea Patriarhatului romioesc n'a squduit o societate clericall, impiedecath inch de molt, de a forma din now un ade- virat organism. wldeia mijia de mult fn mintea cAtorva clrturarl, dar gi aceia Isici. Biseriea ea in- sugi neaviind vitalitatea, coheziunea, min- dria necesari’ pentru a rivoi ca insugi o finta aga de inalti. uletorioli — cici numai dela dingii a ple- cat migcarea, si numai prin amestecul lor hotarator ta politick ea a biruit— gtian cit de largi fusese vechea autonomie a Biseri- cilor din Principate, cit de fnalt loc a~ vea pe la 1600 Mitropolia Moldovei, bucu- riindu-se de drepturi patriarhale, cit de mare a fost Ia tot orlentul cregtin jertin pintru legea tirilor noastre gi ultimele im- prejuriri cari au scos din circulatie Rusia, patroana orlodoxiei, erau de oaturi sf In- curajeze asemenea tendinti. ficut (1925) solemna proclamare hii care nu putea lipsi nici Camerile au votat legea de creatine, Bisericile celelalte ale credip}ii risiritene au primit Miri protestare pe noul Patriarh, Parintele Miron al Romaniei unite, trimi- {and chiar pin& gi emigrafia episcopal a instalarea, iat solemni. Rusici delegatii lor Ba chiar imprejuri tigial acestui gef al ierarl roms tuutia de regent prin statutul const Si totugi, hotirdirea luati, prea ugor, gi {iri cunostinfa psihologiei populare. com- plexi, conservatoare si misticl, de a primi calendarul apusean, a provocat o scisiune care dureazd Incl, intiiritd gi de o momen- tani cedare, pentru motive electorale, no numai tn Bosarabia, dar gi in pirtile d ‘eltre munte ale vechiei Moldave '). MAnistirile se gasesc In aceiasi stare de lips material. Ici gi colo zidurile lor au for urate. Pentru dubul gi viaja din ele nicio injelegere sau una foarte greqi gi destul de primejdionsi: scoala de cilu- girite infirmiere e o dovads. ‘Seminariul pentru cilugiri, cirmuit a- proape exclusiv de ministerul educafiei na- fionale, care-si numeste profesori, e drept uneori gicu {ocuviinjarea biroulul arhiepis- copiei, cu toati rivna citorva cilugari, dascili gi duhovnici, tanjegte... Pupciriile continull si se adaposteasca fa locagurile sfintei monastiri gi sunt vil- dict cari trimit pe c&lugdri gi cAlugirije, 15acasi, sk Intemeeze, cisnicii, yi gospodirii. Starefii sunt nomifi ups eriterii econo- mice. Venitul gos tilor monas| de sunt, e la dispozifia contabili sonale a episcopiei. Tip&riturile, cu foarte rari seater ie pild’, Molitfelnicul, iogrijit d ic. M. Popescu), rari, inutle gi de cele mai multe ori, ficute de oameni ‘eden (Vexi: Ceaslovul, ultima edifie, Apostotl a yreo 2-3 reviste arhiepiscopesti la care se pot adicga multe din revisicle eparhiale). Face exceptic Paap Srresonl Ro- mind, intraté pe méini Schimbares ‘ealendaralul; " floanglicaais- wl radiodifuziunea Sf. Liturghii, i alege- piscopilor dintre preotii divortoti, sunt ruliciente mirturil de iresponsabilitate in materie de doctrind gi disciplind. Transformarea Seminariilor In licee con- fesionale — este un now succes al spiritu- lui de secularirare. lor incercarea, pan’ acum neisbutits, de # scoate Facultajile de teclogie din univer- sitifi, pentruea sub forma academiilor ele si fe chrmulte exclusiv de oamenii bisericii porneste din alte motive decit acela, oobi! si legitim, de a le Induhounicl mai adinc. Itfel, cea dintii grije ar trebui rmatorilor zelogi ai fnvdjiman- fului teologic, si-gi creeze pe adeviratii efrmuitori fo stare si implineasci aceasta lucrare de Induhounieire a gcolilor de teo- logie. Cu viddiei iegi{i din cluburile politice 4 gantajati, pe multe chestiuni inavulabile. de politiciani, sau recrutafi pe baza unei sentinje de divort fie gi bisericesc, reorga- nizarea invifimantului Sfintei Teologii sim vietii viitorilor preofi, dascili si arhicrei, Inseamni, In realitate, o cumpltit dezorga- nizare a lor, © reformi real, bogstA tn rezultate, In- cepa cu omul — oa ea Institufia. Cand ai camenii, ej vor putes, fri niciun efort sau conflict, si impun& reforma — care re- formA tn acest caz va fi primité de toati lumea, cu entusiasm, cu unanimitate. Un dascil de teclogie, sau un student teolog, nu se va simfi fericit clind se va pomeni, printr'o lege, sub controlul cuiva, care se Incurcd tn catechism, ta tipic yi de atilteaori, fo riscurile ¢i oeprevizutul unor intime complicafii sentimentale. ‘Am excerptat din Istoria Biserictl Romineti, vol, Bucu- Ud, Hea revdrotd gi ndtogit, de N. longa. vregti, 1930. 16 Mirturie stam pentru oricine misurile dupa cari ferarhii aleg pe sfetnicii lor: revizori, protopopi, consilieri gi uncori chiar vicari. Seolile de teologie — nu trebue si de- vind geoll personale, Ele sunt ale Fisericll. Si de multeori unii oameni oi Bisericii sunt Impofriva Bisericii. Din ignorants, din delicienjA mintall, sau numai espriciu. Fericite vremi vor fi acelea cind gcoula de teologie va deveni o cetate duhovni- ceasei feriti de sgomolul veacului, cirmu- itd ca de nigte ingeri de cei mai imbunl- ‘tititi duhownici pe care fi are Biserica, a- dict de viddicl —cu pris luminafi ca marii teologi ai veacurilor de odini fa lor cea tainics, Dar pan atunci, judecind dupi ce avem vedem i stim, mu. Ar fi o prea mare pri- mejdie pentro sporul vielfi ooastre dubov- nicesli. Intr'un stat cregtin, toate problemele se pot rezolva {Ard dificultati, lupte gi victime. Dar acest stat e numai o vedenie,o do- rin{d, o insetare a inimii. Patriarhatul rémAne nominal gi de fafa- 1 tai sake sone in alari. ii noastre duhovaicesti el e prea mult.© 0 povari. Si uneori, ¢ chiar ca gi cand a’ar fis ji Nu este nesemmificativ faptul, Incerca- rea, insisten{a, uncori inelegant& pi ofensa- toare, a catolicismuluiautohton de a-gi fixa o sucursali a ,,Propagandei* {a universiti- file noastre nafionale, n Noi, Ins4, se pare. ci o’auzim, nu vedem gi ou fofelegem nimic, ca turigtii, cel mecu- wantdtor!, de pe Vezuviu. Noi facem fabrici de luminiri, de vase sliate gi de sanitare; trimitem conde! (ea- ete legate) pentru a consemna In ele, is- privile arent (ce comedie!) gi, cu o vorbs veche romineasci, .ne furim cliciula". Orice avocat provincial, sjunge ministru ade rerort* ne bate din picior, int noi, o- bedienti, ca nite masoni, finem gedint interminabile, ca sh gisim formule, nu de protest ci de evaziune gi. de compromis. Ingeounchiem gi inchinim steagul Ia orice Incercare de gantaj, uitlind 2 mai aplicim, sanctinnile canonice, prescrise, pentru ere- ici, insolent gi impenitenti. Si ge ar fi «riseant’. O chilie de re ar fi prea incomod& pentru unpalatin. lar slava cu care Dumnezeu gi is- toria Incununeaz’ pe martiri nu mai se- duce pe olmeal. Lagul, trid&torul i simoniacul, care cad Ia toate tranzactiile sunt socotit! oament de tact qi inch pasforal. Tar vitejis, cu toate jertiele Ia care ea te obligd, este consideratd impruden{d, dese- chilibru, demenjd. Neduniel pentru Hristos i se recomandsé tratamentul nevrologului gi psihiatrului. In acest timp .sdiracii bund gf milionari, magnati, gi desigur, ce putreresc stilpii gi Incep si se dirdme turourile de veghe, erviim, aproximativ, formele viefii si ale traditiilor curate — dar n'avem nicio legituri organich cu fondul, cu eubstan{a, cu viziunea ane trebui 2 le umplé gi 34 le insufleteas Filactertile \" Titacerille Prea sunt vi- #1 excluily udmirabile | ologia ortodoxi. se Inva{i la Strasbourg la New-York Oficial! Cu stipendil | Si pe baza excesulul de licheliam. Merit unic al atitor beneficiari ai lucruri- lor celor mai fnalte, in binta noastr& visti bisericeasci*. Giodim stramb, scriem stupid, revizuim ruginos, totul pentru bunele servicii cu care ne simtim obligati faji de chimirul perso- nal sau al ,prea deaproapelul nostru”, fick, ginere, nepot sau... numai ,simpatizant”. = Legiiturile organice, alcituires culturals, atmosfera religioasi, relacerea continuithfii cu un iat yslid tte tpaced ne ultat, eae se cer In toate provinc ro- minegli care, cu5 Mitropolii malta create de Imprejur4ri istorice acum disparute side stipdoirea striding, nu poate, cu toath uoltatea unui Sinod care ou qi-a aflat foci drumul sigur, avea.o actiune concordanté de care, fafa de concureafa sectelor nlivili- toare gi de inaintarea epiritului de negatie, ar avea atita nevoe’. (N. lorga, Ist. Rom. vol. II, p. 307). Pentru innodarea firelor rupte de duhul «pagoptisi" gi de un alt ,deh" mal now, al cdrui oume ov-l pomesim aci deocamda' s4 ne rugim lui Dumnezeu ca tofi ocir- nuitorii slinfifi ai Bisericii noustre, si fie Gisifi, ca Grigorie, imbriicali mie ‘un cojoc, citind din Si. loan Gurd oe de infricogatd dumnezeiasca Ti {ntr'o chilie, fn care si se sefindur! operiti cu rogojin, o icoani,o misufi de riety gi © pereche de desogi plini eu cdf. Vremile lui Paisie ale lui Veniamin gi ale lui Grigorie nu se pot intoarce dect prin oa- meni cu chipul lor duhovnicesc — alesi de Dumnezeu, chemati de Dumnezeu, chemafi de vremi gi dorifi de oameni — nu iegifi din anticamerele politicianilor [ari Dumne- zeu gi din concurenja electoralfi a partide- lor ta subordine masonics. Pentru aceasté noud luminare a Bisericii noastre, trebue si incingi scaunul Celui Prea Inalt rugiiciunile, smeririle, lacrimile i ispigirile neamului ruminesc intreg. Preotul Grigorle CristescuCrucerii Acum patrusprezece ani de zile prezen- tam eu, fntr'o revisth de provincie, unele lucriiri de migalii ale crucerului Mugat Dia- conul, Aritam atuaci o serie de erucl ris. Croce de Disc, Muzat, 1785. Se vede numele lui Spal pe pina cructi, pAndite prin bisericile din satele de munte din Arges gi Valoea. Pe vremea aceio n0 isbutisem si aflu unde triise acest Mugat diacon; daci a fost pe lingl vreuna dio mAndstiri, sau schiluri dia jurul Coziel sau poate numai un simplu {iran, diaconit ea && scape de corvezi ‘Mai tirziu, umblind din sat in sat, am isbutit sf aflu ci trilise intre 1760 i 1820 in satul Glurgiuvent, nu departe de Ramnicu- ‘Valcii: ci megteyugul acestul dincon I-au mai avut gi alfii, Crucile lor, care de care mai {nflorate, impodobese pint azi—sfintele altare — sau perefii casclor noastre de fara. Cel mai complical tip rimine Ins& tot cel fidcut de Mugat discon, Din cercetarea acestor cruci, se desprin- 18 nostri de o constatare desiul de interesanti; aceyli cruceri sint mai peste tot din aceiagi ycoali. Tipul de cruce, slovele si podoabele, sint aproape aceleagi. Uni merg—copiind modelul — pind acolo incit reproduc gi sem- nitura lui Mugat diacon, desi crucea este luccaté uneori cu 40de ani dup& moartea lui- Megterul care creiazk tipul cel mai ris- pindit este tot Musat diacon. El trebue sf fi fost nu numai un megter iscusit, dar gi uo cirturar yi un miniaturist tot aga de in- deménatic, Slovele si mai ales rozetele sint reproduceri fidele dupa cele ce se vid in manuscripte. Chipul Mantuitorulul ce-1 am pe o cruce gisitd Ia Parintele Tlarion in ‘SiMitruc, cu trisaturi destul de fine —pe Dela stings spre dreapta: Cruce din lemn de pir. Leat 7271 (1764), Megteral traboe si fie din Jiblen unde au fost pe vremurides- tui mesleri sipiteri tn lemn i pintri, cum de pild’ Atanasie cel care sapi pisania biserielt dia Fe. deleqaia ta 1702, Cenca dia cele ficute de Mugat Disco lucratl, in- tre multe altele, Fir pioll si fri Mstarii brajelor. din 7291 (1783), Croce din temn de prus, din 1810, Jan. 5, Probabil tot da Magat.uo fond de aur agternut pe un strat de cret’ —ifi arat& in dati ci pi mestepugul acesta fi era destul de bine cunoscut. Am fn faji un album in care se vid o- biecte luceate cu migall gi dragoste de {J- ranul nostra —furcl de tors, cduge qi lin- guri—ciomege, eau fluiere. Si compar po- doabele de pe acestea toate cu cele care- mi impodobesc colectia de cruci, Prea mare flambosiant. Iau, de pild4, aceiagi cruce din ‘Salitrwe (Arges) gi urmiresc dervoltaren su- biectului. Crucea propria zis este fiicutd din brate egale—in cadrul ei e rugravit Domnul! Hristos de-o parte, de alla Maica Domaului gi Ioan. Deasupra brafelor si vid destul de clar ca nijte limbi de flactr’ ce pilpiie ridicindu-se tol mai sus — chiar de. corul dup aceste listhriri {ine sama de t, Cruce de Mugut discon, leat 7309 (1800), In stares de axl. 2 Cruce in genul Jol Mupat din 1791 (7289). 3. AIM cruce In genul Ini Muyat, de Pani preot, (1784) ca gi cea de sus e deparie de frumusejea i armonia liniilor celor lucrate de Mugat. 4. © cruce tot de Muyat din 1792, riu platratl. (Toate in colectia mea). deorebire nu este. Crucerul este un cirtu- rar dar stilul ui tot din strifundurile artel populare {si trage seva, Taste rhenarele din linii impletite sau risucite, toate acele incrus— tiri decorative sunt ca luate de pe furca de tors, sau de pe bita nelipsit’ din mina birbatului. Este, totugi, ceva care depiiseste stilul acesta popular. La crucile lui Mugat gisim podoabe ce nu prea se gisenc aiurea. Aga de pild& peste tot crucea este tmpodobith cu raze sad foflorituritntre brate. Aici, din fiecare brat {Aynesc, ca olpte Maliriri de flactrii, alte brate, Aceste brafe aduc cu linia Inmlidiath gi tmpletité a stilulul gotic idee — lufind Infitigare de flackr’, Stili- zarea este minunatS. Chiar la bazi crucea pare cA se ridicd din flactri. Poate c& a... nemerit s realizeze acest tip de cruceatit de frumos, dar se poate si fie gi o intru- pare a unui gind, a unei idei, c&cl iati, pe piua In care este infipli crucea stau doi yerpi gata si se incaiere, Alte ori sant nu- mai flactrile stilizate ce or iepi din gura acestor balauri. Crucea se ridici biruitoare fofiptS pe tirimul stipinit de garpe. De gar- pele care a imbrAncit lamea fn foul pXca- telor. ‘Acegti ameri{i meyteri de cele mai multe ord nici ou gi-au lisat oumele ca si fie 19pir: null, Allatt in ora- gal Rkmmieu-Valeii (Colectia G. Race veanu). N oi, Cunoscind ev, desdvargit, raul niiray gi gtiinta teologicd cea prea pufink a domnu- lui Ton Nichifor Crainic profesor definitiv Js Facultatea de Teologie din Bucuresti, mi agteptam ca la articolul meu: Teologul fon Nichifor Crainie, din numirul trecut al »Predaniei*, s& rispunda in doui chipuri: suduiad, sau Uednd, Alst. M'am tagelat insi. Este adevirat ef gi pe acestea le face. Dar — spre nenorocul siu—mai face ceva. Ceva grav. Cova de vremi de des- perare. Mai intai, potrivit niravului cel din singe, se lamenteazi. Se viaicireste, ciordind adevirul, cil i-am batjocorit fiinjele scumpe (lamilia); cX am urmirit s& provocim ,tur- burare In suflete", din carea turburare sii fese lingaj (ca la America) asupra persoa- nei sale. Dup& aceea, spurct. Spuro& gotul: Pre- dania, spiritul, colaboratorii, hirtia, tipo- grafin ef. (Asta cra de asteptat). Pe nume ocAragte numai pe domnul profesor Nae Tonescu gi pe piirintele profesor Grigorie 20 falsificatorii gtiut. Abia daci au incrustat leatul cind au facut crucea. Cate unul insi tsi Iasi nu- mele, nu att ca si glie lumea de isprava lui, cit pentru ca si fie pomenit si el in rugiciunile ce se vor face; si ou i se uite numele in ceala dreptilor. Aga se face cil stim de acest mester Mugat dincon, de Pa- tru preot si de Pani tot preot gi el, dar mai stdogaci in sparen slovelor qi a inflo- rituril N’ar strica si se dea o raith dupi aceste podoabe qi si se afle cit mai este vreme de numele acestor megteri. Ci gi ci meriti 88 fie Iunfi in sami pentru rivna ce-au a- vut de a Impodobi eu megtegugal lor lacrul bisericese gi sfint. Pr. Dom. N, lonesca Cristescu. (Eu cer, din toatl inima mea, scuze acester mari colaboratori ai mei, pentru toate ocirile care, din senin, s'au abitut asupri-le). dati puse gi astea Ia punct, d-l Nichi- for Crainic se hotiriste In actul de curaj, Ja actul desniidejdii: fdgada. De scrisul ‘shu nu se leapAdi. (Mirturisesc aci ci—degi cunogteam opera lui Budai-Deleanul tita cavalerism nu mi agteptam |) Nu se leapid& de scrisul siu. Dar face altceva: afirmi ci ce am dat noi, in Predania, din acest scris efsls; ci sintem excrocl ; ci nu enimic adevdrat din tot ce am scris; cil am indus iumea In eroare ; ci in acel ar- ticol al su (din ,Géndirea" an. Ill, Nr. 11) mu este vorba de cultul sfinjilor, nici de moagte, nici de rugiciunile noastre citre sfinti, Auziti-l, vi rog : Articolul exist gi-1 pomle controls oricine: nu ¢ vorba tn Sfanta Fecloars, nicl de ‘contestares Icoanslor, nicl de contestarea afin- telor moagte, nicl de contestares cultulul sfin- lilor, alc! miicar de contestarea rogiclunl! citre‘Mini Toots aceste chestiunl sAnt invenfil gi ex- crocheril ale .Predaniel ca sti Induct lumea ta, eroare! (v, ,Falsifcatorii dela Predasia in Sfarmd Platrd, an, Ill no. 103, din 15 Noemvrie 1937). Prinurmare, lucru clar, bob numirat: nu- stiu, n'am vzut; inventie, talhari, excroci, articolul exist& si poate fi controlat de ori- cine | Ce era si mai facem? Ne-am. trans- (Nichilor Cratnic, Caibul-cu-barzi, in Gdndirea, an, Ul no. 11), (Nichilor Crainic, Cuibal-cu-barai, tm Gandirea, sn. Ul, no. 11). (Nichilor Crainic, Cuibul-eu-bared, Im Gdndirea, an, Ul, m0. 11). portat Ia Academie gi am fotografiat arti- colul delui L.N.C. Din el dim aci, in fac- simile, doar pasagiile pe care le-am dat in articolul Tealogu! fon Niehifor Cralnte, tn Antologhion, precum si unul din articolul publicat in pag. 7 al numdrului prezent. Cetitorii si judece. Si spund ei cine-i ca- lomniatorul, cine inventeazi, cine ciordeste adevarul. $i cine-i exerocul. (Nichifor Crainie, Cuibul-ca-barzd, tn Gandirea, en, Ith no 11) (Nichilor Cralnic, Cuibul-co-barz, In Gdndired, an, Wl, wo, 11). (Nichifor Craisic, Iaus ta fara mea, i Ganelrea, « I, ne, 11—12). Eu gtiu deunul — Jon al lui Tovan—care subtilizase unui consitean o pireche de pantaloni de dimie: li luase de pe dorings, din curtea omului (avea, e drept, nevoe mare de pantaloni), Apoi chiar adoua zii-a Imbriicat gi a jegil aga pe ulifé. Tar cAind holul de pigubag sia vazut pantalonii lui pe lon gi I-a Iuat de scurt, Ion, indignat, Ira plesnit cu ciomagul. $i a fost deruti, ce-i dreptul. (Pind a doua xi insd). 21D-I fon Nichifor Grainic tsi prostegte cetitoril. Dupi ce tigidueste existenta citatelor ficute de noi, d-! lon Nichifor Crai- nie di, dinacelagi artical, cetitorilor sii un fragment eu care vrea si-i canvingé ci dom. nia sa nu este impotriva ,,intervenfionismu- lui* Sfinfilor ; ci pentru. Cat se poate de pen- tra. Din acest fragment de articol — cum il di d-l Crainic — reiese, pentru orice om cu pufine cunogtinje de doctrind, of pentru autorul articolului Sfinfi slat gi loan Evanghelistul, gi Vasilie celMare, si mitro- politul Dosofteiu al Moldovei gi Eminescu, -Cultal sfiniilor? Firente ef da. Aceasta Insearend, pomenires lor eviavioash; apos! martini, arhie Fel gl teologl, posti sl apologet!, vizionarl yi ascell: Tofi aceia prin skngele i creerul clrura a triumlal fivos Heistos. Stinjii Invemoeasi creqlinklaten istorick tn care s'a abuciumat a's Hout care gi wuflet Evan- ghelin. Cine se poate socoti crestin {irk 34 se siti solidar cu aceasA mireatA istoricitate a doctrine! ? A doctrinel trite. Ei aint pietrele din care s'a tnebeiat clSdirea misticd a Bisericil, Amintiren lor © rearimal ‘vi Imbirbitares celor goviielaici. Treptele pe care ne ulm oltra Hristos e task focarul eltre care al se Inminuncheze toate nizainjele: ql alatiri de ale sfinjilor, aja cum fiecare plate pois ridurile convergente fn cupola dis vieduh™, Prapmantal sia ,Sfarma-Pistras, Prinurmare : care exclude infervenflonis- mul. (Si asta chiar in piesa cu care vrea si se apere |) Si alta proba... Dovezile pe care le-am depus aci ar fi, cred. suficiente pentru ginarea celui ce a avut curajul s& scrie, sub semniturd, e& arflcolul sdu exlstd gl-I poate confrola orlcine : nu € vorba In el nicl de contestarea sfintelor moaste nicl de contestarea cullulul sfinfilor, niet mdcar de contestarea rugdclunilor cdtre sfinft! Dar pentru ch e bine ca lucrul si fie deplin, 6X mai Infitigem o proba, in chestia asta cu excrocherla, SA aducem marturia scrisi, la vreme, a unui om care este exact de piirerea noastri: ci, adeci, d-] Crainiec sti impotriva rugiciunilor ef- 22 Iancu Balu (mogul mew) si Dobre, sau Granciu (mogul d-sale). Adeci toti cei cari formeazi ,cregtinitates istorich". Fragmentul pe care-] da d-1 Crainic e —precum veli vedea mai jos —pe.. aripa eantului. CategoricA e doar coneluzia lul. Pe care profesorul universitar lon Nichifor Crainie o dosegte. Ca sii-si prosteascl ce- titorii. Dam aci fragmentul servit de d-l Crai- nic bunilor sai cetitori gi facsimilul fragmen- tului aga cum a fost el publicat in ,Gdndl- rea*, (Nichifor Cralnic, Cufbul-cu-barzs, fragment aga cam ‘este, la Géndirea, ax. Il, me. 11 tre Sfinfi gi cfi este tare ignorant cind crede ci problema” aceasta teologic’ nu ¢ re- zolvati fn ortodoxie, — ortod: neavAnd, pin azi, un document al credinjei sale, definitiv. Sa aducem — vorba d-lui Crainic — parerea altui ,ndtdrda* in chestia asta. Sisk aducem chiar plirerea profesorulul de teologie Preot /. Mihdleeseu. (Coleg si pricten). Este interesant& plrerea pirintelui Mibal- cescu, fiinded acesta nu numai ch se re- feri la acelayi articol (.,Cuibul-cu-barzi"), dar chiar fa aceleas! texte pe care le-am adus si noi In discutie. (Si apoi plrintele Mibalcescu nu poate fi un talhar si ex croc, capabil de orice; ca noi, bundoaril). G@, RacoveanoParintele |, Mihdalcescu despre Teologia scriitorului Nichifor Crainic Domnul Crainic, unul dintre fruntagii literaturii noastre contimporane, este licen- fiat fn Teologie pi a luat o atitudine mijlo- cie fntre punctul de vedere al plrinteln! Teodor Popescu fi Invijitura bixericii or” todoxe cu privire In culiul sfinfllor. Pe cind Pdrintele Popescu vede {n sfin{i numai nigte eroi religiogi gi nu admite nici rugiciunile de intervenire ale sfinfilor citre Dumnezeu, dupi trecerea lor din viata piminteascd, nici rugisiunile noastre cdtre el, iar bise- rica noastri. propovedueste gi unele gi al- tele, domaul Crainic recunoayte pe cele dintdi, dar nu admite pe cele de al doilea- Acest punct de vedere eu ¢ ceva nou, cl a fost susfinut, prin veacul IV, de ereticul Vigttanjiu. El ee deosibeste gi de al par. Popescu gi de al bisericii ortodoxe: © un pas Inainte fafi de pir. Popescu gi un pas foapoi faf8 de biserica noastr’. Ca teolog, domnul Crainic tpi intemeiazk astiel punctul siu de vedere: Problema dogmatici ridicat’ in jurul »Cuibului cu barzi! este o problem’ ne- deslegats, pentru ci se refer& la ,,viaja de dincolo" are formeazi capitolul cel mai obscur al dogmaticii. Credem cd domnul Cralnic numegte ne- deslegaté ,problema“ cultulul sfinjllor, pentracd aga-l convine Domnlel sale, lar nu pentrucd este nedeslegatd, clici biseriea a rezolvit in chip practic aceast& ,,problema"* chiar dela inceputul fiinfirii ei, de 1900 de ani, prin aceea cM Intotdeauna a venerat gia adresat rugiciuni stintilor, inr gtiintili- cegte sau mai exact teologiceste gi fo chip formal, a rezolvit-o In sinodul Vil ecume- nic gi fn sinodul dela Ingi din anul 1642, In deosebi ,,Mirturisirea Ortodoxi" o lui Petru Movili, aprobatd de acest din urmil sinod, este foarte Mmurita, complectA fi precisl ta meast punct —i ou-t vedem Hpsu- tile gi contrazicerile nici in alte puncte, oricit mr susfine aceasta marele nomofilax al artodoxiei, domnul Dragomir Demetrescu, pe care-I cifeazi in sprijinul siu domnaul Crainic, gi orieat ar fi aprobat-o congresul constantinopolitan de anul trecut. Jnvdfdtura gt practica bisericil de noud- ‘Sprezece ori seculard rdspund cu succes la @ doua afirmaflune @ domnutul Crainie, ed wdupd docirina lul Hsus gi dupd mintea sdndtoasd, nu e rugdclune de edt rugdelu- nea edtre Dumnezeu''. Slinfii plrinyi qi marii dasc&li ai bisericii, cum gi sumedenie de lominafi cirturari bisericesti din curge- rea veacurilor, atit din biserica ortodoxi ct si din cea catolicl, vor H Infeles doar gi ei doctrina Ini Christos gi vor fi avut gi ei un pie de minte sindtoasi, cind au ad- mis gi InvAfat cA cregtinii se pot ruga gi sfinfilor. Mintea sindtoasi spune c& rugi- ciunile adresate sfinfilor sunt todreptate cltre Dumnezeu, numai ci ou sunt adre- sate Lui direct, ci prin mijlocirea sfinfilor elicl biserica invafi limurit, cum se spune in ,Mirturisiren Ortodoxt", c& ,sfinii nu ne vin Intr'sjutor cu puterea lor, ci ei ou- mai cer pentru noi haral lui Dumnezeu'+ Sfinfii duc, ca sk zicem aja, rugicinaile noastre Ia Dumnezeu i se 2 rerile noastre cltre Dumneze la ele gi solirile lor, aga ch dresate lor sunt adresate Ini Dumnezeu gi dac& sunt fmplinite, sunt implinite de Dum- nezeu, iar nu de sfinfi. Domoul Crainic erede ci a descoperit avitiul de cugetare teologici”, temelia falsi pe care sc sprijini rugiciunile cltce sfiofi qi care ar fi urmitorul rafionament: ,,Dack sfintii se roagd pentru moi, si-i rugim dec #4 se roage pentru noi“. Ei bine, acest ra- fionament este absolut corect din punct de vedere logic gi cu totul indreptitit, nece- sar chiar, din punct de vedere moral, Cand afirm, c& slinfii se roagi pentru 23noi lui Damnezeu, ca s& zicem aga proprio mot, gi aceastt alirmafiune domnul Crai- nic nu oumai ch o admite, ci o Intireste qi cu citate din Sfinta Scriptur’, de ce ar fi un vifiu de cugetare, sf trag din aceasti premist concluziuoca, ci se cade ca gi noi sd rugim pe sfinti si se roage pentru noi? SHiofii o fac gi lick rugiclucea noastri, de ce dar ar fi ilogic ai-i rugim si fack ceeace ei fa tot cazul fac? In slirgit foarte dreapta observatie de psihologic religioasi" pe care domoul Crai- nic @ atribue parintelul Popescu, ci adich cultul interventionist ar suprima stridania Muntrici a credinciosului de a se deslivirgi pentru cf plitind d. p, acatist unui slant, congtiinfa lui © implcatl: sfintul, cu tre- cere la Dumoezev, se roagi pentru el, a- ceasti observafie se potriveste cu inviti- tura pir. Popescu, care tigidueyte gi ru- Miciunile sfinfilor pentru noi, nu se potri- vegte ins de loc cu pozifia intermediari pe care o ia domnul Crainic In aceasta, chestiune, cicl dack omul da acatist, se roagii si el sfintului respectiv, ca acesta sa se roage lui Dumnezeu pentru el, ceea ce este fovederat mai mult de cit daci nou frebue si se roage sfintilor, pentru ci ci se roagaé lui Dumnezeu pentru noi fir a fi rugefi de noi. Observatia piirintelui Popescu se iadreapta (Dopt revista Biseriea Ortodoxd Romdand, anol XLIL, Nr. 3 (516), pp. 178-179}. 24 dar impotriva susinerii domaului Craini Atit ca rispuns Ja articolul domnului Crainic, Expunerea mai pe larg, sistematic fi documentat a cultului sfintilor, aga cum se invafa gi practicl ol de biserica noastri ortodoxi, o vor glsi cititorii in mai multe articole ce vor apare In corpul acestei re- viste. Ca tncheiere, un sfat pe care-l daudom- nulul gi de care oidijduesc ch ou se va supira, pentru ci i-am fost dascil, suot cu mult mai fnaintat in virsth de cit domnia a gi ca atere pot vorbi dintr'o experienti mai bogat& pi-i spun, fird nici o riutate lucruri pe care ori cine le va recunongte, cil pot fi de folos ori cui. Domnia sa n'a facut bine ci a atacat in termeni violenti pe pirintele Athimandrit Scriban yi ci a aruncat, in treacat, o ploae de sigefi pirintelui Grigore Piyculescu gi citeva Intrebiri cu subinfeles parintelui Po- pescu-Mildegti, Domania sa criticl pe pirin- tele Serban, ci a rispuns pe un fon ne- potrivit si arogant scriitoralui Nanu in po= lemica ce a avut cu el. Dack insi Domnia sa a fost riu impresionat de felul de a po- Temiza al pirintelui Scriban gi nu aprobi tonul Sfintlel Sale, de ce cade tn acelag pi- cat? De ce nu a’a oprit la o oriticl objec- tivd, ci a alunacat pe povdrnisul subiecti- vitifii gi a recurs la expresiuni tari gi a- semaniri jignitoare ?*... Pr. L MihileescuPentru solirile Sfinjilor. Apostole ay jul Hristos Duninezeu, tubite, grdbeste de izhdvegte pre poparul cel fard de rdspuns, ed te primeste, cdnd cazt cdire ddnsul, Cala ce te-a primit cind te-ai rdzimat pre pleptu:!; pre Carela roagd-L, de Dumne- zeu cupintdtorule gi norul pdgdnilor cel pus asupra noasird sd-l risipeascd, cerdn- da-ne noud pace s! mare mild, (Troparul sfantului Apostol gi Evanghelist Ioan, de Damnezeu cuvintitorul). Mucenici! Tél, Doamne, tntra nevolnfele for, cununile nestricdclunll an luat dela Tine, Dumnezeul nostra; ed apdnd tdria Ta, pre muneltor! au surpat: zdroblt-au gl ale draclior neputinctoasele tndraznirl, Pen- tru rugdciunile lor, Hristoase Dumnezeule méntuegte sufletele noastre. (Troparul Mu- cenicilor) Lumindtort luminaji ardfdnda-vé, dum- nezeestiior Mucentel, lumea cu lumina mi- nunilor o luminafl, striednd noaptea cea a- dé@ned a boalelor totdeauna gi (ui Hristos unula Dumnezeu rugdnduvd sd ne dea noud mild. (Condacul Mucenicilor). Mare apdrdtor te-a aflat tatra primejdit lumea, purtdtorule de chinurl, pre Tine cet ce al birult pre pdgdnt. Deol, precum man. dria lal Lte al surpat gf ta tupta tndrdznet at facut pre Nestor, aga, Sfinte Dimitrie, roagd pre Hristos Dumnezeu sd ne ddru- lascd noud mare mild, (Troparul Sfiatuly; mare mucenic Dimitrie, izvoritorul de mir). Mat marilor Volevazi al ogtilor cerestl rugdmu-vd pre vol, nol nevrednicll, ca prin rugdelunile voastre sd ne acoperi{i pre nol cu acoperdmdntul slavel voastre celel notrupest!, pdzindu-ne pre nol, cel ce ed- dem eu deadinsul gl strigdm: izbdoifi-ne din nevoi, ca nigte mal mari preste puterile ce- lor de sus, (8 Noemvrie. Troparul Sobarului mai marilor Voievozi). Mal marilor Volevozi ai ful Dumnezeu, MARGARITARE slujitorl al dumnezeestel slave, cdpetentiie tngerifor gt poud{uttorll oamentior, ceeace este de folos cereft noud pf mare mild, ca nigte mal mart Votevozi al celor fdrd de frup, (8 Noemvrie. Condacul) Din gura ta ca nigta lumind de foc strd- lucind Darul, lumea a luminat, vistlertile nelabirll de argint tumli a céstigat, Indifi- mea gdndulul smerit noud ne-a ardtat; cl cu cuvinfele fale ne-al Indlfat, Pdrinte foane Gurd-de-Aur; roagd, decl, pre Cu- odntul, Hristos Dumnezen, sd mdntulased sufletele noastre. (Troparul Shintului loan ‘Gurki-de-Aur, Patriarhul Constantinopolulai), Ca cel dintre Apostoll mat intdia che- mat gl tut Petru frate adevdrat, Stépanu- lut tuturor, Andrée, roagdé-te, pace tamil sd ddruiased gl sufletelor noastre mare mild, (30 Noemvrie. Troparul SfAntului). Chip te-al fdeut Infrdndrit $t prin dum- nezeescul Duh pre foft t-al laminat; ale= gerea dreptel credinfe o al sdvdrsit ¢! eu Invdjdtarile lumea al tuminat gi al mas- trat cugetele celor rdu credinciog!, pdrinte cuvloase Grigorte; roagd-te lu! Hristos Dumnezeu sé ne ddruiased noud mare mild. (20 Noemvrie, Troparul Sfintului). $1 pdrtag obicelurilor 3! urmdtor sca- unelor Apostalilor filnd, tucrare al aflat de Dumnezeu Insuflete, spre suirea privirit la cele tnalte, Pentru aceasta cuvantul adevarulul drept Inod{and gi eu eredinfa rébdénd pand ta sdage, sfinfite Mucenlee ignatle, roagd-te tut Hristos Dumnezeu ed médntuiased su- fietele noastre. (20 Decemvrie. Troparul Siintului). Ja tot pdmantul a fegit vestirea ta, cd acela a primit cupdntul tdu, prin care cu dumnezeeascd cuolinfé al tnvdfat, firea calar ca sunt al ardtat, obiceturile oame- nilor le-al mpodobit, tmpdrdteased preotle. Parinte cuvloase, roagd pe HHristos Dum- nezeu sd mdntulascd sufletele noastre, (1 Ianuarie. Troparul Sfintului). 3‘Nofionolismul sub aspect moral. Inst fi Interving 41 un eolog (mat exacts un prolesor de teologia, un doctor in teologte) tn discatiunea purtatd supra problemel raporturtioe dintre. Or- todaxio qi Nationalism, Col co intervine este pre- ofl Dr. D, ae, Tectorul Academiei Teola- ice din Sibiu. intr th yinaetem sub dpi co 86 pronunih anu comnil: Radu Dragnea, Nae loncucu Protopopercu In aceasth dezbatere, pipes! {ia-sa, profesor de Dogmatica, Ia limurirea iucras Iul sub aspect moral. Pantra duceres Ia bun aldrglt a acestel aarcinl, grole de purtat, parintele D, St. lixceza, In cue nosedlor, cMteva principil de morald creglina : a, ,caeace-{ (nenttabil nu ft pacat (tind. ed: Jalfel at tnsemaa cf Dumnezen ne allele sf piicdtulm=), Stanilone, pari oD a pasitilor avule Oe ink alata timp edt est! In eas nucd de legi- i asainalal tia Impotriea, enor aout acaparatoare, nu Wl (Minded: zmem eat ncslagl vost a bel Dre juding exact contrara cand e simplu partieular"; €, .Cand lupti pentra updrarea neamuial, tapyt pentra maite lpi een pe care I2 orea Dam- hereu sd (clei, so fntreaba auto- ral articolnfal: a8 fie un pleat 18 tniveai pe ait somigni chnd acela sunt de un eam ca line?) d. tuslargit pr. D. Stara do ce practic este Impasibil sa lubestl pe tot lumea Ia fel; 5d slujesti tuturor egal de mult? Dar pentra aceasta ar frebul si te preumbi continua pe tat global amaniens Se ‘8d-{ slajegtt fiecdraa, continau garibit cd mu vel ofange ia toll. Haostl war fi Sverre caren lalalt, abstrdgand de sfor~ Faria inutlio pe cari ar trebul ad te feo facare pind sd se aelimatizece tn noul le = ceste motive, penta col ce nu-s Jing eet pt rintele St. preeon| erogtineasca fublre In duh*, pag, 472), Salutia dati de plrintele St problemel este n pelazaioare, a a ea ‘autorul este cll ceeace-! inewifabit nu poate fi ‘ingen, cd Cumnezeu ne A, Nortodoxul? §1 pe bund nu mal esto In ,frumsojea cea dintai. 5 mal este, nu din bina jul Dumnereu, Ci a Stri~ ‘moguldi, Cu care ne. facut platnici solidari. Cum patem urea atunclraspundaren la Dumnasen Shhoarele Eeunsalce vorbeds de fapte Mea de vole, SA cittim: Cu tatu! fara da voe este, gf departe dela vel 26 INSEMNARI fe @ fnceput ad arunce o piairé asupra unut ceding, off asupra unul pom gf ad nimereascd th om Cet porniroa a fost cu sd-g1 lebdndeased rd fhifel, off ca ad acuture roada; dar a’a tnamptot, dela’ aine, ¢a tovitura, tm treceré, 60 add aldturea; deel una ea aceasta este ford de voe™. (ns omul a fost omordt. Ce spune dex pro aceustd fapta parintole D. Staniloae ? Nu e Cum ar fi putut-o evita biewl om? 1olit Blustica ceo apune? Soboasale oo hotstnec? Cel ce a ucla (rd de vole, 10 ant va fi neta. id de afintenie™. ($i © firese oA te aga, pi Hinte Hector. Dupa clidere, tua e vrayuige 6- mutul; tret |. Legila cosmosu- tidy mids 5 iru ia dire Ly ‘din cals mai neprevizute, $i tone u- in pricina omulai. Din pricina Stramogue conten lal Cum s4-nu Ue ving, deci?). b, Ar fi alites de spes despre legilima ape. vare” 41 despre ponbitatea emiat flee betbid chod ua stat esto ,acaparator" at cand mat to, lucrare cu titlul »Uelderea de om’, sub semmnatra moa, va apsrea — cu ajutorul tul Dumnezen Incufind; acolo ve vorberte pe larg qi despre le- Cia Gpltarea aceasia), Acum, doaro intrebare; parlotela D. St, ce hotaraic Soboareie cu pri. Vioh cel ce ucid po talhan, pe jetaitorr? Stood cel ce a wcus— fund of 7 scala ‘de cf pdcat li volu pure In ie Pisiotaiel D, Stinilohe hotrires, Scbontelar care cei ce vin de pe front, unde ou ucis pentru apararen neamuiui sunt opriti deta Im- partdganie tret ani de cile ca nigte necurof! ca malate", (Si acéasth siertare s¢ dX doar juplit- torilor pentra bana cinatire a iui Damnezec), ©, Justificarea gisité de pr. D. Si; lupfl pentra multe fefe omeaeglt pe core te vren Dusinezeu 4 vle pe fume. ¢ debllt: Iup{! pentrn Bo je vrea Dumeezeu, ucizind fc... pe care de ce nu le-ar vrea gi pa cle Dumnezeu?). Expltcatia data de pr. D, St, faptulul tubiril, ae ae in duh, io de-s- reptal inveesitton a piste raspuede ca veclnel mou G0. apa este un ovreiu, In Bucurestl. Lora jai imei s8nt Jn Turny-Severn. Pentru ovrelul meu, n’am ne. voo nicl de tren, nici de avion, nici dé .aclima- tizare*, Pot sf sun glad fim fafa chtee fa(a. $i to- tupl nue! oe se ae nici An Gres Pe cata vreme po ta Severin, pa cal Tinee, ar tue “met fom vases, Ne Dr, Dr Seamiloae pentru resolv Probleme da teologie cite a ridicat {a-sa, mijloacele de care @ dovedit cd dispunenol indicau, nicium, pentru arbilrejul pe core vrea 38-1 fack. ‘Vrednicd de mili esto osteneala celor ce vor ‘84 justifice lsgitima upirare, violenfa material y1 Fasbolal, cu ,.citate* din Evanghella pacil, Pen- tea tntelentzes tor, Cs ra pera oma tonrele texte, Exire. X, : Ved, Mat, Vow; Mat, V-4t: Mat, V-44; Mat. V-43. Evanghella Inchide poruncile desiedrgiril, spre cara unde tists tees Ba erator porunci, sbeurde? [sigela reepuade: oa | Uni diate eres: tial au labutlt 44 ae desprinda de beac. $4 od ‘bairfa’ pf radenie’: Dar pas acum aosele. 4 arori dim Istorie” — cum spune profesorul Nec Tonescu — s'au operat numai indio/daal, Vor ajun- natin ta plinies, tn vean, « porunci din Nol pint acum gtim precis doar cA, In Hnataie Ge duaeeein. ver ft fe rs mars Tuea XXLG}; ch 30 00 Taypdiedifte peste im- femal ean pordlie (Mat. ‘Senay Das mal qiiem ceva, Stim eA pe eregtinul care uci- de férd do voe Biserica li opregie 10 ani dela Slanta Impartdganle: era pe erestindt cart weld Ia riizboale, acelayl Biseried, abia dacd-t opregte fref_ant. (Qeosoblra mare. Dar, totug\, vind, Vibd de Solidaritatea cu Siram urbe. Moraligti, dogmatisti gl voi toi cel din acelagi pllmadal Nu confundali fapta eregtinewsed, cu pa- catul tertat. G. Racoveanu Rina woor sluji 1 al vechilor arept mers Mi de ci gitoare a Dlagrci ga calor‘ alteosit #4, de pilda, tock de multh vrame, multi pencil au gas cu eale sk pslactrlice* satele Iniaturand, uneori Chiar qi pe Slintul Prosqol, lominrilo de coara, candele cu untdelemn tfintele feoane inlocuinducle cu becuti mule tleolore, cu jocuri de lumini, ca Intr'un studio de teatru sag cine: rat, 5 pent a realiza unefect mal mare,au cu becurl tricolore slintele icoane im. Diiektayt qf aidurile po Core Ikimlueazd chipurilo stiatilor, restr mari, pe care n&vil et tumi: gl fot agemtal Se ae et eet oe 4s) firldelor, in care soarele $0 fur Insugi afl ae tninicl a Se 2 tricon}s itorulul nostra, din chivotul col prea stim Pronaosul si naosul au fost ~amenajate*, cu scauné sau cu binci, penta mul sabictunl ale tiuoulul gf pujina osfrdls a Femelle au expropriat pe barbat! din strinile, mumal acesiors cuvenite ¥ fot ela se tmbulzese, mai Inti 1a iconosias penta miruite, Mal{i dintro liturghisitor! ow Introdus un stil de cintare, aseminktor cu disc urllor"; ingenun: Fo eredinclosiior a8 $4 DIDI In timpol dumnezcestel A lageri de taja sunt. totre oblectele ca fog ‘Sh stoa In aliniul altar, 56 alll azi gi cntnaa, Fo Slinta Mast, yasett adercorl cornealA, toe, croton, oalloane, ochela val fihangetera, tna treba’ ol ao tetrapor agoaat alaieti do sldnin mast, pariea de miazi-zi_. lcoane, resturi de ued i nee: Domelnice, care nu sunt foldeauna de’ trebutn{S, gt la locul tor, sticle de diferite marimi gi conji- noturl umpla sfintul altar, Cadelnia de multeor|. send nomal,in mana I~ turghlsitorulul, deoareco este \ te ee aceasta pentru a reu de facut sau de id plow, ae dostdcotar ca 3439 svanto, langd scaunul cel prea (nal Teoane zugrivite de fidov! sau de eterodoxt— mai mult rijio caricaturalo tablouri do foarte dubioasa Lt "Mint ales ceasiovul cel nou, wpe pe harie macultturd, ca un roman din cole je 15 irl, de_x1 costul ful este sulicient de ridice mil se take cd curtile biserici- Jor sunt Ingriji je devin parcurl pen- uu H, Ine IFA CApAtMiu, peniry eerisiee ata nobili, ‘1 une off pentru sburdiinicia ne- vinovaté — der de multeori rgomotoasé i Impl. oats, a Pricina unei peindestuldtoare suprave- ghiet lericle mal cerceiate, e'au traseformat In Hibraril — perotli din afara 41 chiar cei diniduntra sunt plini de afige, prin ccs ™@ snun{i confe- bar Bal, CON :, COT ‘eite, bel so anunta ta igacete prin fol volante. Radiodifusiunes pénd acum, n'a fost foloslili In acest scop. Dar ea a fost totus! pus la contribuile pentru Eranapalver Liturghii gi a predicilor care se fe langa Tacla Minitd de moaytele Sfantulut linjat si cliniorea psal- tical, Uneori, in ele nn Jidovi cu so ad ‘operd si primadone, care partseaaca barvl, unde sunt cen lor exceptionala, tn “ismantrte de ceard curath ou sunt cdutate pentru acumpetea lor, lar in bisericA nu mai adic ‘lrearma lagurulul (2 thedbuye thal fom de par fe mai aprind, 27ane au ultat rinduiola toace! de iemn ¢ tet. Siojbale tnseyl a0 fac dupa tipice personal, — cum o cel mal mare — cu variante at ut inadmisibile, Preotului slujitor, cu rivna, dupa rdadulala coa da domult, | 28 arunci epitetele, cu sens gi inten- fal de ofensa, de cokieber’, aeollvar", ,.mor- alt a a de cexanie", de molt irs ie de bisericl sunt conditionsie de ,ono- 8" allt de mult ara", In timp ce multe rile ‘contra, sunt un raat" celul co uso deren entra .o blatd biserics case parohilale, chiar din fel de sucuraaie ale Jilavel. See era ree a ‘ont recordurl impresionante; dar cu acelagl lees lumen se desliperta e smal astern al bie S piastal Aerts uncool peoples lg edoed rata prooyie — pentruct rimine totdeauna rope- tent Ja marde examene pastorale — gi aspirl 58 aluog’ gazetar, sociolog, cooperator, romancier, elector, corist, padurar, Bia Uneori, In urma wuntl divort" clandestin, sau al unui deces neagtaptat, 0] ajange eplscop — fh- had ql ca eplacop te-a facut o vlos none Tata citeva constatari dureronse, sprijinite pe ducumento reale Serban Popescu PEPER SESE Jase se olde ae IaH SVS IIS Ca pe om tithar! Aga Iau wocatit, acam, pe nainfricatul ieromonah Dionisie Limgo Madatoril tul de alta dats, Ca bocurie mare ’a bucurat Liudito- ful de als dats, pirtyal de antizi, gtiindu-l pe cuvio~ sul Digniats purtat pe drumuri, reci gi aute de papte, pial to spre Paring, Care a fost vina cuviowulai? Niciuna! Ca luptt Impotziva stricitorilor dreptel credioje, ef mu-ql di ‘odin osselor fl dubulel apirhnd-o, qf lese pe a- copariquri" orldeedteor! © primejdie si xe Lack intoc- mirl q! fonoiri fart de eale, tmpotriva bunel clnatiri 7 Cine ar fi trebalt si-i den curaj, al-! ocroteascd ai a-l prefueased. mai malt, dack au tocmal, prigoai- tort fui? Daz, in netntelepclunes lor. Msindo-se inpitii de ‘vrijmayal, ef sunt cel cx ai pun inceput aeorkaduellt ta rosturile tnvijiturilor ol predaniilor slinte, El au incereat, cel dinthi, af fack lege din fick de lege. Ei au piledtail greu impotriva tigiduiofii i ju- rulajelor cAtugirie: gi arbicriel, Ei cu vinw el cu ure, ecu ostada fratelui. Dar, pe Pisintele Dionisie, ou |-a putut eperid prigoana lor, Iau cerut — baina Tul sdrenfuith gi prteciti— vi lea dat-o. 51 pe Mastuitorul lau dee~ ‘bricat de halsele Sale ql pa clmays Lul au aruncat worth, tot ote arbierel, niyte cisturari fi migte jan- decal. Safletulss! Pariatalal Dionisla, ezodinfel plriy- vnal lul pentra agarimintnl dumnezeese al Bisericil, uel pot face, test, mimle, Parintele Dionlsie gi-a achimbat stracle lui slroce. Dar safletul {-a rimas tot alit de bogat oi efinta hui tmpotrivire mal dire. Blagosloritl Be-{i wuleriota, Cuvionre Pirinte Dio- lle! CA Ja Infricoqata intrebare a Jul Hristos ta vel aveh rispansal cel bun gl cununa luptel cele! bone. 28 NOTE Ei plinyal yi scrigniren dintilor, Tu te wel imbriich atunel ta vestmintul cel lumi- sat far ei vor tremurk tn ginbeaun ta cen patecita, pe care bucuros, le-si dato, pestra Hristo, Dum- eres. Concurenji.. © seami de proafi din capitals ‘ou plina Arkiepleceplel, In potriva cuviopilor sfetagerett nevoitori in siintal echit Darvari, precwm of tmbuniith~ Hitii pirinl! adviryese to biserioa schitulul, alujbe cre- dinciogitor din deossbite enoril ale Bucurertilor, Ceisce wu ar fi Ingddwit, dup bona orfiadviala & bisericii, sliipliniren a trhmis, de grabl, poruncl schi- tenilor, ak pue akvoare La parti pi ad alange cu ha- raparatcul pe orice blagocestiv care artndrasni 9a Je aerpensed eile ragtetuall, privegherilor gi lacrimilor. CA co cautl ef la schit? Naa biserich In enoria Jor? St n'su pop? Si nu ceteyts gi popa al lor of i clilugaril 7. Val fle, Horarima I". Biseriea au, Pre Osfinfite Parinle. Si popl care ila af fa ceteaned an — dar, vezi, Prea stinfia Tar ~tnoriapli* Eptia vor mai mult, $i acest mal malt, de care doreste wufletul lor, nul pot alla deci la miniistine of la cllugiri- Miaistices are an odedeh sl ei O patere, © lumiod so implicare, pa care numa ea le poste dirui, Ea umpla mai mult din tafricoyatele goluri ale sofletulul. Pentrucd are invoare bogate qi tainice pri- somuri duhonices!l. Cand se rong Pariatele Simeon Stareful,san Onufsle ieromonabul, sau parintele Harie, iscusit Iecuitor al ‘patimilor, to seaunul duborsiclel, sau pirintela Ro- man, pirintele Grighentie mgravul gl de carla "Iobl-oral, sau bunul parinte Nicanar iconsrel, ts campina plcatelor atirnd mal gren gl mal isbivitor sperul da- ralal gl mingheril. ‘De aceia ereytinal, sirguegte mal cu dor, gf mai eu nidejda spre schit Nu-t momegte aimeni aci, Ui tndeamni numal inkma lor, $i tmgerul lor piizitor, le todreaptl dubul #1 pa- val apre achit, lar smerifii pirinfi se bucurk ch la vin, ca tn ha- nul busulsi samaritean, athtea suflete rinite, pe drumal distre Mrusalim yi Terihon., Si nu pregets, tigi moapte, of le vindect cu rugiciuai gi povete malt sf te bucuri ci betel partati de Dubul Stint, apa ces minunati a Vilerdal. SI tu af-l tndemni yl ta alt Insolesti In isbavirile el. Inr, cind muttele tale indeletniciri iff fogkdale, + ou eXbovayti, al-fl caufi gl pentra wa- Het! thu, mingiere gl tntraripsi, tn ciintele miinta: rk pi achiteri. De am aves nol ochii heruvimilor am putes, lese, vedex de clit primejdil este wcrotitd aceasth mare ettate, in care viefuli, pentru mulisle metanii, La- cecil gl rogiclonl, cu care © incing, xf ql noapte, tnbanktagti plrinti din schitel, care priveghlacd, nevizut i moptial, asapra el. ‘Schital « Ia datoris lal, $1 afin{la ta, te gindegtl to aconeurenti*. Ia, veri, frate nu cumva te-ai oborit, umblind prea mult prin Urguri? Vine 1a achit ei pleacd-fi fruntea rub patrafirul cuviogilor achiten!. © of pleet mai tndreptal tn esoria ta! Pr. Gr. Cr, Riynd de protosinghel. S's strécural totre cf- runtefele cale de multi anlale plriafilor monahl pra tosinghel tind, cirturar, ascoltitor al predaniilor, hu- bitor al tiptriteril 9! manuscriptolul tmpodobit, ucencl al icoanelor qi alpiturilor tn lemn, de mare qi slioth migalé. Uricunes cAgtigulul yi patina dobinzii o's pun nicl-ched, staphnire pe el- lark sdubel tehndd- viel, al geijil da multe qi al tubiell de aldpiniie” ou eau tncungtorat niciodaMl. Stobed pa sine yi spin Intreg pe puterile sale sufletogti, tindrul protoringhel Valerian Zaharias purces cltre tarind Eiri seceris, elie boldi {irk lucritori — eiitre blagocestiva Ha- sarabie, Din milcile pi Injelepciunes fir bitrinete a sces- tal protosinghel au ievodit, tn eparhia Hotimalul, In- Uptuirl pline de tmbelyugaté roadi i dithtoare de vist. Nu vor ula petrecdtorii Mindstirii Dobrays- Soroca, In care protosipghelal Valerian a fost cateni~ tor dar qi sietaic, griia, buwul sist gi rhvaa pe care Tera wireat tn cirmulres acestul dumnexeese locay, ‘Nu vor trece cu vederea nici monabli din celelalte ministiri ale eparklei Hotinulai privegheres qi ald rulnfa de indreptare pe care tor lew pas pe lang Chiriarh! penta ocrotires gi minecaree lor etre limanu! seviforat al miadstirli gl bunei chi. veraisiti, (mal virtos, vor mirturlel peetre dineul mogilor — In MAndrtires Dobroya — vob stroniren wi purlarea de grijA a cuviowulai lor director, Aatial protosingbelal Valerian sien mutal stopina va de slevi in schitul Rught pe malul Nistrulul. De- parte de svonul lumii, de mireueseca petrecere side reaua atingere, protosinghslol clirturar yi rhvsitor « edit dia plate i var qeoala biserlosascl pentru tirefii Basarablel A adunat to fur dascill tinerd gl in= sufletiti. A intemeiat gospodarie, ditdtoare de hrank. ‘A taviat slufba de soapte qi de xl, eu preoti gi dis- coni, A atatornicit pravila si canomul. Si, fart ee- tire pi rdrobire a inimii, mas in fruntea acestul aperimiat de cuvlineioasl giadine trebultoare lov fiturl: ,Seoala de CAmtErefi Bisericeyti* achitul Rught~Soroca. a, Str, De un slert de veao, a pornit la drum bis, lim- pede, cinstit, revista bisericeascl, ,Viltorul" a dis- taralui dancil de teologie, Protesoru! Dr. D, Borolanu, di pentru care, noi cei dela .Predania",avem 0 deo- sebith pretulre. Pentruck Dl. Profesor Boroianu a ridical un steag de luptt, tatr'a vreme edad luptitorti erat potial ql {ick caraj apostolic, ‘De ete suferinfe, morale pi materiale, » beneficial, Ia acest timp, directornl ,Viitoralul”, noi ¢tim. Totugl, ele n'su fsbutit sfc] intimideze gi sli re duct elanul. La 72 de ani, Profesorul Borolanu este tot atht de entuaiast pf de constructiv ca ai In tine rete Articolele sale, tmbriijipind, In decaebi, problemele vietil practice ale Bisericii, sunt clare, objective ef de © sigura docamentare. Canopittul emer al Biseeieli ramMseyti atl de vee the. Nicia eroare mu scaph cenurii sale canonice # nica tancire, {rd de cale, nu we poste strecurk neob- servatl ti nedenuntaté, Ia timp, CA oamenii, sub pi cat find, wu fan tofeles, eu Inau ascultat gi ou baa cclastit, recur Ii s'ar fi clzut, er de apteptat Proferorul Boroian, [ pretindy-yi Iuerul aaa ad dea, odat, seamd lui Domoeren. Tatr’a lame de lagitate, de arbitrar gi de servillam, directorul ,Viitoruiui*, poate aved mindria, de a ow fi desarmat, de a eu fi denatarat adevire! pentrs in- lerave persoonle, oricAt de legitime ar fi putut aph- rokele aliora. ‘Asi, 1 poate bucuris cu t 29s {ngMtoit In vinta ws, imtied gi public’, niciun sige tag yi nicion compromia, Lea pasionat prea mull adovtinil, ea of we fi psi fut lsd sedax de osmeni, cari, uneorl, i erau gl -pricteni", Deneeia a isbulit si adune ta jurul ela otite te nereje vizionarl, luptitoare. responsablld de chema- rea el to Biverica ruminearcl. Proferorul Borcisna art acenici. Na baa legit, rapt. toti, pe misura caracterului su: dar aceasta, ou din vina ss. A fost prea ban, ca cored sullete tari, ervice, suverase. Prezenta ,Viitoralui* fn publicistica bisericenscd, fost, este foarte mecesard. Mai neceaatd axl, decht orichnd, lar tn sinitates profesoralui Boroia care-i sth ‘a frunta, noi vedem a busurie, pa care a diruit-o, Biszricit qf nok, Dumoereu. Pr. Gr. Cr. ‘Zlarele anun{i ch: .,Un grup de preofi sl inte- Jectuali din Moldova a hotirit, dio iaifiativa pr. Furtund din Dorabol, ef porteatcl o actiune pentro reriruirea protasulul bisericesc prin care marele po- vesttor fon Creangd, cara era discon, a fost com terisit. In acest scop, comitetul de inijiativd. t= fram- tea cleus e@ allt d,O. Racovits, primarul Tsgilor, va tosinta un mamoriu |. P. 8. mitropolit al Moldo- vei". ‘Ceedem ef geupal ql comitetul de care @ vorba a descoperit fapte nel, de naterk © dece Iz @ revirnire fa procesuliti Lui Creangt. Sau dack au —dacd to. 0° risks jadecStil vor s’arnnce doar greutatea talentulul Jui Cres ranci ne surprinde o ultare a comitetulsl de preo{i gi al{i intelectuali Rumdnf uitares oume- ui diacomului Iosif Teodoresen (Tudor Arghert, de astizi) yi el caterist pe veemuil. Un preot tiniir ¢l basarabean, amilrit cl ,.perso- ‘nalitatea bine apreciath ca activilate tealogici a domnulal lon Nichifor Crainic a icyit prea pilocata is pricina eAdisilor ficute de ,Predanix®, ockrindu-no pe nol, serie, acolo In Nistru (iar d. Crainie repro dace aici, Ia Brcureytl) urmitoarele : Cetace aduce profesorn! Crainic In gindirea ace twald, erte incomensurabil. Precirdri, directive, su- ‘festi, viziual, retupiel, perspective miraje.. iath ca ceeace we prezinth contributia aa verbald sau sezird- Randuri scrise cu cernealii de aur, findurl clare ca limpezioes crlstalulul, riscroirea vesculai de ox Uel pentru sirilvcita sirbitosre de mine a trdirli to justele realitifi ale meamulsi™.. Cinstite pirinte, de pe Nistru! Lasd, sceroeala de ", etiscroirea wescului de apliici", jrelupirile gi alte bazaconii.. incomensuraidie! Ci nu de astea © acl vorba Cide un Iucra foarte precis: de Igno- ranja yi (din pricina ei) de erezia cicloveculal sflofieltale, Deyteptictunea aa, wiziuaile sale, talea: tal aku mare,n'tu fost ff ng slot puse to discafie. Ci doar teolagla, Pirinte. Filedek d. Crainke este pro Iesor ri Invath pe tiveri teologie, de care ste, Si strkmbs, ql stzicd, Pirinte. Face ,elevi", (Dovad cele dowk fipterl Irexpoossbile — Mibal ql Tador — cari rlenese In apre .Predania”, conwing! cl palemi- zecri. Ei toed n'au (nfeles ci pentru asta trebie geal teclogic arlfculat). Jari dnc despre dreptates nosstri nu te-al incre: dinfat sfinfia-ta, nici dupa cetirea acestai numir dur blu al .Predaniel", atunc!... cu male olmie de le cut! ..Cermeald de aur™ de am aven ta nlmic n'a folosi. Atunel, Pirinte, o singurt nddejde-ti mai miaa; riscrotres. (In veacal de astizi). aR SR ERERE CREE EERER PGE EES EEE ERA ETT EE Calendarul Sf Mitropo'll_a Ungro-Viahiel anal miintalell 1958 3 Marcan, 5.4. fe Bret ‘De o lund 91 mal bine a tnceput mand epiacopeuacd fn cele Pood we paronit ‘le 1arit, dneased fare acum servictul antl sin pai inal acusdnd precilior .foa- a sectitiar economice: eal pe th ae Ninpiriort de ora. te Sor: tmardatia gloatale, ms a B I, astfel, ate cece A ee ba tad una fatreg din duteeata prasicelor de rind gf Impa- rétegt, serise tn calendar. nu avem pulinfa unel asemandri cu altele, credem cf acest calendar a tebutit sd le batd pe 30 CARTI-REVISTE toate, 1 adaca iucruri proaspete gl minunate foart 1 tec calendarulul 1 fine chipul fromas ot Lp a eae pay pategielencrs| impoioee oer lime, cut semnditi original pe latul pleptnitt, {ie font Mancuso, rulal, cl Maicit Dominulul saz at eutdrul Sout Geran), Jenelre! aoeusda erdoarmore pradicds va desobignut norodul de ,idololatria” cachilor calendare, care ardnd pe ldngd efelul anual al Sfinfilor gf praznicetor Jnpar epli gi chipurl de aflutt, craw socotite eS teoane. Afiam din acest calendar deo suma de nou! fe ala sfinttor. Aatfels Terartul Sitoestrupapa Romel: cel Mare, “iam gh Dar 80 clugulim di Cuulogll: Antonia cet Mare, Eftimie Araenie au fom a ae “drraul, cu sctirpe Martie 191 tue, Cod cud. Martie 311 5. is sate m Sng. 100, an min, Aprilie 2; Cuu, par. TH. fae, de minant. Apriile 5: Sf.nwe, Teod. Ag. Clan, Dior, ab _ ee Se ae, af. sf, Mac. Pat D. wo riparia. fe de. Noemorte 17: Par. AnH Ie Nosmorle 243 Sf, mae. CL Popa'a ‘oat fies, De ce a fost nevolt consiliera! cultural al Ar+ Meptacopte 98 feed toate cceste preseurtarl, cegy idarul (de parete) are dimensiinile: 065 mj950 ma? Poate din caura fotografie/! G. Racoveanu Preotal Dr. Olimp N. Cliciulii: Anatematismele Sf. Chirll al Alexandrie!, Bucuresti, tipogrofia edrfllor bisericegtt, Il Mircea Eliade: Cosmiologle ef Alchimle Babi. loniand, Buc, edit, Vresvea, Justin |. Molseseu: ETAT! toe 0 TOXTIKOS, Aterna, 1937. Nicodim, mitropolital Moldovel 91 Profesor I. D. : Bibita lustratd, locurl alese Inso- tie de Hustrafit de art gf ldmurirl stiintifice, Neamt, tpografia sflatel monastir!, 1936. ala, arhind de dnd gl fapld ramdneased, Rand: ok. U, canta 5 r. George Potra ; Mandatirea Cobia (Dambo- bila} sain Sseamente, paral -Ottenta. Bas. rep, 1937, din Abder: ANTOLOGHION dornutil Ion Nichlfor Crainic al ortodorlel, Despre Stin- =Dintre ativele Ge ga Insult orineaneande siaoadetor force, prerogative transformate Intr'o monopolizare a fut Taus Cristoa, Biserica practicd astéal ana sin- Borisss: acinar copier, tn care, de eemeart le L rinti'un' Intartochtat alambie de formule, dit flortle proasnete ale Evangheliel, iceeemanelia @ fost {nlocuftd eu aceste extractil, Cristos — cu Fiiiistel severaetet'c fo) aoe ta fara i003) ba (Glades, din S fan 1083), ‘Al acolulagi, cuvint peatra atustele” de pe Stiinta Mente parent lana pind cum: deed do din Evanghelia, nu intreagh, ci ti In pericope sdrbdtorestt pentru Infrehainfarea cuttied. Preotl ° oe pangtonrte fragmentar, mal mull pa nax decdt le, odald'n sdrivitoure, © axcande cu ori pe pe nasa altarulai, sub matddeul de fuste sacrate al oddjdiitcr*. peu ia ion, TOMS Fe) rarer de “exemplanul eu perteone™ de pe Sfinta Mosd se “afid Intreaga Evanghelie dupa: Mate, Marci, Luca gl Joan! podt itelulael, cuvdat pentr aflatele, alajbe, i pentru periferie: Oda’d ca w-a Platt tocatiand chive’ cutare fy j, Congllinfa o» mala! mola e tmpdeaid: afantul, ex trecere ta Dumnozen, pentru el. & psthologt orttayl credincloplon rea ia ma- ti continua de Nserica noastré ritwalists. Sufletul erediacios gt fru. na a ar edfe un exemplar ecanosedtor al doctrinet rdmane eae! ta perl. feria religiel, fra niel 0 sfortare dia, partea preotaial 444 aducd spre centro, epre Cristox (v. ,Culbul-cu-barzd”, In Gindites, an. 111, Nr. 11). A acelulagl, ire pentru coarne ere ine Ca pretatt ce-ph ont tn mitra ender ened ieee ea core fan Tm= podobit fostele lor neveste, eu prelatt spectaligtt tn amorurite titerare ale lai Eminescu, ca prelaft concublnart de 25 de ani, era firesc sd ajongem, fa adele de onarhle de ast, Mafor tn Sf, Sinod acegtia o formeazd” fo, Curestul, Nr, din 3 Sept. 1928). ak Ss aeee oayeel pentra., ealal: .P. §, Che wed statul wa mat dat baal pentru con. maton lucrdrii, pufintel ta minte cum ¢ 4 pu. turos ca aa edine de maldan a géisit nimerit ad dinpand ta blr pentru palatul aaterminat*. (0, Car Jondarul din 22 August 1952) ach aeiaiaal tscere, model 1937 »Falsificutorti de ia .Predaniam urid pa zeco pagini c& sdnt un ignorant sinistru, dar sdnt 91 vor rdmdane Incapa. i Bd-mi arate porunca gf sd-mi_ indice citatu fo. cFalsificotortt data .Predanta*, tn StarmbePi tra, 18 Noemorié a. ¢ Prinaraare: nu ae tas de cital ! Citatul din elie! SI — 9d 0 mditurisim —cu asta ne dd gata ta. Cdn‘avem citai) Navein nlel pentru Sftinta gal Mare. la foan Ziatoust. a tat Grigor Yooul, Niclehar pentra a eféntalul acon, fratele tai Dieraie I a1Nemuifumith cu ce-a obfinul de ta Teromona- ful Dlonfule Langa (eaine St, Mitrapolie a Ungro-Viahiel, cere, ew Na. hal de Hew feinreres acestula in esi ae so ali, it art. 255 cod penal, ea, Mitropolia, cosstbchedacer ‘Parte coil cx ide teu, Faptete pentru care trebue trimls In judecata? Teromonakul a fugit, acum 15 ani de aile, din mi- ali Mir? Asta va trebul v'o det: def din mindstirile eparhiel copere Parchetal Hocareyilor e's tag. lar de ‘ade a. tugit™ acum 15 ani, a logit cu.... carte canonicl, A fugit eu ac te'n reguli). oe ice, ‘evlavie, [..P.S. Patriarh a cuvintare. Dim din em aci esen- teas 0 tak: ume Ca episcop in fostel imperla austro-ungar, am fodt mevoit ah aslst la mormintares Imparatului rege ee Tove, cae ea boctrat de onomurfle rany wo im Cit de inaltat sufleteyte miam simtit fos edd jaupla pAraned, aya cum era male wreeica ‘moartea ej, wot de o In- mormintare vessel. Be cs " ‘venera{la teal totteg Hout urmin prin lor tndemn, an visa ¢ ca mea, gu mumal cel 14.000 de focal! a cy "Topi Romini, dais Intregel vegan, link, deonebire de eredini plek {ii tigani getrari, regre- wnlfa? — cum fe etal el mare, wi obptestl, igi a tru oi= et die talet'ie cslen spanea, — pz bunica tuturor Taina acestel tubir| mesthvilit ves isvorul Ia mila el profund creytind et coor pane oe pie al wictil por orice auferind fe drumal situln{ nosiru, care al tu gltenach Tonia, Oro halad. uu came Dal bi d m cuvini ial plin de bidadete ln eee ope tea il i duces Ia ni fe patil ox apn Muriyalal, cate corpen prin noasire, 1) it tp Eurail pe cate Urbina ai penal, A car fixes, pe bieyil skricuti, de plectu vim 1 Ingehitt eh ulmead gl pe paviai for. Dela males mea, un sat pl un {inet Intreg — mii numal copl- aattel pedagogia sublimi a milel pentra aproapele, care trebue al se reverse 4a sdevdrata table Iafh de orkcare dintre semenit fog Arkimandritul Atbaaasie, Popesca, clitoral war I febuealut Hind pradat je oameni — (P. 5, Nicolae cel bitut cu ond hui ela a Renate dia ‘Madgenru), #'a adresat Parch lal ql Minis rului, cerlind dreptate, Santem Infor Visation, miropo- tal Bueovinel, di eee Wye eenenal ctbdieoe al Marsmnreyuiel sh fie falliat un cllagde, Un chi- gir on allt teologled Wt tabltor af ehizelil soas- bisericept PSSST HS SIS IG SS HTS Tiparal ,OLTENLA*, © Dron) au fost re INFORMATIUNI Jonseee lipsiad sn tne Doman! cea ie ma, dar dorind 64 nu Vipsensca Bernt ore -Prodaniei*, ne-a [sat noud liber feda cum vom crede da cuviin' ‘tart ool, a nu lipsl pe cetitorl dé lumin ee am extras. din notele luate dup’ cursul talizied flout Ia Universitatea din wal tt ‘nul 1928}1929, cesace lormeazA articolul: fublrea act de eee In Ideile din ace extras— nu qi fa haina Je Imbracl — identificind nal Tandirea Profesorulal, ne-art iaghdult a sonina cu numele su, La Facullaten de Teologle din Bucu aut examen pentru orupares extedrei de ea fe none, vacant. en Totl eandidayll Germs D. Wan, Gh. Crom a Pr, »Biletele” domaulul Tudor Arghexi adv, in no. 25 vol. Ill, cavinte de Intelegere adiinel a ,.carti- ine Diontate Lunga, ‘Citic CH © preseverentl pe care am cundscut-o = ‘cregtineasch la man chel bar scoate ochii omului care vine sd |e arate En ele det dese chise Ia Ei oboseac I cuvenit. ii edly din fiinja tol a unel p peste omen! pl limp. Predania avec doud orl pe lund: ta I sf 15 ale flecdret unt. Abonamentul : 200 tel pe an, Adresa pentru chestiunl de redacfle gi administratie: G, Racoveanu, Aleea Calimachi nr. 5, Bucuresti III. SPP THHTI ESET IDS Lal 20