Você está na página 1de 26

ANATOMIA

CAPULUI

SI A GATULUI

Problema
care
ne-a
framantat dintotdeauna este insa
urmatoarea: este frumusetea ceva
superficial? Ei bine, in ceea ce
priveste aspectul fetei umane, stim
cu certitudine urmatoarele lucruri:
la suprafata, epidermul este cel care
inveleste si evidentiaza trasaturile fetei, dar in profunzime exista elementele osoase ale
masivului facial, sau viscerocraniul, care da forma generala a fetei, iar intre oase si tegument
exista stratul musculaturii faciale sau muschii mimicii. Fata umana este cea mai expresiva din
regnul animal, iar musculatura faciala este direct responsabila de manifestarea expresivitatii
statice sau dinamice, fizionomia, respectiv mimica.

Terminologie medicala:

medial = intern
lateral = extern
cranial = superior
caudal = inferior
ventral = anterior
dorsal = posterior
proximal = spre radacina membrului
distal = spre extremitatea membrului

Corpul uman este format din: cap, gat, trunchi si membre. Capul si gatul alcatuiesc
impreuna extremitatea cefalica a corpului.

Capul este alcatuit din doua parti:

una craniana, situata superior si posterior, corespunzatoare neurocraniului sau cutiei


craniene
1

alta, reprezentata de fata, asezata anterior si inferior viscerocraniul.

Gatul este partea corpului care leaga capul de trunchi. El are:

regiune posterioara sau nucala, alcatuita din vertebre, articulatii si muschi

regiune cervicala anterioara care contine muschii, fascii, osul hioid, dar si organe ale
gatului: laringe, trahee, esofag, tiroida, etc.

OASELE

CAPULUI

Craniul este cadrul osos al capului care contine si protejeaza creierul si organele de simt.
El da forma capului si fetei, adaposteste dintii si ofera puncte de atasare muschilor. Are doua
parti principale craniul si fata (neurocraniul si viscerocraniul).

OASELE

CRANIULUI

Craniul este format din 8 oase: Occipital, frontal, etmoid, sfenoid, temporale (2),
parietale (2). Oasele centrale sunt nepereche, iar oasele laterale sunt pereche.
2

D ENUMIRE

NR

D ESCRIERE

Occipital

Este situat in partea posterioara si inferioara a craniului. Inferior


prezinta o gaura mare (foramen magnum) prin care trece maduva
spinarii, si in lateral prezinta fete articulare pentru atlas (prima
vertebra a coloanei vertebrale)

Frontal

Formeaza fruntea si partea superioara a orbitelor.

Etmoid

Se afla in partea inferioara a frontalului si anterior sfenoidului, intre


cele doua orbite. Formeaza cavitatile nazale si partea interna a
orbitelor. Are forma cubica si are aspectul unui burete, prezentand
multe gauri.

Sfenoid

Este un os situat in interiorul craniului si are aspectul unui liliac cu


aripile intinse, avand un corp, si 4 aripi, 2 mari si 2 mici. Aripile
mari se unesc cu: frontalul, parietalele, occipitalul si etmoidul.
Acest os contine sinusuri pline cu aer, care comunica cu cavitatile
nazale si adapostesc epifiza.

Temporale

Formeaza partile laterale si ale craniului si partial partea inferioara.


Formeaza urechea medie si interna.

Parietale

Formeaza partile
superioara.

OASELE

laterale ale

craniului

si prin unire, partea

FETEI

Oasele fetei sunt in numar de 14 si in general sunt perechi, cate unul de fiecare parte a fetei.

D ENUMIRE

NR

D ESCRIERE

Maxilare

Se unesc in mijlocul fetei pentru a forma maxila. Formeaza partea


inferioara a orbitei, lateralele si peretii inferiori ai cavitatilor nazale,
si si adapostesc dintii superiori

Palatine

Se unesc la mijloc ca doua L-uri pentru a forma cerul gurii, si o


portiune din orbita

Lacrimale

Sunt situate pe peretele intern al orbitelor. Contin canalul lacrimal.

Nazale

Formeaza partea osoasa a nasului.

Zigomatice

Cele doua oase care formeaza pometii. Arcurile zigomatice sunt


formate de oasele zigomatice si cele temporale.

Cornetele nazale
inferioare

Sunt doua oase curbate ca niste cornete situate pe pereti externi ai


cavitatilor nazale. Aerul inhalat este rotit prin aceste cornete,
dandu-i astfel timp sa se incalzeasca inainte de a patrunde in
plamani.

Vomerul

Este un os situat in partea posterioara a septului nazal.


3

Mandibula

Este singurul os mobil al fetei. Are forma de potcoava si se


articuleaza cu oasele temporale prin articulatia temporomandibulara. Partea centrala formeaza barbia si adaposteste dintii
inferiori.

OASELE

GATULUI

Scheletul gatului cuprinde cele 7 vertebre cervicale care sunt situate posterior. Primele
doua se numesc atlas si axis.
Atlasul este numit altfel deoarece sustine globul capului la fel cum Atlas se presupunea
ca sustine Pamantul. Se articuleaza cu osul occipital.
Axisul are o structura ca un dinte, care formeaza impreuna cu atlasul un pivot pe care se
misca capul.
4

In partea anterioara a gatului se afla un os in forma de U numit osul hioid. Se afla intre
radacina limbii si proeminenta laringelui numita Marul lui Adam si are rolul de a sustine limba.

OASELE

UMARULUI

Clavicula, este un os pereche, lung si usor curbat, situat in partea anterioara si


superioara a toracelui. Partea mediala se articuleaza cu sternul, iar partea distala cu scapula.
Scapula, este un os plat triunghiular, situat posterior. Partea superioara este cea mai
groasa si formeaza capul scapulei. El prezinta o suprafata articulara numita cavitatea glenoida.
Gatul scapulei se poate simti si sub piele ca o proeminenta. Aceasta proeminenta se numeste
proces coracoid. Acromionul este perceput sub piele ca fiind capatul umarului si se articuleaza
cu clavicula.
Umarul este o articulatie de tip sferic, care este protejata de arcul format de procesul
coracoid si acromion. Capul Humerusului se articuleaza cu cavitatea glenoida. Articulatia
umarului este capabila de miscari in toate directiile.

MUSCHII

CAPULUI

Dintotdeauna, suntem atrasi ca de o forta misterioasa de fetele oamenilor din jur. Fata
umana este cartea noastra de vizita. Psihologii au stabilit ca, atunci cand privim o fata, nu
inregistram de fapt un obiect pur si simplu, ci ceva ce suntem programati sa percepem in mod
unic.
Creierul uman recunoaste un ansamblu de trasaturi diferit de orice altceva. Ipoteza a
fost analizata si demonstrata prin interpretarea desenelor copiilor; atunci cand reprezinta 'un
om', rezultatul este, aproape invariabil, un cap mare, cu trasaturi bine definite, pe un corp abia
schitat. Acest lucru reflecta cu acuratete adevarata semnificatie neuropsihica a fetei umane,
pentru ca trasaturile ei par sa ocupe un loc central in intelegerea propriei noastre identitati.
Fiecare om are o figura faciala unica, ceea ce inseamna ca pentru cei peste sase miliarde de
oameni fata este o emblema personala.

Muschii capului se impart in doua categorii:

muschii mimici si

muschii masticatori.

Activitatea MUSCHILOR MIMICII transpune sentimente si emotii sufletesti si ne da


posibilitatea sa avem pana la 7.000 de expresii distincte. Cu toate acestea, in viata zilnica nu
folosim decat o proportie mica de aproximativ cateva sute din ele. Sa vedem insa care sunt
5

caracteristicile muschilor mimicii si ce ii face sa fie deosebiti de celelalte grupe musculare din
organism.
Din punct de vedere anatomic:

sunt asezati subcutanat;

nu sunt acoperiti de fascie, adica de tesutul conjunctiv care inveleste de obicei alti
muschi si care le da individualitate de actiune. Acest fapt duce la un grad mai
mare de interactiune reciproca a diferitelor fascicule ale muschilor mimicii; de la
aceasta caracteristica face exceptie muschiului buccinator;

au un capat fix care se insereaza pe


Fapt:
oasele fetei, similar celorlalte grupe
musculare, dar si o extremitate mobila,
In actiune de mimica
care se insereaza pe stratul profund al
si gesticulatii, in corpul
dermului, prin intermediul unor mici lame
tendinoase, elastice. Aceasta componenta nostru se afla 65 de muschi
caracteristica,
impreuna
cu
fibrele ai tristetii si numai 13
conjunctive ale dermului, formeaza o muschi ai rasului.
unitate
morfofunctionala,
fapt
ce
contribuie la elasticitatea sau revenirea
lenta in pozitia initiala a tegumentelor, dupa contractie;

sunt de volum si forta mica;

sunt dispusi in jurul orificiilor orbitale, nazale, auditive si bucal, avand rol dilatator
sau constrictor al acestora si au grade diferite de diferentiere si specializare.

Aceste caracteristici le-au adus denumirea de muschi pielosi, prin similitudinea cu


muschii pielosi ai mamiferelor inferioare. Trebuie totusi specificat ca la aceste animale muschii
pielosi sunt prezenti pe aproape toata suprafata corpului.
Din punct de vedere fiziologic, muschii mimicii:

Fapt:

Fata umana este cea


mai expresiva din regnul
animal, iar musculatura
faciala
este
direct
responsabila
de
manifestarea expresivitatii
statice
sau
dinamice,
fizionomia,
respectiv
mimica.

sunt importanti in acte fiziologice


elementare precum prehensiunea cu
buzele, masticatia, respiratia, in dozarea
excitatiilor senzoriale;

au rol important in exprimarea unor stari


psihice;

au ca mecanism de actiune si rezultat al


actiunii lor incretirea pielii; dar pentru
exprimarea unei stari psihice, este
necesara actiunea conjugata a mai multor
muschi;

dozeaza cantitatea de stimuli care ajung la organele senzoriale ale fetei;

au rol atat in fizionomie, infatisarea statica, cat si in mimica si infatisarea activa a


fetei.

D ENUMIRE

D ESCRIERE

Muschiul epicranian
- partea occipitofrontala

Se insera in spate, pe osul occipital, iar


in fata, pe pielea fruntii; prin
contractie, misca parul de pe calota, iar
la frunte are actiunea de a ridica
sprancenele.

Aponevroza
epicraniala

O RIGINE

Pielea si
tesutul
subcutanat al
sprancenelor
si fruntii

I NSERTIE

Muschiul epicranian
- partea temporoparietala

Se afla pe osul temporal, situat in


lateralul cutiei craniene si ajunge pe
pielea urechii.

Doua treimi
laterale ale
liniei nucale

Aponevroza
epicraniala

Orbicularul ochiului

Se afla pe circumferinta orbitei, in


grosimea pleoapei; fasciculele
musculare se impletesc, nefiind
paralele intre ele, iar prin contractia lui
se produce inchiderea fantei
palpebrale.

Marginea
mediala a
orbitei,
ligamentul
palpebral
medial, osul
lacrimal

Pielea din jurul


orbitei,
pleoapa
superioara si
inferioara

Muschiul coborator
al sprancenei
(sprancenos)

Coboara spranceana, o trage spre


mijloc si in jos; actiunea lui duce la
aparitia ridurilor verticale sau cutele
ganditorului.

Arcul
supraciliar

Pielea regiunii
sprancenoase

Muschiul
procerus/muschiul
piramidal

Coboara pielea regiunii


intersprancenoase si creeaza santurile
transversale de la baza nasului.

Aponevroza
osului nazal si
cartilajul nazal
lateral

Pielea fruntii
regiunea
dintre
sprancene

Muschii auriculari

Sunt dispusi in jurul pavilionului urechii


si orificiului auditiv, avand o forta mica
de actiune la oameni.

Muschiul nasului

Este un singur muschi, slab


reprezentat, care are doua parti: prima
comprima orificiul nazal si coboara
varful nasului, iar a doua ridica aripile
nasului.

Aponevroza
osului nazal si
cartilajul nazal
lateral

Pielea fruntii
regiunea
dintre
sprancene

Orbicularul gurii

Are rol de suport al buzelor, are forma


de elipsa si este folosit in special la
inchiderea gurii, dar are si alte functii:

Maxila si
mandibula, iar
in lateral
straturile
profunde ale
pielii de la
colturile gurii

Membrana
mucoasa a
buzelor

Mandibula,
procesul
alveolar al
maxilei si
mandibulei

Unghiul gurii,
muschiul
orbicular al
gurii

Buccinatorul

digestiva - prinderea
alimentelor, in procesul
de masticatie sau de
supt, la fumat;

de relatie - sarut,
fluierat, suflat in
instrumente muzicale;

de mimica - durere
fizica, necaz, energie,
decizie;

confera forma gurii.

Creeaza suportul obrajilor, este cel mai


lat si mai puternic dintre muschii
mimicii si are rol de masticatie:

cu gura plina creeaza


presiune in cavitatea
bucala;

cu gura goala lateste


forma gurii;

actioneaza in timpul
rasului sau plansului.

Ridicatorul buzei
superioare

Actioneaza in manifestari de dispret si


se gaseste la baza nasului si imediat
deasupra buzei superioare.

Marginea
infraorbitala a
maxilei

Pielea buzei
superioare

Ridicatorul buzei
superioare si al
aripii nasului

Coboara de la nivelul maxilarului si se


afla pe cartilajul nazal, dar isi intretaie
fibrele si cu orbicularul gurii.

Procesul
frontal al
maxilei

Cartilajul alar
mare

Zigomaticul mic

Trage in sus buza superioara pe o


latime mai mare decat ridicatorul buzei
superioare.

Osul zigomatic

Pielea buzei
superioare

Ridicatorul colturilor
gurii

Are originea in fosa canina si se


gaseste pe comisura bucala. Prin
actiunea lui, ridica buza superioara si
expune vederii arcada dentara
superioara.

Fosa caninilor
din maxila

Unghiul gurii

Zigomaticul mare

Este muschiul central al obrazului, este


puternic, se contracta cand radem,
trage comisura buzelor in sus si spre
lateral, dand forma de S' santului
nazo-labial.

Partea laterala
a osului
zigomatic

Unghiul gurii

Muschiul rizorius/al
zambetului

Este mic, slab si este responsabil de


foseta zambetului sau de gropita.

Fascia
parotidei si
pielea obrajilor
variaza
foarte mult

Unghiul gurii

Coboratorul
unghiului/coltului
buzelor

Atunci cand actioneaza, gura ia o forma


cu concavitatea in jos, se afla pe
mandibula, in treimea inferioara, si pe
coltul buzelor, face santul nazo- labial
sa para rectiliniu si actioneaza in
manifestarea tristetii.

Baza
mandibulei,
partea
anterolaterala

Unghiul gurii

Coboratorul buzei
inferioare

Coboara buza in jos si o propulseaza


inainte, exprima tristete, dezgust,
ironie.

Muschiul
platysma, si
partea
anterolaterala
bazei
mandibulei

Pielea buzei
inferioare

Muschiul mentonier

Denumirea lui vine de la menton sau


barbie, prin intrepatrunderea fibrelor
lui, creeaza foseta barbiei, iar actiunea
lui ridica motul barbiei si impinge
inainte buza inferioara la copii, cand
incep sa planga.

Corpul
mandibulei

Pielea barbiei
(Santul
mentolabial)

10

Stiai ca:

7000 de expresii distincte


avem
atunci
cand
transpunem
pe
chip
sentimente
si
emotii
sufletesti. Toate acestea,
datorita activitatii muschilor
mimicii.

Muschii mimicii actioneaza asupra tegumentelor fetei prin producerea unor expresii in
concordanta cu sentimentele pe care le traim. Pentru a intelege cum actioneaza aceste emotii
asupra fetei, este bine sa le impartim sumar in sentimente cu o dominanta de bucurie si
sentimente cu o dominanta de tristete. In timpul manifestarii unor sentimente de bucurie,
aspectul general al fetei este de destindere, de deschidere, de relaxare.
Totodata, capilarele sangvine se dilata si permit o mai buna oxigenare a tesuturilor,
tegumentul capata o culoare roz, ne inrosim in obraji. In cazul unor sentimente de tristete,
observam contractia mai multor grupe musculare, retinere, crispare. De asemenea, se intrerupe
11

o buna alimentare cu oxigen, tegumentele devenind palide sau livide. Exteriorizarea trairilor
suflete sti a fost observata inca din secolul XIX de Duchenne de Boulogne, renumit fiziolog
francez care a stabilit ca numai in ceea ce priveste zambetul exista nici mai mult, nici mai putin
de 18 categorii, din care una singura reprezinta zambetul natural', celelalte fiind de natura
constienta.
Se pare ca, atunci cand zambim natural, muschii direct implicati sunt zigomaticii, ce
ridica colturile gurii, iar participarea afectiva poate fi observata si prin expresia de jovialitate din
priviri. Zambetul constient insa presupune implicarea muschiului rizorius, care doar trage buzele
in lateral, nu si in sus. Mai putin sincera, aceasta forma de zambet are totusi o valoare mare
relationala si sociala.
Actiunea indelungata a muschilor asupra tegumentelor duce la formarea ridurilor de
expresie, cute ale pielii care tind sa se permanentizeze. Pentru a slabi tensiunea musculara si a
crea in acest mod conditii de inlaturare a ridurilor, se foloseste toxina botulinica, un preparat cu
proprietati de paralizare a fibrelor musculare.
La femei, muschii mimicii sunt mai mici si mai delicati decat la barbati, iar tesutul adipos
facial ii ascunde mai bine. Totusi, femeile au o expresivitate faciala mai bogata, pentru ca ele
raspund mai prompt si mai deschis la emotii. Si, din
acest motiv, interventiile estetice sunt mai frecvente in
cazul femeilor decat in cel al barbatilor. Totusi, in cazul Stiai ca:
anumitor categorii profesionale, cum ar fi actorii, a caror
18 tipuri de zambet exprima
activitate se bazeaza pe exprimarea pe scena a unor
sentimente, atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor, chipul nostru, din care unul
este bine de stiu ca interventiile de relaxare musculara singur reprezinta zambetul
cu
toxina
botulinica
sunt
total
contraindicate. natural, celelalte fiind de
Musculatura faciala se remarca prin particularitati natura constienta.
anatomice, de vascularizatie, inervatie si actiune.
Cosmetica farmaceutica si chirurgia estetica sunt ramuri
interesate de studierea acestei grupe musculare.
Gama mare de emotii exprimate la nivelul fetei duce la contractura excesiva a muschilor
mimicii si la aparitia ridurilor. O viata emotionala sanatoasa, in care nu incercam reprimarea
sentimentelor pentru a evita exprimarea lor faciala, este un imperativ de care trebuie sa tinem
seama atat la nivel personal, cat si la nivel de societate.

MUSCHII MASTICATORI
Muschii masticatori sunt responsabili de inchiderea si deschiderea gurii, de miscarile de
protruzie/ retruzie ale mandibulei, precum si de miscarile de lateralitate ale acesteia, permitand
in acest fel desfasurarea functiilor de masticatie, deglutitie si fonatie. Toti acesti muschi primesc
inervatie de la nervul maxilar inferior, ramura a trigemenului.

12

DENUMIRE
Muschiul
maseter

DESCRIERE
Muschi pereche, puternic, de
forma rectangulara, situat anterior
de glanda parotida; este muschiul
masticator plasat cel mai
superficial.

ORIGINE

INSERTIE

Marginea inferioara
a arcadei
zigomatice

Pe mandibula in
jumatatea
inferioara si
laterala a ramurii
verticale si pe
unghiul
mandibular.

Fosa temporala

Marginea
anterioara a
ramurii
ascendente
mandibulare
(ramura
verticala)

Fata externa a aripii


mari a
sfenoidului( fascicul
ul superior) si
suprafata externa a
lamei laterale
(externa) a osului
sfenoid (fasciculul
inferior)

Fosteta anterointerna a
condilului
mandibular

Fosa pterigoidiana
si suprafata
mediana (interna) a
lamei pterigoidiene
laterale a osului
sfenoid.

Fata interna si
inferioara a
ramurii
ascendente
mandibulare.

Actiune: ridicarea mandibulei


Inervatie : nervul trigemen,
ramura inferioara (nervul maxilar
inferior)
Muschiul
temporal

Muschi pereche, aplatizat si largit


in evantai, format din fibre cu
dispozitie verticala (fibre
anterioare), oblice si orizontale
(fibre posterioare).
Actiune: ridicarea mandibulei (prin
contractia intregului muschi) si
retruzie (prin contractia fasciculului
posterior)
Inervatie : nervul trigemen,
ramura inferioara (nervul maxilar
inferior)

Muschiul
pterigoidian
extern (lateral)

Muschi pereche, scurt, de forma


triunghiulara, aplatizat si plasat
aproape orizontal; este format din
fasciculul superior si cel inferior.
Actiune: initiaza deschiderea gurii
(coborarea mandibulei), protruzie
si respectiv lateralitate (in
contractie unilaterala de partea
miscarii)
Inervatie : nervul trigemen

Muschiul
pterigoidian
intern (median)

Muschi pereche, de forma


rectangulara.
Actiune: ridicarea mandibulei
Inervatie: nervul trigemen

13

MUSCHII
DENUMIRE

GATULUI SI AI UMARULUI

DESCRIERE

ORIGINE

INSERTIE

Deltoid

Muschiul umarului, ridica,


extinde si roteste bratul

Clavicula si
acromionul
scapulei

Partea laterala a
humerusului

Pectoral

Acopera pieptului, realizeaza


adductia bratului, rotirea
interna, si sustine glandele
mamare

Clavicula si stern

Partea laterala a
humerusului,
santul bicipital

Trapez

Muschi triunghiular, acopera


partea posterioara a gatului si
partea superioara a spatelui.
Mentine nivelul si postura
umerilor. Trage capul spre
spate sau in lateral. Roteste
scapulele.

Ultima vertebra
cervicala si
primele 6 vertebre
toracice

Clavicula si
procesul spinos
al scapulei.

Splenius capitus

Muschi profund aflat in


lateralul gatului, sub muschiul
trapez. Trage capul spre spate,
realizand extensia capului.

Ultima vertebra
cervicala si
primele 6 vertebre
toracice

Osul occipital si
procesul
mastoidian al
osului temporal

Splenius longissimus

Muschi profund aflat in


lateralul gatului, sub muschiul
trapez. Trage capul anterior,
realizand flexia capului.

Ultima vertebra
cervicala si
primele 6 vertebre
toracice

Osul occipital si
procesul
mastoidian al
osului temporal

Sternocleidomastoidian

Muschi situat oblic in lungul


gatului. Trage capul anterior,
este folosit in gestul de
incuviintare din cap.

Are 2 capete, una


isi are originea pe
stern iar una pe
clavicula

Procesul
mastoidian al
osului temporal

Pielos al gatului
(Platisma)

Muschi lat ce se intinde de la


piept la barbie. Trage in jos
barbia si buza inferioara.

Pectoralul mare si
deltoid

Mandibula si
maseter

Ridicator al scapulei

Muschi situat pe lateralul


gatului sub muschiul trapez.
Folosit pentru a da din umeri
sau extensia gatului.

Primele 4 vertebre
cervicale.

Partea mediala a
scapulei.

14

ARTERELE

CAPULUI SI ALE GATULUI

Aorta, marea artera ce pleaca de la inima, se bifurca la nivelul arcului aortic in 3 artere mari:

Trunchiul brahiocefalic, care la randul lui se bifurca in:

artera carotida comuna dreapta


15

artera subclaviculara dreapta

Artera carotida comuna stanga

Artera subclaviculara stanga

Arterele subclaviculare se ramifica in arterele brahiale si axilare. Arterele carotide comune se


bifurca la randul lor in artere carotide interne si externe care conduc sangele oxigenat catre gat
si cap.

DENUMIRE
Artera
carotida
interna

RAMURI
Oftalmica

RAMIFICATII
Supraorbitala

Fruntea, muschii superiori ai orbitei,


pleoapa superioara

Supratrohleara

Partea anterioara a scalpului

Lacrimala

Glanda lacrimala si pleoapele

Cerebrala
anterioara si
miijlocie
Artera
carotida
externa

Tiroidiana
superioara

IRIGA

Creierul si urechea medie

Muschii osului hioid, laringele, faringele


si glanda tiroida

Linguala

Limba, amigdalele si epiglota

Faciala

Fata, amigdalele si palatul

Maxilara

Obrajii, dintii, muschii masticatori,


urechea, nasul, palatul si sinusurile
paranazale

Temporala
superficiala

Occipitala

Parotida

Glanda parotida

Auriculara
posterioara

Urechea medie, lobul si pielea urechii

Frontala

Fruntea

Parietala

Lateralele capului

Faciala transversa

Muschiul maseter

Temporala mijlocie

Tamplele si pleoapele

Occipitala

Muschii gatului si ai scalpului

Sternocleidomastoi
diana

16

VENELE

CAPULUI SI ALE GATULUI

Cele mai importante vene merg paralel cu arterele si au aceeasi denumire.


Sangele din creier se dreneaza in canale formate de dura mater, numite sinusuri
venoase. Din aceste sinusuri, sangele se intoarce la creier prin doua vene principale situate in
partile laterale ale gatului. In cele din urma venele se dreneaza in venele jugulare interne si
externe, care la randul lor se varsa in venele brahiocefalice si subclaviculare.

DENUMIRE

RAMURI

POZITIE
17

Vena jugulara
externa

Vena jugulara
interna

Temporala superficiala

Dreneaza partea laterala si frontala a scalpului si se


uneste cu ramura maxilara pentru a forma ramura
retromandibulara.

Auriculara posterioara

Coboara prin spatele urechii si se uneste cu


retromandibulara.

Auriculara anterioara

Coboara prin fata urechii si se uneste cu temporala


superficiala.

Retromandibulara

Coboara prin spatele mandibulei si se varsa direct


in jugulara externa.

Maxilara

Dreneaza zona obrajilor, urechilor si a nasului, apoi


se uneste cu temporala superficiala pentru a forma
retromandibulara.

Jugulara anterioara

Se formeaza sub barbie si coboara in lungul gatului


pentru a se uni cu jugulara externa.

Faciala si faciala
profunda

Dreneaza zona fetei, amigdalelor si a palatului,


apoi se uneste cu jugulara interna.

Faciala transversa

Trece pe sub arcul zigomatic si se varsa in


retromandibulara.

Angulara

Trece in spatiul dintre ochi si radacina nasului si se


uneste cu vena faciala.

Linguala

Merge impreuna cu artera linguala si se varsa


direct in vena jugulara.

Tiroidiana mijlocie si
superioara

Dreneaza zona glandei tiroide si se uneste cu


jugulara interna.

18

LIMFATICELE

CAPULUI SI GATULUI

Ganglionii limfatici ai capului sunt impartiti in urmatoarele grupe:

DENUMIRE

NUMAR

POZITIE

ZONA DE DRENAJ

Occipitali

1-3

Pe osul occipital, la
marginea muschiului trapez

Regiunea occipitala a scalpului

Auriculari
posteriori

La insertia m.
sternocleidomastoidian

Partea posterioara a regiunii


temporoparietale, si zona din jurul
urechii

Auriculari

1-3

Imediat inaintea tragusului

Zona laterala a lobului urechii si zona


19

anteriori

temporala anterioara

Parotidieni

Pe glanda parotida si sub ea

Radacina nasului, pleoapele, regiunea


frontotemporala, urechea externa si
timpanul, palatul si partea inferioara
si posterioara a cavitatii nazale,
nazofaringele

Faciali

3 grupuri

Infraorbitali in regiunea
infraorbitala

Pleoapele, conjunctiva, pielea si


mucoasa nazala si orala.

Buccinatori pe muschiul
buccinator
Supramandibulari in fata
maseterului
Faciali
profunzi

Numerosi

Sub ramura mandibulei

Fosa temporala si infratemporala si


nazofaringele

Linguali

2-3

Sub muschii limbii

Sunt doar statii intermediare ale


vaselor limfatice ale limbii

Retrofaringiali

1-3

In spatele partii superioare


a faringelui, in fata atlasului

Cavitatile nazale, nazofaringele

Ganglionii limfatici ai gatului sunt grupati in:

DENUMIRE

NUMAR

POZITIE

ZONA DE DRENAJ

Submaxilari

3-6

Sub mandibula, pe
suprafata glandei
submaxilare

Partea mediala a pleoapelor, obrajii,


lateralele nasului, buza superioara,
gingiile

Submentali

Sub muschiul digastric

Portiuni din buza de jos, planseul


bucal, varful limbii

Sunt in relatie stransa cu


vena jugulara externa, si
deci se gasesc pe suprafata
sternocleidomastoidianului

Partea inferioara a lobului urechii si


regiunea parotidiana

Cervicali
superficiali

Cervicali
anteriori

Inconstant

Un grup de ganglioni
superficiali si un grup de
ganglioni profunzi

Partea inferioara a laringelui, glanda


tiroida si partea superioara a traheei.

Cervicali
profunzi

Numerosi

Sunt ganglioni voluminosi,


situati dealungul arterei
carotide, de la baza
craniului pana la baza
gatului

Partea occipitala a scalpului,


posterioara a gatului, o mare parte a
limbii, laringele, glanda tiroida,
traheea, nazofaringele, cavitatile
nazale, palatul si esofagul
20

In acesti ganglioni se dreneaza toate


celelalte vase limfatice ale capului

NERVII
DENUMIRE

NUMA

TIP DE

CAPULUI SI AI GATULUI

FUNCTIE
21

NERV

Olfactiv

Senzitiv

Acest nerv senzitiv merge de la creier la fosele


nazale. El este responsabil de simtul mirosului

Optic

Senzitiv

Acest nerv senzitiv aduce la creier informatiile


vizuale ale retinei. Nervul optic ia nastere in papila
(mic disc proeminent situat pe retina), unde multiple
fibre nervoase se aduna si pleaca din orbita osoasa
printr-un canal. Nervul astfel format isi continua
traiectul in cavitatea craniana, apoi intalneste cel de
al doilea nerv optic (provenind de la cel de al doilea
ochi) la inaltimea chiasmei optice, unde fibrelc lor se
incruciseaza partial

Oculomotor

Motor

Acest nerv motor inerveaza unii muschi ai ochiului


precum muschiul ridicator al ploapei si muschii
contractiei pupilei

Trohlear

Motor

Inerveaza muschiul mare oblic, cel care asigura


rotatia ochiului in jos si spre interior

Trigeminal

Senzitiv

Asigura sensibilitatea pentru aproape intreaga piele a


fetei si capului, a dintilor, a cavitatii bucale, a
pleoapei superioare, a sinusurilor si a celor doua
treimi anterioare ale limbii.

Motor

Controleaza muschii masticatori


productia de saliva si de lacrimi

si

administreaza

Abducens

Motor

Inerveaza muschiul drept extern al ochiului care


permite miscarea ochiului spre exterior

Facial

Senzitiv

Fibrele senzoriale transmit senzatiile simtului


gustativ pentru cele doua treimi anterioare ale limbii,
asigurand secretia de lacrimi si a unei parti din
saliva. Fibrele sale senzitive inerveaza pielea
pavilionului urechii si timpanul.

Motor

Controleaza muschii fruntii, fetei si gatului, si permit


inchiderea ochilor si a gurii.

Auditiv

Senzitiv

Nervul auditiv este format din doi nervi care merg


alaturat unul de altul, nervul cohlear si nervul
vestibular.
Nervul cohlear transmite encefalului sunetele
percepute de ureche. Nervul vestibular conduce
informatiile destinate mentinerii echilibrului.

Glosofariangean

Senzitiv

Asigura simtul gustativ pentru treimea posterioara a


limbii si sensibilitatea faringelui

Motor

Comanda unii muschi ai faringelui si secretia unei


parti a salivei de catre glanda parotida

Senzitiv

Aduce informatii de la organele digestive

Vag

10

22

Motor

Inerveaza
respiratorii

organele

respiratorii,

digestive

si

Accesor

11

Motor

Inerveaza muschiul sternocleidomastoidian si trapez

Hipoglos

12

Motor

Inerveaza muschii limbii

NERVUL

TRIGEMEN

(V)

Este cel mai mare nerv cranian, principalul nerv senzitiv al fetei care aduce informatii de
la piele.
Acest nerv se ramifica in trei ramuri distincte:

nervul oftalmic,
nervul maxilar superior
nervul maxilar inferior
23

DENUMIR
E
Oftalmic

Maxilar

Mandibular

RAMURI

FUNCTII

Supra-orbitala

Inerveaza pielea fruntii, scalpul, sprancenele si


pleoapele superioare

Supra-trohleara

Inerveaza pielea dintre ochi si partea superioara


a nasului

Infra-trohleara

Inerveaza mucoasa nazala si partile laterale ale


nasului

Nazala

Inerveaza buza si partea inferioara a nasului

Lacrimala

Inerveaza pleoapa superioara si canalul lacrimal

Zigomatica

Inerveaza tamplele, lateralele fruntii si pielea


pometilor

Infra-orbitala

Inerveaza pleoapa inferioara, pielea nasului,


buzei superioare si a gurii

Anterioara

Inerveaza muschii masticatori, buccinatorul, si


pielea obrajilor

Posterioara

Auriculotemporala

Inerveaza urechea si pielea de deasupra ei,


pana in crestetul capului

Alveolara
inferoara

Inerveaza dintii mandibulei

Mentoniera

Inerveaza pielea buzei inferioare si a barbiei

24

NERVUL

FACIAL

(VII)

Este pricipalul nerv motor al fetei. Porneste din spatele urechii iar ramurile sale
controleaza muschii mimicii si ai gatului.

RAMURI

FUNCTIE

Auriculara posterioara

Inerveaza m. sternocleidomastoidian, auricular posterior si occipital

Temporala

Inerveaza m. temporal, auricular


ochiului si coborator al sprancenei.

Zigomatica

Inerveaza m. zigomatic

Bucala

Inerveaza m. buccinator, ridicatorul buzei superioare, orbicularul gurii

Mandibulara

Inerveaza coboratorul buzei inferioare, m. mentonier, orbicularul gurii si


platisma.

anterior,

zigomatic,

orbicularul

25

26