Celutele neuroendocrine se afla in dependenta stricta si nemijlocita de impulsurile nervoase directe, care ajung la ele prin nervii simpatici si parasimpatici, dar nu reactioneaza la tropinele hormonilor hipofi Zari. Hipofizectomia nu influenteazd asupra starit gi activitatii aces. tor celule. In organism se intilnesc, de asemenea, celule hormonoproduci- toare izolate sau ingrdmadiri de asemenea celule, care nu au origine neuroblastica, ci apartin- de alte fesuturi. Acestea sint glandulocitele testicululul, ce elaboreazd hormonul testosteron, 1 celulele stralului granular ai follcullor ovarulu, care produc estrogent 3! progesteon ‘elulele date nu produc hormoni proteici, ci hormoni steroizi gi se activeaza cu gonadotropine adenohipofizare. Deosebirea principala a celulelor acestui grup de celulele neuroendocrine din seria A. const in faptul cd ele nu au proprietatea de a decarboxila aminoacizit si a produce neuroamine. Capitolul XVIII SISTEMUL DIGESTIV Sistemul digestiv uman consta din fubul digestiv si din glandele situate in afara peretelui lui (glandele salivare, ficatul, pancreasul) ; Secrelia acestor glande participa la procestl digestiel, Digestie se nu- mesc procesele de transformare ci si mecanica a hranei cu absor- birea ulterioara a produselor descompunerii ei, ce au loc succesiv in diferite segmente ale tubului digestiv. Aparatul digestiv, ca sistem biologic deschis, are o mare importanta pentru organismul uman — prin intermediul lui se efectueaza patrunderea substantelor care asigu- 18 organismul cui energia necesara si cu materialele de eonstructie pen tru restabilirea structurilor ce se distrug si pier permanent. In sistemul digestiv distingem conventional trei segmente princi pale : anterioar, mediu si posterior. Segmentul anterior include cavi tatea bueala cu’ toate componentele structurale, faringele $1 esofagul. In partea anterioara are loc mai ales dezintegrarea mecanica a hranei. Segmentul mediu consta din. stomac, intestinul subjire si cel gros, ficat si pancreas. Aici se realizeazd indeosebi descompunerea chimicd a hranei, absorbfia produselor descompuneri ei si formarea materiilor fecale. Segmentul posterior se constituie din partea caudala a rectului si asigura functia de evacuare a ramasitelor de hrana nedigerata din tubul digestiv. Pentru a intelege structura histologica si histofiziologia diverselor par{i ale sistemului digestiv, e necesar la Inceput s& ne familiarizam ew parlicuartaile histogenezel si co principle generale ale strutar tubului digest istogeneza, Tnvelisul epitelial si glandele tubului digestiv se dez- volta din entoderm si ectoderm. Din entoderm deriva epiteliul unistra tificat prismatic al ‘tunicii mucoase din stomac, intestinul subtire si aproape intreg intestinul gros, de asemenea parenchimul glandular al ficatului si al pancreasului. Din ectodermul exeavatiilor bucala gi anal ale embrionului se formeaza epiteliul pluristratificat pavimentos. al 430cavitatii bucale, glandelor salivare si portiunii caudale a rectului. Mezenchimul este sursa de dezvoltare a vaselor si tesutului conjunetiv. Din foita viscerala a splancnotomului se dezvolla epiteliu! unistra: tificat pavimentos (mezoteliul) al tunicii seroase — foifei viscerale a peritoneul STRUCTURA MICROSCOPICA A TUBULUI DIGESTIV (PLAN GENERAL) Fiecare segment, al tubului digestiv const’ din tunica mucoasé (tunica mucosa), lama submucoasd (tela submucosa), tunica mus- cularé (tunica muscularis) si tuiica externd, care e prezentata sau de (unica serousd (tunica serosa), sau de funicu uddventifiuld (Wunica adventitia) (des. 187) Tunica mucoasd. A fost numits aga pentru cd suprafata ei este umectatd Incontinyu de mucozitatea eliminata’ de glande. Tunica aceasta constd de obicei din trei lame : epiteliul, lama proprie (corio- nul} a mucoaset (lamina propria mucosae} si lama musculara a mucoa- sei (lamina muspularis mucosae) (des, 187) Epiteliul in segmentele anterior si posterior al tubului digestiv este pluristratificat pavimentos, iar in cel mijlociu — unistratifieat prisma- tic. Glandele stnt situate sau intraepitelial (de exemplu, celulele calici- forme din intestin), sau exoepitelial in lama proprie & mucoasei (esola- gul, stomacul) si in lama submucoasa (esofagul, duodénul), sau in afara tubului digestiv (ficatul, pancreasul). Lama proprie a tunicii mucoase se afla sub epiteliu, e separata de el prin membrana bazalé 9i ¢ prezentati de un {esut conjunetiv fibros lax. Aci se afla vase sanguine si limfatice, elemente nervoase, aglomerari de {esut limfoid. In unele segmente (esofag, stomac) se pot situa glande simple. Lama musculard a mucoasei este situata la limita cu lama, submu- coasa siconsta din I—3 straturi formate de celule musculare netede. In unele segmente (limba, gingiile) celulele musculare netede lipsesc. Relieful tunicit mucoase nu este omogen pe tot parcursul tubului digestiv. Supratata ei poate fi neteda (buzele, obrajiij, poate forma adincituri (foveolele gastrice, criptele intestinale), plici (in toate seg- mentele}, vilozitati (intestinul subjire) Lama submucoasd consti din tesut conjunctiv fibros lax. Pre- zenta lamei submucoase asigura mobilitatea tunicii mucoase gi for- marea plicilor. In submucoasé sint prezente plexuri de vase sanguine si limfatice, aglomerari de tesut limfoid si plexu! nervos submucos {plexus submucosus). In unele segmente (esofag, duoden) sint situa fe glande. unica musculard. Consta, de regula, din doua straturi muscula- re—intern circular si extern longitudinal. La nivelul segmentelor anterior si posterior ale tubului digestiv tesutul muscular in special este striat, iar la nivelul segmentului mijlociu —neted. Straturile musculare sint separate de {esutul conjunctiv, in care se afl vase san- guine si limfatice, plexul nervos intermuscular (plexus nervorum in 431HBC PO RRLIot. cies Vcc whl nce Bat eee Fes termuscularis). Contracfiile tunicii musculare contribuie 1a amesteca- rea gi propulsares hranei in procesul digestiei. Tunica seroasd. Cea mai mare parte a tubului digestive acope- rita de tunica seroasd —foifa viscerala a peritoneului, Peritoneul const dintr-o baz de fesul conjunctiv, in care sint amplasate vasele si elementele nervoase, si e acoperita de mezoteliu. La nivelul unor Segmente (esofagului, o parte a rectului) tunica seroasa lipseste. In aceste locuti tubul digestiv este acoperit Ia exterior de tunica ad- ventitiala, care consté numai din fesut conjunctiv, Vascularizajia. Peretele tubului digestiv pe tot parcursul e inzestrat abundent cu vase sanguine si limfatice (des. 188, A, B). In lama sub- mucoasa arterele formeaza plexuri masive, care sint strins legate cu plexurile arteriale situate in lama proprie a tunicii mucoase. In intes- tinul subjire plexurile arteriale se formeaza de asemenea si Tn tunica musculard. Refelele de capilare sanguine sint situate sub epiteliut tuni- cii mucoase, in jurul glandelor, criptelor, foveolelor gastrice, induntrul vilozitatilor, papilelor limbii si in straturile musculare. $i venele for- meazi plexuri in tunica mucosa si in lama submucoasd. Existenta anastomozelor arteriolovenulare asigura reglarea afluxului de singe in diferite regiuni ale tubului digestiv in dependent de faza digestiei 432Des. 18% Schema vascula ‘advil pefetelul tubulut dt les. N,Des. 188. Schema amplasirielementelor fervoase in pereelentestinulu ubtire (dt ps Ramon Cael. - Capilarele limfatice formeazi rejele sub epiteliu, in jurul glande- lor si in tunica muscularé (des. 188). Vasele limfatice formeaza plexurile lamei submucoase si tuni- ii musculare, iar uneori si ale tuni- cii externe (esofagul). Cele mai mari plexuri sanguine se afla in la- ma submucoasa Inervafia. Inervatia efe renta este asiguratd de catre ganglionii sistemului nervos vege- tativ, siluali sau in afara Lubul digestiv (ganglionii_ simpatici tramurali), sau in peretele lui (ga glionii_parasimpatici_ intramuralt) (des. 189}. Ganglioni extramurali sint considerati : cervical superior, stelat si alti ganglioni ai lan{u: ui simpatic, ce inerveaza esofagul, ganglionii plexului solar si ai celui ce inerveazd stomacul si intestinul.” Iniramurali sint ganglionii ple- xurilor intermuscular, submucos si subseros, sau adventitial. De- serierea componentei neuronale a plexurilor este data in cap. XIIL (des. 125). Axonii neuronilor eferenti ai plexurilor simpatice 51 para- simpatice inerveazi mugchii si glandele. Inervatia aferenta se infaptuieste de catre terminatiile dendritelor celulelor nervoase senzitive, care se afl in componenta ganglionilor intramurali, si de catre terminafiile dendritelor celule- lor senzitive ale ganglionitor spinali. Terminatiile nervoase senzitive se situeaza in mugchi, epiteliu, tesutul conjunctiv fibros lax si gan- glionii nervosi, Terminatiile aferente in peretele tubului pot fi livalente, adicd sa inerveze concomitent diferite tesuturi— muscu- precum si vasele sanguine. ‘tunicii, mucoase si glandele tuturor segmentelor siste- mului digestiv (mai ales in partea lui medie) se aflé celule endo- erine fzolate, Substantele biologic active eliminate de ele — neu- rotransmifatori si hormoni— exercita o actiune locala. ce regleaza functia glandelor si muschilor netezi ai vaselor, precum si o influent generala asupra organismului (des. 211} 44SEGMENTUL ANTERIOR AL SISTEMULUI DIGESTIV Segmentul anterior include cavitatea bucald cu toate formatiunile ci structurale, faringele si esofagul. Derivate ale cavitatii bucale sint buzele, obrajii, gingiile, palatul dur si cel moale, limba, amigdalele, glandele salivare, dinfit. Tot aici se afla si organul guséativ. Functia mecanicd de taza a segmentului anterior determina si par- ticularitatile structurii lui. In special, pentru segmentul _ anterior € ca- racteristica prezenta in tunica mucoasa a epiteliului pluristratificat pavimentos, care protejeaza de leziuni {esutul conjunctiv subiacent. In afara de aceasta, aici poate avea loc prelucrarea chimica initial a glu- cidelor de catre amilaza gi maltaza salivei Lin gir de organe care tin de segmentul anterior al tubului digestiv participa la asigurarea Tune: tie’ de protectie Cavitatea bucala Tunica mucoas& a cavititii bucale se distinge prin urmatoarele particularitati: prezenta epiteliului pluristratificat pavimentos (cu grosimea de 180—600 mem), absenta sau dezvoltarea incompleta a lamei musculare a mucoasel si abstnta pe alocuri a submucoasei Tn ultimul caz mucoasa adera intim la fesuturile subiacente gi este situata direct pe mugchi (de exemplu, in limba) sau pe oase (in gingii si palatul dur). In regiunile de amplasare'a fesutului limfoid (amigda- Tele) tunica mucoasa formeaza plici. Prezenta numeroaselor vase sanguine mici situate la suprafata, care se stravad prin epiteliu, dau tunicii mucoase o culoare roz specifi- ca. Epiteliul bine umectat lasa sa patrunda in aceste vase numeroase substanfe, cea ce deseori se foloseste in clinicd pentru introducerea prin tunica mucoasa a cavitatii bucale a astfel de medicamente precum nitroglicerina, validolul 5. a Buzele Buzele constau din trei parti : cutanata (pars cutanea).. intermedia: ra (pars intermedia) si mucoasé (pars mucosa). fn profunzimea buzei este situata musculatura striata (des. 190) Partea cutanatd a buzei are aceeasi structura ca si pielea. Ea este acoperit de un epiteliu pluristratificat pavimentos cornificat si este inzestrata cu pir, glande sehacee si sudoripare. Epi teliul acestei parti este situat pe membrana bazala : sub membrana se afd fesutul conjunctivfibros lax, care, formind papile inate, patrun- le in epiteliu. Paftea Intermediar& @ buzet constl din. doud zone externa (neteda) si interna (viloasa}. In zona externa stratul cornos al epiteliului se pastreazd, dar devine mai fin si transparent. In regiv: nea aceasta parul lipseste, treptat dispar glandele sudoripare, se men- tin doar glandele sebacee, care isi deschid canalele la suprafata epite- liului, Glandele sebacee sint mai numeroase in buza superioara, in spe- = 435Des. 190, Schema structuri mk ‘eal pli F epidermal mes jeeceeatcar Pt pae eirwehton | i ence cial in regiunea comisurii bucale. Lama proprie a mucoasei este 0 conti- uare a parti conjunctive a pielii, papilele acestuia fiind joase in acea: sta zona. Zona interna la nou-nascuti e acoperita de papile epiteliale, humite uneori vilozitaji. Odatd cu cresterea organismulu aceste papile epiteliale se atrofiaza treptat si devin putin vizibile. La adultl epitetiul zone interne din partea intermediara a buzei e de 3—4 ori mai gros de- cit in zona externa sie lipsit de stratul cornos. De regula, in aceasta zona glandele sebacee absenteaza. Tesutul conjunetiy fibros lax, situat sub epiteliu, patrunde in el si formeaz& papile foarte inalte, in care se afld numeroase capilare. Singele, circulind prin ele, se stravede prin tpitelius Aceasta determing culoarea rosie a buzelor. Papilele contin un numar enorm de terminalit nervoase, fapt ce deter excesivi a marginii labiale rosi Partea mucoasé a buzei este acoperitd de epiteliu pluri- straficat pavimentos necornificat. Ins in celulele stratului superficial al epiteliului se poate isi tolugi un numar neinsemnat de granule de keratina. Stratul epitelial al partii mucoase a buzei este mult mai gros decit cel al partii cutanate. Lama proprie a tunicii mucoase for- meaz i in aceasta regiune papile, dar ele sint mai joase decit in partea intermediara. Lama muscularé a mucoaset lipseste si de aceea mucoasa trece treptat in submucoasa, care adera direct la musculatura stria~ ta 436 4 sensibilitateaIn submucoasa sint situate segmentele terminale ale glandelor labiale sativare (gil. labiales). Glandele sint destul de mari, atingind uneori dimensiunile unui bob de mazare. Dupa structurd acestea sint glande compuse tubulo-alveolare. Conform caracterului secretiei ele fin de glande mixte proteico-mucoase. Canalele lor excretoare sint captusite de epiteliu pluristratificat pavimentos necornificat si se des- chid Ia supratata buzei In submucoasa par{ii mucoase a buzei sint situate artere si un plex venos vast, care se rspindeste si in partea rosie a buzei Obrajii Obrajii sint formatiuni musculare, acoperite din partea exterioa- ra de piele, iar din partea interioaré — de tunica mucoasa. In mucoa- sa obrajilor se disting trei zone : superioara, sau maxilara (zona maxil- laris), inferioara, sau mandibulara (zona mandibularis), si medie, saul intermediard (zona intermedia). Tn tunica mucoasa lipseste lama musculara. Zoneie maxilard si mandibulard ale obrazu- | ui au o structura similar cu cea a partii mucoase a buzei. Aici epite- liul este pluristratificat pavimentos necornificat, papilele lamei proprii a mucoasei au dimensiuni reduse. In aceste regiuni este bine pronunta- ta lama submucoasa, in care se afla un numar mare de glande sali vare jugale (gli. buceales}. Cele mai mari dintre ele sint localizate in regitnea dinfilor molari (gil. molares). Pe masura indeparta de orificiul bucal glandele se situeaza in straturile mai profunde, adica in grosimea mugchilor bucali si chiar in afara lor. Zona medie sau intermediara a obrazului ocu- pa o regiune cu latimea de aproximativ 10 mm, care se intinde de la comisura bucala pind la ramura mandibulei. In perioada embrionara si in decursul primului an de viata a copilului, pe aceasta portiune se observa epiteliale similare cu cele din partea de tranzifi buzei. Aici papilele lamei proprii a mucoasei sint de dimensiuni mari, ca si in partea intermediard a buzei. Glandele salivare lipsese. Pentru zona intermediara a obrazului este caracteristica prezen{a unor glande reduse, asemanatoare cu cele din partea intermediara a buzei. Zona in- termediara a obrazului, ca i partea intermediara a buzei, constituie zona de contact a pielii eu mucoasa cavitatii bucale, care se formeaza ca urmare a concresterii primordiilor embrionare in timpyl formérii Tunica mucoasa a obrazulu este atagata de fesuturile subiacente prin intermediul submucoasei, in care se situeazd numeroase vase Sanguine si nervi Tunica musculard a obrazului este formata de mus- chiul buccinator, in grosimea caruia se afla glandele salivare jugale cui portiuni secretoare proteico-mucoase si pur mucoase Gingiile, Palatul dur Gingiile sint acoperite de mucoasa, care adera intim la periostul maxilarelor superior si inferior. Tunica mucoasa e acoperita de epi- ‘eli pluristratificat pavimentos, care, uneori, poate fi cornificat a7Lama proprie 2 mucoasel formeaza papile inalte, care patrund adine {in epiteliu. Papilele devin mai nivelate in acea parte a gingiei, care se invecineaza direct cu dintii. In fesutul conjunctiv al lamei proprii a mu- coasei pe alocuri exist aglomerari mari de bazofile tisulare (masto cite). Substanta fundamentala are o metacromazie pronuntata, adica confine in structura ei o cantitate considerabila de glicozaminoglicani. Lama musculard a tunicii mucoase lipseste. In epiteliu se gasese termi- natiunt nervoase libere, iar in lama proprie a mucoasei — terminatiunt nervoase incapsulate §1 neincapsulate. Palatul dur const dintr-o baz osoasa acoperita de tunica mucoasa, ‘Submucoasa lipseste si de aceea mucoasa aderd intim la periost. Tuni- ca mucoasa e acoperita de epiteliu pluristratificat pavimentos necorni- ficat. In regiunea suturil palatului dur epiteliul mucoasei formeazd une- ori ingrosari, care au aspect de cordoane caracteristice. La nou-nascuti ele reprezinta corpusculi epiteliali, constituiti din celule epiteliale dispuse concentric, de dimensiunea unei gamalii de agrafa, Lama proprie a mucoasei formeaza papile care proemina in epiteliv, ‘In lama proprie se afla fascicule masive de fibre colagene puternic im. pletite intre ele gi care se intercaleaza in peridst. Aceasta particularitate structural a palatului dur se manifesta mai bine in locurile concres- centelor dense ale tunicii mucoase cu osul (de exemplu, regiunea sutu- ri, zona de tranzitie in gingie). {n restul regiunilor, intre lama proprie ‘a mucoasei si periost este situat un strat subjire de [esut adipos ce imita submucoasa din alte parti ale cavita(ii bucale. Tn portiunile medii ale palatului dur, intre tunica mucoasa si periost sint dispuse grupurt de glande salivare palatine (gil. palatinae). Glandele salivare palatine sint alveolar-tubulare, ramificate. Palatul moate. Lueta Palatul moale si lueta constau dintr-o baz’ tendono-musculara, acoperita de tunica mucoasa. In palatul moale si luetd se distinge suprafata orofaringiana (anterioara) si suprafafa rinofaringiand (pos- terioard). La fetugi si nou-nascuti limita histologica dintre ele trece aproximativ pe linia rasfringerii mucoasei de pe suprafata bucala pe cea nazala, pe stilpii palatului moale gi pe lueta. La adulti aceasta li- mit se deplaseaza pe suprafata posterioara (nazala), incit toata lueta se dovedeste a fi invelita de tunica mucoasa, caracteristica pentru ca- vitatea bucala Tunica mucoasa a suprafetei bucale a palatului moale gi a luetei este. acoperita de epiteliu pluristratificat pavimentos necornificat. Lama proprie a mucoasei formeaz’ papile inalte si ingus- te, care patrund adine in epiteliu. Sub lama proprie este situat un strat puternic dezvoltat de fibre elastice. Lama muscular’ a mucoasei lip- seste. In continuare urmeaza submucoasa bine pronuntata, formata din {esut conjunctiv fibrilos lax bogat in elemente adipoase, in care se amplaseaza glande salivare mucoase. Canalele excretoare ale acestor glande se deschid pe suprafata bucala a palatului moale si a luetei. In 438———___—_——— luetd aglomerarile de glande se observa gi in interiorul lamei muscu: lare. Tesutul muscular striat, care alcatuieste baza luetei, are tin gir de partieularitati. Fibrele lui musculare se ramifica, formind intre ele anastomoze. Tunica mucoasa a suprafetei nazale a palatului moale e acoperita de epiteliu unistratifieat anizomort ciliat, care confine celule caliciforme, Aici lama proprie a mucoasei este lipsita de papile sie separatd de epiteliu prin membrana bazala, bine pronun{ata. Pe Suprafata epiteliului se deschid glande salivare mici de tip mucos. Dupa lama proprie urmeaza un strat de fibre elastice. Lama musculara a mu coaset si submucoasa absenteaza. In locul de tranzitie a mucoasel sup: rafefei bucale a palatului in cea nazald, epiteliul devine 1a inceput Pluristratificat prismatic, iar apoi — anizomorf ciliat. Limba Limba omului participa nunumaila perceptia gustativa prelucrarea mecanica a hranei si la actul de de- ‘glutitie, dar constituie si organul vorbirii, Baza limbii e prezentata de tesut muscular striat de tip somatic. Limba este acoperitd de tunica mucoasd. Relieful acesteia ¢ diferit pe suprafetele inferioara, laterala si superioara ale limbii. Structura simpla o are mucoasa suprafetei inferioare. Aici epiteliul este pluristratificat pavimentos necornificat. Lama proprie 4 mucoasei patrunde in epiteliu, formind papile scurte. Dupa lama pro- prie urmeazé submucoasa, care aderé direct 1a mugchi, Datorita pre- zen{ei submucoasei, mucoasa suprafetei inferioare a limbii este mobil’ Mucoasa suprafetei superioare si a suprafe- telor laterale ale limbii e concrescuta imobil cu corpul ei muscular gie inzestratd cu niste formafiuni speciale — papile. Submu- coasa lipseste. In limba omului se disting 4 varietati de papile : filiforme (papillae filiformes}, fungiforme (papillae fungiformes), caliciforme (papillae vallatae) si foliate (papillae foliatae). Toate papilele limbii sint derivatele tunicii mucoase si sint constituite conform unui plan general (des. 191). Suprafata papilelor este formata de epiteli plu fistratifieat pavimentos necornificat sau partial cornificat (in papilele filiforme}, aflat pe membrana bazala. Baza fiecdrei papile e format dintr-o excrescen{a (papila primara) a stratului de fesut conjunctiv al tunicii mucoase. De la virful papilei primare pornese 5 20 papile secun dare mai subtiri ale tesutului conjunetiv, care patrund in epiteliu, In baza de {esut conjunctiv a papilelor limbii se afl numeroase capilare sanguine, care se stravad prin epiteliu gi atribuie papilelor culoarea rosie specifica. Papitele filiforme sint cele mai numeroase si acoper uniform supra- fata superioara a limbii, concentrindu-se mai ales in unghiul format de papilele caliciforme. Conform dimensiunilor ele sint cele mai mici dintre papilele limbii. Au lungimea aproximativ de 0,3 mm. Alaturi de papile filiforme se intilnese papile conice (papillae conicae). La 0 serie de boli procesul de descuamare a epiteliocitelor superiiciale cornificate 439Des. 191, Schema struclurii misroscopice a limbit Ie om, sectiune longitudinald Ia dife- rite niveiuri (dupa V. G. Eliseey §- &) An sapestae sapere ii hatin FS pant engine 3 aigut gustav — glaneseonse 7 taal pet puis mata Baa vasctangune 10 iets far al io plactaiiea paves Be ae poate sé Incetineasca, iar celulele epiteliale, acumulindu-se in numar mare pe virful papilelor, formeaza straturi cornoase masive. Aceasta masa de celule, acoperind suprafata papilelor cu o pelicula albicioasé, creeaza aspectul limbii saburale, Papilele fungiforme sint putin numeroase gi se amplaseaz’ pe su- prafata dorsala a limbii printre papilele filiforme. Cele mai multe ele sint concentrate la virful si pe marginile limbii, Ele au dimensiuni mai mari decit papilele filiiorme — 0,7—1,8 mm in Jungime si circa 0,4—I mm in diametru. Majoritatea acestor papile au forma de ciuper- c4 cu baza Ingusta si virful lat. Intre ele se intilnesc papile de forma conica si lentiforme.In grosimea epiteliului se afla mugurii gustativi (gemmae gustato- riae), situati mai frecvent in regiunea ,palariei papilei fungiforme. Pe sectiunile din aceasta zon’ in fiecare papila fungiforms se observa 3-4 muguri gustativi. In unele papile mugurii gustativi lipsese. Papilele caticiforme (papilele limbii, inconjurate de pilier) se in- tilnese pe suprafata superioara a limbii in numar de 6—I2. Ele sint situate intre corpul si rédacina limbii de-a lungul liniei de delimi- tare si pot fi observate cu ochiul liber. Lungimea lor e de 1—1,5 mm, diametrul — 1—3 mm. Spre deosebire de papilele filiforme si fungifor: me, care proemineaza evident deasupra nivelului tunicii mucoase, sup- rafata superioar’ a acestor papile se afli aproape Ia acelagi nivel cu ea, Ele au baza ingusta, iar partea libera este lata si aplatisat, Im- prejurul papilei se situeazi o fisurd ingusté profunda — sant (de tici vine gi denumirea papilel). Santul desparte papila de pilier — © ingrosare a tunicii mucoase care inconjoara papila. Prezenta acestui detaliu in structura papilei a servit drept motiv pentru aparitia altei denumiri — ,papild circumyalata™. In interiorul epiteliului suprafetelor laterale ale acestei papile si pilierului, care o inconjoara, se alla nume- rosi muguri gustativi. In {esutul conjunctival papilelor gi pilierilor se intilnese freevent fascicule de celule musculare netede, situate longi- tudinal, oblic sau circular. Contractarea acestor fascicule asigur apro- pierea papilei de pilier. Aceaste contribuie la un contact mai deplin a substan{elor nutritive, care patrund in gant, cu mugurii gustativi infundati in epiteliul papilei si pilierului. In fesutul conjunctiv fibros lax de la baza papilei si intre Tasciculele fibrelor musculare striate su- biacente se afla portiunile terminale ale glandelor salivare proteice, ale caror canale excretoare se deschid in sant. Secretia acestor glande spa- la santul papilet gi il epureaza de particulele alimentare, de epiteliul exfoliat si microbii ce se acumuleaza in el Papilele foliate ale limbii sint bine dezvoltate numai la copii Ele sint reprezentate. de doud grupuri situate pe marginile dreanta si stinga ale limbii. Fiecare grup include 4—8 papile situate paralel Si separate prin spatii inguste. Lungimea unei papile e aproximativ de 26 mm. In epiteliul suprafetelor laterale ale papilei sint inclugi mu- urii gustativi. In spatiile care despart papilele foliate se deschid cana: lele excretoare ale glandelor salivare proteice. Portiunile lor terminale sint situate intre muschii limbii, Secretia acestor glande spala spatiile inguste dintre papile. La adul{i papilele foliate se reduc, iar in locurite unde anterior se situau glandele proteice se dezvoita tesut adipos 3i limfoid Tunica mucoasa a radacinii limbii se caracte- rizeaza prin lipsa papilelor. Insa suprafata epiteliului aici nu este neteda, ci are o serie de eminenje $i adincituri. Eminenjele se formeaza pe baza aglomerarii in lama proprie a mucoasei a nodulilor limfatici, care ating uneori diametrul de 0.5 cm. Tot aici tunica mucoasa formeaza adincituri — cripte, in care se deschid canalele numeroaselor glande sa livare mucoase. Ansamblul aglomerarilor de tesut limfoid in radacine limbii poarta denumirea de amigdala lingualé, Mugchii limbii formeaza corpul acestui organ, Fasciculele aade muschi striati ale limbii sint amplasate in trei directii reciproc per- endiculare : unele sint orientate vertical, altele — longitudinal, cele: alte — transversal. Musculatura limbii este divizata in jumaiatile dreapta si stinga de catre un sept de {esut conjunctiy dens, Tesutul con- junetiv fibros lax. situat intre fibrele si fasciculele musculare, contine nu- merosi lobuli adiposi. Tot aici sint situate portiunile terminale ale glan- delor salivare linguale. La hotarul dintre corpul muscular gi lama pro- prie a mucoasei suprafetei superioare a limbil se afla 0 lama masiva de tesut conjunctiv, compusa din fascicule de fibre colagene si elastice im letite in forma de grila. Ea formeaza aga-numitul strat reticular. Ace- sta fiind 0 aponevroza specifica a limbii, care este deosebit de dezvoltata in regiunea papilelor caliciforme: La virful si la marginile limbii grosimes ei se reduce. Fibrele musculare striate, trecind prin orificiile Stratului reticular, adera ta tendoanele mici, formate din fasciculele de fibre colagene, situate in lama proprie a mucoasei Glandele salivare linguale (gil. lingualis) se impart in trei tipuri: proteice, mucoase si mixte Glandele salivare proteice (seroase) sint situate in grosimea limbii gise afla in vecinatates papilelor caliciforme si foliate. Acestea sint higte glande simple tubulate, ramifivate, Canalele lor excretoare se des chid in santurile papilelor circumvalate sau intre papilele foliate i sint captusite de epiteliu pluristratificat pavimentos, care uneori confine cili, Portiunile terminale sint prezentate de tuburi ramificate cu lumen ingust. Ele sint formate din celule conice care elimina o secretie pro: leica si printre care tree capilare secretoare intercelulare. Glandele mucoase se situeaza in special in radacina limbii gi de-a lungul marginilor ei laterale. Ele sint glande simple izolate aiveolo: tubulare ramificate. Canalele lor sint captusite de epiteliu pluristra- tifieat, uneori inzestrat cu cil, La baza radacinit limbii ele se deschid in criptele amigdalei linguale. Portiunile terminale tubulare ale aces- tor glande constau din celule mucoase Glandele mixte sint situate in partea anterioara a limbii. Canalele lor (circa 6 min) se deschid sub limba de-a lungul plicilor tunici mucoase. Segmentele secretoare ale glandelor mixte sint situate in profunzimea limbii Vascularizatia limbii se realizeaza prin intermediul arterelor, care patrund in ea gi care se ramified abundent, formind o retea vasta in muschi, De aici pornese ramificatii si in portiunile superficiale ale limbji, In stratul reticular al limbii vasele sint amplasate orizontal, iar apoi de la ele pornese ramuri terminale verticale inspre papilele tunicit ‘mucoase. Ramurile terminale formeaza in papilele fesutului conjunetiv o retea capilara, de la care in fiecare papila mai mica incepe o ansa de capilarc sanguine. Din straturile superficiale ale limbii singele se vars in plexul vents, situat in lama proprie a mucoasei, Un plex venos mai bine dezvoltat se afla in baza limbit, Vasele mici limfatice de asemenea formeazd o retea in lama proprie a mucoasei, Aceastd retea e legata cu oretea mai vasta, situata in-submucoasa suprafetei inferioare a limbii Numeroase vase limfatice se afla si in regiunea amigdalei linguale. Inervatia. Ramificdrile nervului hipoglos si ale coardei timpaniceformeazd numeroase terminafii nervoase motorii pe fibrele musculare striate. Inervatia senzitiva a 2/3 anterioare ale limbii e realizata de Tamurile nervulul trigemen, iar 1/3 posterioara— de, ramurite ne- vului gloso-faringian. In lama proprie a tunicii mucoase linguale se afl un plex nervos bine pronuntat, de la care pornesc fibre nervoase spre mugurii gustativi, epiteliu, glande si vase. Fibrele nervoase, care pa- trund in epiteliu, ‘se ramifica intre celulele epiteliale si formeaza ter- minatii nervoase libere. Inervatia mugurilor gustativi este descrisa in cap. XIV. Inelul faringian limjo-epitelial Pirogov Amigdatete La limita dintre cavitatea bucala si faringe in tunica mucoasa se situeaz’ aglomerari mari de tesut limfoid. In ansamblu ele formeaza inelul faringian limfo-epitelial, care inconjoara intrarea in caile respit torii si digestive. Cele mai mari aglomerari ale acestui inel poarta denumirea de amigdale. Conjorm locului unde sint amplasate se disting : amigdalele palatine, faringiand si linguala. In afara de amig- dalele enumerate, in mucoasa segmentului anterior al tubului digestiv exista un sir de aglomerdri de {esut limfoid, dintre care cele mai mari sint aglomerdrile din regiunea trompelor auditive — amigdalele tubare, si din ventriculul laringian — amigdalele laringiene. Amigdalele executd in organism functia importanta de aparare, inactivind microbii care nimerese permanent din meditl ambiant in organism prin orificiile nazale si bucal. Deopotriva cu alte organe, ce contin tesut limfoid, ele asigura formarea limfocitelor, care participa la reactiile imune humoraie si celulare. Dezvoltarea. Amigdalele palatine se dezvolté in a 9-a saptimina a embriogenezei in forma de adinciturd a epiteliului pseudostrati- fieat ciliat al peretelui lateral al faringelui, sub care sint localizate celulele mezenchimale dispuse compact si numeroase vase sanguine Tn a 11—12-a saptimina se formeazé Sinusul amigdalian, epiteliul caruia se reorganizeaza in epiteliu pluristratificat pavimentos, iar din mezenchim se diferentiaza tesutul reticular ; apar vasele, inclusiv ve- nulele posteapilare cu endoteliocite inalte. Are loc popularea organu lui cu: limfocite. In saptamina a [4-a intre limfocite se determina in special limfocitele-T (21%) si un numar mic de limtocite-B (1%) In a 17—18-a saplamina apar primil nodull limfoizi. Caure saptatuiina a 19a continutul limfocitelor-T creste pind 1a 60%, iar al limfocite- lor-B pind la 3%. Cresterea epiteliului este insofita de formarea in cordoanele epitetiale a dopurilor din celule cornificate Amigdala faringiand se dezvolta in luna a 4-a a perioadei intraute- rine din epiteliu! si mezenchimul subiacent al peretelui dorsal al farin- gelui. La embrion ea este acoperita de epiteliu,unistratificat anizomori Ciliat. Amigdala linguala se dezvolta in luna a 5-a Amigdalele se dezvolta maximal in copilarie, Inceputul involutiei cide cur perioada de maturizare sexuala cFeira paenion tow rimoias ca Structura. La adult amigdalete palatine reprezinta doi corpi ovali, situati de ambele parti ale faringelui, intre pilierii palatini. Fiecare amigdala consta din citeva plici ale tunieii mucoase, in lama proprie a careia sint situati numerosi noduli limfoizi (noduli lymphathici) (des. 192). De la supratata amigdalei se indreapta in adincimea organulut 10—20 de cripte (criptae tonsillares}, care se ramified si formeaza cripte secundare. Tunica mucoasa este acoperita de epiteliu pluristratifieat pavimentos necornificat. In multe locuri, mai ales in cripte, epiteliul des ¢ infiltrat (populat) de limfocite si granulocite. Leucocitele, patrunzind in grosimea epiteliului, de obicei in numar mai mare sau mai mic, ies la suprafata lui si se deplaseaza in directia bac- teritlor, care nimerese in cavitatea bueala impreuna cu hrana si aerul In amigdale microbii sint fagocitafi activ de leucocite, o parte dintre care pier. Sub actiunea microbilor si diferitilor fermenti, eliminali de leucocite, epiteliul amigdalei deseori este distrus. Dar dupa un timp oarecare, aceste sectoare se restabilesc datorita inmulfirii celulelor stratului epitelial Lama proprie a tunicii mucoase formeaza papile, care patrund in epiteliu. In {esutul conjunetiv fibros lax al acestui strat se gasese numerosi noduli limfoizi. In centri unor moduli sint bine evidentiate sectoare mai clare — centri germinativi, Nodulit limfoizi ai amigdalelor sint deseori separati prin straturi intermediare de tesut conjunctiv. Ins& unii.noduli pot sa se contopeasca. Lama musculara a tunieii mucoase nu este pronuntata, Submucoasa situata sub aglomerarile de noduli limfatici formeaza in jurul amigdalei o capsula, de la care pornesc in profun mea ei septur de fesut conjunctiv. In acest strat sint concentrate prin. cipalele vase sanguine si limtatice ale amigdalei, precum $1 ramurile nervului glosofar ingian, care o inerveaza. Tot aici se afla portiunile se- cretoare ale glandelor salivare mici. Canalele acestor glande se ceschid la supraiata tunieit mucoase situata in jurul amigdalei. La exterior ul submucoasei se aflé muschii striati ai faringelui — analogul tunicii musculare. ‘Amigdala faringiana. Se situeaz’ in portiunea peretelui dorsal al “4faringelui, care se afl& intre orificile trompelor auditive. Structura ei @ asemanatoare cu cea a altor amigdale. La adult ea este acoperita de epiteliu pluristratificat pavimentos necornificat. Insa in criptele amig- dalei faringiene la adult pot fi intilnite uneori si portiuni de epiteliu pseudostratificat ciliat, caracteristic pentru perioada embrionard de dezvoltare. In timpul unor stari patologice amigdala faringiana poate fi marita puternic (vegetatii adenoide} Amigdala lingual. Se afla in tunica mucoasa a radacinii limbii Epiteliul care acoperd suprafata amigdalei si captuseste criptele este pluristratificat pavimentos necornificat. Epiteliul si lama proprie subi- acenld a mucoasei sint infiltrate de limfocite, care patrund aici din no- dulii limfoizi. La fundul multor cripte se deschid canalele excretoare ale glandelor salivare linguale. Secretia lor contribuie la spalarea si ept- rarea criptelor. Glandele sativare Caracteristica morfofunctionala generala. In cavitatea bucala se deschid canalele excretoare a trei perechi de glande salivare mari: parotide, submaxitare si sublinguale, localizate in afara,tunicti mu: coase. In afara de aceasta, in grosimea mucoasei cavitatii bucale se afl numeroase glande salivare mict : labiale, jugate, linguale, palatine La toate glandele salivare structurile epiteliale se dezvolt din ectoderm, ca $i epiteliul pluristratifieat pavimentos, care captnseste cavitatea bucala. De aceea pentru structura canalelor lor excretoare gi porfiunilor secretoare este caracteristica pluristratificatia Glandele salivare prezinté glande alveolare sau glande tubulo- alveolsre complexe. Ele constau din portiuni terminale si canale, care elimina secretia (des. 193) Porfiunile terminale (portio terminalis}, conform structurii si ca- racterului secretiei eliminate, sint de trei tipuri: proteice (seroase), mucoase si mixte (adica proteico-mucoase}.. Canalele excretoare ale glandelor salivare se impart in intralobu- fare (dutus intralobularis), incluzind canalele intercalare (ductus in- tercalatus} si striate (ductus striatus), inferlobulare (ductus interlobu- laris) si canalul colector principal al glandei (ductus excretorius seu glandulae) (des. 193) Glandele proteice elimina o secretie lichid’, bogata in fermenti. Glandele mucoase elaboreaza o secrefie mai densa gi viscoasa, cu un continut mai mare de mucina—o substanta, in componenta’céreia intra glicozaminoglicanii. Dupa mecanismul ‘eliminarii secretiei din celule, toate glandele salivare sint merocrine. Glandele salivare realizeaza functii exocrine si endocrine. F un c: {ia exocrina consta in eliminarea continua a salivei in cavitatea bueala. In componenta salivei intra apa (circa 99%}, substante protei- ce, inclusiv fermenti, substante anorganice si elemente celulare (ce luie epiteliale, leucocite) 45Des, 193. Schema structurald a glandelor sativare (dupa V. G. El Sil psae any Pll deans = al {feeoncetlacd pein ere onl ae glandét arte” "can frulsre: 4 pottne teminala"prtees 3 pertune terminals mucasd: porta Saliva umecteaza hrana, face sé aiba o consisten{a semilichida, facilitind astfel procesul de masticafie si deglutitie. Umectarea per manenta a mucoasei bucale gi labiale cu saliva contribuie la efectuarea actului vorbirii Una div functiile importante ale salivel este prelucrarea fermentativa a hranel, Fermentii salivel pot s8 participe Ja disocierca polizaharidelor (amilaza, maltaza, hialuronidaza), aci- zilor nucleici si nucleoproteidelor (nucleazele si calicreina), proteine- lor (proteazele asemanatoare calicreinei, pepsinogenul, ferinen{i ase manatori tripsineij, membranelor celulare (lizozimul}. Pe linga funetia secretoare, glandele salivare indeplinese si functia de exeretie. Impre- una cu saliva se elimina in mediul ambiant diverse substante organice si anorgenice : acidul uric, creating, fierul, iodul 5. a. Funcfia de apa- 446rare @ glandelor salivare consta in excretia substantei bactericide — Fizoximului Functia endocrind a glandelor salivare este asigurata de prezenta in saliva a substantelor biologie active de tip hormonal — insulinei, parotinei, factorului de crestere a nervilor (F.C.N.}, factoru- lui de crestere a epiteliului (F.C.E.), factorului de transformare a timo: citelor (F-T.T.), factor ului de letalitate g. a. Glandele salivare participa activ la reglarea homeostazei hidrosaline. Dezvoltarea. Aparitia glandelor parotide are loc in a Ba siptimin’ a embriogenezei, cind din epiteliul cavitatii bucale in mezenchimul subiacent incep 4 creascd cordoanele epiteliale in directia orificiilor auditive — drept si sting. De la aceste cordoane se divid prin inmugurire numeroase exerescente, care formeazd la inceput canalele excretoare, iat apoi— portiunile terminale. In saptamina a 10—12-a e constituit sistemul de ramificari ale cordoanelor epitel are loc patrunderea fibrelor nervoase. In luna a 4—6-a.a dezvoltarii se formeaza portiunile terminale ale alveolelor, iar catre luna a 8—9-a in ele apare limenul, La fat si la copiii de pina la 2 ani canalele intercalare si portiunile terminale sint reprezentate de celule mucoase tipice. Din mezenchim, in luna a 5—G 1/2 a embriogenezei are loc diferentierea capsulei conjunctive si a straturilor intermediare de tesut conjunetiv interglobular. La inceput secretia glandei are caracter mu- cos. In ultimele luni ale dezvoltariifatului saliva manifesté o activi- fate amilolitica Primordiul glandelor submaxilare apare in a 6-a saptamina a embriogenezei. In séptimina a 8-a in cordoanele epiteliale se formeazé lumenul. Epiteliul canalelor excretoare primare la inceput este bistratificat, iar apoi— pluristratificat. Portiunile terminale se formeaza in a I6-a saptamina. Celulele mucoase ale portiunilor ter- minale se formeaza in procesul mixomatozei celulelor canalelor inter- calare. Procesul de diferentiere a portiunilor terminale si canalelor intralobulare in portiuni intercalare si.tub salivari continu’ in stadi- ul postnatal de dezvoltare. La nou-nascuti in portiunile terminale se afld elemente formate din celule glandulare de forma prismatica si cubic’, care produc secretie proteica (semilune proteice). La fetulii de 4 luni in portiunile terminale se incepe secretia. Componenta secret se deosebeste de cea a adulfilor. Glandele sublinguale apar in a 8-a séptimind a embriogenezei in forma de prelungiri ale extremitatii bucale a glandelor submaxilare. In séptémina a 12-a se marcheaza diviziunea prin inmugurire si ramificarea primordiului eri Structura. glandelor salivare. Glanda parotid’ (gl. parctis) este © glanda complexa alveolara ramificata, care elimina in cavitatea bu- cali o secretie proteicd si poseda functie endocrina. La exterior ea este acoperits de o capsuld conjunctivé densd. Glanda are o structura lobular pronuntata. Intre lobuli, in straturile intermediare de jesut conjunetiv, se situeaza canalele interlobulare gi vasele sanguine (des. 194) Portiunile terminate ale glandei parotide sint proteice “7Des, 194. Glanda parotida (preparatul N. A. turina) A op inet tmnt eso llr — vas engi 3 porte emia (eeroase} (des. 193}. Ele constau din celule sceretoare de forma co: nica —celule proteice sau serocite (serocyti) si celule micepiteliale. Partea apicala ingusta a serocitelor proemina in lumenul portiunii ter- minale. Ea contine granule secretoare acidofile, numarul carora se schimba in Tunctie de faza secretiei. Partea bazala a celulei este mai larga si contine nucleul. In faza acumularié secretiei, dimensiunile celulelor se marese considerabil, iar dupa climinarea ci se micsoreaz. nucleul se rotunjeste. In secretia glandelor parotide predomina compo- nenfa proteicd, dar deseori contine si mucopolizaharide ; de aceea aga glande pot fi numite sero-mucoase. In granulele secretoare se eviden- tiazd amilaza, ADN-aza. Prin intermediul citochimiei gi microscopiei electronice se disting citeva tipuri de granule — cu lizereu electronic dens PAS-pozitive', PAS-negative $1 glanule mici omogene de forma sferica. In portiunile terminale intre serocitele glandei parotide se dis- pun canalicule secretoare intercelulare, lumenul cérora are diametrul " Reactivul PAS si acidul periodic se ‘intrebuinfeard pentru evidentieres hist ‘chimica a glucidelor. a8Des. 194. (continuare) Ss vamcope ser dept alae EA, ebne. o cirea | mem, In aceste canalicule se elimina din celule secretia, care apoi patrunde in lumenul portiunii terminale secretoare. Suprafaia se- eretoare general a portiunilor terminale ale ambelor glande parotide atinge circa 1.6 m2 elulele mioepiteliale (mioepiteliocitele) constituie al doilea strat de celule in portiunile terminale secretoare. Dupa origine ele sint celule epiteliale, dupa functie — elemente contractile, similare celor muscula: re. Ele se mai numesc epiteliocite stelate, deoarece au formé stelata si cuprind cu prelungirile lor portiunile terminale ca intr-un cosule| (des. 193). Celulele mioepiteliale sint situate permanent intre membra: 29 Hbtolone 49na bazala si baza celulelor epiteliale. Contractindu-se, ele contribuie Ja eliminarea secretiei din portiunile terminale. Canalele intralobulare intercalare ale glandei parotide incep direct de Ia portiunile ei terminale. De obicei ele sint foarte ramificate (des. 193, 194). Canalele intercalare sint captusite de epiteliu cubic sau pavimentos. Al doilea strat il formeaza micepiteliocitele. In celulele care ader’ cu acinul se observa granule electronic-dense, care contin mucopolizaharide ; tot aici sint situate tonofilamente, ribozomi, reticu- ul endoplasmatic agranular (des. 194) Canaiele salivare striate constituie prelungirea canalelor intercalare si se situeaza in interiorul lobulilor. Diametrul lor este mult mai mare decit cel al canalelor interealare ; lumenul lor e bine pronuntat. Canale- lestriate se ramific& si deseori formeazd dilatari ampulare. Ele sint cdp- tusite de epiteliu unistratificat prismatic! itoplasma epiteliocitelor este acidofila. In partea apicala se evi- dentiaza microvili, granule secretoare cu continut de densitate electro- nied diferits, complexul Golgi. Tn partea bazala a celulelor epiteliale se observa evident striatia bazala, formata din mitocondrii, care se situeaza in citoplasmé intre plicile citolemei perpendiculare pe mem- brana bazala (des. 194). In portiunile striate an fost observate schim- bari cielice, care nu sini legate cu ritmul procesului digestiv Canalele excretoare interlobulare sint captusite de epiteli bistrati- ficat. Pe masura cresterii canalelor epiteliul lor treptat devine pluristra- tifieat. Canalele excretoare sint inconjurate de straturi intermediare de {esut conjunctiv fibros lax. Canalul excretor principal al glandei parotide, care incepe in corpul i, trece prin mugchiul maseter, iar orificiul Iui se afl la suprafata mucoasei jugale la nivelul celui de-al doilea molar superior. Canalul este captusit de epiteliu pluristratificat cubic, iar in orificiu — de epi- teliu pluristratificat_ pavimentos Glanda submaxilara (gl. submaxilare). Aceasta este o glanda al- veolara complex, pe alocuri— tubulo-alveolara ramifieata. Dupa ca- racterul secretiei produse, ea este mixta, adicd serd-mucoasa. La exte- rior glanda ¢ acoperitd de o capsula de fesut conjun Portiunile secretoare terminale ale glandei submaxilare sint de doua tipuri: protpice si proteico-mucoase, adica mixte (des. 195). Tn glanda submaxilar’ predomina porfiunile ‘erminale proteice. Granulele secretoare ale serocitelor sint discrete si paseda densitatea electronica joasd, Deseor! granulele contin un -miea" eleetronie-dens. Structura lor este asemanatoare cu acea a portiunilor terminale ale glandei paro- tide. Portiunile terminate (acini) constau din 10—18 celule sero-mu- coase, dintre care doar 4—6 celule sint situate in jurul lumenului aci- hului, Gianulele sect eluate coulin glicolipide yi glicoproteide, Porfia- nile (erminale mixte sint mai mari decit cele seroase si constau din doua varietati de celule — mucoase gi proteice. Celulele mucoase (mu- cocyti) sint mai mari decit cele proteice si ocupa partes centrala a por- " Stratul al doilea este format de mioepitelicite 450fiunit terminate. Nucteii cefulelor mucoase sint situati permanent 1a baza lor ; ei sint puternic aplatisati si condensati. Citoplasma acestor celule are o structura areolara datorita prezentei secretiel mucoase care se coloreazé selectiv cu mucicarmin si este electronic transpa- renté. Un numar mic de celule seroase invaluie celulele mucoase in forma de semilund seroasa (semilunium serosum). Semilunele proteice (seroase) reprezinta structuri caracteristice glandelor mixte. Intre ce- lulele glandulare sint situate canalicule secretoare intercelulare, La exteriorul celulelor semilunei se situeaza celulele mioepiteliale. »Canalele intercatare ale glandei submaxilare sint mai putin rami ficate si mai scurte, decit cele din glanda parotida, fapt ce se explica prin mixomatoza unei parti a acestor portiuni in procesul dezvoltari. Celulele acestor canale contin granule secretoare mici, in care se dis- ting deseori ,miezuri* dense mici. Canalete striate ale glandei submaxilare sint bine dezvoltate, lungi 3i puternie ramificate (des. 193). Deseori ele contin ingustari si dilatari in forma de balon. Epiteliul prismatic cu striatie bazala pronuntata, care le captuseste, confine un pigment galben. Cu ajutorul mieroscopiei electronice se disting citeva tipuri de celule — largi intunecate, inalte clare, mici de forma triunghiularé (slab diferentiate) si celule in forma de cupa. In partea bazo-lateralé a celulelor inalte se sitweazd numeroase excrescente citoplasmatice. La unele animale (rozatoare), in afard de canalele striate, se afl4 si portiuni granulare, in celulele carora se observé complexul Golgi bine dezvoltat, situat in partea bazala a celulei gi granule, care contin proteinaze asem anatoare tripsi nei, precum si un sir de factori hormonali si de stimulare a cresterii Precum s-a stabilit, functia endocrina a glandelor salivare (eliminarea substantelor de tipul insulinei 5. a.) este dependenta de aceste portiuni Canalele excretoare interlobulare ale glandei submaxilare, situate in septurile de tesut conjunetiy, sint captusite mai intii de epiteliu bistra- tificat, iar apoi — pluristratificat, Canalul excretor principal al glandei submaxilare se deschide alaturi de canalul glandei sublinguale pe marginea anterioara a friului limbii. Orificiul [ui este cdptusit de epi- teliu pluristratificat pavimentos. Canalul glandei submaxilare este ra- mificat mai puternic decit cel al glandei parotide. Glanda sublinguala (gl, sublinguale). Aceasta glanda este compu- s& tubulo-alveolara ramificatd. Dupa caracterul secretiei eliminate ea este mixta, muco-proteica, cu predominarea secretiei mucoase. In glan- da sublinguala se disting trei tipuri de portiuni terminale secretoare proteice, mixte si mucoase. Portiunile terminale proteice sint foarte putine (des. 193). Por- fiunile terminale mixte constituie masa principal a glandei si con- stati din semiune proteice $1 celule mucoase. Semilunele formate din celule sero-mucoase sint mai pronuntate decit in glanda submaxilaré In glanda sublinguala, celulele care formeaz semilunele se deosebesc considerabil de celulele corespunzatoare din glandele parotida si sub- maxilar. Granulele lor secretoare reactioneaza la mucin’. Aceste celule produc in acelasi timp secretie seroasa si mucoasa si de aceea poarts denumirea de celule sero-mucoase. In aceste celule este dez- 451ruetura glandei submanilare, gat sem sean SP Seealh mops Seana sii) 4 (eon conus Tos to iter. voltat puternic reticulul endoplasmatic granular. Ele sint inzestrate cu eanalicule secretoare intercelulare, Porfiunile terminale pur mucoase ale acestei glande constau din celule mucoase-specifice, care contin condroitindsulfat B gi glicoproteide. Elementele mioepiteliate formeazd stratul extern in toate tipurile de portiuni terminale. In glanda sublin wala, supiafaja tolald a canalelor inlercalare este foarte 1 in embriogeneza, ele se supun aproape complet mixoma- tozei, formind partile mucoase ale portiunilor terminale. Canalele striate in aceasta glanda sint slab dezvoltate : ele sint foarte scurte, iat pe alocuri lipsese. Aceste canale sint ciptusite de epiteliu pris: matic sau cubic, in care de asemenea se observa striatia bazala, ca si in canalele corespunzitoare din alte glande salivare, 452Citoplasma celulelor epiteliale, care captugesc canalele striate, contine vezicule mici, examinate ca indice al excretiei, Canalele excretoare intra- si interlobulare ale glandei sublinguale sint formate de epiteliu bistratificat prismatic, iar in orificiu — de epiteliu pluristratificat pavimentos. Septurile conjunctive intra- gi inter- lobulare tn aceste glande sint dezvoltate mai bine decit in glandele parotide sau submaxilare. Vascularizafia. Toate glandele salivare sint dotate din abundenta cu vase. Arterele care patrund in glande insotese ramificarile canalelor exeretoare. De la ele incep ramuri, care alimenteazi peretii canale- lor. Linga portiunile terminale, arterele mici se divid intr-o retea capi- lara, care impleteste des aceste portiuni, Din capilarele sanguine singele se acumuleaza in venele ce urmeaza pe parcursul arterelor. Pentru aparatul circulator al glandelor salivare este caracteristica prezenta unui numér considerabil de anastomoze arteriolo-venulare Ele sint amplasate in hilul glandei, la intrarea vaselor in lobul si inaintea refelelor capilare ale portiunilor terminale. In glandele sa livare anastomozele conditioneaza.posibilitatea une modificsri con- siderabile a intensita(ii vascularizatiei anumitor portiuni terminale ale lobulilor 9i chiar a intregii glande, si, prin urmare, modificarea proce sului de secretie in glandele salivare. Inervatia. Fibrele eierente, sau secretoare, ale glandelor salivare mari provin din doua surse:'segmentele sistemului nervos_simpatic si parasimpatic. In glande se evidentiaz histologic nervi mielinici gi amielinici, care urmeaza pe parcursul vaselor si canalelor. Acestia for- ‘meaza terminatii nervoase in perefii vaselor, pe portiunile terminale iin peretele canalelor excretoare ale glandelor. Diferenta morfologic dintre nervii secretori si vasculari nu poate fi constatata intotdeauna. Tn experientele cu glanda submaxilara a animalelor s-a constatat ca antrenarea in reflex a cailor simpatice eferente conduce Ia formarea unet salive viscoase, care contine 0 cantitate mare de mucus. Excitarea ~ cailor parasimpaticé eferente determin’ formarea unel secretil proteice fichide. Inchiderea si deschiderea lumenului anastomozelor arteriolo- venulare si al venelor terminale de asemeni este determinata de impul- surile nervoase. Modificérile de virsta. Dupa nastere procesele morfogenezei_in glandele salivare parotide continua pind la 16—20 de ani; totodata fesutul glandular predomina asupra celui conjunctiv. Dupa 40 de ani se produc schimbari involutive, care se caracterizeaza prin micsorarea volumului de tesut glandular, marirea volumului tesutului adipos, proliferarea intensa a {esutului conjunctiv. In timpul primilor 2 ani de viald in glandele parotide se produce in special secrelie mucoasa, de la 3 ani yi pind la adinei balrinele — proteica, iar calre 80 de ani — iardgi in special mucoasa. In glandele submaxilare dezvoltarea deplina a portiunilor secretoa- re seroase si mucoase se observa la copiii de 5 luni Dezvoltarea lor maximala se constatd la 25 de ani, Dupa 50 de ani se incep schimbarile involutive, Dezvoltarea.glandelor sublinguale, ca i a altor glande, cel mai intensiv se produce in timpul primilor doi ani de viata. 44 | _ a |] \ Functionarea glandelor salivare este insofita inevita: de distrugerea partiala a celulelor epiteliale glandulare. Celulele curs de disparitie se caracterizeaza prin dimensiuni mari, nuclei picnotici si citoplasma granulara densa, care se coloreaza iniens cu | | coloranti acizi. Aceste celule au fost numite intumescente. Restabilires in primul rind prin intermediut celulelor parenchimului se realizeaz: regener drii intracelulare Dintit Dini constituie 0 parte componenté @ aparatului masticator. La fom el-apar in dons generativ: In Incepnl se formenza cel temporarl Sau de Tapte, iar apoi cei permanen{i, In alveolele oaselor maxilare dingii se intarese cu fesul conjunetiv dens — periodon{iu, care in regit- hea coletului dintelul formeazd ligamentul dentar circular. Fibrele co- Tagene ale ligamentult:' slentar au mai frecvent orientare radiala. Pe deo parte, ele patrund in cimentul eadacinii dintelut, iar pe de alta par te — ‘in osul alveolar. Periodontiul realizeazé nu numai Tunctia meca | tied, dar 51 trotied, deoarece prin el tree vase sanguine, care alimen teazi radacina dinielut. Dezvollarea. Denti{ia temporara la om incepe si se dezvolte la stirsitul lunil a 2-a a perioadet intrauterine, cind in epiteliul cavitatii bueale apare lamu dentard vestibulard, care desparte buzele | Slobrajit de gingi, sica rezultat se formeaza vesitbulul cavttatt bucale Th tegiunea primordiului dintilor cu rédacina unicuspida, din pla seul vestibular crese a doua proeminentseptelila in forms de pier Care ‘se transforma ia lama dentard (lamina dentalis). In regiunes primordiului dinjilor cu rédacina multicuspidé lama dentard se dez- Nolta independent direct din epiteliul cavitatit bucale. Pe suprafata in terna a lamei dentare la inceput apar aglomerari epiteliale mugurit dentari (germen dentis), din care se dezvolls organele smalfului (> Corganunt enamelium). 'U terior mezenchimul incepe s8 creased in direclia fiecdrui mugure in forma de papila dentara (papilla dentis), ce se infunda in organul epitelial (des. 196), care la rindul sau devine _ asemanator cu o cupa bistratifieata sau cu un capigon. In continuare el se desparte treptat de lama dentard. Celulele organului smalfului epi- {elial se diferentiaza in trei tipuri: interne, externe si intermediate. Epitelivl intern al organului smal{ului care adera la papila dentaré, devine inalt si eapata caracterul epiteliului prisma- tie (des. 197, A, B). Ulterior formeazd srtalful (enamelum) si, datori- UW avestut fap, eelulele acestut epitelia au fost numite enameloblaste (enameloblasti, ameloblasti).Epiteliul extern al organu- Vui-smal{ului in procesul eresteri ulterioare a organului devin aplatisate, iar celulele sirafului inlermediar capita o forma stelata da- toritd acumularii de lichidintre ele, Astfel se formeazd pulpa organului sha care spot partiips la formarea euler smatju(euicla enameli Pemasura dezvoltarii mugurelui dentar, mezenchimul ce inconjoara primordiul dentar si papila dentara suferd schimbari considerabile. El se condenseaza si formeaza sacul dentar (sacculus dentis). La stir situl lunii 2 3-a organul smalfului se separa total de lama denerdstinei (des. 198). DXferentierea iormatorilor dentinei — dentinoblaste- for — incepe mai devreme si are loc mai activ la virful dintelui, iar mai tirziti — pe suprafe(ele laterale. Dentinoblastele sint celule de na- {ura mezenchimala, inalte, de forma prismatica, cu o diferentiere polar bine pronuntata. Partea lor apical e insotita de prelungiri, prin care se efectueazd secretia substantelor organice, care formeaz’ substanta fundamental a dentinei — predentina. Fibrilele de precolagen s1 cola. gen ale substan{ei fundamentale sint situate radial. Aceastd substan{a moale umple spatiile dintre dentinoblaste si celulele interne ale orga~ nului smaltului (enameloblaste). Cantitatea de predentina creste trep- tat. Mai tirziu, cind are loc calcifiearea dentinel, aceast’ zona intra in component dentinei mantinice. in stadiul de ‘calcificare a dentinei, sarurile de caleiu, fosfor gi alte substante minerale se depun in forma de granule mici, care se asocieza in globule. Apoi dezvoltarea dentine! inceteazé, iar in apropierea pulpei apar fibre colagene tangentiale ale dentinei peripulpare La sfirsitul lunii a 5-a a embriogenezei, in predentina primordiului dentar incepe depunerea sururilor calearoase gi formarea dentinei definitive. Ins procesul de caleificare a predentinei nu cuprinde por {iunile care inconjoar& prelungirile apicale ale dentinoblastelor. Aceas ta conduce la aparitia sistemului de canale radiale, care isi ia inceput de la supraiata interna a dentinei spre cea externa (des. 199). In afar de aceasta, portiunile de predentina adiacente smaltului de asemenea rimin necaleificate si poarté denumirea de spatii interglobulare. Paralel cu dezvollarea dentinei, in primordial dentar are loc procesul de diferentiere a pulpei, in care prin intermediul fibroblastelor se formeaza treptat substanta fundamentala ce confine fibre precola- gene si colagene. In partea periferica a pulpei, in regiunea dislocarii dentinoblastelor si predentinei histochimic se evidentiazé fermenti. ce hidrolizeazé compusii fosfatiei, datorita earora ionii fosfatici tree in dentina si smalt. Formarea smaltului are loc ceva mai tirziu. Enamelo- blastele sint celule de origine epiteliala, inalte, de forma prismatic’, cu o diferentiere polara pronuntata. Primele rudimente ale smaltului apar la suprafata enameloblastelor dinspre dentin, in regiunea coroanei dentare in forma de placicuticulare (des. 197). Conform orientarii acea sta suprafata este bazala. Insa, odata cu inceputul formarii smal{ului, ae loc deplasarea sau inversarea nucleului si organitelor celulare (centrozomul si complexu! Golgi) in extremitatea opusa a celulei. In consecin{a, partea bazala a enameloblastelor devine apical’, iar cea apical — bazala. Dupa asemenea inversare a polilor celulei, nutritia lor se realizeaza gt din partea stratulut intermediar al organuiui smal tului, dar nu din partea dentinei. In zona subnucleara a enameloblas- telor se evidentiaza o cantitate mare de acid ribonucleic, glicogen si 0 activitate inaltd a fosfatazei alcaline. Plicile cuticulare de pe enameo- blaste de obicei se zbircese dupa fixare si au forma de stift Jn procesul formarii ulterioare s smaifului, in portiunile citoplas- mei enameloblastelor, adiacente prelungirilor lor, apar-granulle, care se deplaseaza treptat in prelungiri, dupa care incepe calcificarea lor si 456 Catre una a 4 1 dezyoltarii embrionare incepe histogeneza den-Des, 196. Dezvolta (schema dupa A 4 eruptia dintilor temporari si dezvoltarea dintilor permaneny im si D. Cormac) 487Des. 197, Sicuctura ultramicroscopicd enamelo- blastelor (des. lui Iu, [. Afanasiey. meade i a eile igpleacs compen formarea prismelor de small. Odata cu dezvoltarea ulterioara @ smaitului, ena- meloblastele se micgoreaza si se indepar- leat de dentind, Spre sftrgitul acestut proces, aproximativ in momentul eruptiei dinfilor, enameloblastele se micgoreaza bruse si se reduc, iar smal{ul rémine acoperit doar de o' membrana subtire cuticula, formata de celulele stratului intermediar al pulpei. In timpul eruptiet dintelui, celulele externe ale organului smaltului se contopesc cu epiteliul gin: giei si in continuare se distrug. Odata Cu aparitia prismelor de smal{, supra- fata dentinei devine neregulata. Resor tia partial a dentinei contribuie la con: solidarea legaturii ei cu smaltul si la amplificarea calcificdrii smal{ului cu sa ruri de ealeiu eliminate Dezvoltarea cimentului are loc mai tirziu decit a smaltului, in preajma eruptiei dintilor, din mezenchimul ee in- conjoaré mugurele dentar, formind sacul dentar. In ef se disting dou’ straturi unul mai dens — extern, gi altul tax — intern. In procesul dezvoltarii cimentului in stratul intern al sacului dentar, in regiunea radacinii, din mezenchim se diferentiaz’ cimentoblastele... Cimento- blastele, asemenea osteoblastelelor si den- tinoblastelor, sintetizeaz’ proteinele co- lagene, pe care le elimina in substanta in tercelulard. Pe masura dezvoltérii sub. stan(el intercelulare, cimentoblastele se transforma in cimentocite cu prelungiri, care se infundé in aceasté substanta Cimentocitele se ailé in cavilati si ca- nalicule, ce pornesc de fa ele. Siratul extern ab sacului dentar se transforma iu 1 jentar — pertotoniu. Astle! organul smaltului_are in primul rind un rol morfogenetie, determinind forma dintelui ti pr jezvoltari Primordial permanenti apare spre sfirgitul lunii a 4-a — inceputul lunii a -a a dezvoltarit intrauterine. Primordiu! 458"Des. 197. (continuarDes. 198 Schema strueturi wltramiero seopice 2 dentinoblastelor (des. de Iu 1 ‘Afenasiey) bene. Gogh = rela dintilor permanenti se formeaz’ din lama dentara si mezenchimul subjacent. Primordiul dintelui permanent se afla la spatele fie carui primordial dintelui tem: porar. Erupfia dintilor temporari la copii incepe la virsta de 6—7 luni de viata. In acest timp este format’ numai coroana dintelui iar formarea radacinit doar ince- pe. Dintii molari temporari sint substituiti de dintii premolari permanenti Primordial dinfilor motari permanenti apare la anul 1—4 de viata. La inceput, ambii dinti (femporar si permanent) _sint situati intr-o alveold comuné. Ulterior intre ei apare un sept 050s. Dintele permanent se dezvolta foarte incet. Cind ajunge timpul s& cadé dintit temporari, adic la virsta de 6—7 ani, osteoclaste le distrug acest sept si rédacina dintelui ce cade, iar dintele per- manent incepe s& se dezvolte in tens. Dintii permanenti, la fel ca sicei temporari, erup sub presiu- nea creata in pulpa dentara da- torité formarit substantei fun- damentale a fesutului conjunctiv. Pina la eruptia dintilor substantele minerale (caleiul, fosforul, fluorul) si nutritive patrund numa din singe. Dupa eruptie in aceste procese creste rolul salivei i corespunza- tor al componentei ei chimice. Structura, Dintele const din pai |i dure yi moi, In partea dura a dintelui se disting smaiful, dentina si cimentul; partea moale 4 dintelui este prezentata de asa-numita pulpa. Smaltul (enamelum} acopera coroana dintelui. El este dez voltat mai mult la virful coroanei (pind la 3,5 mm). Smal{ul confine © cantitate neinsemnata de substante organice (circa 34%) gi siruri anorganice (96-97%). Dintre substanfele anorganice partea 460—_O Des. 199. Viral primordiul diel in cisiv superior Tatun fat de’ luni (pre paratul tui L. 1 Faliny 1 proteins’ S Sratal de deninblaie, 9 covirsitoare 0 constituie fostatii si carbonatii de caleiu si circa 4%—fluorura de calciu. Smaltul consta din prismele smalfului (prisma enameliy cu grosimea de 3—5 mem, Fiecare_prisma consta dintr-o retea _fibrilara find, in care se alla cristale de hidroxiapatite, care au forma de prisme alungite (des. 197). Pris- mele sint amplasate in fascieule, au un traiect sinuos si sint dis puse aproape perpendicular pe suprafata dentinei. Pe sectiunea transversala_ prismele smal{ului de obicei au forma poliedriea sau coneav-convexd. Intre prisme se aflé o substant lianta mai putin cal cifieaté. Datorita mersului sinuos in forma de S al prismelor, pe sec- {iunile longitudinale ale dintelui, unele din ele ramin rezecate mai mult longitudinal, iar altele — mai mult transversal, fapt ce conditioneaza alternarea striilor clare si intunecate ale smaltului. Pe sectitnile lon~ itudinale pot fi observate linii paralele, ins mai subfiri. Aparitia for se pune in dependent de periodicitatea cresterii, calcificarea zona- Ja diferita a prismelor si reflectarea in structura smalfului a liniilor de fortd, care apar in urma actiunii factorului de presiune in timpul masticatiei La exterior smalful este acoperit de 0 cuticula subpire (euticula enameli), care sufera un proces rapid de abraziune pe supratata masti- catoare a dintelui si care ramine vizibild doar pe supratetele lui laterate. Compozitia chimica a smaltului se schimba in dependenta de metabolismul organismului, intensitatea dizolvarii cristalelor de hidro- xigpatité si remineralizarea substanjei fundamentale organice. In anumita masura smal{ul este permeabil pentru apa, ioni, vitamine, lucoza, aminoacizi si alte substante, care patrund direct din cavitatea bueala. Totodata, saliva joaca un rol important nu numai ca sursé a diferitelor substante, dar si ca factor care influenteaza activ asupra procesului de patrundere a lor in {esuturile dintelui. Permeabilitatea Creste sub influenta acizilor, ealcitoninei, aleoolului, ipsa in hrand a sarurilor de calciu, fosfor, fluor s. a. Smal{ul si dentina se unese cu ajutorul interdigitatiilor reciproce. Dentina (dentinum) formeazé cea mai mare parte a coroanei. coletului si radacinit dintilor. Ea consta din substante organice si anorganice : substante organice — 28% (in special colagen}, substante anorganice — 72%, 461 Rc el