O femeie saraca avea doi copii: un baiat si o fata. Ei au plecat n
lume, spre a-si cstiga cele necesare traiului. Baiatul a intrat ucenic la un tesator de pnza, iar fata cara pietre pentru zidari. n ceasul mortii, mama si chema copiii lnga ea. Fata a venit imediat, dar baiatul nu a vrut sa vina. Mama l-a iertat, dar dupa moartea ei, fata s-a prefacut n albina, iar baiatul n paianjen. De atunci, paianjenul traieste singur, vesnic singur, fara frate si fara surori si fara parinti. El fuge de lumina si vesnic si tese pnza prin locuri ntunecoase, si e posomort si suparat, iar oamenii l urgisesc si, oriunde l afla, i strica pnza si pe el l fugaresc si l omoara. Albina, de atunci, este vesela si toata ziua zboara de pe o floare pe alta si traieste cu parintii ei, cu fratii si cu surorile ei la un loc. Oamenii o iubesc si o vad cu drag, caci ea cu toti si mparte ceea ce aduna si tuturor le da mierea ei.
Ghicitori despre insecte
Mica, dar voinica, In spate ridica Sacul cu povara, Sa-l duca la moara. (Furnica)
Care gospodin Strnge pentru cin Zahr din grdin? (Albina)