Você está na página 1de 7

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE.

MEDICINA VETERIINARA
Specializarea INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

Cavaleru Aneta
Analiza matematica si statistica economica
Tema 1 Modelul liniar al structurii optime a culturilor vegetale

2016
Modelul liniar al structurii optime a culturilor vegetale

Un model schematizeaza un proces complex, retinand trasaturile considerate esentiale din


punct de vedere al moderatorului. Structura si evolutia modelului este simulata pe calculatorul
electronic, rezultatele simularii fiind confruntate cu datele procesului modelat. Principalale
avantaje ale modelarii si simularii sunt posibilitatile de analiza si sinteza ale procesului modelat
precum si prognoza evolutiei sale. In functie de gradul de schematizare, modelele pot fi
macromodele si micromodele.
Macromodelele sunt mai apropiate de procesul modelat dar simularea lor comporta un
mare volum de calcul. Un macromodel se poate simplifica sub forma unui micromodel in scopul
usurarii simularii cu pretul indepartarii de procesul modelat. Arta modelarii si simularii consta
tocmai in realizarea unui compromis rezonabil intre apropierea de procesul modelat si volumul
de calcul pe care il comporta simularea modelului. Intre modelele elaborate pentru agricultura un
rol deosebit il au modelele de optimizare.
Un model de optimizare are ca parti componente:
- necunoscutele notate cu x ,,x care sunt numere reale pozitive ce urmeaza a fi determinate.
- restrictiile notate cu m inegalitati sau egalitati care contin necunoscutele x ,, x
Daca toate restrictiile modelului sunt egalitati, el se numeste model standard. Orice model
de optimizare poate fi adus la forma standard prin adaugarea la membrul intai al restrictiilor ,,
si ,, a unor variabile de egalizare nenegative si prin scaderea din membrul intai al
restrictiilor ,, a altor variabile de egalizare nenegative deci modelul va avea m restrictii
egalitati si n + m variabile x ,, x , xe ,, xe .
- functiile-obiectiv in numar de p care contin necunoscutele x ,, x si care trebuie
maximizate / minimizate ( optimizate ).Daca restrictiile modelului lipsesc atunci avem un model
de optimizare fara restrictii. Un sistem de valori pozitive pentru x ,, x care satisfac restrictiile
se numeste solutie posibila iar acele solutii posibile care optimizeaza o functie-obiectiv se
numesc solutii optime in raport cu acea functie.
Daca restrictiile si functiile-obiectiv ale modelului sunt polinoame cu necunoscutele x ,
, x modelul se numeste polinominal sau algebric in caz contrar modelul se numeste
nepolinominal sau transcendent. Daca intr-un model polinominal, polinoamele din restrictii si din
functiile-obiectiv au gradul 1, modelul polinominal se numeste liniar, in caz contrar este neliniar.
Un model polinominal neliniar des intalnit este modelul polinominal patratic cu restrictii
polinoame de gradul 1 si functiile-obiectiv polinoame de gradul doi. Daca modelul de optimizare
are o singura functie-obiectiv el se numeste model monocriterial, in caz contrar se numeste
model policriterial. Orice model policriterial se poate reduce la unul monocriterial prin inlocuirea
functiilor sale obiectiv cu o functie-obiectiv de utilitete maxima. O problema delicata in
elaborarea modelelor apare in legatura cu restrictiile care trebuie sa fie: - necontradictorii sa
existe macar o solutie posibila;
- independente sa nu rezulte unele din altele.

In acest caz modelul se numeste coerent. Cu cat numarul m al restrictiileo modelului este
mai mare, cu atat pericolul contradictiei si sau dependentiei restrictiilor creste deci este mai greu
de elaborat un macromodel coerent decat un micromodel coerent. Modelele elaborete la un
moment dat se numesc statice.
Elementele fundamentale ale productiei vegetale sunt:
I.
Soiul ;
II.
II. Solul ;
III.
III. Clima ;
IV.
IV. Raportul cerere - oferta in productia vegetala.
Etapele principale ale tehnologiei productiei vegetale sunt:
1.
Aratura
2.
Pregatirea patului germinativ
3.
Semanat
4.
Combatere buruieni, boli si daunatori (de cultura si depozit)
5.
Fertilizare
Irigare
7.
Recoltare-transport-depozitare
In toate aceste etape sunt necesare urmatoarele resurse:
a)
Forta de munca
b)
Forta mecanica
c)
Energie (motorina, curent electric, uleiuri-lubrifianti)
d)
Ierbicide, insectofungicide
e)
Ingrasaminte chimice organice
f)
Apa de irigatie
g)
Resurse financiare
Precizam ca resursele financiare acopera cheltuielile cu resursele a)f) si alte cheltuieli precum
taxe si impozite, asigurari, etc. Dintre resursele precedente, ierbicidele si insectofungicidele fiind
specifice fiecarei culturi, s-au exprimat in lei.
Diferitele forme de energie au urmatoarele unitati de masura:
- motorina se exprima in litri(l)
- curentul electric se exprima in kilowati ora (kwh)
- continutul energetic brut al produselor agricole se exprima in unitati nutritive (UN)
1 litru motorina = 10.15 Mcal
1 kwh = 0.86 Mcal
1 UN = 4.04 Mcal
Suprafetele ce se vor cultiva cu culturile propuse au limite bilaterale, legate de
cererea oferta fata de aceste culturi. Veniturile din culturi se obtin transformand in lei valoarea
produsului principal (boabe) si a celui secundar (paie coceni) de pe un hectar de cultura iar
cheltuielile se obtin insumand costurile fiecarei etape din tehnologie de la aratura la recoltaretransport-depozitare plus alte cheltuieli de pe un hectar de cultura.

Profitul este diferenta intre venit si cheltuieli iar rata profitului este raportul intre profit si
cheltuieli.
Tabelul 4 care urmeaza, furnizeaza datele necesare pentru elaborarea micromodelului
structurii optime a culturilor. Pe baza datelor din Tabelul 4 vom elabora 6 modele liniare de
optimizare a structurii culturilor dupa cum urmeaza:
I. Optim tehnic (Venit maxim)
II. Optim tehnic (Cheltuieli minime)
III. Optim economic (Profit maxim)
IV. Optim economic (Rata profitului maxima)
V. Optim conditionat (Venit maxim cu cheltuieli date)
VI. Optim conditionat (Cheltuieli minime cu venit dat)
Fie L numarul restrictiilor , E numarul restrictiilor = , C numarul restrictiilor
deci avem
restrictii asezate in ordinea de mai sus. N este numarul variabilelor
proprii ale modelului respectiv.
Pentru modelele V si VI continute in Tabelele 5 si 6 avem L = 8 ,
,
deci
M = 13 restrictii si

variabilele proprii

respectiv L = 7 ,

M = 13 restrictii si

variabilele proprii

deci

TABEL 4
Culturi

Grau

Porumb

Floarea
Soarelui

Sfecla
de zahar

Limite

Motorina(litri / Ha)
Combatere burieni,
boli si daunatori
Ingrasaminte
Chimice
Limita MIN (ha)

150
50

180
40

190
60

200
80

17100 Mcal.
5000 lei

150

100

120

140

12500 kg

30

40

10

Limita MAX (ha)

40

60

20

10

Suprafata
Totala=100 ha

1200

1500

1200

1800

840

960

990

1050

Grau

Porumb

Fl.soare

Sfeclazahar

X1 (ha)

X2 (ha)

X3 (ha)

X4 (ha)

Resurse

Venit
(lei)
Cheltuieli
(lei)

Total
1365000 lei
Total
92000 lei

TABEL 5
Culturi
Restrictii

Semn

Limite

Grau MAX
Porumb MAX
Fl. Soarelui MAX
Sfecla zahar MAX
Motorina(litri)
Combatere burieni,
boli si daunatori
Ingrasaminte
chimice
Cheltuieli (C)

1
0
0
0
150
50

0
1
0
0
180
40

0
0
1
0
190
60

0
0
0
1
200
80

40 ha
60 ha
20 ha
10 ha
17100 litri
5000 lei

150

100

120

140

12500 kg

840

960

990

1050

92000 lei

Suprafata
Grau MIN
Porumb MIN
Fl.Soarelui MIN
Sfecla zahar MIN

1
1
0
0
0

1
0
1
0
0

1
0
0
1
0

1
0
0
0
1

Venit (V)

1200

1500

1200

1800

Grau

Porumb

Fl.soarelui

Sfeclazahar

X1 (ha)

X2 (ha)

X3 (ha)

X4 (ha)

1
0
0
0
150
50

0
1
0
0
180
40

0
0
1
0
190
60

0
0
0
1
200
80

100 ha
30 ha
40 ha
10 ha
4 ha
MAX

TABEL6
Culturi
Restrictii
Grau MAX
Porumb MAX
Fl. Soarelui MAX
Sfecla zahar MAX
Motorina(litri)
Combatere burieni,
boli si daunatori
Ingrasaminte
Chimice
Suprafata
Venituri (V) ( lei)
Grau MIN
Porumb MIN
Fl.soarelui MIN
Sfecla zahar MIN

150

100

120

140

1
1200
1
0
0
0

1
1500
0
1
0
0

1
1200
0
0
1
0

1
1800
0
0
0
1

Cheltuieli (C) (lei)

840

960

990

1050

Semn

Limite

40 ha
60 ha
20 ha
10 ha
17100 litri
5000
lei
12500
kg
100 ha
136500 lei
30 ha
40 ha
10 ha
4 ha
MIN

Modeleliniare de optimizare continute in Tabelul 5 (model V) si Tabel 6 (model VI) se scriu


din punct de vederematematic sub forma de inecuatii ecuatii in ordinea , = , cu
variabile (necunoscute) nenegative si functie-obiectiv optima (max min). Membrii intai ai
restrictiilor si functia-obiectiv sunt polinoame de gradul intai in raport cu variabilele respective.

Solutia optima a acestui model va fi data in sectiunea 3


Modelul rotatiei optime a culturilor vegetale
Monocultura este sistemul de amplasare a aceleiasi culturi pe aceeasi parcela cel putin doi
ani consecutivi. In acest caz in respectiva parcela prolifereaza buruienile, bolile si daunatorii
specifici aceleiasi culturi iar productia culturii scade.
De exemplu mazarea, inul de ulei, lucerna si trifoiul in monocultura duc la oboseala
solului. Rotatia culturilor este sistemul de amplasare a unei culturi in parcele diferite in doi ani
consecutivi. In acest caz cultura succesoare lupta mai bine cu buruienile, bolile si daunatorii
ramasi de la cultura premergatoare, acestea nefiind specifice culturii succesoare. Exista culturi
cum este floarea soarelui care poate reveni in aceeasi parcela dupa minimum 5 ani.
Relatia premergatoare-succesoare difera de la caz la caz in ceea ce priveste
favorabilitatea. Astfel o buna premergatoare pentru o succesoare, asigura pentru aceasta din urma
productii si venituri mai mari si sau cheltuieli mai mici. De exemplu leguminoasele (mazarea,
fasolea, soia, lintea) sunt bune premergatoare deoarece lasa in sol ingrasaminte cu azot pe
nodozitatile radacinilor datorate bacteriilor fixatoare de azot. Bune premergatoare sunt si
prasitoarele deoarece prasilele sunt mijloace mecanice de lupta cu buruienile.
O rea premergatoare pentru o succesoare secatuieste solul in acele substante nutritive de
care ar avea nevoie in cantitati mari si succesoarea. De exemplu tutunul nu este bun premergator
pentru sfecla de zahar. Elementele modelului rotatiei optime a culturilor, sunt urmatoarele:
a)

Necunoscutele
sunt suprafete ce se vor cultiva cu succesoare dupa diferite
premergatoare.
b)
Restrictiile sunt de mai multe feluri:

restrictii bilaterale pentru succesoare;

ocuparea intregii suprafete cu succesoare;

suprafetele cu premergatoare s-au ocupat integral de catre acestea.


c)
Functiile economice sunt ca de obicei Venit, Cheltuieli, Profit, Rata profit care vor da
modelele I-IV.
Mai exista si optimul V (venit maxim cu cheltuieli date) si optimul VI (cheltuieli minime
cu venit dat) deci optime conditionate. L este numarul restrictiilor , E este numarul
restrictiilor
= iar G este numarul restrictiilor deci avem
restrictii si N variabile
proprii.
Tabelul 7 de mai jos contine datele necesare pentru a elabora cele 6 modele precedente.
Nu se admite monocultura iar cheltuielileveniturile unei succesoare sunt influentate de
premergatoarea pe care o inlocuieste.
In casuta de la intersectia liniei succesoare cu coloana premergatoarei, in partea de
deasupra sunt veniturile iar in partea de dedesupt sunt cheltuielile. Pentru modelele V si VI
continute in tabelele 8 si 9, avem L = 4,
, G = 3 deci M = 11 restrictii si P = 7 variabile
proprii, respectivL= 3,
, G = 4 deci M = 11 restrictii si P = 7 variabile
proprii

TABEL 7
Premergatoare
Succesoare

Grau

Porumb

Soia

1200

1300

800

700

X
Grau

Porumb

Sfecla
De zahar
Suprafete cu
premergatoare

Venit
1500 lei
Cheltuieli
1000

Limita
MIN (ha)

Limita
MAX (ha)

30

50

40

60

15

Cheltuieli
Totale(lei)
94000 lei

Venituri
Totale(lei)
141000 lei

1600
900

1800

1900

2000

1200

1100

1000

2000

1900

1800

40 ha

50 ha

5 ha