Você está na página 1de 3

Amfibienii sunt vertebrate cu sange rece, ei nu-si pot controla temperature corporala si trebuie sa se incalzeasca

stand la soare.
Sunt adaptate la mediul acvatic cat si la mediul terestru.
ALCATUIRE(broasca)
1)Capul:-triunghiular
-are - 2 - ochi bulbucati cu 3 pleoape
-urechi fara pavilioane
-nari care se deschid in gura
-gura-limba chelioasa,subtziere,rasucita
-antorior,dinti mici
2)Corpul-turtit dorso-ventral
3)Membrele:-anterioare-scurte cu 4 degete
-posterioare-lungi cu 5 degete
-au membrane interdigitala
Pielea este bogat vascularizata, subtire si umeda cu rol in respiratie.
Nu au cutie toracica, iar sternul nu se articuleaza cu coastele.
Membrele anterioara au 4 degete, iar cele posterioare 5.
Circulatia este dubla si incompleata(CO2 +O2).
Inima este tricamerala(2 A + V).
Mormolocii au respiratie branhiala, iar adultii respire prin plamani si cutanat.
SN este mai dezvoltat ca la pesti. Cele 2 emisfere cerebrale sunt separate printr-un sant interemisferic si apare un
inceput de scoarta cerebrala.
Sunt animale poichiloterme (au temp corp variabila).
Iarna hiberneaza.
Sunt ovipare si maj prezinta metamorfoza.
FUNCTILE CORPULUI.
1)Locomotia: inot si salturi
2)Hranirea: carnivore
3)Circulatia:inima-2 artrii
-1 ventricul
5)Inmultirea: oua -mormoloci - adulti

Alc. Corpului:
corpul este acoperit cu o pliele subtire, bogat vascularizat, umed
i alunecoas;
capul mare, triunghiular prins direct de trunchi;
ochii au 3 pleoape: inferioar, superioar i o membran care are
rol de aprare;
urechile n spatele ochilor,ca nite membrane circulare, lipsite de pavilioane;

nrile mici, situate n vrful botului, se pot nchide prin nite cpcele;
gura larg, cu dini maruni pe maxilar, mandibul i chiar pe cerul gurii;
limba lat, cleioas, lipicioas, despicat
la vrf i fixat n partea anterioar, iar
partea posterioar este liber;
trunchiul este lipsit de coad, turtit
dorso- ventral;
membrele:
-anterioare scurte terminate cu 4 degete
libere;
- posterioare se termin cu 5 degete unite
cu o membran interdigital, servind la not.
Culoarea asemntoare mediului este o adaptare la mediul de via.
Clasificare:
1. Urodele:-amfibeni cu coada:tritonul,salamadra(membrele scurte si egale)
2. Anure:-amfibieni fara coada: broasca de lac , broasca de padure, raioasa, brotacelul(mebr
posterioare sunt mai lungi ca cele anterioare)
3. Apode:-amfibieni fara picioare, asemanator serpilor

Se hrnete cu insecte, pianjeni, melci, icre, petiori etc, pe care le prinde cu limba.
Este folositoare distrugnd un numr foarte mare de insecte.
Cnd vede o insect , deschide gura larg si proiecteaz limba n afar prin rsturnare; pe suprafaa ei lipicioas
insectele se prind cu usurin .
Se opresc n gur datorit dinilor de pe maxilare.
La amfibieni exist dou tipuri de respiraie:
- una pulmo - cutanee caracteristic adulilor;
- una branhial, caracteristic
larvelor;
- exist cazuri cnd respiraia se face numai prin piele sau toat viaa prin branhii.
Adulii respir prin plmnii (slab dezvoltai cu aspect de saci ncreii) nghiind aerul i prin pielea ( care este
umed,bogat vascularizat i subire).
ATENIE !
Respiraia prin piele completeaz pe cea prin plmni

Locomotia
Picioarele posterioare lungi si musculoase ale broastelor le permit sa sara distante care depasesc de mai multe ori
lungimea propriului corp. Cand o broasca se pregateste sa sara , isi ridica mult partea anterioara a corpului, apoi
tasneste in aer. Broastele membranate isi petrec majoritatea, sau chiar tot timpul, in apa. Unele broaste traiesc in
copaci si nu au membrane intre degete, dar au o ventuza mare in varful fiecarui deget. Partea inferioare a
ventuzei este acoperita cu piele aspra, care permite broastei sa se catere pe suprafete neregulate, precum scoarta
copacilor.
Reproducerea
Majoritatea broastelor isi depun ouale in apa. O singura femela depune o gramajoara care poate sa contina mai
multe mii de oua.

In mod normal ouale sunt mici- cu un diametru de cativa milimetri-si fiecare este invelit intr-un strat protector de
gelatina. Unele specii de broaste au o metoda diferite de a-si ajuta puii sa supravietuiasca. Ele depun mult mai
putine oua, dar iau multe masuri pentru a le proteja.
Broasca arboricola fierar, de exemplu, isi sapa propriul sau ochi mic de apa langa marginea apei inainte de
anotimpul ploios. Ea isi depune ouale acolo si mormolocii ies din nou in siguranta completa. Cand vin ploile,
nivelul raului creste, inghite ociul de apa si mormolocii inoata in rau.
Dezvoltarea mormolocilor
Picioarele posterioare ale mormolocului incep sa se dezvolte chiar sub baza cozii. Cand acestea sunt destul de
mari pentru a putea fi recunoscute, incep sa se formeze picioarele anterioare sub piele si cand sunt destul de mari
ies prin ea-nu neaparat in acelasi timp. Este un lucru obisnuit ca mormolocul sa aiba doar trei picioare pentru o
scurta perioada. Cand toate cele patru picioare sunt vizibile, capul mormolocului se transforma dintr-o minge
rotunda intr-o forma asemanatoare cu a broastei. Forma gurii se schimba si ochii incep sa se umfle. Coada devine
mai mica si este absorbita in corp pana cand ramane un ciot foarte mic.In aceasta faza , mica broscuta decide sa
paraseasca apa. Exista specii de broaste care isi depun ouale pe usca, sub frunze sau pietre. Stadiul de mormoloc
este omis complet si dupa cateva saptamaniiese o broasca micuta complet formata.
Exemple:
Amfibeieni preistorici:de tipul lui Ichtyostega, au fost primele animale terestre cunoscute. Era o vietate robusta
cu 4 picioare, ca si stramosii lui pesti, avea coada terminate cu o aripioara si solzi ososi pe abdomen si coada.

Você também pode gostar