Calculul dozelor de ingrasaminte chimice , sistemul de fertilizare \ingrasare

reprezinta ordinea in care se aplica anual la plante care se incadreaza intr-o rotatie completa si
se cultiva in cadrul unui asolament sau in afara asolamentului .
Reprezinta aplicarea ingrasamintelor organice si minerale in raport cu particularitatile fiecarei
plante cu insusirile solului cu masurile agrotehnice luate , dar tine cont si de conditiile
economice , in final sa rezulte dozele de ingrasaminte , epocile si metodele de administrare dar
si sortimentul de ingrasaminte aplicate.
Obiectivele sistemului de fertilizare.
Reannoirea rezervei de elemente nutritive din sol extrase odata cu recolta , realizarea unui
raport echilibrat intre elemente(in functie de specie).
2. aprovizionarea microflorei cu material energetic ( aplic ingr org )
3. Reglarea compozitiei ionice a solului , corectarea pH in raport cu cerintele plantelor cultivate
Factorii de care tinem seama in alcatuirea unui sistem de fertilizare
1. Insusirile hidrofizice si chimice ale solului
2. Caract. nutritiei plantelor in raport cu varsta , sp. , recolta scontata , daca plantele
sunt cultivate in asolment sauu in afara asolamentului.
3. Clasa de favorabilitate pentru o anumita zonare a culturilor
4. Particularitatile tehnologice de cultivare ( in conditii de irigare sau fara )
5. Conditiile cunoscute la stabilirea dozelor , realizarea controlului agrochimic sol planta.
6. Masuri organizatorice , economice legate de aprovizionarea cu ingrasaminte.
PARTICULARITATILE SISTEMULUI IN CONDITII DE IRIgARE
- porumbul la 5 saptamani de la matasire consuma 50% din totalul apei folosite.
In conditii de irigare plantele se dezvolta mai bine , consumul de elemente nutritive creste in
regim de irigare (apare efectul de dilutie) , presiunea in plante scade , creste doza de
ingrasamint .
- Apare pericolul de levigare a N.
- 100 m3 spala 3-5 kg N de aceea aplicam doze fractionate cu N.
- Se accentueza descompunerea MO - duce la modificari ale structurii solului.
- Se elibereaza P , mobilitatea P.
- Calitatea apei de irigare ( continut de saruri pH , o2
Sistemul de fertilizare
Culturi in cadrul asolamentului.
- Culturi de camp
- asolament cerealier
- asolament cu plante tehnice
- asolament cu plante furajere
- asolament mixt
Legumicole
- Asolamente legumicole
- asolament mixt.
B. Culturi in afara asolamentului.
- Fertilizarea plantelor pomicole
- Fertilizarea plantelor viticole
- Fertilizarea pasunilor si fanetelor
- Fertilizarea elesteelor.
1
B . Culturi in spatii protejate

Fertilizarea lemelor
Fertilizarea florilor.

In sisteme de fertilizare in asolament se tine cont de :

- Structura culturilor
- Remanenta ingrasamintelor
- Prezenta leguminoaselor in asolament influenteaza bilantul azotului si implicit a
dozelor care se dau la plante care urmeaza dupa ele.
- Ingrasaminte organice in cadrul asolamentului agricol se aplica la plante cu
perioada lunga de vegetatie in special la prasitoare iar pe solurile mai putin feertilechiar
si la pioase .
In asolament furajer se aplica ingrasamant organic mai intai la sola premergatoare
leguminoaselor perene sau la radacinoase. Are loc o imbunatatire a proprietatilo fizico-chimice
ale solului , astfel efectul ingrasamintelor minerale aplicat este mai bine valorificat.
Cand se cultiva cereale dupa cereale avem nevoie de o cantitate mai mare de ingrasaminte cu
N si cantitati mai mici de P si K.
In cazul culturilor leguminoase dupa leguminoase cantitati mai mari de P si K si Ca si mai mici
in N.
Pentru asolamentele mixte se practica fertilizarea directa si valorificarea de catre cereale a
actiunii remanente .
Diferentieri intre asolamentul furajer si cel agricol.
Raportul NPK se modifica in favoarea N.
Dozele sunt maii mari decat in celelalte cazuri.
La leguminoae perene P si K in cantitati mai mari iar ingrasaminte organice se dau la planta
premergatoare.
Fertilizarea la cereale paioase
P si K se aplica toamna dupa aratura
Doza de N se fractioneaza astfel:
In zone cu precipitatii reduse se aplica 1\2 - 2\3 din doza toamna in aratura sau la pregatirea
terenului pentru semanat iar restul de 1\3 - 1\2 primavara devreme.
In zone cu precipitatii mai abundente se scade marimea fractiei aplicate in toamna crescand-o
pe ceca a fractiei aplicata in primavara .
Daca cultura se iriga in perioada dintre intrarea inn burduf si inspicare se poate aplica pana la
1\3 din doza de N cu apa de udare .
Fertilizarea porumbului
- culturile prasitoare - de regula toamna la fertilizarea de baza 3\4 pana la intreaga
doza de P si K si 1\4 pana la 1\3 din doza de N in zone cu pp mai reduse.
Primavara la pregatirea patului germinativ se poate aplica 1\4 - 1\3 dinn doza de N.
Cu semanatul pe rand se poate aplica restul de P si 1\4 - 1\3 doza de N . 1\3 -1\2 N se poate
da la prasila a 2-a prin aspersiune la apa de irigatie.
La fertiizarea culturilor tehnice : floarea soarelui , sfecla de zahar, cartof
Sunt culturi mari consumatoare de K , pentru rolul K in depunerea substantelor de rezerva :
depunerea uleiului in seminte, a zaharului in radacina, a amidonului in tuberculi.
Pentru sfecla de zahr un rol important il are P : are rol in formarea sistemului radicular.

N se aplica in cantitati mari inn special la sfecla si cartof datorita cantitatii mari de biomaasa
recoltabila. Aplicarea N si K se aseamana cu porumb.
Particularitatile sistemului de fertilizare pentru pasuni si fanete.
Pasunile formate din graminee perene au doua prioade critice de nutritie ( 2 perioade de
infratire), primavara si vara.
Primavara se aplica cantitati ridicate de N pentru ca favorieaza infratirea si asigura formarea
unui numar mai mare de lastari.
Vara in a 2-a perioada de infratirre nu se recomanda aplicarea a dozei mari de N , ar duce la o
prelungire a perioadei de vegetatie care risca sa intre in iarna fara sa acumuleze substante de
rezerva.
Aplicarea N in exces duce la modificarea compozitiei floristice a pasunilor , o imburuienare cu
plante mari consumatoare de N . Aplicarea P si K au rol pozitiv asupra compozitiei floristice si a
calitatii masei vegetale.
Aplicarea ingrasamintelor organice duce la sporuri de 30-50 % in cazul masei vegetale verde
(iarba) 20-35 la fan.
Se aplica toamna tarziu dupa ultimul pasunat, daca primavara pasunatul intarzie cu 1,5 luni, la
fanete toamna tarziu- primavara foarte devreme.
Ingrasarea elesteelor.
Pentru cresterea pestilor nu aplic ingrasaminte organice, NPK in favoarea P.
Fertilizarea legumelor inn camp
Spre deosebire de cultura mare , la leguminoase consumul este mai mare , dozelze crescute cu
50-60% fata de culturile agricole , se recomanda sa se faca in conditii de irigare.
- Fertilizare de baza
- Fertilizarea locala la cuib odata cu plantatul sau odata cu semanatul.
- Fettilizare suplimentara la fazele critice - dupa control agrochimic.
Fertilizarea in spatii protejate
Un substrat - textura usoara
Cant M-O 6-8% nisip fin 8-12%
Nisip grosier 40-50% cant NPK
20% din totalul de doza , 75-100% P si 20-50% K
Particularizarile fertilizarii cu soia.
Daca nu a prins Rhizobium se aplica 60-80 kg N\ha.
0-1\2 nu mai mult de 30 kg N\ha primavara la pregatirea patului germinativ si numai dupa
premergatoare ce saracesc solul in azot.
In timpul vegetatiei 0-1\1 N la inceputul infloririi in benzi la executarea prasilei mecanice. 0-1\1
P si K in toamna la aratura de baza.
Fertilizarea ded Fond la desfundarea terenului local - la plantat.
Anuala - ingrasarea de baza
Anuala - Ingrasarea suplimentarabin timpul vegetatiei.
Cea anuala se diferentiaza dupa numarul de ani:
C1 - tinere primii 3 ani
C2 - plantatii pe rod 3-15 ani
C3 - in declin

A. Ingrasarea de fond dozele de gunoi de grajd 68-80t\ha gunoi de grajd , se

adauga max 250-300 kg P2O5 \ha la o aprovizionare foarte slaba. <36 ppm Pal.| Pana la
300 kg\ha la o aprovizionare slaba <132 ppm KAL.
B. Fertilizarea locala la plantare.
- La groapa mranita 5-10 kg , 40-60g N s.a.\groapa , 30-40g P2O5\groapa , 68-80g
K2O\ groapa.
C1. Fertilizarea anuala la cele tinere.
Toamna 20-30 t\ha gunoi de grajd la cele irigate , odata la 2-3 ani.
N 1\4 odata cu gunoi de grajd , 2-3 P si K cand aplicam gunoi de grajd iar ca supliment : 3\4N ,
P si K 1\3 in 3 etape.
1. Dezmugurit
2. Cresterea intensiva a lastarilor
3. La 2-3 saptamani dupa _________
C2 - fertilizarea de baza toamna 30-40t\ha 3-4 ani odata.
1\4N si 2\3 din P si K.
Primavara aplic 3\4\ N din doza calculata , 1\3 P si K in 3 etape , inainte de inflorit , dupa
cadedrea fiziologica a fructelor
- la diferentierea mugurilor de rod .
C3. la declin
4-6 ani gunoi de grajd 30-40t\ha la adancimea de 30 cm .
P TIMPUL VEgETAgTIEI
70-90 ppm N
30-40 ppm P
250-350 ppm K