Aoromeli om mmawcrels precesem ET A doce gbrelol Papal sy foot paytht ob aber free mage sm 9b 4 p set G attae mths olerwraliracee satute ems = chdeismanaa etittatia hadfomals fntnagh anoles ce a, Ebomviow :, Gbantaten terete rm Cop! ca fataltet tov * ~ tonflolaley imoltridatea tue averetaten © exited inbewin Td: poman at avotctis una fami ti © Ahaha: vimdiol pont a incaye caky oud soeinte Tin - Pe Aimpar Cevatend ( sebiehs iatoin, ob eotertiniget, es were a c,h cer even 00°6i évtere, reat, rove, eae, mun one priate ¢ Ang oletale : ¢ chin 1937 ——> oe tate AE ug, pains —> Pehmica sutcemahver | aes enema» cotta alter t es Pete: wane; Datel Sbistee Geomish "ie e shim aatrt paki ont foo ete ryt ave firacas monahe prompt Pm peyneret, repaid aeunt poverh te aeientemay eS obiepens, man owners Mente te aman, drcessat i : a ny cous oct 5-06 Satna mettle” , purentdnd typhal afold enyer 26 entovule (ry "A hy oleme | tx earacter Angee abe, potcvoti nn weeatitl pylons: jie oem 00 COntmts Prema femur tid, grape. ; sacofeneole neiCathoe, Vrase We Siuy te 11 5€ pee co tempt aven Cex Barmonet ontefe Z One Hand eonfirele rar * cleat Aarbe Raster Montiel . Tempuct mm Fat of 4 2 Struckwg acbea§ Sinan : howae, Bb tomew Veli. dehmca deport, acctlsaree pote a momtiecned of as 2 peal pesenay’ facabitalon : (te - , PLS be odmbeite seme poiind damuinica magten Sor geet secet Jn bane eprthenteld tomypter vitete fametiu gisetete ‘ae oh ims tanttanie ° Menten fomplnd re pact face attt oh vast fimnded wits Minami © , ae. 20 rypehe Ca craghdrgt ried aasemamite falerte de Ybafeniesé s qtlatog, qrredtele doumat at Cun Prdr 2 HB ow cae trae Gear ell olin eat eeitct lone + Pera cla't, Pebarme , Kita ‘Ptdentanea fame be Cabsima a, capt’ facut exc Mevomet : Tite, (Emer, Aeatoe oP orre meee, ye a t0ett “Lerachs'e 1m Jarman robarnlinte” ZO convened at 5 inn te tamale peace Cracks ae pees + Gna ine aemaruba Cite pated? leeate rk, = Monet « sng (tn han ‘mominst & mantis Ontenubale a brah “Qld inlet a rongfisvrins vf clave lunes € ase ee Sele eee easchrl, cl pane Cat ocean 9 ban Bole Be Siig Genes 4 opar'm’ - Kimbat a6 Gbetahi pooh, # asennainn Hom apa si Chin Heed sinnty en Sf oelrae meezpront Een tattle Kergtyse We inp japan ta Mirondl, emonbafed CE 5 pt parcentae witless septic ~ hefeue pnamente chin viagfe tenant , ace a sinflucernifecta~ adbiomes, Aer gfe 8 ene’ Leend” strnayre nye Comevertabea heme ce * Aeuctta Cou Tagustan, chrayoite obit Abn a thinvs, bgole Cer Bahay pH ae Beers camer) pions Ca feng ial Cae 7 aecensedl, pula He fusca a seca gre ~ Conf lictal Car Kad ta Prasclas of Wile Poort ppavoncnbt Conf tite fi ce a futelpe aveue Ly, Lance (i of carte fo —9 raat, Yn OT “ ental a rmectenni G inhe Hei 0th => hn causa prondmtitet, ayconent rely hee . poke Kee of Niudee-> dank conaple Hague fivan ~7 ve ele bel telat volawemiclintVol j. ” Spake: pusong foctava’ Ke enbeae om primek volum wenimantele rncep w¢ 6 teamuimd, eausednctel la want Ge iab aewm evenimentele me sent fmalitat, Content alumad y tee cue ere "produc atte eunemeomente vate camenta ¢ accom smstalster, evento rut Covfare, olaccet corgyptired ae fe = CdCéfonin Cue Hie Ca Vhcscrerigly Cte equ tecana Gerd ese cee pun pro Sele n “anyon, - heeate Ou Haomote, plecea Catrina te Wlaaia teen = peer a . types Co inte Sates" 7 OT hacen er seas a ona Seki pee crsatypae ul mar Camas. % omeaet epentrne satcelia, 0+ ee ae face aren ae Ly ote conctucte Cometh a fench omdne peer Cor tones. Pima tin die din Lard ormul € tn ae clay cea * Wome fad da Tink bo Deak bas, chit te Cy ote pew - 2 , Senne nertul aif wine she 0-9-0 lege ke € pews. © cu cxaplin comprania e Aecoys , evemiimenitale aeant hramyor fo” “ge pg arate Oe pothe miomens : ton personeg © pavmtgd oy ma Ae Bonimentee visleny ° Gystoe , deowransd 2 Prsiiven pcbewioat apenauyeee dae semt acate® (magctle Gu’ dite, Adelesiul, mmestze prrareabed acest 7 of feet ft clin gute bur Haoried 17 fratla ©, Im reolstal, im comembrat. vam aac font oe wrblent flint ma icone obupues’ jntamecsere J imfermeti, flor pan Btiom He on tes ja seat se Peak ce mie mae an. * ementia ba Hoomt, ngverti ur, rn ¢ dabes owas an a Agents , Het 08 enue eames . Confbictidl profeend tate, avy cel dociial + Aiypor'bé come orn baprof Yor woure mac’, mecumorat » Lumen sataliu Ahirine:, perpe fons foot in one estes ine 1000 abP mere tedeet ~ carmenit oliyper, samt repruirreh € Valacls, eariciumarut » Chey’, coe pope gimme cots “ patches lan, ata othe coataens porbice) sclevalent one rmomalgpul Bei vot ps patel a4 hater ae fur, Oremee* + bimbobe lot omonolapast srmapime 96 Ca HMooretly OA os Ly . nae gy Gelow eomnirnene, 65 aon 6 006 fr rm sface ? Ne ae-6 retinas pS Z, ' Pee eboneC) ane @ anu Y oe vee f> eee cre ea Homer « whesere nels sad pee L > Mehr itm Care aye Car Morowcee fn i oe foot chadat, pn conch tn, few ie i alanis pate ee Lai ere pean @ bran pt prewbus fo not wet: Bipot ae a crtuca, toa @ Prensa We phete, Vol 7 mearé + - rife semimiforirt, al rattont’ pourten malin at ove eet, J OW Mri astm clettvon n lames at rare Ci AACA © prusleel prnuslin nse, armies. pasiu egecut Cec @7eeslaefusonae* WGe Hagwelt: Vat + persone. foattela Vota: person conghiefe aad * Teton Cierra x, Habel asstereston * pafeata apoth ex proketpel Haeradtee bh nen: low «0, heda:, Croul men evte wn aun ere e OBGp 07 Se attrind serrmre 2 o> a A msepavtrre cntegrtate formtit a tn farmil © enpater fan Bee © AGF" ope . te H pa woos Ki duleg re v0 Prypoce bu 6, aap Splamuu oh 4. A perdi ge teh; dom ve onpe afrraminit tracker \ fm S00HAB ort nope waned ex po abe gprnce, gare am eer z ata ra vob) lyele reves. iewre pa toate, TEED, hs tat Ce patient Paces Set is g Aaeed naplia® wanate reap Do veape : — OCT: px putteg de hoten Ceorm 06 fpraroghs acs ones ooh Comey weld + cdbbimcle Cournely * , Oomrnedle Cee Fontes alearcorna ames wins mnpnacd* ae nies Pero pont of famitia of pamanitid, an, im ito ake Tots” coke ye Ginigle o° anityencinae Osermint ai Males Masnelt + wed proses - facclodea #10 6 modi tnt dame vets; Ch nes pan jargp it ee ca tily ° Miles & modell Carmi nar ; ah, ined, v2 amenbe Mee of Kiecdee nant aménder rest snnataplaf & rscca oaretag. We fimlled ran ede im ta, Kicudoe ffrmced el ce poca reef: 1 eau Ca tt” + im fal a Ging porate, Ot abe prsonae winledlie,go0 rapacinds fre, Hoa con protolp + Cabine + prnuk religion * Veapeaton + ppotell Cex lon , pitas ntte: alat, gas Cuitomy + Aaishtle + ginal pobte minemt, pag to, Aor Larsvsde - Ruma : 3 Hotae Amer Cou lou, Ca ty Aereed panics ffs Coote foe fone Ceyphe prratin eyplal eG porurt peanyh sen cmpics foci, ane got p pout - he Be Fe patron seeivienttel Saag Polos, Users, (pith, Mandaners « pore (Bi emshevesba ae - Rraadlivg pancenstel ' perttin t, ocrgod 1h vial 0 08 ate Aemins abelng PEA a Geaps rmonnt Mon Geneteee = hen 3 im cen ome mee pot, pit sporcee eee apt a oe hone launar cgneel pocertire Sa nyt dr 0 teyge’ 9 paces gh a real Cae Aare & he ein bi = vole? Vehce aoenainds 9 oette: woo tare Ce phic /eruple a Jou Vatetine tt ee ence = Woe Rehmtte redeemed > 1d 0 poole any, + maradona ¢ consetvat , focti ner Crmtcabal(stiens (bel y suget hy! - anfe Hiatopestia® : ~ caracteuteur incthods publ ewnttd parties JUASOS's 7 thamapeone qucttl am Corley eatahe Hosier = Grmbapul in fi falaat wiportec a tarts eo fies a eter cease Geto cle, rey eu rae Gate ‘nig sic aiateaa Sea = rmpeotante ily tpeaircrit Magmat Oo ple me mar pet ta 26 vorlsent, Aebl mse Atgeerndr her 6 16 en 26 yeleee ce unccies Pelee eesctoe # & agent ye ine Aescioes + ge rac mute ou: ect, hacia’ de eceeiy © divinely endl ford outed wok\ Ala shi mom Selec haben BALTAGUL de MIHAIL SADOVEANU ROMAN CORINTIC, SIMBOLIC, DAR $I ROMAN OBIECTIV , TRADITIONAL Geneza: - este publicat in 1930- roman interbelic este inspirit din balada Miorija cireia ii da o replica si din viata pistorilor i obiceiurilor strabune. Alfi cercetatori, precum Alexandru Paleologul in Treptele lumii sau calea cétre sine a lui Mihail Sadoveanu, considera c& acest roman este inspirit din mitul lui Isis-Osiris din mitologia egipteana considerat mitul total- roman mitic, corintic. “roman inifiatic tratind in subtextul su riguros si coerent o tema simbolica legati de marile mituri ale ‘umanitagii” mitul Tut Isis (Vitoria) in c&utarea lui Osiris (Nechifor). Gen si specie Roman obiectiv pentru cd naratiunea se desfaigoara la persoana a IIa, iar naratorul este obiectiv. Roman corintic, simbolic pentru c& pleaci de la un text folcloric, cdruia fi di o replica, pentru ci are numeroase aluzii simbolice si pentru c& se structureazt pe un tipar inifiatic Reprezentarea realist se impleteste cu semnificarea ei > — Roman politist pentru ci are in centru tema ciutirii vinovatilor si pedepsoirea acestora, > — Roman de dragoste pentru ci motorul actiunilor personajului principal este dragostea pe care i-o poarti sotului Gi. Roman traddhanae =¢ > — Romiamn-atformarii —Bildungsroman pentru ci urmareste intierea lui Gheorghit8, formarea lui pentru via. si esaie un Toman de factura tradifionala prin plasarea aciunii imn mediul rural romnese si prin naratiunea obiectiva, Baliagul se deschide spre mite si simbolie prin conjugarea influenfei folclorului romanesc (stratul etnologic) cu prelucrarea epicd a mitului cosmogonic si initiatic Isis-Osiris (stratul antropologic). Ambele influenfe mitico- simbolice sunt sustinute de un epic alert i captivant , iar aceasti conjugare de factori confers romanului Baltagul un caracter deosabit de complex care il deschide spre modemitate. ‘Tema Romaul are dou’ teme dragostea si reinstaurarea justifiei Ideea Dragostea este 0 conditie a existenfei individului, este 0 experienti unic& in viata lui, ea presupune fidelitate si responsabilitate Restaurarea justitiei este responsabilitatea celor care i-au supravieuit celui disparut. Razbunare inseamné etimologie ris-bun adicd reinstaurarea binelui “Motive literare : > Baltagul care este instrumentul magic cu care se reinstaureaza binele > Drumul care reprezinté drumul cu valoare iniiatic& > Mitul Isis Osiris Nut a avut cinci copit: Osis, Horus ool Bitdn, Seth nis gi Nephihys. In prima zi ea ba ndseut pe Osiris, sostenitona atta stu, Geb. Osiris « devenit primo faraon. Tn a doua 2, s- nBsout Hons cel Brin, 2ul eu eap de sim, divinitates zboiulu. faa ela zi, Nut view sf se odineascd intro oat, inst din ea Uneste zou! Set, 2eu al falgeelor, al deperturlor sal ‘zbuntilor. In a paz, zeijacerulu a niseu-o pe Isis, protcforea cultura cAminali,anaster. Ina cincea 2, ese ads pe ime 2eita Nephys, una din potetoarele mortlor Dinte ei sini copi, parse cdsioreo: Isis se esdtoreste ou Ost, iat Seth ou Nephi Se spune cf jubitea dinte Osiris gi sofia Ii ra imens, cei do Kind faut a platecele roamed, aint dea se nay, ini-o i ns Osiris o confvndt pe Iss cu sora et, Nephthys (ele dow eran gemene) gio lad Insrsinall a rma acotelconfuzt se nay nul Amun. eel eu eap de sect, Tse alt pest puin mp de acest accident, dar mu ven sie izbune, ci dimpotvt fl adopt pe Anubis gf ress ot e propriul cop asi la rindol et ii doreste un copl de la Osiris, copil care aven sf mosteneased trond! Expt Seth aft de relia dintre Nephthys si Osiris i devine golg ou atl mat mult cue el domnca peste degert, in timp ce fatelesfu domina plmdatie fertile dea Nil De aoeea ol pune la ale un plan penta a erizhuna Seth pune si se consrinct on mint uf de lem pfs, inert, Pitts nfrumuseatfntimpol unui banchet Ia cre se adunaseré tof ei, Sel aaté curls aun oi va ofr celui cae va ange ‘xact marginile ou capul i cu picioaele. Toi zeit accept af incerce. Dupiuaele sure, cultul er foarte mare, avind tn lingime sproape sinei met. Singurul eae « natput exact in cul or chiar Osi (2e spune of naug: Solh a hint mivurle Fst alu in tmp ce eset dommes) Cind Osiris -aculeat in cut, Seth a acoperitrepede cu capac. Compa de complot au sositimediat, au indepitat toi zi, ‘a bani cue i cur, on a8 mu poath fi doschs gi au du ou ei, O'confizie de nedescris domnegteprintre ze Geb se rina si din Pietiuilesule de singe se nase pin sina, Atum pling, sar din lcrimile Iai aparabinee. Seth 3 aol Tui au aruneat curl bine ferecat fn fuviu Dupi cea slvargitaccat fapt, Seh a devenit cunosout ca zeal epitean al ruhi, dara devenit sun zeal frei. Peo piramidd st seri of rogole mor. aven fri hui Se”. Seth a fot zoul Egiptlus Superior overs ali Horus (ul lui Osiris), zu Egiptului Inferior. fn dinasile a XIX gi a XX-a (1567-1085 ifr), Seth a fost principal zu i patron ramessizilor, de se, numele regal Seti Tnsplimanets Lis porns in ciularea sfuli ci, stabadind intreg pimdntul Egitulu. Nephhys ise alta cu ylnd so jute Ini ald dela nist oamen cd au vazutcufirul sprint dun mie arbore, fas cind zea ange in local eu pricina veds ede faptcufiral nu exe acolo afd ef aborele a fost tat de regele aoe nu, ar din lemml ui a Tuto coloend pentru pala sis se mir ef un aga me arbore at putea devenio coloand putemick Ea se preznts la palat, vede coloana si desifeach mister: téniral copec din misting atingind curl a erescut ino nogpe.Trunchil arborea invelit cull, apdrindl de privirilecuiogor. Arborele sa nlft spre cet si adovenit ait de mare Inet Ia ates pe regeLa pla, Isis clgtighincrederea regini frk sti spund cine este gis vre. In fecere Aogpte, ela se tansformA fm rindunicd 3 hoard orucolomei gemind. In cele din um fi dezvilue povestea ei reine, iar aceasta Induiosat i oferdcoloana. Isis 0 ia, elibercazfcuffrul 1 desshide dar gisele tupul lui Osis flout bus sis head in autor pe 1s Zeul cu cap negru (culoare ce simboliza renasterea in Egiptul Antic). Cu ribdare acesta adund la un loc membrele, le freacd cu Ai le infigoart in bucdti de pénzi, confectionand prima mumie. Cénd igi termin8 treaba, Osiris deschide ochit si ncepe din nous “spite Isis se transforma lnt-un erete gi se jaca pe trupulsofului ei. Astfl, cei doi au conceput un eopl, care va putea deveni rege ea tat siu. Acestcopil a fost Horus cel Tani. Pentru a-siprotjaiubitul, Iss ascunde cuftrul devenitsareofug. printe trestle Nil, unde 2eiele apelor fi erau prietene inire timp, deosrece Osiris dispiruse, Seth reclama tronul in locul lui sil si primeste, deoarece Atum avea 0 slibiciune pentru acest zen. Iss care se afla ined in cautarea eufirului nu se poate opune acest fupt. Se espune cd Seth a fost un rope ri si lacom, int-o 2i nsf, afléndu-se la vindtoare, el descoperd prntretresti sarcofagul lui Osiris. Cuprins de fure, el cioparfeste sicriul, scoate mumia, desface pénzele, face buck trupul si aruned aceste bucdti in cele patra cour ale fuviulu. Aflénd acestea, Isis pormeste din ‘ou fa cfuarea sofulu ei, trecénd cu o bared de-a lungul fuviului Pe fiesare mal unde gseste o bucaté din Osiris construieste un templu in onoatea lui In cele din urma strnge toate bustle, in afara de organele genitale (in amintrea acestu luu, multe mumii nu vor avea la ‘indul lor) Osiris este din nou imbalsimat si mumificat si devine regele lumii de dincolo. Se spune ins, c@ voves lui poate fauzit uneori Jny-un loo allat in apropierea Nilului, mumit ,Gura lui Osiris" fare timp, Horus ajunge la vrs maturitii si revendied tromal lui Seth ‘Atum este plictst i supérat de acestecerturi, Isis si zeita Neith il susjin pe Horus, spunind ef el este mostenitorl legitim al hui Osiris Deoarece Mui Atum i se reproseaz cf main nici o hotirire, acesta se suptidr atit de tae, init refuzi si isi continue drumul zlnic pe cer. Vzind of vor ine fir lumina solar’, zeit inceared sil convings 36 renunje la aceasta hotirie, dar fird folos. Pind la urm, Hathor, ei bucuriei sia dragosteireugese ffl inveselesef § af il readusi la nonmal. Iss pretinde din nou tron pentr ful sdu. Seth sugereaz ca zei sf se intruneasot pe o insu i si discute despre aceasta problemd. Dar el spune ca zeifi Isis st ise interzicd sé vind pe insull. Dar Isis vine sub fufitiarea unei femei muritoare foarte framoase, sil atrage pe Seth lao dscutie,ficdndu-l sa recunoase& ef este necinsit ea ‘unui i egitim si se refuzedreptul a tron. Dupl aceasta Iss i ara adeviratul chip spundnt ni Seth ef a prins in cura Atm ext din nou sf aleags un conductor, Seth propune o intrecere: el si Horus 88 stea sub apa sub infitisarea unor hipopotami, iar el care sté mai ‘mul s& cistige intrecerea, Isis ins se teme ch Seth va trisa gi fabriod un harpon pentru a-l ameninja pe fatele ei Tuduiosaté fnsl de zemetele [ui renunfé si-1 mai atace. Horus se infure sisi ocartd mama, Dintr-un exces de furie chiar © decapiteazs. Thot soseste fast Jmediat gi pune pe umeri Iu Isis un frumos eap de vacd, ceca ce fi va servi uncor sf aparaastfel in alte legende: Epuizai, Horus adoarme Seth il eauts, si ufsindw-] adormit ii smulge ochii care vor deveni doi lotus. Orb, Horus e retage in desert. Zetei Hathor i se face mill de eli vindeed cu o piedturd de lapte de gazela. Horus gi recapéti vederea Seth propune o nou intrecere: cei dois fact o cursé cu batcile, Jt bircie llr si fie de pate. Horus inst pregiteste cu viclenie o bared de lem pe care o minjeste cu eretd ca si para ea ficu din piatrB. Astel,ednd incepe cursa, barca Iui Seth, find foarte area, -a seufundat, ir cea a lui Horus e rimas la suprataif Infurit, Seth se | tansform in hipopotam, eu gind sf rastoamne si barea adverasrului su. Horus se apdrd ca harponul si ine la distant pe Seth Viind zu 5-2 ajuns la veo concluzie, Thot hotirste atunci sl ceard si opinia lui Osiris Acesta cere sir! pund pe Horus pe tonul Egiptul, in amintireafaptelor bune pe care el lea faeut gi pe eare urmeazi sa le mai fac Atum oonsiderd cf ol este cel mai fn mifgur sf devida cine va prelua tronul. El hotiraste si se intélneased pentru ultima ord ou totipeilalti ze. Isis il aduce pe Seth legat pentru a nu mai pune la cale o Joviturd murdard. Atum il desemneazi pe Horus regole Egiptului, dupa el urmind la conducere un birbat demn si] suoceada, adiea un faraon. Astfel tof faraonii vor fi Horas si vor transite zeilor rugiminjile onmenilor. Conform mitologieiegiptene, dinstile se intemeiat atunei cénd un zeu fi ficea un eopil unei regine. Cit despre Seth, el va sta de acum inainte lénga zoul soarelui.Forta lui Seth fl va proteja pe Atum, zeul dejertului avind sarcina dea stain partes din fa a bareiisolae side al cide in fiecare noapte pe sarpele Apophis, Grate |i, soarele va lumina in fccare diminea(, ar noapea va fi pt de petiole > Motivul randuielii Construefia descursului narati Romanul este compus din 16 capitole, fird titluri si se deschide cu 0 parabola antropogonicd a carei informatie este demonstraté de roman. Romanul are o.compozitie scalari deoarece gradatia pe care este construit este intrerupta de desetieri de abiceiua, de vostmentali, és ports fice te atioet erates oe obeaed tin sat ~orag, specifica simindtorismului, spafiul rural este considerat pastritor al valorilor traditionale, pe cénd orasul le distruge. Pe te obiectiva, naratorul este demirug, omniscient si omnipresent, nareazi la persoana a Ifa Focalzatea ese extend deonsoe haniOaT OF nape ot Se ae a ae ee Te Nechifor insusi pare in memoria afectiva a Vitoriei, naratorul este un povestitor eu darul zicerii si de aceea impresia. general a eititoruluveste ci atit personajele cét si naratorul folosese aceeasi limb&. Impresia de verosimil, realist, obiectiv se produce prin efectul de reprezentare al narafiei in registru popular, regional, athaic- z Romanul este alcatuit pe dou’ planuri we 4 focal due. > Un plan al actiunii propriu-zise care urmareste drumul Vitoriei -- fy seu ave 7 fisen > Unplan al semmnnificirii simbolice realizat prin aluziile mitologice si referirile la modul folcloric de concepere acxistentei L. emiiue onihte i,luale armen cn pu nents Constructia subiectului hip Foe a cau enetints Acfiunea se petrece Ia inceputul sec XX in zona Domei (Suha si Sabasa). Astfel, actiunea operei se deruleaza din toamna cand Nechifor Lipan plecase la Dorna dupa oi, pana in primavara, cand Vitoria ii descopera osemintele.Spatiul actiunii este, de asemenea vast si cuprinde tinuturile de munte de la Magura Tarcaului, zona Domelor si a Bistitel, | pana la cele de campie la Cristesti la baltle Jijiei. Actiunea e mai complicata décat a nuvelei. Ea Sé intinde pe parcursil XVI capitole urmarind momentele subiectului. Rezumatul (vezi clasa a opta) Conflictul de natur& politieneasc’ intre justtiar si asasin genereaz& un conflict psihologic in sufletul Vitoriei Lipan Actiunea desi pare simpla, se desfasoara pe mai multe planuri narative unul retrospectiv, trecut, in care Vitoria rememoreaza intamplarii ale vietii de familie, iar altul prezent, care surprinde intalniile eroinei cu preotul, drumul lasi la Piatra-Neamt, pregatirile pentru drumul cel lung in cautarea barbatului etc, Asadar intalnim un timp t secolul XX si unul etem, pastrat prin traditie “toate urmau ca pe vremea lui Burebista” ist doua personaje centrale Vitoria si Nechifor. Acesta din urma , desi absent din actiunea propriu-zis& are un rol ial in menfinerea tensiunii afective care motiveaz4 profund intreaga actiune sivargiti de Vitoria, Gheorghita este ersonajul HOvice care se inifiaz& si care dobandeste experienta prin cAlatorie. - Ca in orice roman realist modurile de caracterizare sunt diverse si se impletesc : apare preponderanta caracterizarea ndirect& prin faptele gi replicile protagonistei, caracterizarea direct de celelalte_pefsonaje (negustorul David, subpreféetul) $i Caracterizarea direct a naratorului prin descrieri succinte si semnificative. VITORIA LIPAN este personajul principal al operei, deoarece este prezenta in toate momentele actiunii si polarizeaza n jurul ei toate celelalte personaje Muntenca de la Magura Tarcaului, ea traieste viata aspra a oamenilor de la munte, levenind tip reprezentativ pentru aceasta lume athaica, Pentru caracterizarea ei, autorul foloseste o diversitate de rocedee artistice: direct, prin deseriere, prin parerea celorlalte personaje sau indirect prin fapte, prin atitudine, prin elatia cu celelalte personaje sau prin felul de a vorbi Portretul fizic, realizat in expozitiune, surprinde elemente ce infatiseaza frumusetea fizica, dar si trairea interioara a roinei: “avea ochii caprui, aprigi si inca tineri, ce cautau zari necunoscute”. Infatisarea fizica prezinta ingrijorarea emeii peniru intarzierea sotului et plecat la Dorma sa cumpere oi.” Nu mai era tnira , dar avea o frumusete neobismuitd n privire” , aceasti portetizare direct’ anticipeazd portretul moral si dezvaluie frumusefea morala si ten: aractetului ei. Portn ral este cel al unui personaj exponential care sintetizeaza trasafurilefemeii voluntare de la munte. are o fire STE re este sarcastic. o caracterizeaza tiria de caracter si un nutemic simf al justitiei, este intransigent’ cu sine si cu ceilalti”n-am s& am hodin& pind nu-l voi glsi pe Nechifor” Vitoria este o femeie credincioasa si respecta cu sfintenie datinile si obiceiurile stramosesti.. Inainte de a pleca, femeia ere sfatul parintelui Daniil, merge la manastirea Bistrita unde se roaga Ia icoana Sfintei Ana, tine post paisprezece zile, e spovedeste, se impartaseste si face daruri biserici.In popasurile de la Farcasa, Borca sau de la Cruci, Vitoria respecta eremoniile la care asista. In acelasi timp, ea reuseste sa-si. pastreze sufletul curat si sa-si ascunda durerile si ramantarile personale, inchinand un pahar in cinstea mirilor. Vitoria Lipan este o femeie superstitioasa, deoarece ea ede in vise si in semne rau prevestitoare cu privire la soarta lui Nechifor. Astfel, cel dintai vis “care a impuns-o si a ulbufat-o” il arata pe sotul ei “calare cu spatele intors catre ea”. Altadata l-a visat rau, trecand “calare o apa neagra” meia intelege in_egala masura si semnele natuni, Ea stie ca se schimba vremea deoarece “dumbravencile zboara in -arduri sub soare” Astfel ea are viziune semiotic& asuptra Universului, intelepciunea ei consti in cunoasterea codului 1aturii. Eroina este inzestrata cu o inteligenta foarte mare, pe care si-o manifesta intr-o diversitate de imprejurari. Pe ot parcursul drumului, Vitoria da dovada de istetime, ascultand si culegand informatii de la cei care I-au cunoscut pe tul ei. Ea dovedeste o mare pricepere in descifiarea sufletului oamenilor: “Eu te cetesc pe tine, macar ca nu stiu arte” sau “toate pe lumea asta arata ceva”. Cu toate greutatile intampinate in drumul sau si in investigatiile facute, Vitoria dovedeste tenacitate, darzenie si-vointa, deoarece nu se linisteste pana nu descopera adevarul. Spirit justitiar, Vitoria regizeaza magistral in scena demascarii vinovatilor la praznicul de inmormantare, Cu o logica impecabila, prin orbe intepatoare si-aluzive, ea ii constringe pe faptasii-crimei sa marturiseasca adevarul, Datoria fata de barbatul ucis usese “implinita cu muchia baltagului in frunte asupra ucigasului” dé catre Gheorghita. Pentru Vitoria, datoria restineasca se afla inainte de toate. Datina inmormantarii si pedepsirea ucigasilor vin dintr-o etica straveche a oporului: “eine ucide om nu se poate sa scape de pedeapsa Dumnezeiasca” Vitoria Lipan ii uimeste pe cei din jurul au prin insusirile sale deosebite si de aceea celelalte personaje isi exprima punctul de vedere apreciindu-i calitatile Poco soudeste cy uimire “mama asta tebuie sa fe fermecsioare, cwmoaste gandul omului”. La randul sau, “alistrat Bogza este la fel de uimit de exactiates cu care Vitoria a reconstituit towsl-De-aceea, find pe moarte, el isi ccunossi fis "Sse snatio ca.afostintoomal cam aaratfomeia mortal” Sa_este purtitoarea unui suflet tragic, de aceea a fost comparat® cu Antigona si numiti un Hamlet feminin. Ea eprezinté Eroul civilizator care inifiazd sufletele juvenile in cunoagtetrea naturii si a datinelor strabune pentru cd ea are » viziune global& asupra lumii. Ea inmagazineazi memoria colectiva, de aceea visele ei sunt proiectii ale acestei nemorii colective care transmite simboluri strivechi pan in timpurile civilizate, Aj ffy » Wha aud deiee (et ‘ste un personaj complex, viabil, nu este unilateral. f bein eee Corpdewactie ale puso sais ppl, NECHIFOR LIPAN Portrotul-sau fizic este realizat prin intermediul caracterizarii indirecte, din amintirea satici 'vea” mustata grasa adusa a oala, La mustata aceea neagra si la ochii aceia cu sprancene aplecate si la toata infatisarea ui indesata si_spatoasa”. El se contureaza mai ales din memoria afectiva a Vitoriei: “Asa-I fusese drag in tinereta 3polite Vitor oveptiad amurmed sad Vpentste Car Media tagtis — clr eget eg “usa-l era drag s-acum, cand aveau copii mari cat dansii”. Din legenda pe care obisnuia sao spuna la nunti aflam _chifor era un muntean ca toti ceilalti muntenii- un om cu “inima usoara si blanda” caruia ii placea sa petreaca si sa J-dispuna lumea la nunti, Prin inteemoded comneestitioaten, sibeapr de saprenivints stents) 5 mod direct, Jtiau numai istorisi, ci stiau taina laptelui acru si a branzei de burduf”Nechifor plecase de-acasa, din Magura Tarcaului, dupa niste oi Ia Doma, “s-acu Sfantu-Andrei era aproape si el inca nu se intorsese”. Intarzierea, mai mult decat de obicei-73 de zile- a acestuia, stameste neliniste si banuieli crancene in sufletul femeii. Munteanul era stapanul naturii, el cucerind vaile si piscurile muntilor, insa acum ori “va fi cazut pe undeva s-a pierit, ori I-au omorat hotii”, dupa cum gandea in taina, speriata, sotia sa.“Le cunostea pe toate si stia orisi cand le ce usi sa bata si la ce slujbasi sa se infatiseze, caci el umbla din tinereta in tara cealalta de vale”, dupa cum nareaza naratorul .Nechifor stia sa-i respecte pe ~ ceilalti si la randul sau el era respectat de acestia Trasaturile fundamentale ale personajului le regasim in portretyl colestiv.al oamenilor de la munte, pe care-! alcatuieste Sadoveanu:"locuitorii acestia de sub brad sunt niste fapturi de mirare, Iuti st nestatomiei ea apele, ca vremea, rabdatori in suferinta ca si-n iemi cumplite, fara grji in bueurii ca aisitele lor de cuptor, placandu-le dragostea si betia si datinile lor de la inceputul lumii, ferindu-se de alte neauri-g'de . oamenii de la la campie si venind Ta Barlogul lor ca fiara de codru- mai cu seama stau ei in fata soarelui c-o ini el rupta: cel mai adesea se desmiarda si luceste- de cantec, de prietenic, Asa si acel Nechifor Lipan care ac Eleste,deci, un, m persona emblematic Chel si firea lui Lipan se imbogatesc treptat, prin relatarile calor pe caré oieril I- = a cunoscut in drumul sau dupa mioare. Astfel, la Bicaz, la han la Doma, Vitoria afla ca Nechifor era “obraz = cunoscut’,’om vrednic si fudul”,”care nu se uita la parale, numai sa aiba toate dupa gustul lui”; recunoscut dupa caciula brumarie, oamenti spun ca este “vrednic roman” si “mester_la vorba”. Carciumarului insa nu-I ‘ placea “ca omul se ducea la drum (... Jin asprimea nopfii ”. El se dovedeste un barbat curajos, “nu-I pasa de oamenii rai” si avea pentru dansii pistoalele incarcate in desagi. “li placea sa umble pe luna si canta din solz, ca sa nut fie urat”. Dar mai ales Vitoria isi simte sufletul incalzit cand vorbeste de Lpan:”De hoti nu se temea avea stapanire asupra lor” In toate locurile prin care a trecut Lipan, cei care I-au cunoscut vorbesc cu prietenie despre omul “cu caciula brumaric” ca fiind”cinstit, platindu-si datoriile, iubitor de animale: a hranit el cu mana lui un caine pe care-| avea. Mi-a placut si asta. Au platit cinstit ce-aveam de platit si s-au dus”.”Apoi, el a avut gust sa-I faca parintele o cetanie s-o aghiazma sa-I stropeasca oie”, deoarece era un crestin adevarat si care era de parere ca Dumnezeu il va ocroti Alcatuit din amanunte ce se adauga treptat, aureolat de iubirea atat de vie a eroinei romanului, portretul-sinteza al lui Nechifor Lipan construieste un personaj complex, viabil,tipul pastorului GHEORGHITA In caracterizarea lui Gheorghita este abordata tema educatiei Pentru Gheorghita ,cautarea tatalui este un moment formativ .ce ii aduce maturizarea .Trecerea de la starea de inocenta la experienta sé Face greu si personajul isi descopera propia natura dupa un exescitiu indelungat-,coordonat_de_mama.,cu tenacitate . Mai intai educatia sa a insemnat consonanta cu ritmurile naturii :"Paru/ cu bulboane au fost ale lui -Potecile la zmeura si mai sus la afine , cand ocolea asa ,umbland dupa turmele taranilor Povestile la stana sara ,cand invaluie focul limbi sub spanceana padurii Stia sa cheme in amurgit ieruncile si capriorii.Toate acestea i le aducea aminte mirosul de fan in care plutea vara si copilaria .” Noua structura a lumii urbane a patruns la Gheorghita ~tine condica ,calatoreste cu trenul- ,dar mama vrea ca acesta sa nu iasa din “randuiala “ Isi da seama cu parere de rau ca feciorul nu este maturizat si din aceasta cauza nu se poate sprijini pe ajutorul sau :"-Esti inca un plod care ai sa cunosti de acu inainte supararile vietii,."El nu este pe deplin convins de necesitatea calatoriei care are un scop cognitiv si justitiar :”m-oi duce ,raspunde jeorghita cu indoiala “.”Vitoria il privi clipind .I]_vazu sfios si nesigur apoi ofta cu naduf” Pentru a deveni barbat a trebuit sa strabata cu mama sa drumul labirintic al_m« in _acelasi timy drum. jiata si de renastere .Tot un act initiatic este veghea din ripa_osemintelor tatalui siu ,act ce se configureaza intr-o renastere simbolica si asigura continuitatea intre parinte si urmasi i id si dobandirea unei personalitati “:Sangele si carnea lui Nechifor Lipan se inorcoan asupre latin past in zhorurt in ceriart * Mituriarsa se aplineste cand manvieste baltagul impotrva asasinului tatalui sau Rolul fiului_ in pedepsired ucigasului “consttaie un exercitiu initiatic de virilitate ~ In conceptia Vitoriei, actul educativ inseamna dezvoltarea capacitatii de a se adapta randuielii ,datinii,legilor nesctise ale colectivitatii arhaice Ucenicia lui Gheorghita a trecut de la starea de inocenta la cea de experienta descopetindu-si “propria natura si pe cea a lumii ,regasindu-si tatal si numele” Gheorghita iese din dificila calatorie initiaticaintarit LLa sfarsitul actiunii fiul este capabil sa isi asume rolul de urmas si descopera lumea careia ii apartine ,incepand alaturi de mama sa ,sa-I descifieze semnele .Astfel ,e] este capabil sa restabileasca circuitul existentei 7 oad el”i oman of putter - Aoutrayy - Johan Ebacte i: 733 : epesenfe® ccctenhutale, eset. 2 pon Cherma a Cau Eliade im 2 kemctinle abjork re YN etmatuee, asset © Ce cera Henctiinfe re Pn tebnese om owkaays” * CéGmaen : . Egade ¢ AR omar imtegrake of anu te imtuysare @ fictesmnube Co mai” ” * Comecse ja See pum > Ceomaaslowe = accimnleune weenie pt 2B arty le” 4Y: romen > Suecre A fete ge | bt a achcime anyste, clegfeisancate pox Mat mele pbaman: eee evap Cony fOor eouytle Gx cone Prrhipe memergase persang se Cole nat nhuaag airrar 26 : SW Atm Inlerte Ob ee perneay osama squaring ca Co Gele . “Mecemle ih, pleanent Hecleine shelogeme ° auton heyale ~ hiaty, CL rake earacheutore tea se. parame ~ Aeowive: nba cacluccre verbs. can yorpin multecral fabal—coacrt, - © peut deme 4am , alr ce exobismust (cle, a agegter to Colo 7 tyrone hetind bacrare ony 7 ng ment hisattes Mecerttee Melon ny Hes semyle, jrnababactiert 04 matence eee eee ose, a (free ar Mlesvutee fon, greg, Maw” ects Ce theugiut shale con ane ce tose ecxotihete Cas aia Alge Mgputsssd, € echt A htorew Cee age" fe con Dace fen icles ohieaa oe 1, Me hele * 9 td liste, mat facwioae, Lr ee teu snag ee omene Meo nh Aaetee ie tee een « Aaa tre * keoeter, 1, la ee eee ee Presta ay OH foe Mie ige me aay ere © 46 estate: Chali, arevalusies? ae cstted OT Mlb 6 aliuyah, afte t0 stone oa Merny, Sp 8 J 5 6 Mar ngyy ener tig OO, te fac ect res a ee OME pastel excliveg eg yp0 fo bine Tail Kecenclea deg Cn Meth ae a stats Mt eke Toak BE fancl pt a fo lewras ote ltt Coan go! te 8 pte ein Oo adil ahaa 2 fyetien Men WAY tm Heinalayn $e eorsbeny borin Thal 6 ctusctss » “ manatrat smartest exact /) 4 AS Vaan ¢ Yo pouiiese wots" Merhey denen rissa Bonaoe Alam: alta eye ae auterutor foal wating + Hams cuncpean rabioune, ageinss, ee ae Ye shrazrnt ca ypokat rseclok Fraps hacia © Achaea tora He Meordbersertone he Scart persone} oh concecut rhatelrctiscle 2 Matty? * (pots. preosupute aig Grape, gravate Ae corceen = ‘eg : lags coe eee . ote luld fore: dle ase a Aapebate, es mente ot frrceccfont, in teutal “ange ae cere alabs * Cmeclericey shttede : => aecenunan epee eet pat 1 chayrrinls Tale aaleakeis, Hen ofye d ~ PPR tom ctesca Aiea che epcerrients yore. FM, Ge Aegsuacen peretiu a piles owen gorse oe Te ay: ly Feeds 1h ogee es: eee Ties rc tae i asill Cebheene cantar HY cule, » amifalangs @ recto fan Cubenhtalic cederus event naoutele , pein Prdtiec. ubensam 2 eer met, pede 2 fim omnactipreces pespencte apereenyee fete orwnnkea grt ote, Merb, Me on eco 6 eppealetrPowamet > ta dere’ prone clare sromanl reall, clurds , Calapan : 6 Clima, pv» Engrs OGe Rowarel medi, wilteets, paowsian ; €, Petrescu Cibimeseu nomerit malion, eonadie ed Cteratum Remind mu jo Crrvalha cndtgptens partie 0 ee tt f doo, a forma fais feud Romanul realeel mle , wen amed ae ane Hangligou Enuyeme elie! ax, tim Galgaviamsm fans Onltec” Aasalet y wend” OY. roman: Speae a poral yo ae achame angpté, Aefaseat x coct mill Ont ct com conflict Complex Ca eee porhiijpg® mammer@ed person ore emclivtleatant. BEER | Netmplienen mootoustia in octcne , frcsbane sere, olrectiinoun wiriums, affects n EA Tonle: homen€ realint ote hon Joma: Homma sulurt toma fame Subtheme spear Goltauime: ema vmeslanind, Fema povertni fm funda ne magint complce a aoeidett tarwneztons &E inna Fla psy, 1 Emtgond ext tof acel amentee ch taatletel # prewgene, at eneahfoley wperclo€ Hrceche Achmet familial Lavell terme anadiortnit, potewtite 20 ce equal + > plamuu' ye é Veoiea date Fabs wt Ohl , Ketiad cou broek fmuiptt + geegie nemanules neatet lan - cacti monarrape : taghes Pe a voted egestas 29, eedkee eatoe * Avett fema paven? Fats Aeerd de Ca Prague Git elie (909 --* + Prt, pun acstonen tapinhetes Solty, mer ps . ” forme aes 1 ne en etcemen thesia , he pte ne Firnbee + Conpentia f pring Coruypnti onate '- sotmatate an Cercutecritaen ~ anetonis , tehovin abimbatsi {woe grees debaberd auc ines Grol 0 sa 9 Echagne* aa . Ina veankes pot, sunt 3 al cole ater, fan ? foterie ot kbyare: madame Oey es OMe ke compare = Hhove combs prueba* vhadten’ de puree “Gite. j Mtn dnlos, setamlele au. + dpierea: > clawinee gpupruteu'citackn , a vechirmenbaliei -» Vmpanie Ae womees Aeetenbe -» rermerts ee aa Aaxellet J trmatictar bo ef OE ee Yraum, —> emateriabscoe oronte a oniuae Banggarutis, 1 ae roel ayat fort alte alge Y emonoliypec’-> oon grrr hren Vy foc ranch aa, acide ee : * Sree marehre realest Cabtactone ~ Aeleroctepahicd, wrijume ommisiiode, Socotiaos 0, aches Mor Constructs pe momontele sealutdalee Cypomfeuta -.@ smfaadlen cated apchio Compact bays a. ” ole “eet tnthant ponany li prircpdl, Poln, itr, Ag Cordewle filly dtwreaner, GU 93 Pongen wth Lelia 2 + eeu Olahe py dd planus, anbrypend oh cose planes als aghuent ; dayote Oe “Glo nes + Lite penton Chanel Felon uamndcers dmvolitvirea avert Qu Crtache Friggin, 9% ee Fela 2¢ tndrazorttals de Dh, rimtlariyendt de Oho mt decomiite Pracelge, oustenet rafinat, pacton al techamulen” iapa'a | fran Ay loas ac casifases cx Starieg” Rashi, cou enone eer omeniewon Sgt lo omaase, Mirada dain gs oontlaregree Hdats prom a jete GM Mea cam each cu i gray Ct Colt 8 om oma, che Raacchgrl tated a hers fe mwotic Wiicin Cory tected etn Jecrld, telat care Car Cnt Ot dere Pane een pt prcemel el pilesich can Psgcatyzal Ce aerighe 2etohee'y Feb ae nefegeny 1h Luabelt Cuddeponse Berges Cehatie PAE Eo Arig lee pron arom Shirvea gi tune etl creel Learns 41 ane. Aypot Cntr Olin, wovelt Cafe obie Craaine ay Ciel at aggre tr Bort tpelin cot halen forehead“) Qhlie re cara Ted ou Rctgel wi plret Co Pat : FA arse Hack, Gt pisfoorn eaicew® Pest hrapfitad 1 cinberbant 04 Ohlag gr Procabyl aun caveat, iy Ohilea on coos loth cme OO dot 0 becamen cenbrsougie 1 CaGnwon:, btadul nomamutut ete emul en Pinte maots ; Ay lee jalen - qbalen 0b” — Corhacke Cegpinvors ; ° otal 2 behusioes ; clameut se" Ohln flirvilion Pmaetiae taxing ‘ ie ately tn conte Lio ee ay [te Vente Ca hu + rrnatansls dt eaachaion tut yates Cut Oaktne +, Geooils eadteula’ Cerny 2 mgmt prsegatn, th alte, psi otis wos cena ~ Garadlorad pa traf look sia frrion aot Cortecka Grengruveane + Comlerimats ‘mtr dlecrn en° arent (Sorat clos Ealrowne {9 LEE | Gouot) Hania | Febre brine + faimruat comtrhor, ents (Cabra aa posores Keowite Macey aritlooatul Roget Feloe 2 “ 1 tone iene, Slee aleoedt conpovnme fincas ¢ fos Cork” A Srucn 2 cement seowre / Tete 2 Ohl auiebeh Oke: faada anya , piletisl meotap'e Carechsrut ocome at aevenlchr 1 metelit cma cen eae my tt ros pigpet fi ontt to iocrte Gouctued: ory aches Quayle 1 Aagfosmt pe od ntl plone, Ga acleer CletolteW | pasie pla Clhoitatry tee porbegier murnsomone pnttrs't, Labs aes a Lettered gh mscptara munatinaten en actions , arc - SJ OF On aan. rust,\ {OMANUL REALIST/ OBIECTIV DE PANA IN AL DOILEA RAZBOI MONDIAI Enigma Otiliet de George Calineseu Genera, Ideva de a serie romanul s-a configura in timpul unui eveniment familial: moartea unei matusi si prezentarea ‘unci seene in care familia urmarea averca acesteia; se adauga calatoria la Iasi pentru a-si lua doctoratul si amintires tunei rude(werisoare), Otilia do eare era indragostit in adolescenta Astfel Calineseu are © voeatie de comentator critic al victii— el are o imaginatie de grad secund eu ajutorul careia recreeazs un eveniment din lumes obiectiva.in opinia lui Calineseu , romanul trebuie sa fie un act stintific, o analiza lucida, demonstrarea unei idei printr-o experienta. Desi adept al romianului inspirat din viata contemporana, modema, citadina, G.Calineseu adera sub raportul formulei epice la modelul balzacian si tolstoian , nu la romanul subiectiv de tip proustian. El militeaza pentru un roman obiectiv, pentru perspectiva elasica, pentru tipologie si caracterologic, Primm ttlul al romanului era “Parinti Otiliei, iar editorul it da numele de “Enigma Otiliei" find publieat in 1938. Gen si specie roman obiectiv, realist, bakzacian, de moravuri, social, de dragoste, bildungsroman. Este un roman de inspiratiesociala, insumand dosure de existenta ale unor tipuri umane determinate in primul rand de cireumstantele sociale, apoi de datul pstho-afeetiv si de factorul ereditar. ste si un roman de problematica morala, un ‘roman de dragoste si un bildungsroman, surprinzand etapele deveniri a doi adolescent ipologia estetica a romanulul: romanul intruneste atat trasaturi realiste(balzaciene), cat si elemente clasice si ‘lemente romantice, precum si elemento de modemitate, Acest fapt este posibil deoareee Calinnescu nu considera ca cexista un fenomen estetie pur elemente realiste ‘= roman de observatie sociala siproblematica morala = tema mosteniri,arivismul si avartia, precum si tema paternitatii ‘= perspectiva narativa specifica romanului obiectiv : naratiune heterodiegetica, ulterioara, narator omniscient, ‘omniprezent si demiurg, focalizare zero ‘+ incipitul descriptiv, generand efectul de real, eu repere spatio-lemporale preeis determinate * constructia subiectului, cu un ritm foarte lent la ineeput, accelerat doar in ultima parte, ineepand cu eapitolul al XVIII lea arta construirii persongjelor: intrarea in scena a eroilor este insotita de un portret initial, detaliul fizic individualizand uasatura morala dominanta, modalitati diverse de caracterizare: materializarea reliefului ‘moral in fizionomie, tou! nervos, gestul semnificativ, descrierea vestimentatiei si a mediului = tipologii balzaciene construite pe o dominanta morala : avarul, parvermitul , fata batrana, ambitiosul elemente de clasicism ‘= principii compozitionale : cronologie, simetrie, ciroularitate = personaje care nu evolueaza, construite in tiparul caracterelor clasice : baba absoluta (Aglae),aristocratul elemerite romantice ‘= caracterul de bildungsroman, prezinta evolutia Lui felix si a Otiliei tema iubisi, motive literare: triunghiul erotie, orfanul, strainul ‘+ procedeul antitezei in construirea persongjelor * deserierea Baraganului din perspectiva naturii primordiale elemente de modernitate ‘abordarea romanuluicitatdin sia problematici intelectualului in formare celemente de sinteza estetica, anuland opozitilecalsic/ romantic, traditional/modemn pparodierea eanoanelor, a conventilor romanului realist tchniei narative modeme - discontinuitate narativa, pluiperspectivism ‘personaje moderne : Otilia(personajul relativizat) , maladivii psihici (Simion) sugerand alienarea psihica a “ omului modem + _registre stilistice diverse(limbaj citadin eolocvialimbaj intelectualizat ‘Tema, Romanul este aleatuit din doua teme Tema realist balzaciana a paternitati, cascia i se adauga arivismul si mostenirea. Romanul este astfel un roman al ‘mosteniri, al orfanului, al patenitatii esuate, al mediilor perferice de la inceputul secolului XX, dominata de ban “eu la care se inchina toti"(Balzac).Tema mostenirii surprinde un confliet economic, tema parveniri sia paternitatitsustin un conflict moral Tema flaubertiana a educate’ sentimentale pentru ca romanul prezinta initierea erotica a lui Felix Sima si dragostea dintre el si Otilia, Din acest punct de vedere romanul poate fi considerat un bildungsroman deoarece se urmareste initierea celor dows personaje aflate la varstaiesirii din adolescenta, Tema iubirii naste un conflict psihologic. Dace titlul initial .Parintii Otlie” sublinia tema pateritati,titlul sub care a fost publicata cartea reliefeaza etermul mister feminin , dar si misterul unei varste si al vietiiinsesi Ideea, Tema pateritatii vizeaza aspectul economico-social pentru ca musterea si cresterea determina punctal de pomnire al individului in viata, Astfel in existenta individului se prelungeste ceva din existenta parintlor (idees nu estenoua la Calineseu, ei vine pe filiera realist insemnand determinismul social care apare si la Slavici, Rebreanu, M Preda). © societae filistina si aplecata doar spre lntura materiala nastearivismnl, iar mostenicea este vazuta ca 0 posibiltate de parvenitism. De asemenea, carierismul reprezinta tot o forma de arivism, insa de data aceasta se ctutlizeaza porretul ambitiosului idealist, oseiland inte ratare medivera si geniu posse. Comporitia/ constructia discursului narativ Exe linia, episoadele naraive se inlantuie cronologic, are douazesi de capitol, fara tilui care se desfasoara cronologio. Axa unui timp obiecti,derula lent la inceput, spot intr-un ritm tot mai accelerat, este marcats obsesiv prin sinlagme temporale eu care debuteaza mai toate cpitoele”in-o sear pe la inceputul Ii iuie 19091, a dowa zi, fh ziua ummatoarel, ot timpul/, pe la inceputul huni august’. Desfasurarea epica este lenta, precipitandu-se doar cu snceputul capitofului al XVII lea. Pana atunei, miscarea epic rezulta din insumarea unor dosare de existenta care fixeaza int-an cadru sociabistorie, economic si etic complexe tipuri psihologiee, bine determinate, face except tila Principil simetrei si celal circularitati care guvemeaza intarea si iesirea in si din universu cari este evident in incipit si in final. Cele dova tablouri care au acelasi decor- casa din strada Antim- evidentiaza insa si tehnica a contrastuli: descrierii ample, balzaciene din incipit ii corespunde una sintetca in final aceste tablouri propun un tot litrar de mare modernitate: celal Iui Nimeni. Replice lui mos Costache absurda la inceput .Aici mu sta nimeni” ae putere de destin , ca se incarca in final de otrstee existentala, de sensuri adaneiprivind trecerea prin lume 2 fomulu fara insusr, Jevenirea intra devenire, vana , fara sens si fara a lasa ume. In final nu mai apare nuimeni din ‘lanul Tulea sau Giurgiuveanu, marturie a existente lor deizori find doar easain ruin ‘Arta compovitiei valorifca si alte tchnici moderne : contrapunctul(decorulcitadin este bruse substituit de peisajul vast a1 Bargganufu),colajul Guxtapuneres planurilo,discursul discontinuu (capitol! XVID. Romanul este construit pe antinomii : pe de o parte se afla persongjle in care autorul se obiectivenza (Felix, Ota, Pasealopol) iar pe de alta parte se ala o societate a cae se raporteaza Se rematea antiteza : Otilia (angelica) ~ Georgeta (rutinata), Ota (buna) ~ Aura (aeschina) ; Pascalopol (generos) ~ Costache (ava). CCatinesou are gustul corespondentelor pentru ca sunt ereate personaje eare isi corespund : Felix corespunde Auricai (au acecasi mistca a casatoriei) Stanies este un Felix terestu si un Giurgiuvean batran, Naratoral este © voce regizorala (a fost consideral primul roman tearal pentru jocul mastilor, bogatia detalilor seenografice, multitudinea indicatilor regizorale, ponderea mare a dialogului), dar si voce intra vooe (se biectiveaza in personaje procum Felix, Pascalopol, Oia care sunt personaje~ reflector Formula nerativa este a nartorclui demiurg, omniscient si omniprezent, nareaza la persoana a Ill ~ a, focaizarea este zero, Timpul narari este ulterior impul istoriei narate Ca moduri de expunere se disting neratiunes, deserierea si dialogul. Deserierea are o pondere foarte mare si se desfasoara balzacian, do la exterior spre interior, aestea vizeaza portete fizice, decoraiuni interioare, arhitestura Dialogu este subordonat intentici de realizare a unui roman teatra Romanul este balacian/realist prin Minutoziatea deserierlor tenia acordata genealogilor personajelor ‘Aitudine impartala fata de persoanje ‘Atontia acordata atmosfereiepocii, intetia de a crea 0 monogralic Perspoctiva narativa obiectiva “Tebnica detaliuhi semnificativ ‘Romanul are in entru problema unei mosteniri Personajele sunt tp inadrandu-se in tipologia balzacina Simetriaincipit— final Dar Calinosou nu copiiva structra romanului balzacian, ci 0 trece prin propria sensiblitate rezultand un roman propria, El tradeaza balzacianismul prin introducerea comicul (de situatie side limba) dar si prin tchnicarelativizari ‘noglinda (unelepersonaje ~ Ota + Felix ~ sunt erete prin idle celorlalt despre el) tia conficului Structura romanuli se desfasoore pe tre planur: ‘ planul epic principal al mostenrii care wrmareste destinul elanului si se eentreaza pe un conflict economic, Este dublat de un plan secundar al pateatati care este dominat de un conflict moral + planul narativ al povesti de dragoste dinte Felix si Oli; lor li se adauga Leonida Pasealopol care traieste evelatile une iubiri trai, Conflictal este psibologie si se rezolva in eoordonateclasiist: triumful ratunii asupea pasiuni + planul cadmucare contureaza monograficexistenta burghezie la inceputul veacului al XX la. rou prinoipal al avestn plan este Stanica Rati care accentueaza un conflict de ordin moral. Romanul,aletuit din dousizei de capitole, este construit pe mai multe planuri nartive, care uemirese destnul ‘nor personae, prin acumularea detail: destinul Osi, al lui Felix, al membrilorclanului Tula, al ui Sinica te. Un plan urmireste luptadusi de clanul Tulea pentru objinerea mosteniri Iui Mos Costache si inlturarea OticMarculescu. Al doitea plan prezintt destinal_ tindrului Felix Sima care, rdmas orfan, vine la Bucuresti pentru a studia Medicina, locuieste la tuorele 1ui si triste iubiree adoleseentina pentrs Orilia (ildungstoman). Autorul cord interes si pentru planurile secundare, pentru susfinerea imaginii ample a societai citadine Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal (intr-0 sear de la incepatul lui ie 1909”) si spatial (deserierea strizii Antim, @ athitecturii casei hui Mos Costache, a interioarelor), prezintd principalele persongje, sugereaza conflitul si trseazA principalele planur epice. Inciptul est de tipul eaptatio benevolentiae. Finaial este inchs prin rezolvarea conilictului si este urmat de un epilog. ‘Simetria ineipitului cu finalul se realizeaza prin descriereastrzii si a casei lui Mos Costache, din perspeotiva lui Felix, intrusulstrainul din familia Giurgiuveanu, in momente diferite ale existenfei sale (adolescents si aproximativ zece ani mai tirziu:”dupa ribo”) ‘Actiunea romanului debuteazi eu venirea tinirului Felix, orfan, absolvent al Liceului Internat din lagi la Bucuresti, in casa unchiului si tuorelui su legal, pentru s uma Facultatea de Medicind. Expozitiunea este realizaté in motoda realist —balzaciané: situarea exact a acfiunii in timp si spatu, veridicitatea susfinuta prin detalii topografice, deserierea srdzii in maniera realist, finetea observatici si notarea detaliuiuisemnificativ Caracteristicile arhitectonice ale strizii casei lui Mos Costache sunt surprinse de ,ochiul unui este”, din perspectiva naratorului specializat, desi observatia este atribuith persongjului intrus, care eauté © anumit casi ‘Naratorul are intenjia de a familiariza eititorul ew medi, prin provedeul restrangerii teptate a cadrulu, de Ia stead, 1a case, la interioare, la fizionomia gi la gesture locatarilor prin tehniea focalizari, patrunzind astel in psihologia persongjelor din acest mediu, prin reconstituirea atmosferei Persongjul intrus observa strada si east Ini Mog Costache, care prin dctalile surprise, sugereaza contrastul inte pretentia de confort si bun gust a unor locatari bogati si realitate:inculji(aspectul de kitsch), zeArviti (case ‘ici cu omamente din materiale ieftine), snobi (imitarea arhitecturii clasice), delisdtori (impresia de paragin’). ‘Arhitectura sugereaza imaginea unei lumi in decln, care a avut e@ndva energia nevesari pentru a dobéindi avere, dur nu gi fondal cultural Piruns in locuinfa, Felix i cunoaste unchinl, un omuletstraniu, care fi rispunde bélbait: .m-nu sti nimeni aici, nu cunosc”, pe verigoara Otilia si asistd la © send de familie: jocul de table, Felix are aici misiumea de observator obiectiv a persongjelor prezente in odaia inaltt in care este introdus. Ca pe o scenk sunt prezentate pe rind portetele fizice ale personajelor, cu detalii vestimentare $i fiiologiee, care sugercaz8, in manicra clasica, trasituri de caracter, precum si, in mod direct, starea civild, statutul in familie, elemente de biografic. Toate acestea prefignreazé cele doud planuri narative $i conflictul. Replicile malifioase ale Aglaei anticipeaz conflictul suceesora, iar atitudinea proteetoere a Otiiei, motiveazi atasamentul lui Felix, Confictul romanului se bazeazit pe relatile dintre cele dow familiiinrudit, care deseriu universul social din Bucurestiul de ineeput de secol XX, prin tipurile umane realizate. © familie este a fui Costache Ginrgiuveanu, posesorul averi, si Otilia Marculescu, adolescenta orfand,fiica cele de-a doua sof decedate. Aici patrunde Felix Sima, ful surortbatrimului, care vine la Bucuresti pentr a studia Medicina si locuiest la tutorele sit legal, mog Costache. Un alt intrus este Leonia Pascalopol, prieten al batrinului, pe care fl aduce fn familia Giurgiuvean, afectiumea pentru Otiia, pe care o cunoaste de mica si dorinta de a avea 6 familie, care si-i umple singuritatea. ‘A doua familie, vecind si inruditd, care aspird la mostenirea averii bétrénului, este familia surorii acestua, Aglae. Clanul Tulea este alcituit din soqul, Simion Tulea, cei trei copii ai lor: Olimpia, Aurica si Titi, fn aceasté familie patrunde Staniea Ratiu pentra a obtine zestrea ca sot al Olimpie. Istoria unei mosteniri implics dou conflicte suecesorale: priml este iscat in jurul averi hui mos Costache, (Aalae impoiriva Otilie’) al doilea destram familia Tulea(interesul lui Stnied pentru averea batsinului). ‘Contlictul erotie privesterivaltatea adolescentului Felix sia maturului Pascalopol pentru mina Otilie Intriga se dezvolté pe doua planuri care se intrepStrund: 1. istoria mosteniri lui mos Costache; Tl’. destinul tindrului Felix Sima. Demodiimintuk: Olimpia este parsité de Stinied, Aurica nu-gi poate face o situatic, Flix o pierde pe Otiia, G, Calinescu realizeaza in romantl siu o fresca sociaki, « societiti bucurestene de la inceputal secolului XX, ‘aduciind in prim plan aspecte ale familiei burgheze: relajia dintre patinfi gi copii, relajia dint soti, césitoria, corfimul, Caisitoria (tema balzaciana) face parte din preocuparile unor personaje: Aurica, fata batrind, are obsesia ‘isitorie; Titi se tulburd erotic; Pescalopol doreste si aibao familie si se eXsdtoreste cu Olilia; Stinie se insoard eu Olimpia pentru zestrea niciodatd primité; Felix se va edsitori, ratind prima iubire, dupa ce-si va fice o carer Banul perverteste relafia dintre sofi.Stinicd se insoara pentru a-si face osituafie material, dar mu-si sama roll de sot sau de taté In clanul Tulea, roturile sunt inversate: Aglae conduce autoritar, Simion brodea2S, iar mai tirzin este bandonat in ospiciu. Motivul patemitifil(balzacian) este infajigat diferenjiat. Orfanii au doi protector: Costeche si Pascalopol. Mos Costache este zaécit, dar igi beste sincer fiica, desi n-0 adopti legal, in timp ce Agia, adevaratul avar al romanului, striveste personalitatea copiilor ei, anulindu-le sansa implinirii matrimoniale, Intentia naratoruli este de a seoate fn evident unele aspecte sociale pe care le supune observafiel yi crtieli ia manicri realisti: avaritia, Hicomia si parvenitismul,Personaie Se observa technica relativizarit in oglinda pentru ca prin intermedi altor personaje autorul construieste datele potictstice ale alfora. Se remarca uniformitaten limbajului personajelor, toate personajele vorbese ea si Calinescu. ‘Atitudinea nuratorului fata de personaje este uncori eritiea deoarece surprinde degradarca Jor, este interesat de ‘patologia personalitati, ralizeaza doua categorii de personaj : categoria constintelorsoindate care euprinde masile ‘naratorului (sunt persongje refletor) ; personaje eu personalitate patologica care taiese sub imperiulfixatiei,eare sunt riste marionete lipsite de consistenta psihologica. Ambiguitatea persongjelor provine din refuzul naratorului de a-si sume pana in final priviren omniscienta, de aces recurge la relavizarea portreelor. Personajele se incadreaza in categoria balzacians + Costache Giurgiuveans avarul, Obie ingenua, Stanica Ratiu parvenitul, Aglae avarul, baba absoluta, Pascalopol rafinatul, Titi prostul, Simion nebunul, Felix ambitiosul Otitia Marculescu Este proiectia feminina @ naratorului “o imagine lunara si feminina, e o faptura de vis, un simbol patilic, suava, spontana si alintata [..]¢ ipizarea mea fimdamentala in ipostaza feminina” (G, Calineseu), (Ota este la varsta isirii din adotesconta, de accea esto un amestoc de copil si femeie. Este intruchiparea fominitati, aingasiei gratici “arata si mai copilaroase inre multe buele si gulerul de dantela.” ba este incamarea libertatiinterioare “vreau sa fu libera. Oia reprezinta 0 suma de virtalitai : mu este fxataint-0 formula caracterologica, naratorul surprinde dinanica evolutii inefablulus feminin. Prin destinul Otliei prozatoral {mprima epoeii o ampla deschidere, In primele 16 capitole Ota este prezentata exclusiv prin comportament. Noratorul renunta la omnisciente si ctitorul reecptcaza numai aetiun, fapte, gest, faze, fara a eunoaste si gandurile Otc Comportamentismul are drept urmare imediat reflectarea poliedrica, pe acelasi spatiu nartiv al personalitati Oiled, costinta celoraltepersonaje, de aici se naste si enigma ei, Existacinciimagini diferite ale Otiliei + Felix o admira “Otlia foarte frumoasa si apoi cult alentata” + Aurica o vede a find fivola“ Oiiiaesireata, cauta numa barbati in varsta bogati” ‘+ Aglae o considera “dezmatata de la Paris”, “fata fara capatai si fara parinti” + Pasoalopol o considera “o mare strengeria, “cu un temperament de artista", “o randurica inchisa in colivi, “o fita gingase care merita oerotirea,o floare ara” + Costache o iubeste mult “o sorbea umilt din ochi si radea din toata fata Iui sana”, dar este scindat intre ea si ea este pling de vitalitate in aniteza cu placida (Olimpia; are oroare de casatorie in care vede o recziuno, in antiteza cu Aurica, ea este alruista, agreabila in antteza cou Aglae care este acra si avara are sentimentul moralitati i antiteza eu Georgeta Cu Otilia si-a facut aparitia in literatura noastra psihologia incerta, enigmatica, in plin proces de cristalizare. Fa intruchipesza enigma ctema a feminitati care nu traieste decat putini ani. Epilogul romanului © surprinde int-0 casatorie exotica si intr- platitudine feminina care astns totul Felie Sima ‘Mosteneste de la parinti sai ambitia tatalui si sensibilitate atistica a mamei Are inclintie spre cazuistiea (aria de despica frl in patru) Este un idealist care trieste nevoin do a so diferentia de ceilati, find constient de superiortates Iu, de voeati lui de com de stinta:“Mive frioa sa raman egal cu Titi, eu Stania , cu celal, sa ma confund cu e..trebuie sa ma deosebese neaperat prin eva [.. au pot suferi a nu insemna nimic in viata” (autocaracterizare)Naratorul afirma “avea crize de sensibilitate si reverie. privea sever..int-o amaraciune paletica” (portretizare directa) Este si el un arivist ale carui mijloace de parvenire sunt cele de natura stintifica, a fost considerat un Julien Sorel al stiintei pentru ca face parte din cultura “un instrument practic” Este erescut de tata in cultul carierelor mari, este un ambitios Este un voluntar cu un pulemic instinct al reusitei, asa se explica preferinta lui pentru romanele “cu cazuri de energie virila, de tenacitate si ambitie” ‘Numele ii este dat per contrarium, el nu este un feicit, traieste o permanenta drama interioara, pentru ca refuza sa se ‘contureze pe terenul plat al mediocritati Prin Felix, Calinescu aduce in discutie problematica omului superior de timpuriu orientat spre o activitate pozitiva in care vointa are rolul fundamental El exclude in materia erotica declantuirea pasionala, el vede in iubita un partener de viata, “femeia o inteleg ca fovarasa a aspiratiilor mele, ca un scop in acelasi timp al tuturorsfortarilor. Unei femei i-as inchina total” Este conturat in antiteza eu alte personaje : eu Otilia care e capricioasa si spontana, el fiind Ineid, caleulat, premeditat + cu Titi prin superioritate, Titi este imbecil ; cu Stanica care e imoral ; cu Costache care © avar pentru ca Felix e eneros Felix este un spirit construct, este exigent cu sine, neiertator fata de slabiciunile sale Leonida Pascalopol Este o personalitate seindata, este un om cultivat, rafinat, un epicureu, est tipul rafinatulu Este bun interpret si meloman, artistocrat, fin psiholog, bun diplomat, are resurse de generovitate si intelegere fata de defectele celorlalti Este altruist, in antteza cu Costache si Aglae F um intreprinzator, un diseret Fata de Otilia sentimentele lui oscileaza inte tendinta protectoare paterna si erotism, este tandru eu ea si o considera “unieul vitiu sentimental” Este “barbat sic si singur, saracul” (Otilia) EL reprezinta ceea ce ar fi dorit sa fie Calineseu om cultivat, rafinat, bogat, dar Calinescu nu este de ucord cu resemnarea, deei cu renuntarea la vocatie. Pompiliu Constantinescu spune despre Pascalopol : “tip de rafinat, de blazat voluptos, eu rezerve de condoare sufleteasca, mosicrul indragostit de Otilia ascunde o disereta poezie a sentimentelor sio pudica delicatetea pasiuni luierepusculare” =, Stanica Rati Este tipul arivistului, este un personaj complex surprins in mai multe ipostaze si eu o capacitate de adaptare ccameleonica, este cand iscoditor, cand lingusitor, eanalie, intrigant, barfitor [Este/0 masca a autorului cu care are in comun tendinta de a colporia barf Autoral introduce informatii privind descendenta lui macedoneana El cunoaste ascensiunea prin acapararea averii altuia si prin sprijiaul familie “Stanica nu avea grija viitorului eu atatea rude solidare” Este mediocra si se complace in aceasta stare “se multumea cu mediocritatea Ini libera si sigura in asteptarea unei lovituri” ‘Are un comportament teatral E un demagog desavarsit “familia e tarisoara mea”; “nu se intemeiaza o familie fara fidelitate conjugala”; “cand vorbea de dragoste, de casnicie, Stanica era totdeauna emotionat exterior. In fundul sufletului simtea 0 inexplicabila plictiseala”. Avand in vedere acestea, criticul O. Crohmalniceanu il considera “un Catavencu al ideii de paternitate” Este vulgar, lipsit de cultura, fire coluntara ‘Nuee spirit analitic “Iui Stanica ii lipsea expresia mai analitica a sentimentelor” Prin incensecventa judecatilor sale, prin lipsa de opinii care sa- individualizeze, Stanica ramane un earacter ineert eu 0 dinami¢a surprinzatoare prin spontaneitate Aglae Tulea “haba absoluta fara cusur in rau”, “vipera”, “vrajitoarea” (Weissman) Portretul ei fizie reflecta ceva din caracterul ei acru, “gura cu buzele subtiri acre, nasul incovoiat si acut, o fata serutatoare” Are un aspect vestimentar pedant eare reflect rigiditatea in comportament si conceptii, ea nu admitea sa fie eontrazisa Este ignoranta, dispretuia invatatura, “cine citeste prea mult se seranteste”, considera sooala potrivite pentru copii de bani gata Grupa indivizi in fumetie de eriterii materiale Era sufocata de spirtul achizitiv, era rapaco Protectia exagerata fata de copii le anihileaza acestora personalitatea Este marginita, meschiva, odioasa Isi impune violent personalitatea asupra celor din jur, are pretentia sa vorbeasca in axiome “femeile sunt fara cap”, “parinti se pricep”Costache Giurgiuveanu Fste personajul pivot al romanului Om slab, lpsit de iniiativa Domina de spirit achizitiv, tpul avarui Ente fricos,ascuns, nui lipestespritul de conservare Spre deosebire de avait lui Balzac el este capabil de sentimente fata de Ola pe earesi-o doresteproteata, dar ii lipseste simtul realitai Exe Ia limita dinure comic si ungie Ese lipsit de personalitate, fara putere de decizie, terorizat de sora sa (Aglae Tules) Este dominat de spirtul practic si are anxictatea specifica batranilor in fata vietiiavarita lui webuieinteleasa ca forma de aparare in fata cupiditati societatit Este agresat in permanent de Stanica si Aglae care doresesa-i fare bani Simion Tulea Flint burlsea,sufera de schizofrenie, evolueaza intra spate si manfestri seandaloase Este alienat minal, onferacuvinteloro accept particulare, semnul uneidislocari a unitai psihismului sau, ecea ce e i sindrom specific schizofreniei Senil,picteaza si croseteaza“intelegenta lui nu putes sa discearna si sa intexpreteze din nou” Tid Tales Vipul imbecilulu, debil mintal, eu o totalainapetenta pentru invatatura ae o total ipsa de personaitate Tulburat erotic “preocupat mereu de problema sexuala” ‘Nuiese de sub tutela materna Sufera de fixate functionala pentru ca doar imita si copiaza Debilitatea si caracteral i infantile dovedit de obieeiul dea se legana Usorinfuentabl, foarte superficial "Naratoru i ealizeaza un portetpatologc print-o fia psibopatologica in care i noteaza toate simptomele, rectile ‘Aurica Tulea Tpostaa batrana a hi Tit ‘Barbatul i inspira o veneratie mistica, iar casatoria este un miracol ste fata batrana ou obsesii matrimoniale ‘Ate obsesiertice casi Titi : Sufera de mania persecute, se simte perseeutala de destin Este conturata in antteza eu Ota pentru ca este opusul feminitati E invidioasa,itriganta,lipsita de gust, de generozitate, rea sa parvina prin casstore. Olimpia Ratin Ese tipul femeli place, apatiea permanent Lipsita de personalitate Simptomul eare 0 marcheara este o mare plictseala ‘Ca mama esveaza prin lipsa de responsabiltate fata de copilule, ca soie esvexza prin apatie ‘CARACTERIZAREA PERSONAJELOR IN CADRUL UNUI COMENTARIU Planul formarii tindrului Felix, ures experienfele tite de acesta fa casa unchii stu, formarea ca intelectual, dar mai ale iubirea adolescent pentru Otilia, Este gelos pe Pascalopol, dar nu ia nici o deciie, find preocupat mai ales de realizarea profesional, Ota il iubeste pe Felix, dar dup moartea hui mos Costache i ask ‘anarului liberaten de asi implini visu, si se cfsAtoreste cu Pascalopol, care poate ofer nfelegere gi protect. 'Naiv, fir experienjaviei, lipit de afejiunea necesard virste, are o singurd ambife: sf studieze medicina si sicg fuel carierd strslucité; deatfl destul de sirguincios si inteligent, Felix se remared fm primul an de studi, ppubliind uncle observatiint-o revists de speialitte.Viala nu se inva din eri si Felix ae osazias-0 consate 21 te A-batrinul Cestache e un ascuns om de afaceri (ea orice veritbil avar si eapitalizeazl bani, din pasiunea de stringe, Singur, evo fall vtrega, Ota, pe are n-a adopt, dei nu elipst de o real afetiune pentru es, bat ¢ euprins de un dublu egoismn, pe mAsurainaintari in varsta. Pe de o parte, patima banulu, pe dealt, izia 8 viala |ui se-va preung’indiferent. Avertizat de o uyoard paraliie, ncepe sf se gandeased, sub inderanut Ini Pasealopol, la asigurarea viitorului Ot; luptele itre speranja lui de a se insinatoi, egoismul de a nu se deposed de avere, initiativele 5i reticentele de a depune o suma pe numele fetei gi rezistenta tenace, la toate asalturile de a fi spoliat de sord-sa, Aglae, vecind cu el, mam a nei fete bitine Aurea, si unui baat, intiziat la inte, degenerat sub raport fizo si etic, nespravital Tit fac din exstena searsf, monotond, «unui avar,o tragedie atit de umand Zehrctul Costache nu ¢ un monstru ei expresia nei psihologi nefercite. In jurul lui foiese egoismele si mai aprige ale mosenitorilor: Aurion, Tit, Agle, Stinied TEgoismul in declin al avarului asediat de rapacitate mostenitorilor surprinde fnt-o comporitic amp, ‘meschiniria, urerea,cinismul, adoud celule sociale, cum ar spune Bourget, gata si se anuleze una pe alta Stanied weazi de o adevirath strategie ca SK pund mana pe averea bitrinulu, Stuied face parte din galeria profitorilorcaragialieni el este un tip jovial, de excroe sentimental, de intrigant pe mai multe fronturi, avocat firsprocese si om de afsceri suspecte,arivst aprig gi rd scrupule, El jefuieste pe mos Costache de grosul banilo, ‘isitorindu-se apoi cu 0 eocoti. Avocat prin vocafe, circuit in diferite medi in asteptarea unei lovitur. Stinied este pretutindeni, inteaba de toate, di sfaturi in toate direotile, este périnte, consilier pentru orice, induiogéndu-se de propriile lui improvizatii sentimentale. Esto bigitet gi insistent, insolent, intrigant, ascultitor pe la usi,isel, descurcaret. Stinies € un Cajavencu al ideii de patemitate”, agitt demagogic ideea familie, desi mu-st asumd responsebilti fata de sote si copil -Egoisnul cel mai divers este surprns in luptadinre cele dou Famili, in tipuri nuanatreliefate. Daca partea cea ‘mai importanta din mostenires baneascd a lui Costache revine lui Stinies, Aglae se consoleaza si ea cum poate, ciupind de bani pe Pascalopol, la edi, i fniind sub teroaze pe sof, pe Simion, maniacul care innebuneste si care © uitat de tof, la ospiciu. Femeie voluntara, ca face i desface viaja nétingului fiu, Tit, ea hrdneste eu ilzii rare pe Aurica, fat unit, bateind, rea gi invidioasd. Fizionomia ei exprim’ rautatea, iar vorba secreté venin, cu fata ~ilbicioasé”, buze subtiri,,acre”, nas ,incovoiat si acut, och bulbucaf, obraji brizdati de etteva eute mari” ‘Aflind e4 Felix va loeui la Costache Ginrgiuveano, exelami: ,- N-am stut faci azil de orfani, Pe Otilia gi pe PPascalopol fi ranest prin insinuiri urite, observand e8 moravurile se stra din cauza ,zinaticelor $i nfiptelor”, care 1» se spinzuré de gatul birbatilor”, Ura este sentimentul dominant al aeesti femei gin mod paradoxal ca izwordste din ubire pentru copii ei. Matusa 0 detesta pe Otikia, in eare vede ,o proficuti”, care le pune in pericol mostensea, 0 dezma{ata” care sulla partidele Aurioai; de accea se opine inferi Otic. ‘in mod paradox, Aglee este personajul avar din roman, est tipul ,babei absolute, fr cusur in ru [Nu numai problema banului agité personajele din romanul lui G” Célineseu: viziunea sa este bilateral; ci acd in latra erotied, Tit, Auriea si chiar Stanicd sunt niste rata, un alt grup de personaje se invrtese in jurul dramei sexuale. Auriea este slabi, uscati, cu fala pergamentoas®, parul ririt, cu ochii inconjurati de gropi mavi i vinete, vopsité violent, este tipul fete batrine, acite,invidioase, complexati, in ciutarea permenenté de paride”. 1 ‘sedi suecesiv 5 insistent pe Pascalopol, Felix, Weissman, in ideca unei cAsatori Titi Tulea, repetent tembel, debil mintal, preferatul Aglac, infantil apatc; i place si se legene, si copieze ct postal, are fixai erotics Simion Tulea este sojul suboronatsofei sal, lienat, decizut din drepturile sale de familie: toe, brodeaza si ‘are uneori accese de fur. Reprezinté punctul terminal al dezagregarii membrilorfamiiei Tulea. Cel mai interesant ‘cup, in care pasiunea erotied se desfigoard in ample evolu, este acela format de Otilia si Leonida Pasealopol, ‘om bogat, de distintie social si sufleteascd netigiduiti, de persuasiune amoroasi, oscilind intre sexualitale si afeefiane pater. Tip de rafinal, de blazat voluptuos, ou rezerve do candoare sufletcase’, mosirul indrigostit de lila ascunde o poezie a sentimentelor so deticatefe a pasiunii lu crepusculare Figura Otillet de cocheta, Iuminoasd, naivi, eu instincte sigure toluyi, cu abiititi feminine foarte nuanjat ‘unasite, evolufnd intre adolescentul Felix si birbatul experimentat Pasealopol, cu 0 arti de invidiat-e invita {nt-un subtil nimb poste gi in acelasi timp participa la un profi realism, Tubind tuxul, ealstoria, muzica si invaluindu-se pareé intr-o nocurmati feminitatc, Olilia raiméne intro ppenumbri de mister, in to romanul. Enigma ei este insigifominitatea ei, mereu proaspit, de un magnetism care deformeaza si pe avarul Costache si chiar pe cei mai aprigi dugmani ai sti. Este de adincd psihologie soena in care lila vine, noapte, s ise ofee lui Felix, in speranfa of tinerejea va bir interesu. Patonisinul miste al tintrului este un semn ef feminitatea ei nu se ingeal; edsdtoria cu Pascalopol, périsiea lui si fuga cu un conte strain sunt consecine fires ale aceleasifeminititi profunde. Ea rimne pentra Felix o imagine « etemului feminin, iar pentra Pascalopol o enigma ornind de a teza ,obiectul romanului este omul ca fina morale", G. Calineseu distinge dows feluri de indivi, in fanfie de eapacitaea de adaptare la lume: cei care se adapteaza moral (au 0 eonceptie morala asupra Viti, sunt capabili de motivatia actelor proprii: Pascalopol si Felix) si cei care se adapteaza instinctual (organizali aproape schematic giilustrind efte un tip uman: cachet, fata batrind, avarul, .baba absoluti”, dementul seni. In conturarea Otitiei, cel mai complex’ personaj al romanilui, seritorul ‘foloseste tehnica modema a perspéctivelor multiple (poliedrica) sia observatil psihologice. tila poate fi descrst in trei tape diferite: ia adolescen(a, dups plecarea la Paris, dupa cisttore. Chipul adolescentin al fetei este deseris in mod expres de seritor, din momental sosrit lui Felix in casa Uuachiului su, asa cum observa tinarul un eap prelung si tinir de fata, inedreat cu bucle, efzand pe umeri”. Apoi privirea cobourd asupra vestimentajiei, care sugercaza supletea, deliatefea, fea deschisi a fete, o apart Tomantlei ulburitoare ,subjiratca, into roehie foarte larga pe poale, srinsa tare la mijloe si eu o mare coreletd de anteli pe umeri" i intinse jou franchee un brat gol gi deliat” ila este de a inceput ocrotitoare pentru Felix. Ea il introduce fn atmosferafamiliei gi tot ea fave prezentirile ‘Adunat in jurul mesei personajelereactioneaza diferit fat de aperifa lui Felix, fieare conform intresului ee-l are {nasa lui mos Costache. i fla de Pascalopol ae incliaji materne (i potrivea acul eu perla din cravat). lila e o fax liad, ingenud, care tulbur’ prin sinuozitatea reaetilor, prin neprevizutul comportit (egsitura inte camera Otiiei si personalitatea sa). Fa este caacterizata direct de cate autor. Camera o defineste pe fit {ntrutotul, mainte ca Felix si o cunoased: ,0 masé de toalta eu tei oglnzi, mobile cu multe sertar, in fajaei se ala 1m seaun rotativ de pian”. Aici putem vorbi de motivul oglinzlor care este o metaford oe ar putea vorbi de freaimprevizibilé a eroinei, eae seapa infelegeii imediate, prin apele oglinzlor, dar si ca element indispensabil cochetril feminine (aiticipeaza fehniea poliedrie), Prin dezordinea tinereasc4 a lururilor ce inundA camera se intuestefirea exuberant. Lucrurile ine, rochii, pari, profi posi ca semn de carte, jumale de moda frantuzesti, ‘rile notele muzicale amestecate cu paps, aleatuiese univers de vai ootidiand, spiritual, .ascunzigal ferinin”, cum spune seritorul ‘Mediu! participa la existenta personajetor, el find indelung impregnat de personalitatescelor cae il populeaza Relagia dinire persona) si mediu este asemandtoare eu ace dine se0ic si cochilia sa, dupa cum observa Balzac ata treee cu ropeziciune de lao stare la alta, obiguuit sj se indeplneased toate dornfele. Semnificative sunt scoventele in care alo prin iar, cant a pian sau pune ineebiri dezarmante. in acestesitaitprezena Otek favioreazA si lumineazh atmosfera lugubrl, apésitoare a casei. Ea rispindeste in jurul ei graje, intligens, delicatee, tumult de pasiuni; ind efnia la pian ,pirea e& stic multe st intimida pe bésbati”, .mog Costache, Pasealopol. Stdnies, Felix insti nar indenits& contrarieze pe Ol “Amestes de copilire si adolescent cu instinct feminin sigh, naive are efect tone, tulburatoareasupra I Pascalopol, fai de care se manifest eu gesturi materne. Ea este feminitatea in procesu ei de formare,remareabil surprinst de autor, Otilia evolueazd ire adolescentul Felix si bisbatul experimentat Pascalopol. Ea se reflects ‘fest im cei din jurul su: mos Costache ,o sorbea umilit din ochi gi rédea din toatl fafa Tui spind”, pentru Pasealopol esto mare ,trengitta", cu un temperament de artist, .0 rindunica™ “Autocaracterizaren ese un alt procede prin cere ni se dezviie personaitate Otilie: "Ce tindr de varsta mea {i nchipui ef mear ui pe mine asa cum sunt. Sunt foarte capricioasa, vreau si fiw liberd.ma pletsese repede, sf end sunt contrariat" Despre Otilia autorul spunea ,Otilia este eroina mea lirics” , proietia mea in afart, © imagine feminind Flauberian, a5 putea spune $1 eu, ,Odlia ces! moi, e fondul meu de ingenuitate si copilre...ese oglinda mea de angint”(G. Calineseu, Esenjarealismulu) tila este cel mai complex persona) al romanulu, cel msi moder, ait prin tchnivile de realize et si prin problematice sa existential. Ea reaumi drama feminitii, inseriindu-se in ,Eternul feminin si in elipa'(C-4n Ciopraga), "Autorulinsuyi ara cd Ota nu e personajul principal”, ,Ote si Felix sunt acolo in eaitte de vietime si de termeni angelii de comperalie”. iia este iubitadferit, de barbait care o ineonjoard: de Felix —juvenil, de Pascalopol — senzual, de Costache — pater, de Stinica la modul wore * O ali tehniet modern de caracterizare este comportamentismul. Pind in capitolul al XVHea, Otilia este prezentatt exclusiv prin comportamentism (fate, gest, replic, fra a-i cunoaste gindurile din perspeotiva und a naratoralui, tu exeeptia celor mirtursite de persons). Aceast tchnicd este dublatd de reflectaea poliedried personalitatit Otiiei fn constintacelorlalte personae, ceea ce conferd ambiguitate peronajului, iar fn plan simbotic sugereaza enigma, mister feminiaii Limbajal proze! narative. Naratorul omniscient adapt un ton obiestiv, se ascunde in spatele masilor sale, care sant persongjele, apt dovedit de Himbajul uniformizat. fn Himbajul personajelor se uilizeazd aceleayi mijloace lingvistice, indiferent de situatia social sau de cultura lor “Amesiecul de sili Guridic yi colocval) in discusul casnic al Iu Stiniot are efect comic. Se utlizeazA fraza ampli. Se observa prefernja fa deseriere pentru grupul nominal si pentru epitetul neologic (Coa juvenils hietur einiea a nasului, aspect bizar ete).sys nuewos.ouyELO! ayjoqionN rozaxd osnpEp aporteM:y waReYY (PmayDpy my onde) wonanqen °D 18 Rope ateo B| (ZpeI-SEOE 4APP Hida ~ YouUDIS auNGOND op ‘ojadod mes ~ Q¢61 ‘indbnyog — osepejeq) asouptios iaynasjvas ® gzoWis ap elmo) sean nueaaopes “(o4puraynin “Z261 ‘opaunzupds vamp) goxSojoulsd weve 9p muewios “(cE61 “mpoospyy) wosay-INuERIOI “(Gz6I ‘Wo}) ANP [aUseDr IMM 1 auaysaunang jyzaydang wluaysx psuexhms 899189 ut ajomibueds napeoeueyd fi tq oa Sjnino nai iy >in Mpw0o 1 eope 549 no Youn no ennsjno yan "HO 1 SH es) nd oo RTE HUD] 1$ wonrap FETMTTOUT AHI jun w yewauep ta | __ [ree eon meaning yen pane ops oie ped 94 nie, utd fs) eens ny (Greiapoun = 0junue}¢vosoondysnt ymafuyon ‘Agnqnuedeang ye ase ynfesiod op vrs mst PRIRIRoNe HouoIy wR epee /mNUY 8 wp eS) mjsuNe, jue) 2(quoun ye wapont jngniou ~ouy en ry sop op ats no asin oj08 paw aued = MIN No MN 9 dotuoo' uny eps — 090 aoe ne ase anozge Bp) HN [sO ‘wp vaso 8 wavena Rzvowionn(wsfo4seo) man. [199 oko | Stunden ora ¢ sada n°, aenonguu ae u',"42 enop "061 S40 1 rien ap 4 nny" asjeo arto ee w2omngapauvo ns ajaodues aula 1s) fey, ‘newer rodioo ndjouyd ~ (op was) SHRP he «ainsi sep 1 2 ‘pus 0 era og jouer nx 24) osu ons Jud (out 9 «easy» 219 ms2009/un may oroyponsy nd "phe 00 epi nao snd ‘yng 1 lou 9p. B)t929") apn th le “{nasautye> °D - muyuow euosa yavozue.ouiee 99 ,2:0)H¢In 4 otosaun 98 seo 16 10pF0M 9p 20;s0UD f00 219 us") eID SN "rmajonan ongnd ny vv gus nod sea 968 Jom Hal) eI TOUSEN wn 200199 ga iy {TOOUTTRTIOGS os gunoezje) Hiway ¢ SHIT PHPTOS es (ouoozig) anne SBROOUOSS ETFO ex (quer) iio gas ‘TOUT TH EG wy exjonzap 08 xx AK TNE RUE UY TIRE SIT MTSE BOTT w(yu2ez[e) grep May, o ‘Goro / xed {ono tae) TRMORRUTPT$ asoBsp ap ustwos un sou gonwusred aed ‘sypate aio) ap 8 anoeysousd np ap ‘es opluesunanD dp Fuudigp durum nd som ae para 9p asonop" pops, "oor pee sp wong ‘wswiopon usin “tsp ap amauta no anaes a neqeg esmoe) ap anole ules __!8061 ue ay 801404 FonD¥ eM 9p eos TAMIL YIN SINOMTTON LV IANVNON VALY uINALIGOL Moe AVAL DINE“Nqriantete tema familiei intr-un roman studiat/tema si iinescu,/imaginea familiei intr-o opera epica ne despre lume intr-un roman de George ‘TEMA FAMILIEI in ENIGMA OTILIEI de George Calinescu George Cilinescu este autorul primelor romane citadine realist- obiective si mu analitice. “Enigma Otiliei” apérut in 1938 constituie o revenire la formula obiectiva de roman, la metoda realist balzaciani. Romanul lui Calinescu devine astfel unul polemic, replicd literara la cultivarea asidua in epoc& a formulei proustiene, dar si o ilustrare a conceptiei sale despre roman. Romanul Enigma Otiliei” are ca tema viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea pe care o prezinti in aspectele ei esenfiale intrate sub determinismul social-economic. Autorul infatiseazi lumea definatorilor de capital si pe aceea a arivistilor cu o ascutit spirit critic, relafiile de familie dezumanizate de goana dupa bani. Aceasté tem& se dezvoltd in. arii adiacente. Temei realist - balzaciane a paternitatii i se adauga arivismul si mostenirea. Romanul este, astfel, un roman al mostenirii, al orfanului, al patenitatii esuate, al mediilor periferice de la inceputul secolului al XX-lea, dominate de ban “zeu la care se inchina toti” Consider c& romanul lui Calinescu reprezint& o ilustrare per contrarium a opiniei exprimate de Petre Tutea in citatul "In familie trebuie si stipaneasca iubirea, voinfa zamislirii, ordinea, constiinfa datorie” Problematica familiei ¢ dominanta in opera, aspect sugerat si de tithul initial al acestuia Paringit Otiliei. Raporturile dintre parinti si copii formeaza centrul lui de interes, personajele intruchipnd principalele roluri presupuse de familie supusi , in primul rand, determinismului social-economic si prea putin preceptelor morale, afective Din acest punct de vedere, un prim argument este constituit de faptul cA in roman se prezinta 0 varietate de forme ale maternitAfii si paternititii degenerate, Aglac este feminitatea in postura materna, ea este ,mastera" pentru Otilia, dar nici in ceea ce ii priveste pe propriii sai copii grija pe care o nutreste nu se intemeiaza pe afectiune si intelegere. Fiica Aglaei, Olimpia, ajunsa in portul sigur al casniciei gratie presupusei ei calitati de mostenitoare de zestre, este o femeie inerta, indolenta. Contrastand aproape caricatural cu activismul lui Stanica, Olimpia traieste somnolent: mama neglijenta, sotie nepasatoare, gospodina lenesa, ea este maternitatea informa, caricatura a principiului feminitatii Ca parinte si sot, mos Costache se arata, in ciuda afectiunii pentru fiica lui vitrega, un neputincios. Dintre personaje, el este cel realizat mai cu seama din perspectiva monomaniei: el este avarul si, aidoma celebrului personaj balzacian Gobsek, se iroseste in cele din urma. Casa lui, replica a Casei cu molii din Cartea muntii, este cu adevarat pustie, un adapost vremelnic, neprimitor si fara perspectiva. Mos Costache se complace in a lasa raspunderea intretinerii Otiliei pe seama lui Pascalopol, ba chiar profita de pe urma generozitatii acestuia, ‘Asa cum a spoliat-o pe Otilia de averea mamei ei, isi va insusi si veniturile lui Felix. Banii sai, stransi cu atatea abile combinatii, vor servi in cele din urma cariera de parazit social a lui Stanica Ratiu. Mos Costache ii prilejuieste autorului un studiu ingenios al situatiilor in care avaritia se manifesta specific. intr-o forma diferita de Stanica, tatal vitreg al Otiliei este si el un parazit. in loc sa ofere protecfie, potrivit rolului asumat, el profita de acesta pentru a-si satisface mania. Aparitia lui Simion Tulea in scena jocului de table, cu broboada si brodand - atribute,exclusiv feminine - sugereaz respingerea atributiilor presupuse de paternitate, iar refuzul de a o recunoaste pe Olimpia drept fiica lui exprima acest adevar: in fond, Simion nu si-a indeplinit rolul de parinte, Manifestirile evolutive ale bolii sunt privite cu nepasare de familie, pana in momentul in care devin stanjenitoare, iar atunci aceasta se descotoroseste de el fara urma de compasiune. Un alt argument il reprezinta faptul c& si cei care isi asum voluntar rolul de p&rinte ii deturneaz& semnificafiile. Pascalopol, care a esuat in tentativa lui de a-si intemeia o familie proprie, se atageaza afectiv de cea a lui mos Costache, preludndu-i obligafiile pe care avaritia celuilalt nu-i ingaduia sa le indeplineasca, El este un pirinte diletant, un amator, in fond, care o rasfata pe Otilia, si, pe masura ce aceasta creste, afectiunea lui devine ambigua: de parinte si de indragostit. Otilia este in cele din urma cea care ii va decide rolul, un rol pentru care varsta il face insa nepotrivit, Cu delicatetea sa caracteristica, Pascalopol se va retrage din viata tinerei, lasand ca ,femeia picanta, gen actrita intretinuta” care devenise fosta Otilie ,nebunatica” sa- si urmeze existenta de curtezana, chiar daca din punct de vedere social si legal ea este sotia unui exotic bogatas argentinian. Conceptia despre familie a lui Stanica Ratiu reprezinti un alt argument viebil. Despre acesta s-a spus c& este un ,Catavencu al ideii de paternitate”, familia reprezentand ,,tarisoara lui”. Stanica Ratiu, personajul cel‘mai mobil al romanului, se inscrie intr-o tipologie specifica realismului: el este un parvenit. Modalitate dobandi ravnitul succes social deriva in fond din ansamblul problematicii romanului: cea a familiei. 1. avocat, Stanica nu acorda nici un interes realizarii carierei si alege o casatorie care sa-i permita , prin aver. ascensiunea sociala. Cu o volubilitate specifica naturilor sanguinice, ginerele Aglaei dezvolta 0 teorie demagogica asupra rolului generatiilor varstnice de a-i asigura material pe cei tineri pentru ca ei sa aiba ~garantia viitorului", adica posibilitatea de a-si intemeia o familie si de a avea fii. Sigur, Stanica este preocupat de viitorul sau personal, vazut ca reusita sociala, una parazitara insa, Semnificativ, autorul insista asupra faptului ca familia pe care si-o asigura Stanica e lipsita de urmasi. Ca si cariera, familia lui este 0 fatada. Cu toata dezinvoltura lui de ,Jichea simpatica", cu toata abilitatea lui de ins descurcaret, Stanica se complace in rolul de protejat (intretinut), nu de protector. Un ultim argument este constituit de felul in care evolueazi copiii, avand in vedere determinismul familial educational si genetic. Aurica si Otilia reprezinta feminitatea la varsta la care se pune in valoare atractivitatea, farmecul fizic, conditie a gasirii partenerului si a formarii familiei. Contrastul dintre cele doua este desavarsit: in vreme ce Otilia este, din perspectiva unui estet ca Pascalopol, femeia ideala ce imbina farmecul copilaresc-adolescentin cu gratia rafinata a femeii, Aurica este un esec al feminitatii, 0 femeie-caricatura ce se fardeaza grotesc si aspira ridicol spre o implinire maritala pentru care n-are, evident, nici o resursa. Ea aplica retete considerate sigure pentru seducerea barbatilor si inregistreaza esec dupa esec. In antiteza cu Titi, care este 0 copie precoce a lui Simion Tulea, cdruia ji urmeazi prin comportamentul abulic, Felix se defineste printr-un pronuntat simt al responsabilitatii , model preluat tot din familie. Decis sa-si asume realizarea unei cariere (deci un rol social constructiv), orfanul nimereste intr-un mediu deloc propice. Avand in tatal sau un model in ceea ce priveste cariera, Felix nu are experienta unei familii adevarate, moartea timpurie a mamei lui a facut ca feminitatea sa ramana o necunoscuta pentru el. Spre deosebire de Otilia, in a carei afectiune pentru el exista intotdeauna o latura fraterna, Felix isi asuma imediat calitatea de indragostit, cu perspectiva certa a celei de sot, cap al familiei Stanjenit de neputinta de a-si controla propriile venituri, Felix trebuie sa accepte sprijinul tui Pascalopol, mediat in cele din urma de Otilia. in general, prin seriozitatea sa, eroul depaseste vulnerabilitatea specifica varstei. Iubirea lui nu reuseste insa sa 0 convinga pe Otilia sa accepte rolul de sotie. A trai bucuriile uunei varste, a le pune in prim-plan, in absenta unui proiect de viitor, este pentru Felix de neinteles. Dupa cum rezulta insa din epilogul romanului, Felix va depasi esecul acestei prime iubiri si isi va realiza cu succes proiectul: o stralucita cariera medicala si o familie reusita Dincolo de definirea ei prin raportare la celelalte ipostaze ale feminitatii din roman, Otilia ilustreaza enigma” feminitatii, ramase nedecriptate atat masculinitatii (lui Felix sau Pascalopol), cat si intruchiparilor ratate sau deformate ale femininului (Aglae, Aurica). Valenfele materne se manifesta atat in relatia ei cu Felix, edt si in cele cu Pascalopol gi chiar eu mos Costache. Fat de Leonida Pascalopol, Otilia are gesturi cu inclinafii materne: ,,in vreme ce Aglae reintocmea jocul, Pascalopol contempla pe Otilia, Aceasta fi potrivea acul cu perla din cravat, fi scutura usor umerii, Privindu-l cu o grafioasé , maternitate, mereu atarnat pe marginea scaunului” Protectia Otilici fafé de Felix include ,supravegherea” jumitate copiléroasé, jumatate materna a oriciror indeletniciri gospodaresti ce pot avea oarecare tangenté cu ea In opinia mea, caracterele clasice, tipurile sociale specifice realismului, cazurile patologice naturaliste, precum si relativizarea moderna prin multiplicarea perspectivelor surprind rolurile fundamentale ale indivizilor in cadrul familiei si, in prelungirea ei, in social , insisténd asupra degenerarii relatiilor dintre copii gi parinfi sub’ influenta maleficd a banuluiARACTERIZAREA UNUI PERSONAS FEMININ. Variantele conditia femeil intr-un text narativ studiat, personaj feminin dintr-un roman interbelic, personaj feminin dintr-un roman seris deun autor canonic, personaj dintr-un text narativ apartinand realismului, personaj dintr-un roman de George Calineseu ENIGMA OTILIET © GENEZA * TEMA ¢ VIZIUNEA DESPRE LUME ‘¢ COMPOZITIA + ELEMENTE BALZACIENE SI MODERNE + CONSTRUCTIA SUBIECTULUI Figura Otilie de cochetd, luminoasi, naivi, cu instinete sigure totus, ou abilitti feminine foarte nuantat urmirite, evoluind intre adolescentul Felix si bisbatul experimentat Pascalopol, cu o art de inviiat-c invuitéfnte-un subs nimb poetic gi in acelasi timp partici Js un profiad realism, Jubind uu}, ealatoria, muzica si invahuindu-se pared intro necurmata feminitate, Otiliarimine intr-o penumbri de mister, in tot oman Enigma ei este insigifeminitatea ei, mereu proaspaté, de un magnetism care deformeazi si pe avaral Costache gi chiar pe cei mai aprigi dusmani ai si. ste de adincd psihologie scena in care Ola vine, noaptea, sti se ofere lui Felix, in speranta ef tineretea va bira interes Platonismul mistio al tindrului este un semn oi feminilaca ci mu se insal cdsitoria eu Pascalopol, pasireaIui 5 fuga eu un conte stdin sunt consecinje fireyt ale aceleasifeminitatiprofimde. Ka rimine pentru Felix o imagine a etemului feminin, iar pentru Pascalopol o enigma. Pornind de la teza ,obieetl romanului este omul ea fin moral”, G. Calineseu dstinge dows feluri de indivi, in finete de capactatea de adaptare Ia lume: cei care se adaptcaz moral (au o concepfie morals asupra vif, sunt capabil de motivaiaaetelor prop. Pasealopo s Felix) si esi care se adapteaz4 instinctual (organizati aproape schematic $i ilustrénd céte un tip uman: coche, fata bitrind, avarul, .baba absoluia", demental seni). {n conturarea Otic, eel mai complex persona} al romanului, seitorul Toloseste tehnica modemnd a perspectivelor multiple (polied:ic) si a observafie psihologice. itl poate fi deserisa tn trei etape diferit: n_adolescen{, dup plecarea la Pars, dup8 eisitorie.Chipul adolescentin al fete este descris in mod expres de scrito, din momentl sosiit lui Felix fn casa unchiului sau, aga cura observa tindral ,un cap prelung si tindr de fat, ‘ncireat ou bucle, e&zind pe umeri”. Apo prvirea coboarl asupra vestimentafc, care sigeretl suplejea, dlicatefea, fren deschista etl, 0 aparjie romantica tulburdtoare .subjratied, int-o rochie foarte larga pe poale,strinsd tare la mijloc si cu o mare coreletd de dantelt pe "ume", ntinse ,cufrancheje un brat gol si delicat” Ota este dela inceput ocrotitoare pent Felix. Fai introduce tn atmosfera familie tot ea face prezenirile. Adunate in jurul mesei personajelereactioneazk diferit fat de aparijia lui Felix, fiesare conform interesului ce-l are {in casa lui mos Costache. $i fai de Pascalopo ae inclinaii matere (i potrivesacul ou pera din cravat) Cilia e o faté ingenus, care wulburd prin sinuozitatea reactilor, prin neprevizutul comport (legitura dintre camera Otiici gi personalitatea s). Ba este caracterizata direct de eitre autor. Camera o dfineste pe fats fntratotal, inate ca Felix si cumoased:,o masé de ‘waleti eu tei oglinzi, mobile cu multe serare, in faa e se alla un seaun roativ de pian”. Aci pUtem vorbi de motivl oglinzilor care este © ‘metafor’ ce ar putea vorbi de firea imprevizibili a eroinei, eare seapé injelegerit imediate, prin apele oglinilor, dar si ca clement indispensabil cochetriei feminine (anticipeaza tehnica poliedriei). Prin decordinea tineressod a Iucrurlor ee inunda camera se intueste firea exuberant. Lucrurile fin, rochii, pari, pantofipusi ca semn de carte, jumale de moda franjuzeti, efile, notele muzicale umesteeate cu pipusi, sledtuiese universul de viaiécotiian, spiritual, .ascunzigul feminin”, cum spune sritora Mediul participa la existenta personajelo, el find indelung impregnat de pervonalitatea eelor care il populeazs. Relafa dintre persona} gi medi este aseminitoare cu accen dintre scoict si cochilia sa, dup cum observa Balzac. Fata trce eu repeziciune de ta o slare Is alta, obisnuitt sii se indeplineasca toate dorinjele, Semnificative sunt scovenfee fn care alearga prin iarbi, efnti la pian sau pune inirebari dezarmante. in aceste situajii prezenta Otlei invioreaza gi limineazi atmosfera hugubra, spisitoare a casei, Ea rdspindeste in jurl ei grate, intligenf delicate, tumult de pasiuni; end cénta la pian ,pirea e@ stie multe gi intimida pe barba”, . mos Costache, Pascalopol, Stinies, Felix insusi n-ar fi indréznit sf contrarieze pe Cilia” Amestes de copilire si adolescen{ cw instinct feminin sigur, naiv, ea are efectetonice, ulburdtoare asupra lui Pascalopol, fal de care se ‘manifest cu gesturi mateme. Fa este feminitate in procesul ci de formate, xemarcabil surprinsi de autor. Oia evolueazd ine adolescent Felix si barbatu experimentat Pascalopol. Ea xe reflect difertin cei din jurul siu: mog Costache ,o sorbea umilt din och s dea din toaté {aja lui spdnd”; pentru Pastalopol este o mare .suenalrifs" cv un temperament de artist, .o rindunica”™ ‘Autocaracterizarea este un alt procedeu prin eae ni se dezvaluie personalitate Otliei "Ce tindr de vrsta mea if inchipai ci m-ar iubi pe ‘mine aga cum sunt? Sunt foarte capricioasd, vreau sifu Hberd..ma plictisese repede, safer cand sunt contariata”. Despre Olilia autorul spunea Oils este eroina mea lried”, proiecia mea in afard, o imagine fominind. Flavbertian, ag putea spune gi cu, .Otilia c'est moi, & fondul meu de ingenuitate i copie... este oglinda mea de argint”(G. Calinescu, Esenfa realismulu) Ota este cel mai complex persons) alromanuli, cel mai modern, att prin tehncile de realizare edt si prin problematica saexistenfall, Ea rezuma drama feminitii, inseriind se in .Etemal feminin 5i in clipa(C-tin Ciopraga).Autorul insupi arati c& Oia nu e personajul principal”, .Otlta si Felix sunt acolo in calitate de viotime si de termeni angelici de comparate” Oiilia este iubité difert, de barbalt care o inoonjoard: de Felix ~ juvenil, de PPascalopol- senzual de Costache — patern, de Stiniex ~ a modul tutorel O st tehnied modema de caructerizare este comportamentismul. Pint in capitolul al XVL-les, Ola este prezentaté exclusiv prin comportamentism (fate, gestur,replic), Bird -i cunoaste gindurile din perspctiva unicd a naratorului, eu exeeptia celor mirtuisite de Persona}. Accast tehnic& este dublati de reflectaea policdrcd a personalitasi Otlci in constinja celrlalte persons, ceea ee conferé ambiguitate peronajului, ir in plan simbolc sugercaz8 enigma, mister feminIARIANTELE tip de roman din perioada interbelica, comentariu! lterar roman realist trasaturile romanululint-un text de we Calinescu, perspectoiva narativa intr-un text narati sttudiatROMAN REALIST OBIECTIV/BALZACIAN Enigma Otiliei de George Calineseu In peviond inerbelics,romanul a fost o spose care @ avut 0 evoje extrem de rapid, dominind iteratura roméineasc, acordindu-se $i integeindu-se valorilor universale “Ava match gi ested a romanului se lirgeste substanfial, dupa ce Rebreanu a fundamentat stilul obietiv, romanul social ‘eblcctiv prin “Zon” 3 “Rascoala”, sa intemeiat romanul de evoeare istorick prin Mihail Sadoveanu, Formele epice traditionsle aoe tly a tchnici artistice moderne; se abordeaza si se afirmA romanul de analiza psihologica prin Camil Petrescu, Hortensia Papadat- Bongos, spenis cvoluind astfel de la formula obieetiva spre cea subleetiva, sondindu-se zonele adinai ale constinte: ¥ ale subconstientulu. ‘Consider c& “Enigma Otiliei” - 1938 (al doilea roman al lui George Catinescu, ups “Cartea mnt”) constituc o revenire la formula oblectiva de roman. la meteda realist balzacians, Romani Iui Calinescu devine astfel unul polemic, replic literara la eultivares fuidui in epocd a formulel proustiene, dar si ilustare a conceptei sale despre roman. George Calinescu este autora primelor romane citadine reali obiective yinu analitice ‘Un prim argument in acest sens este reprezeatat chiar de geneza roman, tut find faptal cd romanul obiectv 9 lege sursele de inspires dia cealtaten cxterioerd. Stendhal numea romanul , oglinda purteta do-a lungul unui drum” Sertorl se inpir din lumen contingents pe care inceare so reereze respeotind principal verosimiitai,romanul devenind un analogon el lumi ese Gnarg idova de a serie romanul Enigma Otilei sa confgueat in timpul unui eveniment familial - moartea unci matusi, se adauga calottn ie asi pentra ara hua doctoral siamintirea unei ride (verisoare), Ctilia de care era indragostit. Astfel, Calineseu are o vocatie de SSmentator erie al viet ~ el are o imaginatie de grad secund cu ajutorul careia recreeaza un eveniment din lumes obiectiva. Primul tilul al omanului era “Pariati Otilie”, iar editor i da numele de “Fnigma Otlie, fiind publicat in 1938, Toms. ‘Abordarea tematicli sociale reprezinta un alt argument ce susjine incadrarea acestei oreafii in rindul celor realist- oblenveralmeiene, Romanul Enigma Otliei” are ca tema viafa burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XX-Jea pe care o rests In apectee ei eset irate sub determinismul social-economic. Autor inftiex24 lumea defintorlor de capital si pe accen a Trivigtlor cue ascuji spirit ertic,relaile de familie dezumanizate de goane dupa bani. Aceastiteme se dezvoltS in ari adiacete: ‘Tanne reatise- balzaeane « patemnitatl i se adauga arivismul si mostenirea. Romani este astfl, un roman al mosteniri, ol orfanul, al patenitatitesute, ol medilorperiferice de la inceputul secolului al XX le, dominate de ban “ze Ia care se inchina wt”. “Tema flaubertana a edueatlel sentimentale pentra ca romanl prezinta initia erotica a lui Felix Sima si dragostea dint el si Ota Din acest punct de vedere, ramanul poate fi considerat un bildungsroman. “Visiunen_ despre tuméTeme patemitati vizeaza aspectul economico-social deoarece circumstanjcle nasterii si educafiei determine trouotle Gxitenfialé a individuhi, Astfel in existenta individului se,prelmngeste ceva din existenta perintilor (ideea nu este nous 1a Cotmescu, ci vine pe filiera realist, find similara determinismutu socal care apere sila Slaviei, Rebreant, M. Preda). O socitate fisting si fplecata doar spre latura materala nastearivisml, ar mosteniea este vazuta ca o posibiltate de parvenitsm. Comporitin Comporiia clasich romanuivi este o caractristil « romanuiui obiectv/ balzacinn, Bpisoadele narative se inlantuie cronologi. Ineipitul final sunt consirite pe principiul simetriei prin dezvoltares motivulsi case Ii Costache Givrgiaveanu din strada ‘Antim pipe eel al contrastului prin emploares ,respestiv concentrarea descrierilr, conferind textului cireularitate, Romern este construit pe antinomii * pe de o parte se afla personajele in care autorul se obiectiveaza (Felix, Otlia, Pascalopol) iar pe de alta parte e afla 0 sooietate Ia care se raporteaza ‘So remarca antiteza : Ota (angelica) ~ Georgeta (ratinata); Ola (buns) ~ Auriea (meschins) ; Pasealopol(generos) - Costache (aver). Foraula narative este a nartorului demiurg, onmiscient si omniprezent,hcterodiegetic, naeaza la persoana a II a, focalizarea este zero, visiunen este dindirit” —trisiturs esenfialt a romanului obicetiv.. Noratorul este o voce regizorala (a fost considerat primul ‘omen tentral pentrajocu! mastilor,bogatiadetlilorseenografice, multiudinea indicator egizorale, ponderea mare a dialogulu, dar sio voce intra voce (se obieetiveuza personae procuim Felix, Pascalopol, Otilia care sunt personaje ~ reflector) ‘Ca mnluri de expunere se disting naratiunea, descricrea st dialogul. Descrieree are o pondere foarte mare si se desfasoara balzacian, de la extoror spre interior, avesteavizeaza portete fizie, decoratuni interioare, arhiteetara. Dialogu este subordonatintentiei de realizare a ‘unui roman teatral ‘Romanul este realist bazacian prin’ tendinta auterului de a infatisa un tablow cat mai cuprinzator al socictatii dintr-o anumita epoca, atentin acordala atmostorei cpoci, abordarea problematic’ unei mostenie| minutivzitates descrierilor, atentin acordatn qenealogilor personajelor, atitudine partials fata de persoanje,, intentia de a crea 0 monogrufle,, tehniea detalulal semnificatiy,; aemonajele.tipice incadrunda-se in tipologia balmaciana, simefria incipit— final, discursul narati obieetiv impersonal, atribuit unet instante narative omnisciente si omnipotente. Calineccu au copia sttueteraromanului balzacian, cio treee prin propria sensibilitate, EI abordeava balzacianismul ea pe o formul simu cape o sehen dotagindu-so de acesta prin introducerea comicul de stuatie si de limbs) dar si prin fehmfen relativizaril perspective: m belinda constinielorcelolalte personaje-astel este construit personajul principal ferninin- Oli ‘Tiauta clase a romenuiti - na La impiedicat pe autor si asimileze si experienfe literare noi. El se indreapta eétre mediul citadin, extnwindurgi observatia esupra psihologlor incerte ,enigmatice, nestructurate pe depin, eu un eomportament contradictoriv, cum sunt ila si Felis ‘Madera este interesul uutorului pentru fenomene psihice insuficient studiate sub raport literar: dezagregarae eulu, alienares Cazul lui ‘Simion Tulea este semnificativ aat in sine, cat si prin implicaile eveditare la Titi si Aurica SSubigetul, Actinnea se pettece inintea primuluirazboi mondial si se deschide Ja inecputal lu ule 1909, ou putin ininte de orele 10 ‘Local actiunii este eonsttut de spatulcitadin- Bucuresti si mosia lui Pascalopol.a ‘ Actiunea se desfasoara cronologie si este intrerupta de reflexiile filozofice, existce ale li Felix. Romanul este construit pe dou planuri narative care se interseeteaz, prezentate pe fondul societtit burgheze bucurestene PPivotulfiratui narativ va fi clamol familial, urmérindu-se mai multe destine umane: al Otilii, al Iui Feix, al tui Stinicd Ratiu, al Otimpic, al lui Pascalopol, al lui Titi, al Auricai. Familia ca contra relatile sociale, economice, vata burgheziei bucurestene Ia inceputl veaculu al dovazecilea Un prim-plan al romanului prezint& cele dou familii - Costache Giurgiuveam - Ciilia si Tulea. Mobilul principal al tuturor aotiunitor care se desfigoard este mostenirea, averea lui Costache Giurgiuveanu, pe care o vaneazi clanul Tulea, la care se raliazd inventivul si rapacele Stinicd Ratiu, ginerele Aglaci, sora lui Costache (si ceilati membri ai familiei Tulea: Simion Tulea, soful Aglaei, i copii acestora: Olimpia, Aurica 9 Titi). “Eforturile lor sunt canalizate statomie spre inlsturarea Otilei, ficd vitrega a Ini Costache Giurgiuveanu, fata eelei de-a dous soti, crescuti de acesta fir acte de adoptiune fiialé legala. Conflctul principal este deci familial si este de naturi economics. Tema paternitati dezvoltaté tot in acest plan, reliefewzi un conflict de ordin moral Giurgiuveanu , desi o iuboyle sineer pe Otilia- ee fostei sale Sofi, inirze sii clarifce statutul suecesoral, din cauza avariti. ‘Alt plan al romanului prezintl destinultintrului Felix Sima, ximas orfan, vent s8 studieze medicina in Bucuresti si domie de a face cariera, care triste prima experien{a erotics. Aceasta constituie fondu lri al romanului: iubirea romantic’, adolescenting a lui Felix pentru Cilia, pe eare 0 cunostea din eorespondent intretinuti. Costache Giurgiuveanu, unchiul lui Felix, trebuia s8-i fie tutor si s8-i dministreze ‘bunurile sate de tatilsiu, care murise. in casa lui mos Costache, unde va locui, il cunoaste pe Pascalopol, mosier, cu manierealese, si clanul Tulea, ce locuieste in vecinatatea casei lui Costache. Felix o iubeste pe Otilia, dar este gelos pe Pascalopol, o prezenti nelipsita din preaima Otilei si nevesard, prin generozitatea, cexpericnta si cavalerismul omului rafint, Otilia il iubeste pe Felix, dar vrea si-l ajute si se realizeze in cariera lui sinfifieg,intuindu-i cu ‘maturitate si luciditate ambit, dorinta de a ajunge “cineva”. Plimbarile cu trasura Ia sosea impreund cu Pascalopol, capricile si Inxul satisficute cu generozitate subtilé i diserett de acesta, instinctul ferainin precoce, intligenta si diseemimantal practic, zvordte dintr-o experientd timpurie nesiguri, toate acestea o fae pe Otlia i+ aocepte pe Pascalopol drept of Nefnelegind actiunile Oiiliei, Felix o considerd o enigmé. El va studia cu serioztate, va deveni medic si profesor universitar, ficdnd o césitorie strlucité, Otilia va rimane 0 amintte, o imagine a eternului feminin. Pe celilalt plan, al upteiacerbe pentru mostenire,atacdnd-o pe Otilia cu infinite inventive rautai,clanul Tulea cunoaste dectinul familial: Aglae mu reugeste si pund mana pe banii lui Costache, pentru ed-i furase Stinicd de sub salteaua batrinului, provocénd moartea cesta, la al doileaatac cerebral ce-1 suferise; Stinicd renun la Olimpia, care- plctsea simu finea pasul eu ritmul séu alert si imprevizibil de arivist, preficnd-o pe Georgeta, femeie usoard, dar prezentabilt,inleligent,care-i va inlesnirelaii“Inalte”, in tumea Bucurestiului, Titi va divorfa de Ana, evoluind psihic spre o idiotenie vizibila (se legna din ge in ce mai mult; Aurica va réméne tot neméritata si nerealizaté erotic. La sfarsitl romanuli aflém e& Pascalopol, i redatliberatea Oi, care va ajunge in Spani America, nevast unui conte, “aga ceva’ -va spune Stinicd Raju. Privind o fotografie recent a Ole, Felix va vedea 0 figura stsnd, o Otile maturizat,chipul ei de acum spulberéndimaginea enigmatic’ adolescent. Baa meso luc a tere © lume inteagi se cuprinde in acest roman, dovedind un creator epic remarcabil, punind in lumind aspectele social, economice, famille le vii bucurestene din ani de dininte primal rizboi mondial ‘Un alt argument ce ineadrea2t romano! in rindol celor reals-obiectve il reprezinti personajele care sunt exponengiale pentru 6 categorie social, Ca in orice roman realist de factura balraciana, personaele reprerentttipar, Astel, Cosache Ginrgiuveant intrichipeazi tpol moral al avaruui, care, desi dezumanizat de patima agonisei, are un grad mare de complexitat, deoarece fascinatia. banohi este dublats de dragostea sincera pe car -0 poarid Oil, cireiaamind sii sigure vitor. El este un om slab po care sora sa ‘Aglac- baba absolut~ inceared sé il manipulez. La rindul su, Felix intuchipenzd tpl moral al ambitiosulu, Esurprns la 0 vars raged cain pistreaziiotsiingenuitate. Persongjul se impune prin fea sa cloult, prin enactatea eu care ii umeza seopl~ succes social El pune fn slujbaavestuiao serie de clit rele: o voinla puterica, persoveren{ . putere de tunes, onestitate Pastmea Ii pena Ota nu est deci o cri adolescentnd, eat eroul este lipst de vocati marilor combust pasonale. Altri de tipurle morale ,apar 3 iparile sociale, aivstl -Stanica Rati, dommnigoara trina Aurion in porretizarea acestor personae, romancieral intrebuinjeazs. in spirit relismul, chnica amnuntului semnficativ., procedeu preluat de la Balzae, sugerind prin intermediul aménantelo fzionomice, al nut, al mimic, al gestarilor, al detalilorvestimentare, descrierit mediului de existent, tasaturile morale ale acestora. Nasol grecese al lui Felix sugereaza ambifa, buzele subtle Agha ~ tate, stareaprecar s lnjeric ui mos Costache- avait Consider prin toate aceste rpument , tendiniaautoului de a infatisa un tablow eat msi cuprineator al sosietati dintr-o anumita epoca, stentia acordata aimosteret epocii, abordarea problomaticii unci mostniri minutioztaca deserierilor,stentia acordata genealogilor personaelor,atitudine parala fata de persoanje,, intentia de orea o monografc,.tchnen detaliului semmifieativ,» persongjle pice incadrandu-se in tipologia belzaciana, simetria incipit ~ final, discursul nara obietiv impersonal, etibuitwnct instante narative ‘omniscient si omnipotente, am demonstrat cd romanal lai George Calinesca , Enigma Otic ese unl realist cbietiv/ balzacianWha mage de grote, Arba mere eines E. Abrrsen wae Cile Cnattlate atila epushibefe, eat Coushiinfa atita perme’ vy ob a tite Coane homanul ee bs Cees prov ahe tere tomar Reetst sboethy, Cabtadin: G CaGrregen Powe . bs owen medion, aubicche, proeshan €-Febesen 4 be. 20man Jett @ penta gut, ou a ashuene ample, Aofeeearal ee moe oral planus, a un comfbet complex ence pohigpe mumeente OMY 7 Lime imslovidiualigage Roman maple | pwhelape : “dalaehi —-flunal emnsfymfer', memoria afechos , Cuervitarea anabta, ebangeege + Anprealyft Tue ay apuone elses Atala ae arlucner rin ofan forrnee me rm apper’ ft Ce 08: Fremurgten mu eonterde Leen et contenss € aulenbeslater-> tyfehea materia” L Hissat po 2. Pethasete: 7 4 Singuan reat fale pe enre 0 pot porto) C reatitatea conshionser mele Cay : | Ea. mu pot vale onset ctl te porioan Tema: shains legads de Hila toma digjoote 7 ba cud eb che 19 Ne ee - LO Nametags Higgs PEs Crete A i Hema ran bacibes Ee iftoe eee, Till 5 + subtemas imadgplatul ayenr® Aetermimatirds |, etme”, prime creaga” sense hi ome Teantihi) pranaziie lot : Juompare, - a Mente S arrustiak parting mcerhtuatime gmebh agincctiole Auce Cr rupter, - : Panton adatom Compare jas spe bose fe eles’ eamshinter tan “ Cmemowi' afechve * a © Prowl wn eenimert exter declamiscand dermenretanen Conus bmp ftitdat” a Pract, at era & Unveluntar , Ca C. Petreocr , cvericmentot sent orclonad Cronslepe. La Prawet, evenirertiele ciin hed sont subritle, Cx €, Pelreocn gent analizate i nteyustate. J ¥ 1m plavot pooh oh ayer Ae ees in plomuk mortac PIU MESS 0 flores Gx Borysou so cleared a srl ercinate” srommaoergetee why Lliiefe tu pumal: “? prarmatul, tonshinler Pgua Gbleyla”Sructura ~ 24 CR: Conlon ler : @ cutee > , mens fe a hadlocela” Conte ae E cy tele ef oe a laue + %. Cgputole [ubbmad- yulo) > paar ; tena | Pcrmsl capitol ab capt Prk at virncittam Aimgpurtea oi Conten ola, pe Gee serfeeeRememereice pavehi di dagyerte , pereton On rm Ce « dave one tene & mamentil tnaputelid ce rirta ML Fumula f “ Croppateut + eu rmbogne cl he Poer coman i . me ed + dates Con gpy Halere a ” taties Cn wath daligsh oto £ dnp Gansta inbewver® ( Bayson) + Cobo P+ spasintee ri bawontnt furmntiat Reglear Houtel sree pels ~ Gre tha Beypl gpunateoonte Prmealts Racine Le (6 oar pot fot Aeceeglt, ecewees tn goa O7-EH 7 haan famole we rin hitol Cpdilahes ~ bale mao, inne tts mnt arm COE ne (fe Valen”, fabaiy Hedin de; + manafiecwee Aomedtiyetrs mmarated axtodtigett o> panyestorn suneton tense, (facrmae wnt Cama (penpedlice masts avec * © diate, ex aoe. ce canadien Hraclrnecbt + cbimanuitan a acheonit vm dasoutien crown Ret eeodelias” ~ eamuinea —: — iemetae Arabs Momundee * — ofructura pe morn jected Ve delat” = homamuk rape Aid em Integy vn - Momentee im en shiny ete foun fale cane erin meme, “Bedliind fie eucek < per, de Himady te, fermi tm wate pe rrr: Rebut Coe Provot ) in eiotenar fale Tome Zim actaponle * ~ Degmaddmmam tuk eprhal arti, Amotal cm efor Chigy etin remap Aedria vest Cle tupac 2% Cumiprn Krew! Aeootubal rnersi ecpptcoed aliootatid tenetfasenge: yap Remanutin prtolyge , mongnafi & pon clesrehi” So. azote ve heviageat !, Aakeaay arnee’ dnabat Che oral, doe actual, Obi, Aaont * nie “ L vavetaly cle af eal a ¢ former peers ~ ee Prete '-> auafeninfe | Leamacty tee awtn von.. aot spire a do of :Onwaea , Catrt x Arbeolapa ke ceteyctern ef Qumetn pum & EC (ena oat Ace eon 4 atte: gue emer dotcertalr Ante crassers x! sielelpenbe Atlas Cx tiytelaelacblade puttin: y mse omnaie mimse omuncoe rn nee” awteccracttetor prem IMTOSHECTE’ | Naw aint abr. , Crateak ered re SA stems A menu’, de tmerrdles, decir reap en meg pope” pvuddle meg de raster ort com Coudaki : Ueprma mag & de Aoman amadin, pehalpe prin prarohinm hakeclepebre, (un whropatbe pustanyiuled priinajal of pot facetious tactile Prtebpie ty cibuimutal evensinetile tuleANDRE Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi Romanul psihologi ‘Acest tip de roman reprezinta cea de-a doua orientare, modernismul, a prozei interbelice (prima orientare cera proza traditionala care se dezvolta prin romane obiective — Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu,). Griterit de | Trasatur ale romanull plhologiesubiectiv analiza rose se inspira din vealitatea interioara individului -faptele exterioare sunt importante doar in masura in care au repercusiuni in constiinta, individului -autorul isi propune sa absoarba lumea Geneza si epicul, dar conferindu- se sincronizeaza eu celelate stiinte de unde preia concepte psihanalitice (introspectia inconstientului, fluxul constiintei), concepte filozofice (durata de la Bergson ~ intuitionismul; fenomenologia de la Husser!) -Mareel Proust este parintele acestui tip de roman si este modelul celorlalt seriitori. Tema Psihotogica (0 pasiune sau o idee) orice tema este trecuta prin constinta eului si doar asa capata valoare iteriorul constiintei anulandu-i omogenitatea jum, Desi distincte, cele dous carti sunt unificate de prezenta unei singure constiinte (care se autodefineste_in ‘aport cu lumea inconjuratoare si care nareaza la pers I evenimentele) precum si de un artificiu de ‘compozitie (prin relatarea unei scene de la popota ofiterilor din regimentul XX, in eadrul caruia tanarul locotenent Gheorghidiu se afla concentrat ca sublocotenent). Exista 2 panuri Planul subiectiv care diseca sentimentul geloziei si care identifica aspectele razboiului in planul constiinte; b. Planul objectiv care relateaza evenimentele exterioare, Acestea se contureaza in funetie de constiinta eroului narator. Intermediate de un ecran narativ puteric subiectivizat, evenimentele au un aspect problematic deschis.Naratorul altemeaza cele dova planuti observatia exterioara a societatii contemporane cu observatia interioara a propriei evolutii psihologiceRomanul este subiectiv prin faptul ca neratorul este personaj si creeaza 0. perspectiva subiectiva, focalizare interna, viziune “impreuna eu”, naratiune la persoana L.Prin faptul ea focalizarea este interna, naratorul nu di nici-o explicate cititorului, astfel intreagn desfasurare a evenimentelor este nederminata (cititorul nu stie daca Ela I-a inselat sau nu pe Stefan)Nu mai sunt interesante faptele, ci analiza lor in constiinta eroului. Analiza creeaza o noua formula epica: - jurnalul -tehnica ce urmeaza memoria afectiva -tehnica fluxului de constiinta = @—+ —_Tehnici modemiste = monologul interior Formula epica a jurmalului apare in secventele in care se surprind evenimentele de pe front. Experienta, ‘azboiului produce schimbari majore in constiinta lui Gheorghidiu care depaseste nivelul constiinte! crtice si clitiste. Acum el isi rememoreaza povestea esuata de iubire. ‘Memoria_afectiva/involumtara inseamna selectarea involuntara a anumitor evenimente care sunt ‘ememorate in functie de un fapt prezent. Insertia “romanului de dragoste” in “romanul despre razboi"este ‘motivata epic prin discutia despre adulter de la popota care poate fi interpretata ca un “declansator epic Pentru flash-back-ul confesiv. Intocmai ca in proza lui Proust, un eveniment exterior declanseaza un anumit,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi tip de memorie , cea afectiva. Spre deosebire de Proust, in cartea lui Camil Petrescu evenimentele din trecut sunt ordonate cronologic si analizate, interpretate intr-un mod lucid. La Proust naratorul retraieste trecutul, la Camil Petrescu naratorul analizeaza si interpreteza trecutul ‘Tehnica fluxului de constiinta si flash-back-ul creeaza trecutul in maniera voluntara: amintirile eroului sunt cconstruite intr-o demonstratie coerenta, lucida si dureroasa a iubirii ca autosugestie, sortita esecului. ‘Monologul interior este principala modalitate de realizare @ introspectiei. Introducerea fragmentelor ‘monologate in naratiunea de tip “memorialistic” se face prin procedee ingenioase: = renuntarea la marcile distinctive; ~ inlocuirea monologului interior cu stilul indirect, liber, de tip refl = suprapunerea discontinua a monologului interior peste un dialog intins. Retrospectia_(rememorarea faptelor trecute) se impleteste cu introspectia (analiza) — personajul rememoreaza experiente trecute pentru a intelege mai bine experientele respective. Rememorarea lor este traita ca indiciu al rezolvarii situatiei paradoxale provocate de conflictul dintre constiinta si pasiune. specifica romanului subiectiv este acronia/nalepsa, Romanul prezinta intai o scena din popota, apoi capitolele Il - IV (analepsa) prezinta printr-o retrospectiva ordonata (cronologica) istoria cuplului Ela — Stefan. Apoi firul narativ se intoarce tot in planul razboiului. Cronologia lineara a romanului este cuprinsa intre ziua de joi (discutia de Ia popota) si ziua de duminica (declansarea razbojului). Exista astfel a diferenta intre “un timp trait si “un timp el scrisului” Subiectul, Nu este un roman de actiune, de aceea evenimentele nu se pot rezuma pe momentele subjectului. Toate actiunile sunt constituite din fapte banale. Romanul dezvolta ictul individului cu el insusi ~ eroul traieste contradictia ratiune-pasiune remarca incompatibilitatea dintre superioritatea lui inferioritatea societati, de aici drama inadaptabilitatii personajului ‘© conflictul individ-univers ~ universul ia aspectul unui joc absurd avand ca rezultat convingerile protagonistului referitoare la inutilitatea existentei, de aici tendinta de sinucidere. Constructia subiectului Romanul debuteaza print-un artificiu compozitional, actiunea primului capitol “La Piatra Craiuli in ‘munte” find posterioara intamplarilor din restul Carti I. Eroul, Stefan Gheorghidiu asista la o discutie din popota in primavara lui 1916, in timpul unei concentrari pe Valea Prahovei. Discutia are in centru problema fidelitatii conjugale care genereaza in constiinta eroului rememorarea iubirii sale alaturi de Ela. El se indragosteste de ea pe cand era student la filozofie, iar ea era o orfana, studenta la Litere si crescuta de o ‘mila, apoi din orgoliu si il conduce laa se casatori cu ea. Echilibrul ‘tinerei familii este tulburat de mostenirea primita de la unchiul avar, Tache, care le schimba statutul social. Cuplul evolueaza spre o inevitabila criza matrimoniala, al carei moment culminant are loc cu ocazia ena. In timpul acestei excursii, se pare ca Ela ii acorda o atentie exagerata unui anume G, pe care Stefan il bauieste a-i fi amant. Dupa o scurta despartire cei doi se imp: pe front, Stefan cere 0 permisie pentru a verifica daca Ela il inseala, fapt nerealizat din cauza razboiului. Pe front, Gheorghidiu descopera absurdul razboiului si tragismul confruntarii cu moartea. Drama razboiului trece in umbra drama erotica. Ranit si spitalizat, Stefan se intoarce acasa si divorteaza de Ela. Stefan Gheorghidiu In crearea acestui personaj, Camil Petrescu pleaca de la propria personalitate, dar are intentia de a realiza tipul intelectualului.Stefan Gheorghidiu este personajul principal si narator implicat totodata. La nivel fizic se observa ca este o persoana agreabila, dar cu o vestimentatie neglijenta. Portretul psiho-moral se realizeaza pe masura ce traverseaza conflictul psihologic de nerezolvat. Stefan este 0 personalitate complexa, are preocupari intelectuale, formatie universitara, cultura inalta, este filozof metafizic idealist, adept al lui Kant. Este 0 constiinta h linat spre cazuistica : “atentia si luciditatea woara voluy atentia sporeste di voluptosi si cei care traiese intens viata sunt neaparat ultralucizi”. Gheorghidiu este reflexiv , un meditativ, sufera de tristete metafizica ir traieste totul cu intensitatea absoluta. El traieste doua experiente (iubirea si razboiul) cu finalitate cognitiva pentru ca le traieste la modul absolut, se angajeaza in fluxul memoriei ca sa-si explice si sa Experienta erotica finta iubita si constita sa, dintre ordinea lui interioara si cea exterioara. ‘Stefan traieste 0 puternica prabusire intelectuala pe care o constientizeaza in momental in care banuieste ca Ela il insala; intra in categoria gelositor, nu accepta ca este gelos, dar traieste toate suspiciunile gelozici,‘Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi considera gelozia o dovada de iubire absolut, Angoasele lui nu sunt provocate in primul rand de orgoliul ‘masculului inselat, ci de dorinta de a se bucura de reciprocitate in sentimentele sale absolute, deci de dorinta de a mu se insela in cunoasterea erotica. Conservator in ceea ce priveste iubirea, Gheorghidiu este un aparator al cuplului realiza in cadrul familiei. Fiind lucid, sesizeaza incompatibilitatea dintre imaginea reala si ireala a Elei, de aici deziluzile trite cu aacceasi intensitate ea si sentimentele de dragoste. Este intolerant fata de compromisuri ceea ce starneste antipatia celor mai multi, dar tot nonconfo lui (mostenit de Ia tata) atrage dupa sine mostenirea. Experienta belica, Pe front ramane acelasi intellectual onest, strain de fanfaronada patriotarda a politicienilor. Gheorghidiu nu este un simplu observator, ci traieste intens experienta si o evoca din interior. E] marutiseste sentimentul de spaima in fata mort Este influentat de Sartre si pune problema optiunii ca manifestare de libertate : cel care opteaza pentru un destin este liber, cel care este optat de destin este o victima. ‘Stefan surprinde imaginea groteasca si ridicola a frontului. Aceasta experienta nul ajuta sa-si raspunda la intrebarle Iui chinuitoare referitoare la scopul existentei desi experienta belica este superioara experientei crotice, deoarece este traita Ia nivel colectiv devine o problematica a umanitatii confruntata cu o problema de viata si moarte. iro forta suprema, ci in trarile sale; nu are o motivatie de natura Are o atitudine polemica atat fata de cei care s-au sustras experientei belice, cat si fata de cei ce se angajeaza orbest in actiuni care depasesc posibilitatil. El face analiza psihologica asupra sentimentelor complexe traite in fata pericolului: teama, lasitate, solidaritate ESTE: lucid, orgolios, introspectiv, obsedat de absolut, inadaptat, superior.E1 contureaza conditia intelectualul Ela Gheorghidiv Tn prima ipostaza, Ela corespunde idealului feminin al tui Gheorghidiu: framoasa, fagila, feminina, altrusta. In a doua ipostaza, in care este confruntata cu o situatic materala de exceptc, ies la iveala trasaturi caracterologice latent: egoism, aviditate superfcialitate, pragmatism, snobism, imoraiate, Ea nu are potentialul inielectual al sotului ci, este instinctual, exaltat, ipocita,Portretul ei este reltivizat in functi de imaginea pe care o are Gheorghidiv. Stilul narativ. Caml Petrescu este adeptul anticalfilismu tentictatea este data de tairea adevarata n sritore un om care exprima in scrs cu liminarasinceritate coea cea simtt in viata Iu si celor pe care cunoscut sau chiar obiectelor neinsufletite. Fara ortografe, fara stil si chiar fara caligrafi.” (Cami Petrescu) El doreste sa scrie autentic, nu frumos, iaral noocratiei, Camil Petrescu a dezbatut problemele intelectualului, printre personajele sale aparénd tipuri exemplare prin dramatismul cdutdrilor si al esecurilor, prin luciditatea lor acutd, in general. Persongjele realizate de Camil Petrescu, atat in prozi, cat si in dramaturgie, sunt intelectuali complicati sufleteste, caracterizafi de nostalgia absolutului, reflexivitate exagerati, inadaptabilitate, orgoliu, spirit contemplativ, refuzul compromisurilor, capacitate de analiza si sintez’, vocatia introspectici, sentimentul onoarei, loialitate etc. Jnadaptatul superior a constituit, asadar, tipul de personaj pentru care a optat Camil Petrescu in proza gi in dramaturgia sa, este reprezentarea artistic a unui om mistuit lduntric care a vidzut idei si poart& povara absolutului sia luciditaji sub zodia imperturbabila a contemplatici gi a cerebralitatii. S-a afirmat c& intreaga literatura a lui Camil Petrescu consti in reluarea obsesiva a acelorasi teme, cu mici ,variafiuni”, pundnd in scena aceleasi personaje, stapénite pani la anulare de aspirafia c&tre absolut: absolutul in dragoste, in justitie, in organizarea sociali. Intelectuali_dilemati lui Camil Petrescu traiesc cu iluzia c& lumea degradata in care supraviefuiesc prin diferite artificii de convietuire social poate fi schimbat& prin intoarcere la ammonia monadicd initiald. Tentafia absolutului genereaza nostalgie si se finalizeazi cu incertitudine care, atrgand implicit drama individului dedicat trairii exclusive a unor experiente definitive. Stefan Gheorghidiu este un asemenea personaj. Refugiat intr-un turn de fildes al speculatiei filosofice si al idealului absolut, traieste o autentica drama existential generat de propriul ideal. Idealul séu este utopia care il protejeaz’ de universul ostil inconjuritor, prin iluzia ca descoperit o fiinfé feminina care se apropie de perfectiune, o femeie superioara , interesati de filozofie, de stiinfele spiritului. Vreme de doi ani, ea este pentru Gheorghidiu concretizarea absolutului in iubire si al reiterdrii mitului lui Pygmalion. Pand la urma, Ela se dovedeste o fiinta mediocra, la fel ca alte femei, coborind in prozaic zbuciumul sufletese al lui Gheorghidiu. Eroul lui Camil Petrescu este nascut din frdimantari sufletesti, scepticism, tensiune intelectual etic& umana; el cauta, ca tofi eroii lui Camil Petrescu, certitudini; pentru ci ei trdiese o singurii dat un mare sentiment sau ,,0 experienté definitiva” au nevoie, pentru o identificare i o verificare a propriului eu, de aceste trairi, pentru a nu suferi iminenfa unei limitari. Gheorghidiu este un ins de o sensibilitate ndzdrdvand, conform Doamnei inca tdndrd, si de aici igi hraneste drama generata de aplicarea absolutului la un sentiment efemer, inregistrdnd totul prin simfurile lui afectate profund de incertitudine.. Psihologia personajului, zbuciumul siu sunt sugerate in constructii uneori de tip introspectiv-monologic, alteori retospectiv- secvenfial prin intermediul memoriei involuntare. Filosofil intr-o lume de nestiutori de carte cinici ( G. Calinescu ) are 0 intensitate sufleteascd inepuizabilé, ceea ce duce la inadaptare $i-1 transforma intr-un invins. Experienta vietii conjugale este completati cu cea a razboiului: acelasi lucid Gheorghidiu ramane intelectualul onest, strdin de fanfaronada patriotarda. Confruntat cu realitatea frontului, cu teatrul operatiunilor de lupta autenticd, el nu ramane un simplu observator al acestuia, notindu-si constatitile, ci traiegte intens o experienta esential’ pe care o comunicd. Drama eroticé se minimalizeazi prin raportare la aceea a rizboiului, in plan moral Gheorghidiu nu este un infrant, chiar daca experienta de viata i-a adus nefericire. Povara absolutului are ceva din mitul lui Sisif, cici eroul care a poposit pentru o vreme asupra unui sentiment ideal, isi va relua, cu siguranta, dupa abdicarea de la acesta, intr-un cu totul alt sens, eterna dramé a luciditafi.kewon mackie (< Kevdnein) 2 hewwon subiecdir 3. Apwan pribeleple 4 @rorwon al rxperterilet de axle corse F crwolitea anche etualiliy’ ~iucdoptl tu reribe é rule Btieighanlt - €laLoe Cheobenss darsiioes + thn go patos at atte 3G oclesd watt fine pit aim Ayete f a) oe i pine > span rn 1920, ae tog natn Ay nomen: ave a pore yt ono afte amyl chaftranabe pe ona coat Manu, ce un conftit comple Le tee perhijps Mecemenaent parsanns/ * Auina tncliiduclsat . oh Muimplicansa maratorestes' in acfiuunt, facodivare erg, Btsrohvigade aitund! . Aibudinen olehapalr , et eA Frat. Altea wot i oom ae on EPs | kde i oo 4 tabs ‘ ~ héons on, fap at How eelhy mek corns” dele Ca 9f, roranuctess an mu sinta Peni cs he le gee © Ged ete oa med na PPrndnnt rene a 5 hay ortea Leo nekante sunt nvesale ” same e pt Serge ap oe cae 1 Ml print! Cb y) | i ater oda Pais, Slat cubsrrai ” (Feap) 5 ora e aonb“ ( dap efor prone on + Stauclane ereba chvathe ,vin ml prrirml so alinimal prop] ported” 2 rams cocina 2 oe Arce parton a sigh a 0 he Set Giga ‘om pate foupor C ne = pocorn te Anant eects ot Carlos Compare © — compton 1 Aapennees, pe mos amude plane's rants Pettitte Hadi “ety ae Romanul 6 3, at 2 acumubin' Aetaliulenneabet - tehmeca amma -, (naibcle ~ pete mnt im amen, gobo aula, 06 408 fi fc eet manepofe lens‘ artlelenese 2 forcuefe® Peiou' oe expuumbs : oloervinwsa + lagu Satetea, oluiericentee, tiranilin - Gonteys 6. Cabimesce : , 6 enact Tadeo barnes ¢ Aap sie Bar tale Hfe%0 som fomeld seteAavilons' , Monidly ul omrni ont erty oivimtalte Conbrala @ toms riers Feaandye ” “Nanahante -7 ex femdle He rpetontone + diepeds| inv. Aelrediegehivi ; prmisciintd; facatios 0, parpectea marahnt seas. » shieched > caracty x0atisf T. Vramn: , shtil comusia”, nece, mepmsamotl ten “oe a Ai, eal napelenap nt once, £8F rte les pustsale a v/efm conkess ~ Construct pe momotele subaredeler Expomtumsa + Pompe — etn-0 charms bodega i lipe 2 pitegnutas Coot Vere (oor y wig Fi (fm Ope 08 chewsne eux Aone , fate. iterates Gy oor se Beulbuc en’ epba fe Flouee , fate jor Bape bond, baiels mag ta circum, to lou 2 tat pe 1A achiuns = a ~ ae eee = it doyote porte, ae puclgsotin’ ch oe” yes Varte Doce never abe yor ere ae Cong botal aavite Frhry aotel , Herdelrn 2 mughre ps tom, poole Beton keadme pe Vante Moca, Pemacotre pe dove vin Leeues ~ Prestut 1 amcrrrufat pe vovatats tre Crcra fpoirvioratalir gor yror tus Vinvillant me vee amevait ta rnie vel 20 cues carrdledeal roruitio pesthes thele A Bedyole, pombe aw aryprrn Cesrreveridde aclovtttte aesshe yt — aibinaconfed poe: Ane nett cen tapi, tr eppncascia Galatta anita tall: xe apie dest - Pony tihonist prot, Arcrsnctaltote eertoveln Caserta Aantal wtinsinod — ow pata Gyatfon 00 Hvie, eum earnloute bx Stage thurtlue , Gyms te Hoge om (a Gpadinn Yemen. deemed Generis , Foren ree. whys Seay gine ernlens, Onerter pais Moral parmimbeled : ~ Scena rim ena fom sanacts piminatat len Heypbimint, rosette dapee di ppionand Ht ton cabicetaly Bh thlgy aching” ~ 4 Pairdnted ja fot meet tay en © amen a” ~ Pammdntel ort panteck mat Poh A tcatehmet’ aeintta Leypinut tbovion 7 on pain cian _Agmeranen Wake pirralaf Ce, iaboecrn tei cer COON” bee gira ptr GTR 0008fasoneye fer Hanelisas jn tantrel Remarauliet ie ote pahinnn terlon |; pooedaf at. : _ Posongial poinypee sept sa lage Neca Cenput nomanvclis don 202let# pany, Y soe pion wl 9 ett (in bomen sale, ta Fd jisony Ca ChE pvholype —> Lelpet ae nse A te PO pre pootepel terarneli pssve a . Olom RE ota + spacia Cherand nomen pat Gpeke’ afro cone pessony coryele a pibote abc ger > » fist ecaaod . 2 cclaimepry Sa Cac tor 02 wg reaped: vr dinnda on minis modest” 1 mati tle te, Ly nafledt bobiniiua , clternn mace nee, Aen ne Conti anu +t fie wr sptmleol nmanet vin Heavalfor: Gat sermsecae’ * |, contre drs true: ate gf hanmi., en ommirse 8 Os to 2 Jew ot pesanje cs peptoa rel a pear oh arin pmb inclines sm « Yue Pmvibahene + mites fate Ae Aras , radato atgooe coche ele pre-e nts” Ga dren droasemsce? Hee «fincled wits conriral, ye merle, aebeeleie Aotarce vt often acivtrat mrebistiwe ” cleferrmanrson : Senne. + im aedl pradernt, tend cabitilil, Oo kw harYarna oa pe gente a toe ged crore > Eee Gimesmn! * wiotent, at poatt sgt lon nn or Lect & Luts : Initfindé goted eos sole! nies site Goo Be hat obolytaciewe * +g dian deat de shagpce * N. Planvloae : Avetea on lon vikowin mls Wameag: Jaw = foal condanmalite 2 Ca fal agent singled” un owtenic amos, Len pen postilaus, oneialn’" ob nua von cor 20 refscel® mm trloc ink A porveintle : « Megpte me ygge tefen cay go marttha s+ conlrepomdae Cor lon. ~ Hm ona veal, masemnar, 7 tert eget” - ent Gute 6 Aalirie, rls BCG corm Baby Pert Liaima ca nunca’ mafevile on nownamelt vntetiebee 9 8 cttscut nena Opole oe aclige th paivratract eaing gehen * S dipedane ss fires: regu, gharaae oe aber, cream ating, moet ate - 2 op lige adlimed 3 yprces * oni» dpb Lol teatime tinen + 9 ae nana sau Rhuthe 0 sections + + enaclister free dere», obitodd "weber + the awl, Aah amar’ ane cutie pense Ua yt ot deratigele artes files be 04 Antwvoss Bt jryesctere meine MG teaeeee, hey Bessey coi rerciectt * phn. + OCG gem ponteu fob tO ratitapein ote, dhe anbentepe 7. View ig hB€ comunin * Conctarg fon cnera lesen oceania, farin apes coneytet, pt feauttacl caren oS cpg ht por Veron ulrhateg don ot ton nemnen rectit ce hy otacctic ehvedtelioon vagumd , prom toma teudes ‘ A cat passes Ke frm ca con pmibalagie mcotigorat Af fes2J ag fluuit,Keplina iwderbsle, => aniicalefitrem ION LIVIU REBREANU GENEZA: Raportul realitate ~ ficfiune este foarte important in geneza acestui roman deoarece Liviu Rebreanu este un scriitor realist pe care I-a interesat crearea unui analogon al realititii in opera sa, Romanele rebreniene reflect’ esenta realitatii , nu 0 copiaz , implica selectia faptelor si aminuntelor, eliminarea unora, accentuarea si ierarhizarea altora. Rebreanu declara : “Realitatea entru mine a fost numai un pretext pentru a-mi crea. alti lume noua cu legile ei” Pentru a scric acest roman Rebreanu pleaci de la trei elemente biografice, reale petrecute in satul natal: Scena in care un fran slrac séruti piméntul “am 2&rit un fxran imbricat in haine de sirbitoare deodati s-a aplecat si a sinutat pimantul. L-a sirutat ca pe 0 ibovnica.” (Liviu Rebreanu, Marturisiri, 1932) + Povestea unei tinere femei , Rodovica, batjocoriti de un flcdu si batutd crunt de ‘atl su, povestea ii este povestité de sora sa, Livia bedreate la fora a Colon cone PAK Moats Discutia cu un flciu Ion Pop al Glanetagului despre pamant “din toate vorbele lui se simjea o dragoste pentru pamant aproape bolnavicioasa. Pronunfa cuvantul pamfnt cu atta sete, cu atita icomie si pasiune parc ar fi fost vorba despre flint’ vie gi adorati” Incepe si scrie romanul in 1909 cand isi ia note in satele Prislop si Maienu, il rescrie , iar forma definitiva.o public’ in 1920, impuniind astfel primul roman romanesc ep adevirat valoros estetic GEN SLSPECIE : ! Gen epic - roman social, realist, obiectiv, de familie. TEMA Romanul abordeazi dou’ teme : pimantul si importanta Iui in viata omului (in prima parte, “Glasul piméntului”) si iubirea (“Glasul iubirii”), Cele dou’ teme nu sunt diferite, ci sunt prezente simultan in constiinfa protagonistului IDEEA -> glelormatruten were ., eehentn PAmantul reprezinia cea mai important valoare in societatea tradifionala, el asigurind independenta economica si spirituala a individului. Totodata atractia ctoniana este ancestral’, vine din strafundurile sufletului rural. Pe de alt& parte, iubirea este o necesitate imperioas’ far’ de care individul nu poate trai, In sufletul personajului eponim, atraotia telurica si cea erotica sunt in relajie succesiva : cand una este mai important, cealalti reprezinti fundalul. La nivelul psihicului lui Ton neyoia de pamént este supra-egoul, imperativul moral, cenzura existenfei sociale si de dominare a celorlati, iubirea reprezint& subconstientul, instinctual libigital. lon are-0 psihologie scindata in permanent conflict intre cele dou’ pomniri, cele dou’ obsesii , dou’ voci complementare ~una a supraconstientului colectiv, una a subconstientului individual. Cele dou’ Voo! sunt complementare: prin eros lon obfine inifial pamantul Tur Vasile Baciu, jar apoi_ prin pamént_cauti satisfactia_adeviratului eros: “siruti pimdntul ca pe o ibovnicd’”. Initial Ion doreste pimantul, iar Ana este mijlocul prin care il obtine. Apoi incepe s& isi reprezinte farina ca pe o femeie gi apoi iubirea se disociaz’ de pamant , cipatind chipul Floricai, La fel ca si in cazul primei obsesii Jon devine foarte calculat in apropierea de obiectul dorinjei . In psihicul lui Ion principiul realit&fii este pus in slujba principiului dorinei, pentru ca el isi calculeazi metodic fiecare rapt. Astfel, Rebreanu reuseste si redea o drama individual, ridicand-o la proportit colective. El vizeaza atat fatalitatea biologic’ a lui fon, dar gi mecanismul alienant social care il eetlasnite ds gordee soot tne Cthimpinge pe Ion si actioneze astfel. In fond, Ton este un personaj tragic care nu reuseste 58 igi impuni o limita, el este pedepsit atat de destin, cat gi de morala ancestral’, COMPOZITIA/ CONSTRUCTIA DISCURSULUI NARATIV, Romanul are doua parti si 13 capitole Glasul Paméntului (6 capitole) Glasul inbirii (7 capitole) * Inceputul Vasile * = Zvicolirea Copilul * iubirea Sérutarea + Noaptea Streangul = Rusinea Blestemul Nunta George Sfargitul Compozitia bine structurat& specificd unui roman obiectiv se remarca in primul rand in tipul compozitional circular : romanul incepe si se sfarseste,cu descrierea drumului care duce spre satul Pripas; primul capitol se numeste Inceputul, al Goilea Sfargitul. Autorul a infeles romanul ca pe un corp geometric perfect “corp sferoid” care se termnna precum a inceput “Cititonul care s-a dus in satul Pripas pe soseaua lateral se intoarce pe acelasi drum inapoi pind ce iese din lumea ficfiunii si reintra in lumea reala” Corpul sferoid se realizeaz& prin 1. tehnica contrapunctului — se prezinti aceeasi tem in medii si momente diferite. Romanul este aleStuit pe dou’ planuri — un plan al lumii far’nesti gi un plan al micii intelectualitafi intre care exist similaritati : conflictele exterioare Ion- Vasile Baciu; Herdelea- Belciug, nunta Anei- nunta Laurei. Totodatl cercul prim al determinérilor immediate se intersecteazda cu cel al determinarilor colective, crednd astfel unitatea si circularitatea romanului. 2. simetria_incipitului_cu_finalul — personificat cu ajutorul verbelor “aleargi, urci” drumul are semnificatia simbolic& a destinului uman, este investit cu functie metatextuala 3. anticipri in_continut disparitia lui Avrum gia lui Dumitru Moarcis prefigureaza moartea Anei, exist& gi replica premonitorii- de ex. Jon ti spune Anei “Ca doar nu te duci la spanzuritoare?” scene matriceale : scena horei, scena probozirii din biseric& a lui Jon, scen sarutarii pamantului Critica litera’ (Valeriu Cristea) a considerat opera Iui Rebreanu un sistem de cercuri concentrice : “Exist un cere prim al determinirilor immediate, sociale si pasionale, interumane- drama si un altul larg, de destin inscris intr-un orizont comic si evasi-mitic al eposului, fatalitatea structurilor sociale si istorice. Circularitatea operei, intoarcerea la punctual de plecare, sunt semen ale consecventei interioare. Construcfia cu mai multe planuri circulare, concentrice, paralele este incercarea de a susprinde cat mai mult din complexitatea lumii,” Compozitia riguroasa se realizeazi si prin mijloacele compoziionale : gradajia, antiteza, inlatuirea, alternanta, simetria * Gradatia_ prezinti evolutia unui destin, Ceea ce impresioneazi la Rebreanu este minufiozitatea acumulirii detaliului realist, cdi influenfat de Balzac el vede romanul ca pe o arti a acumulitilor, Constructia epicd face din fiecare episode, scen’, moment 0 verigi a dramei, un pas inainte pe un drum de pe care nu mai existd intoarcere gi totodata© reconfirmare a esen{ei caracterelor. Acumularea in crescendo de detaklii este 0 tehnic& cinematograficd a colajului care di imaginea curgerii infinite a viefi * Antiteza creeaz att scene antitetice (ziua in care Ton o bate pe Ana coincide cu ziua in care Laura se miriti cu Pintea ), dar si cupluri de personaje antitetice: Ana- Florica, Ton- George, Pintea- Ungureanu ‘© Inlintuirea i altemata realizeazd legarea secventelor narative. © Simetria. se observa atat Ja niuvelul confinutului, ct si la cel al discursului. Actiunea se desfisoard pe o perioada de doi ani, incepe vara si se incheie in al doilea an , iama, iar ultimul capitol va fi tot vara, tot duminic& gi tot la 0 sarbatoare: sfintirea bisericii ‘Ar mai fi de remarcat tehnica inchiderii episoadelor deoarece romanul este articulate din episoade distincte cu ordine temporal autonoma Jns& timpul planului colectiv (cel care il inghite pe cel individual) este cel care unifica romanul. Important la Rebreanu este gi te rabdarea epic& ce da impresia unei inaintiri discontinue Cauzalitatea ca tchnic& specific scriitorului obiectiv se realizeaz4 prin retrospectie deoarece fiecirui persona) i se alcStuieste o fish biografic’ in momentul in care apare in actiune pentru a sublinia elementele care I-au determinat ulterior. De exemplu, Vasile Baciu il uriste pe Ton pentru cé gi el a dobandit averea prin aceleasi mijloace; Ana il iubeste att de mult pe Ton pentru c& a fost privati de dragostea parinfilor ‘Modurile de expunere_ sunt + Naratiunea la persoana a treia, timp imperfect, specific lui Rebreanu; © Monologul interior prin care se realizeazA analiza psihologic obiectiva © Descrierea ~ romanul este 0 monografie a sitului ardelenesc traditional prin faptul c& red& ritualurile traditionale : hora, nunta, petitul, botezul, inmormantarea. Descrierea initial fixeaz cordonatele spatiale si temporale, dar are si functie simbolic& de anticipare.Pauzele descriptive sustin interesul cititorului pentru desfisurarea epic. Formula narativi Romanul este obiectiv prin formula epic traditional, a naratorului omniscient, omnipresent gi demiurg, Chiar daca focalizarea este zero, iar naratorul plstreaza echidistanta fait de personae si faptele din roman, intreg textul este foarte bine construit, adic& naratorul heterodiegetic controleaza totul in cele mai mici detalii. Efectul asupra cititorului este de perfecta iluzie a viefii si de obiectivitate CONSTRUCTIA SUBIECTULUI Acfiunea se petrece in satul Pripas in prima jumatate a secolului XX, timp de doi ani, de vara pana vara. Actiunea este cronologic&, iar conflictele sunt: * Economic: Jon- Vasile Baciu + Psihologic: in sufletul lui lon intre cele douk pomiri contrarii PERSONAJELE Sunt conturate in functie de mentalitatea specified categoriei sociale din care provin , Vn crearea lor autoral pleacd de la un model viu pe care il completeaz cu date specifice tuturor celor confruntati cu problema respectiva “Arta inseamna creatiune de oameni adevirati si de viat real, Ni tat mestesugul at Vf mai ales pulsatia de viatf intereseaz4” (Livia Rebreanu)Dintce toatele eroinele propuse de romaul interbelic, fiecare reprezentand o ipostaza a misterului feminin, Ana, fata instaritului Vasile Baciu, pare nascuta sub semnul nefericiri, find predestinata unei existente tragice. Autorul o surprinze in trei ipostaze succesive care ii contureaza treptat profilul moral, prin analiza sufletului ei chinuit: cea de tanara femeie, indragostita profund de Ion, caruia ii incredinteaza cu generozitate viata; aceea de sotie, indurand cu umilinta vorbele grele si loviturile barbatului; si aceea de mama, impostaza care, in circumstante normale, ar fi putut fi o salvare pentru femeia nefericita Intreaga existenta a Anei este guvernata d landete, virtuti care intregesc un portret moral superior. Ea este harnica, supusa, rusinoasa, prototipul femeii de la tara. Din punct de vedere fizic, Ana este insignifianta; pentru Ton, ea este 0 fata “slabuia”, “uratica”, ‘mai ales in comparatie cu Florica, ai carei “obraji fracezi ca piersica” si “ochi albastri ca cerul de primavara” ii tulbura sufletul flacaului. George Bulbuc o vroia si el pe Ana, iar Baciu il vroia sa ginere. El nu credea despre Ana ca e urata, dar zicea ca nu e “cine stie ce frumoasa”, Firava si lipsita de personalitate, covarsita de vointa lui Ion, imbatata de cuvintele si gesturile lui dragastoase, Ana va deveni o victima usoara a flacaului interesat numai de zestrea ei, In ciuda acestei firi slabe de la inceput, Ana va dovedi pe parcursul romanului 0 vointa si o putere de a rabda uluitoare. Nu numai Ion e un revoltat, incalcand normele colectivitatii, Ana insasi traieste aceeasi conditie, intrucat nesocoteste obiceul tipic lumii rurale de a accepta casatoria planuita, in care latura sentimentala nu are importanta, Naratorul comenteaza “Ana lui Vasile Baciu era fagaduita lui George Bulbuc de nevasta. Ea, fata cu stare, el fecior de bocotan, se potriveau””. Din dragoste pentru Ion, Ana accepta relatia cu acesta si, chiar si atunci cand ramane insarcinata si ajunge de rasul satului, crunt batuta de tatal ei, nu-i reprosaza nimic flacaul Pentru ca “a crescut singura, lipsita de o dragoste parinteasca mangaietoare|..] sufletul ei trist cauta 0 dragoste sfioasa si adanca”. Din iubire isi infrunta tatal, acceptand umilintele lui, Ceea ce o distruge este totala lipsa de afectiune a lui Ion, pentru care isi sacrificase intreaga fiinta: “isi zicea mereu, ca fara él ar trebui sa moara” Framantarile fetei, nesigura de dragostea lui Ton, complexata de frumusetea Floricai, sunt surprinse cu fina intuitie psihologica, autorul insistand mai ales pe deznadejdea ei care ti da adesea “ganduri de moarte”. Nunta Floricai cu George e un moment de cumpana in viata Anei, care intrevede acum moartea ca pe o scapare, Femeia simte “o sila grea pentru tot ceea ce 0 inconjoara”, iat copilul ii pare o povara. Obsesiv ii apare imaginea lui Avrum care se spanzurase. Sinuciderea ei este descrisa minutios intr-un capitol de mare forta analitica, “Streangul”, Moartea ei, fara a fi in intentia asta, devine prin urmarile ei, 0 cumplita pedeapsa aplicata celui care i-a distrus viata. Destinul ei este tipic lumii rurale, unde “femeia reprezinta doua brate de lucru, 0 zestre si o producatoare de copii”ARACTERIZAREA PERSONAJULULION DIN ROMANUL JON” = conditia taranului [VIU REBREANU pode of poredlet se inspira din cele 3 portrete reale: tiranul care sirut{ pimAntul , convorbirea cu Ion Pop al lanetasului si al faranului care o seduce pe Rodovica. Realizeazi o sintez a acestor elemente , in ideea c& arta este constructie de oameni si de caractere, snceptie de factur’ realist’ care il conduce pe Rebreanu. Ton este personajul principal care traieste cele 2 atractii care reprezint’ parfile romanului , el cnereazi gi celelalte confficte care alctuiesc trama epica a romanului, Portretul fizic este realizat sumar de citre autor, deci prin mijloace de portretizare directa , lipsa nor detalii fizice individualizante este un reflex al intentiei autorului de a alcatui un tip comportamental.[on este ortretizat ca avand ,, fata osoasa”, deci era o personalitate hotirata si virila, ,, ochii negri strilucitori ca dout rargele vii", fapt care denota inteligenta personajului si totodaté patima acestuia, , maini noduroase”, se remarca arnicia personajului Portretul_psiho-moral se realizeazi gradat pe misuri ce traverseazi conflictele respective, stroduce antecedente din copilarie ,, a fost cel mai iubit elev al invatatorului Herdelea” , datorit’ faptului c& era ateligent si silitor. Jon prefer munca paméntului in detrimentul invataturii ,, fi e mai drag s& pizeasc vacile pe mpul plesuv , si tie coamele plugului , s& coseasc’ "- dragostea pentru pamdnt nu este 0 mostenire congenotalé ci este o zestre individualA ce- aproprie de mama lui. oo ‘Motivatia hirniciei lui este dragostea de pamant ,, iar pAmantul ii era drag ca ochii din cap” Este un personaj frust, simplu si masiv (critica remarc masivitatea personajului ), pare a fi crescut jim pamantul iubit cu ferocitate ; Lovinescu afirma ,, Jon este expresia violent& a unei-energii-{--] bloc granitic si olid” Critica a comparat cu Anteu (personaj mitic care isi sporeste fortele la. contactul cu pimantul) Pe Ion il macin& o patima devoratoare de pimant , patima care depageste motivatiile sociale , netafora ,, glasul pimantului” sugereazi o comunicre ascunsi i sacri dintre erou si pamant. Glasul exterior ( revoia social economica de a poseda pimént care reprezenta pentru el condifia independentei si autonomiei lui cpirituale)patrunde in sufletul personajului suprapundndu-se peste glasul interior (in acceptie psihanalitic’ , Samantulg reprezenta leaginul chtonian este spatiul intial al maximet securititi, este pantecul mater) Este impulsiv in relatiile cu ceilalti , are gesturi voluntare , incapatanate , rizvratite ,ji clocotea tot sangele si parc astepta inadins s& il ating’ barem cu un deget ca si-l poati apoi sfartica in bucdele”” Desi unii au considerat c& se las purtat doar de instinete, ordinea implinirii celor 2 aspiratii este stabilita de Ton’ fapr-care~atestioluciditale deosebita ,, dragostes nu ange in vial dragosica este numei adaosul va trebuie si fic temelia” — ‘Agadar prioritatea paméntului in fata erosului are o motivatie sociala ( statutul lui intr-o societate dominati de valori materiale ) si o motivatie psihologic’ ( atractia ancestralii pe care o dovedeste in imbratisarea paméntului in care se va intoarce prin moarte). Astfel atractia pméntului st& sub semnul nevoii si plicerii ,, simtea o plicere atat de mare vazlndu-si pamantul incat fi venea si cada in genunchi si si-1 imbratigeze”. Cucerirea paméntului i se pare un miraj si faptul este hieratizat prin gestul sérutului , gest care nu are nimic intempestiv , ci este pregatit indelung de o mulfime de antecedente prin care acest gest se compar’ cli Agamemnon care nantul ar la razboi sau cu Ulise care séruté pamantul datétor dé/* roade Gestul lui lon are religiozitatea lui, pamantul pentru el este o divinitate , deci un obiect transcedental Ta Care ajunge prin strategii cinice , la care recurge deliberat fra remuscari care lar putea salva. 7 ‘Agentul moral care-I determina si-si aleagi o strategie cinica este Titu Herdelea ,, i se paru cin inte i s-a deschis deodata o dara luminoasa” Aceast4 iluminare actioneaz mecanismele unei inteligente ascutite si ale unei vointe iesite din comun in directia conceperii unei strategii care este adecvaté psihoogiei oponentilor SAi - indardtnicia lui Vasile Baciu si slabiciunea Anei sunt handicapurile partii adverse ,, fara dibicie si siretenic nu ajungi la un mal niciodata” 5 Superioritatea lui fafa de Ana sti tocmai in surplusu! lui de luciditate care il ajuti sit injeleagt prioritayile din viata lui (Ana punea mai presus iubirea ), se sugereaz astfel ideea c& cel care nu intel priorittile societitit in cate trieste gi nu se adapteazl sistemului de valori specific , cade victima.Ton injelege c& Intr-o societate in care ierachia valorica este dictata de criterii economice nu se rezisté decat folosind aceleast mijloace prin care valorile au fost insusite de cei avuti , dar obiectivul fi orbeste luciditatea astfel incat strategie lon evetuese A& hp te La eA polietyae phavy Cody watt en poetji nu este perfect’ Imperfectiunea vine din supradimensionarea increderii in sine si din subaprecierea iversarului( ignora indaratnicia lui Vasile Baciu Conflictul cu Vasile Baciu dincolo de motivatia strist obiectivi a posesiunii piméntului ilustreazd onflictul dintre genera, Baciu joac& pentru Ion rolul supra eului obiectivat (al ochiului dinlauntru proiectat in (ard ) , cum a fost dansul in tinerete asa e feciorul Glanetagului” Autorul surprinde lupte dramaticd dintre sine guvernat de principiul placerii si ego care il enzureazi opundndu-i principiul realitati si care este impus de supraego Ton insugi tréia intr-o tulburare atat de ciudat’ c& aproape nu isi didea seama ce mai vroia si unde vroia si jungi” ‘omportamentul Ini devine instabil, contradictoriu si incomprehensibil pentru ceilalti ,aici era de o veselie imitoare, glumea cu cineti iesea in cale, aici seinfuria si suduia din senin, cAutand oricui cearti si bitaie.” a momentul de luciditate realizeazi trecerea de la un statut social 1a altul si isi modeleazi personalitatea dup’ oile conditii ,, pe ulité umbla cu pasii mai rari si cu genunchii indoiti. Vorbea mai apisat cu oamenii gi vegnic mai de pamant si de avere” angajéndu-si toatre energiile in aceasta strategie se abrutizeazA ( principala victima este Ana , fati de ea devine adiferent, dispreuitor, violent, lipsit de generozitate si omenie).fon ajunge s& cread’ omenia ca o slibiciune ventru c& societatea este vizut& ca o relatie 7 din om , ci afirmarea valorilor pe care le posed’ omul , deci vincipjul social nu este a fi, ci a poseda. Somandamentele posesiunii nu ascultd de cerinfele afectului, odata realizata proima dorinta resursele afective se lesc&tuseazi, se reactiveaazi vechiul obiectiv erotic, abandonat temporar, dar si atingerea acestui obiectiv atanfind obstacole pe care incearca s& le depageasci cu viclenie, dar lipsindu-i luciditatea cade victim’ proprei \erkbdari Deci ambele victorii sunt obfinute prin rapt, prin insusirea a ceea ce detinea altul (raptul este un pacat , lar repetarea lui devine viciu,de aceea intervine punifia divina)Lumea lui Ion este o lume care ii iarta abaterile de a etica traditional, dar nu permite libertatea absolut Moartea lui Ion dezvaluie mentalitatea ardeleneasca @ jutorului pentru care comandamentele eticii nu pot fi total ignorate George este ales ca reprezentat al acestei mentalitafi(el se distinge prin echilibru) si este ales ca agent al restabilirii echilibrului comunitafi Moartea este acceptatd de Ion ca o eliberare : este constient de neputinta lui de a-si sincroniza cele 2 victorii , deci neputinta realizlrii plenare a personalititii lui complexe.Cele 2 atractii nu se implinesc decét succesiv, iar ‘mplinirea uneia presupune refularea celeilalte. lon este un personaj viabil, datorit& complexitatii lui, este in acelasi timp un caz prin dimensiunile atroce ale celor 2 atracfii, dar si un prototip prin aviditatea de pamant. ‘Autorul il contempla cu obiectivitate , fapt care subliniaza caracterul realist al romanului1 om ‘nyo ean2adsied up oresowows:) ‘afadsoui i afpacsonu Nova ‘injnienpajsqu! eagewiajqoud {innfeuosied e) era2aigns + (Injruoyeseu ®) ganpaigo ennpadsiad :anneveu Aojetueysul eaieoydginuse eee ‘uous 31yu0d - gfuypsued | Inymes v oyeazouout ap aquswoy9 ~ pyytuniaod yajnunsap jnueid — g eee 9p Jo|NgAS fezyeue JeUOpOGNS 2140 <2 © ntuey oa Seojopuopy mean yaqquney ynyausop tnd — Gonfesnzueds ‘oneinue a10des 2unped U!) gusepow BaD NO © $,arauDs Ye o1e2 peIB* cx ayo}enQUe o {ndno%04d o> a180;oueRDe129 ‘glevOAIpen erBojeda «= !nppaigo quapstuuso toyeseu « engaaigo enppadsied = uy ‘ooid unjeart pnop v «wasefeyoeidnsy wd ynnsuo9 ‘anezeu ond Jpedion ad — max my ye / doy ry ye~ penpyagpun myaupsop jnuteyd —:pamongg w@ “misiels pndooy wor o}ayou 8 pryosep myumyp fanousslgwzeau iow - ‘yoy (Boyds rum “You axe gman eo wp) eo 279 sup onmaoqe snd ¢ : ‘ous year dus inane pew 0 od oumsa9ons Bojouor9 jnidioutsd - ponte: aren . LaouianKa ‘plyuod ¢ je:D0s | bto.afs deoo" op ‘gsiyouy xonasaoo es e0isjo 89] ad rez Sted puspochoeapeaer eae | onsne aurapds qns meye eraeansuery, up ynjmesefusistxa)gqeuosieu etsy ~ ‘oysyeo4 yunssuawip eorezsuoUE © ‘gueroesoiesour © mistas “(nupnyy Wy), feuosied-eicns op oxfouny axe umasacr injunsap vata) - ‘(eaze0u no araroose uid ‘Yoluoyspxo 218 sed un yp aueo ,s14qhy vo snzpa jnsoua) sg Buoy ~ (gua, 18 orfeiope ap nyuens yuouiuos un ayn ares op wing ‘ora wit o weigh nujuod 9 jruugapd) Soupwod niore ouayqoud sSpsu 0980 a4n9 uneyupUagd Bey ~ {fayreour 18 vauureoy 18 vo 1usuauHo ofuntump o}rnaups 99 eux rounsuy “gonos aurysed vo 18 amp ‘upumd nawod upwos mmmuDdp} 2 powundio ounsod vo wesapueut ,junsesod* v sveudt40 mumised Wola. w -NSSUEWO WWoiA ewrD/goxd wSesu) 0130 Ininjupuigd ewoiqoi,*:, nSauguios Whol ® aadode a, os08 e ep eosednooeid 1/2 de) nes unjse6 ownue eajou Fe niqued Bnepe 9} | es yngen @ aie od Sf@H! snid ‘oulw op areniasqo nes einzen queosied oig9 an8 oUID WIP umpSEA aie "yeuwasurou lew ja0 1214p ‘naw je feuosied UN sjue\dueU no “Ia ofGoj no “gnou ‘plun} eye © gau9 waynd lume nquad ywoyead Un fewinu yso) © Sul naUad Bareneoyi" Np your ‘aesooan pany .anago uewor mnsou jausd™pyjses a}yasosqo op siens wettey & “poems sop seed png faye 4 apoupin ap eaaape raves ean pcan may sada way pinanos ina mingrd (pimgaapo pia veo n°) eyeyonue\Ne nijued eeiednoveid — EG Pioly5 dioo ‘ijeuuseya apcvodosd uy eouuny# efeA eopan & ‘ny sBoqu, BUNIZIA") Ro}UeBvO ayeyun :nNUEWOS B. evanaystton op ydjoud — !inimsivobero,d ae axeouayu 420A" > gewojeANpe (ODuONIe> ‘ssoip‘e6veh) punoes ued ap afeuosiod punyied winpnins = sojojueso,,j2 wejje0s un exc: JEDI, TSLRTER] CITED BaD HTMTUSTGBT SHINS HAT ‘hupranieout ap anuistoneuoyp | i an Hoy | Boaapoagas anon ‘ojoon ) | saad as 2.19102 8 paasanigo | vanapibniz wy uodorsap voand s0, 1 sau prpats soe raw puinydoy sp suru soponiud | verwo0aa dof ap ‘a jong |) nuad wip vermin fap ive advaidys | Inyupurgd yinags 20 jnueryy ~ [otopoy & gorBen warsoaod dog wot 1 vowmysaywiog |__sezoue6 ~ oz6t- Not ‘upwou njnuvere| epre? ~ ppg, (@uguoy eucpe>y) aco! op sina mersody ~ 9261 M2Kd ~ E261 | sped ~ 6161 aneoy| Gopurnges gpurayy MERLE IS eR ‘SUBSTAN I) repuewy ~ Ov6t * WO ~ BEE. 20 ~ vE6T e095gY ~ ZE6T (muosies) — 626 espueaynin ~ L261 Ag § wepy ~ Sz6q sonheanzueds eainped 2261 wor ~ oz6T ~ ‘auelwoy toyarep (ins Mir ~ E61 lepeqay noaes “aoyansia iran ~ Leet |macuy “esonsere ~ 126t eyeiruey ~ 6161 weluewely ~Zr6) :ayanny| ‘vel Sa91 nuwovnoy nin ueoaq99] MAF] op Mayfp soquanyenns © “aeorwuump agwortiyar raqinys w “(ounsous 1991) © ASTOTFwsiaunsap samaupagsima yojmes ERITH, Sunes ene “projeodt wi suqadins o4usfou 18 yermyno j9pouE :—URTATS Us RL lis 6 eG ea ‘arwuoyiy “SpetioHeu iojainuasuy eamsogye “axopowo feiuparo v ‘inquiy varenmde “ Soqjueuo. v nerds Yuorszor oxoqeite eIeajsuesy, Oy TPURTTET ATTAINS « ‘eufenstenmpe “nyeangyn ‘eouosig ‘yuo ‘oy Joun e xevouny 9p ympou joes wenoojns op mE ~ 270009 \jootupiys — omwouoss wRayRens yoseouRse) waeTUNIOD -FNGOT ATS © nos9ui07 9 Hfoynens wBvamuy uy ARN 9 es UM eH} Lu pangout op ‘az ryayeapay v a0 Weta uo, ne PAYS 9p HEaIgD EAS Aaliaydns qns mye eames yes uyp ATDTIMaD DMARD ye oyesBouow DTS SnaoSsoun ap zuiyo imine gw op elugnuan ‘gnyrucngoopnfvluowore oBaisgo » op euvsods wy soy fous isoeprpUED uuad szovon ys qutsuaep j-oMo wapENSe| ap TesouasT "TEXOUFTOPSTUT TTUOS UH @ sreopdun wad yaeas ¢-ArIo}9q_ fsoasd no 409 & woystod und yfozan g yesoun sturoxdau0> « suouSz-1484D 1 wap Sogupunoy uy ‘eokny W| mE Im wos¥oo|d Sey no yam] wHanysRD “STUTTOS & rojoqeys asieuoMe ‘np jor uoO Uy RAUL o|OPION FLUNG YeVDVAIE o9 TTLS TORT IPLOS TH ay Vo|! [8 = WOIOPIOHL useyez mrorgleany yous exdnse yezeooy UTM TMMUTTSOP TMA uy « Se 1204 nowt op ws0:98 [ETT @ ‘gomong wwe uaaap va x6 areyy etUpMOY UY 29an & ap varEABIEG Ud gus 2150 “ApPTOTONwSTERTSPT “(mynuwo eaxeyoqyy seMjosqE arnofEA) ajeuoHTu nidesp ned ecenyqus ryenyooyoqut e> (eaugny ‘amwopea) SeRrpUE g (eye ‘owwojen) ymDed ~ mE :Uopea ap wauo o 18 ayeNApE ap Bz 0 Ho YORI - TOPTSP SOTTO AT TES 09 ay) vONOP Te - “((mupurypowzsp) ‘i099 In] vosH}sou0 “UO] Im] vav|apron “aKBUUAD Youn) 983090 10) epUEd jajstang eqIOIEAZP ¢> ABIOED ‘OUD ‘Noy feANfUOD jMYsUNIN THOT @ {eonreor "vamosiypet ‘gous uy varzoqaid) mseopad y wa wigyunutoo ope 2919 sojousoU vareoyyou TEIOW @ = WOPOPIO MLE, sfonIsoje1uT yMRARUEL yuNSAP oxsoxguUT ‘vouosig win a anaupuned pu 8 2404 vomvonty uy yajozat 28 ‘niseg ySeA mj wo] ad aundo [I TEHOMUE-S89I9}0F 9 — cota “11 v0) omgauy jouy ad nay 0-8 angaxy anf 0 a9" swanuoa 8 ound 9s ul) 2008 Xjyagmyjnse/8) woHI0} | ad ne (Hymupuupd soy) euy ad 20f wv} 0 LO} -Pudly = posids jnuiudl up anounsu gajozas 96 rousNU! onsUOD [ruNULs 29RTOFOHIEA ‘STBOTO RUBEN E BORSUATSUIES op SIoLO}XS Sop FEM UNS JASTUOBHO HUASEP AURUNAP ax¥D afaaqMOD < (nosajounyy“N) , 20H8q019 HEHE w eave euuRorA 29 Uo] auTISDEON 9p yu yuo wo Sao] (ey ued eye 9¢ myMWMEN UES UP ATOF ny unsop oxsouyuusn o4de siowop tnyediound <(TOS-AnJ-e) ayereu wusyoresed wid yezlueBI0 > pmD9KGNG 4 mndoouy wy ass ¥99 wD SPIRES yun od Sawos oisod ap usdone ‘ua ap inpod al einopyr Ud srumig “[-"} ysuadnoou 9p sousinp wore on BIBS “oy nes ow “ohne ‘oj “jpbunamg") NMBIETTANRASTO SCORE [RUSESTE nysinosip oa Wy ‘amma exipuoo 1 asoupwos ines why axsouyop os amo uj gjesuatsxa waoqreu und yeyagum THSISTAVUSZSIC gy ‘Qatonay ny uy dayp FAS ny o-nuy"* snus RAY veonsoow 3 BEERIGISE wige-op oy") “Gorurar ‘sndkuoo / mdwrs saqpiod “popoda :THTORENUE STW SUIS MC usd weauew o ewwoUN “BaHDOIgD MEAMp EISEN EMIASINOSI [ony - :(qu top vo3}9) reo ap mapas eaoqpe' ap gunDo|t4 9 sa a 9p sHeA ap wenjsa yo rousnW “eS}uruNp asokrys as 16 adaouy waunifw %(, ui sour neu wo UoroUoU:“torououE“navout 9man yunszn aio [""]azBonesEdat ais wouin ‘soya oqujoarpaz oxsog") mnynowan yo nyuadep ymumned ‘yoiae) -2jadpy) 2nnsofins aoquuuodoy 2p rwareus ',9409 ap RURLOS OU yd" 489 (pes =) pipousy waadoude mp jpg “iypen uUd yonuOWIs oupuyd op 16 pludiN 9p) sedi un no ‘siyouy neds un wo ‘jednagae donouozo un wo ynssueo (yndoqs{ag :]BO! [apo sedjig [mes 9989 a[pfeuosiad yewonjoxs arso uy um yrnue0 “opeUTIpRINd yajhedy SARTO II[RUEMIOT TYOMSTODETED <> (val-xX Iw “99s |mndaout) BAnDaIgO ‘HIRAX HiLINp ‘anus 18 (sujnSowog vojeA) sye1B098 UNM “ear nifods unm BIBOsSO)) 98 fords (nuastjayesed pupzousé ‘onrened: amy oyu Te WIp RHRATSLOD 9 eaUNyoy ‘ygrugared een 18 youorEsED wo) ¢ va.osaz yn ZouMSs9A BL ‘2souguod inaues eajaunoo nayiod amenuszaudou oumuDad no wees) swoSoxd ep miss tnpusezuos ‘unrodo ynoso ynyouEWos jmuUSD Uy YEvARS IDLE,p< te it stay yuo gonssoynse ‘eemounsu oor eo ouIpmanesu 0 pupaaop tame wiuooouy no aiao fa yumyruntoo > 1822 9p i oROSETsNaSQUNE “D & RSE tr oqUA SULA BoA 0 aulgasoop "no 8 empsooud ayaqoy o esupAs HonsIeN9 © ‘nog giuaHoquo aund eNARD ‘af ur nymupaed ® npn op myroupsu BOK ais UOT :nosoulaeT WOBNe srmaudsoyy apt arkdsouad ap aluasaypysaus8 v fuop 1 ame penpausiBou soo ‘oqaiind t-apugzyenprrpuy “Foyle eye Feonoqus 48 ganeauazaidad “Bun “rnysuoUsp ‘mop v wtloosont vf ynsuoo “wojdio> yyear feuouad un’ o1s9 Uo] -axeMoUOD, = (aot eapsapejniaud up outourapzou "youn ‘youn aunjsedo yeumy [")aesd i oiso08 aye Ro nud tooo: [ui in] wooed wmupigdgony ry jon “pup wound fy 99 woo rc, 2p sy sjumags 1 wouums iyngoEy wupURY,) HoIeA ap eaU9 0 1 axnuapt 9p yo © pus ‘axoqqu so[auoqp ry Uf aide “eraoqors (RAO “Lf sreouarx9eioqjuoo sou eneaas uy sud aa anjsge Lojea foun fe MO, "ouprano pupae esl japup"uo osezna.eseo ap alouny 8 puedu eanne :3N}9/€-¥oqops941-20] ‘98.1095, “Mi-uo|‘ngeouy|D mupuexD;y-nionq ase A-Uoy ‘281005-roi0|4-0] 98I005 uy-wo]"ou0|4-Fuy-Uo] Koy Im Ny “xagpe! ap ound woe 916929} 9p {umn oun vaez}ue8uo e sonpuoo ofeuosod ayes no sqneaswampuLidns “(eymupupd eanaps i208) soustio soqezuas voor 18 sys soqsioea eam , ‘eta sci mrad uso amoyay 1908 uy vroputs)nfeuosed vamanpoP SHEN MRS worezzem injainastp Injen 0 puang vosomypoof yau2}9p nybodvo.su) OUST BOTTTOU ("gu 0 wo Seip yeu 103 - rqugu ue ad aq jarnqan me wowed wae es Singan spSeumppd axpanoy snug youLeUy v8 auton 1 teBOq 19 lunwerd » oo, doo us 9p yupés w+ nse’ vogny au ous 2p {pued oae © op maop ap vepre any elu eo ISRAT BANU TAT cy ,osndesdns spo tua pawear msn 28 o.or vawnzyr90/) wapuyS myneny erIpou Foypazap tad avoat91 98 [etal Jojuoqes w pxei®Sazepo.9 purseuinnyo.s {oiinsuoo eazepuos seas nyusoyuos vreyansaigo no eeoLcesd » EISOTOTERT WEG ~ ‘wom! wocan peau aro w 218-08 ajuwysunons op 8 (kay ajumpuryens Up mivon ‘uywEd 9p giens2oue jeouoy" 1S in; eiey ux eSooHy ean uadso ,jaumeog,“iapuigd 29 —* jrudses) hay oye auiouype ap aieoynuy ‘ayjosinday ap aeszeurnjqnp “ERMEUOSIRTTAEGEN axe i ascuoyeaes a pisods fen : ‘Cop 44990 18 upd ap peur oqutsn 16 yooweo no yesede You esqion.“opuy yfunued ‘ig ue ow sed na ejquan ‘in 2g soda mp soqsogy eounsy: ano 19 ~ Fosenge eptunwo “afta ‘nyoeg oyiseA 1 euy “ymoaid “wows cane eluesey infeuosied widnse sojoanoadsiodvozezanead “Sine aap Fy ommpaT——] i eto ooo uaa SURpORTSAPEOON 9p aa aes sopsoad “oi (iupanna ia 5 HIS asa <2 auds pugoounye ay i . ‘mpepu oe wa ee 2 Ry aan SHS apaEND uaa “longa ag EAN 7 cua ane, Soh ae nara FA 01089 2109 ye10u pm saad ai aio ojousd euoip sous 7 cro ag eee aetna HEAR E000 sono ae r HNN tn ‘M8719 wWerpesico wan np soon . Se FORTE oo nde “Si 9 20 eu yxoqus 8) eS, aun (1980807 wath Yewoump Onna “usunaot mpage it TewownuoK jmsHNS ota 9» apd maga wang feet UD Fy ‘asoaoyuy ap — PEA ary un pdsp mse oxSspayy ‘lurosorope ee tp re nouns ony 0] 9p Rouen oy Ho youre ee ‘alone tans pt # ANT on pow ws pupse NSO Ey inte Pet wosiod - Immubejounp ‘ ID 1 doy uy MIOPE “A “vOUOLY ; ey ‘8 11 / wor nee " | “Simp Son 221 282A amas myigu et Ef SOE BSE IY PU SOLO 61905 en Sumsu00 efouoRod - te 2peuorpen spoyen apne 8 FD 10 TORENT Te ETT TOU SOF orausop ine MMe Mnasnes oe) 9 gece —einstod tama miey, : we Tsays ny 98 BS “Pospaun 981020 Ymuowsong 4 MOIST “MBUo—eL “varomare ‘Grasp (Ouryy ‘ousny ‘cordon RS Ido onso4) TR Saar oe gt, ay Fa (eso My cae : e190 jody seems vjning pe na ie anus a8 nu 3 nee niche fag 11809 hor nue “Cosmas i} pny