ALIMENTATIA

ADOLESCENTULUI
Adolescenta este perioada de varsta postpubertara care face trecerea
catre maturitate ; cuprinsa intre 16 si 20 de ani, ea este caracterizata prin
intensificarea tuturor functiilor vitale, dezvoltare fizica rapida si evolutie
ascendenta impetuoasa neuroendocrina si intelectuala.
In literatura mondiala exista relativ putine pagini despre alimentatia
adolescentilor, deci o mai mica preocupare decat pentru alte varste.
In general, in familii nu se da suficienta atentie calitatii si valorii calorice a
alimentatiei adolescentilor, ei fiind asimilati cu adultii si lasati, de obicei,
sa se alimenteze independent, dupa gust sau chiar dupa moda. Am
remarcat in ultima vreme tendinta, printre adolescenti, de a face ,,cure
de slabire, de a evita painea si fainoasele si de a se comporta din punct
de vedere nutritiv ca niste adulti maturi. Parintii considera ca grija fata de
copilul lor, la aceasta varsta, nu trebuie sa vizeze si alimentatia in
amanunt. I se dau mesele fara baza stiintifica, fara corective corelate la
dezvoltarea adolescentului - prea slab, obez, picnic sau hiperlongilin.
Adolescentii au tendinta de a manca rapid, frugal, sandvisuri, friptura,
peste, conserve si am observat multe cazuri in care ei evita legumele,
fructele si mancarurile preparate, mai ales sosurile, care ,,ingrasa.
Alimentatia adolescentilor trebuie sa fie variata, complexa, foarte bogata
si diferita de cea a adutilor, iar regimurile dietetice neindicate medical fie axate pe vegetale, fie exclusiv carnate - vor fi interzise ca daunatoare.
Scopul alimentatiei este triplu : furnizarea ratiei de intretinere, a ratiei
necesare efortului de munca psihica si fizica, a ratiei pentru crestere si
refacere.
Caloriile furnizate de alimente pentru ratia de intretinere sustin
activitatea tuturor organelor si mentin temperatura interna de 37, cand
corpul se afla in repaus.
1 500 calorii este cifra minimala pentru mentinerea echilibrului termic si
activitatea vitala minima . Ratia necesara muncii este mai mare, 2 400
calorii la munca moderata, 5 000 calorii la eforturi fizice mari (sport,

munca de santier etc.).

Corpul adolescentului este in plina crestere in greutate si in lungime.
Adolescentii de astazi sunt mult mai inalti decat parintii lor. In clasele de
liceu X-XI-XII intalnim tot mai frecvent elevi de peste 1,90 m inaltime,
atletici, cu torace si membre foarte bine dezvoltate. In afara unei ratii
alimentare suficiente, adolescentul are nevoie pentru crestere si de
materiale de inlocuire a celulelor uzate, prin alimentele plastice. In plus,
sunt necesare in cantitati apreciabile celuloza si vitaminele cu rol de
facilitare a asimilarii produselor calorigene sau plastice, respectiv de
favorizare a reactiilor chimice interne. Adolescentii au nevoie de mai
multe alimente plastice si de mai multe alimente calorigene pentru ratia
de intretinere, comparativ cu adultii.
Prin urmare, ratia alimentara a adolescentilor baieti (1620 de ani) si
fete (1420 de ani) trebuie sa tina seama de nevoile plastice, energetice
si biocatalitice impuse de intensa dezvoltare staturoponderala si de
activitatile fizice si intelectuale.
Cantitatea de calorii necesara intre 16 si 20 de ani poate atinge, la baieti,
3 600 cal./zi sau 5060 cal./kilooorp/zi, iar la fete 24002800 cal./zi sau
5055 cal./kilocorp/zi .

Proteinele.
Adolescentii au nevoie de 2 g proteine/kilocorp/zi (15% din totalul
caloriilor va fi furnizat de proteine). Peste 60% vor fi de origine animala,
restul de origine vegetala. Deficitul proteic duce la scaderea rezistentei
organismului, iar slabirea brusca excesiva si malnutritia proteica se pare
ca favorizeaza aparitia neoplasmului hepatic.

Glucidele.
Se vor da in cantitate de 810 g/kilocorp/zi (aproximativ 50% din totalul
caloric zilnic), continute in zarzavaturi, legume uscate, fructe proaspete
sau deshidratate, compoturi, paine neagra si intermediara, mamaliga,
preparate cu orez, macaroane, fidea, miere, zahar, dulceturi.

Grasimile.
Se vor da in cantitate de 23 g/kilocorp/zi, adica 35% din totalul caloric.
Se prefera : unt, galbenus, smantana, frisca, slanina, care contin vitamina
A, si uleiuri vegetale, care contin acizi grasi nesaturati, esentiali.

Principii in alimentatia adolescentului:

Cantitatile si
adolescentilor.

proportiile

diferitelor

alimente

in

meniurile

Hidrocarbonatele.
Amidonul din fainoase trebuie prelucrat, altfel digestibilitatea este grea ;
excesul de paine, fainoase si legume uscate, care se digera numai in
intestin, poate duce la o supraincarcare, la fermentatii si tulburari
intestinale care dauneaza asimilatiei si cresterii. Vom da, de aceea,
suficiente fructe, miere si dulceturi.

Grasimile.
Vor fi mancate de preferinta crude, deoarece cele prajite pierd corpii grasi
esentiali.

Carnea.
Este deosebit de importanta in alimentatia adolescentului ; nu trebuie
facuta nici o restrictie la carne : de vita, de pasare, porc, creier, ficat,
organe. Proteinele din alte alimente (lapte, oua, legume) nu pot inlocui
carnea, iar regimurile strict lacto-vegetariene sunt nefaste la aceasta
varsta. Amintim cazurile devenite medico-legale, dinainte de razboi, ale
unor tineri, care au ajuns la casexie si moarte in urma curei vegetariene
impuse de parinti.
Carnea nu va lipsi la cele doua mese principale, ca friptura sau gratar.
Cantitatea zilnica de carne, fara oase, grasime si tendoane, va fi de 200300 g. Organele de animale si pestele - bogate in sodiu, fosfor si acizi
aminati - vor fi date de 2 ori pe saptamana, in loc de carne propriu-zisa.
Pentru aportul lor in saruri minerale (P, Ca etc.) vom da adolescentilor
oua si lapte ; de asemenea, branzeturi si unele legume (telina, morcovi,
napi, care contin calciu), precum si creier, peste, carne de vita si
ciocolata, care contin fosfor.

Legumele verzi si cerealele isi aduc aportul lor de

iod, fier, magneziu si sulf.
Vitaminele sunt la fel de utile adolescentului ca si copiilor mici. Exista si
se prescriu larg astazi vitaminele farmaceutice, dar esentiale sunt

vitaminele A si D, existente in untura de peste. Oleum jecoris

recomandabil si astazi tinerilor, iarna si primavara, deoarece
langa vitamine, si grasimi, factor puternic calorigen si
intestinala. Citricele, legumele verzi si fructele curente
celelalte nevoi vitaminice.

Asselli este
contine, pe
de reglare
vor suplini

Ca reguli generale mentionam :

1) Alimentatia trebuie sa fie suficienta ; fara a calcula strict caloriile,
hrana tinerilor va depasi pe cea a parintilor.
2) Se va respecta necesarul caloric prin cele trei legi ale alimentatiei:
a) acoperirea ratiei de crestere si efacere ;
b) a ratei energetice ;
c) stabilirea zilnica a ratiilor necesare, proportionate in raport nu
numai cu vasta, ci si cu conditile climaterice si cu munca.

3) Sa fie bogata in carn legume, lactate si fructe, in zaharuri i grasimi

crude, sa contina celuloza.
4) Sa nu faca
conserve.

exces

de fainoase, grasimi gatite si mezeluri sau

5) Adolescentul va consuma zilnic aproximativ

16
g carne/an
varsta, iar din meniuri nu se vor omite salatele de cruditati (morcovi,
sfecla, telina, salata verde), 250 ml lapte/zi, branza si fructe.

Regimul alimentar in conditii speciale.

In cursul anului scolar, alimentatia va fi similara celei a sportivilor, atat
pentru ca munca intelectuala necesita consum mare, cat si pentru ca nu
trebuie neglijata activitatea fizica.
Ratia va contine cantitati mari de acizi aminati si uleiuri animale, si mai
putina celuloza si fainoase. In timpul examenelor, consumul creste si
apare surescitarea nervoasa. Se va da indeosebi carne : se vor reduce
mezelurile si grasimile animale si nu se vor omite ouale, branza si
pestele, bogate in fosfor. Laptele este necesar prin continutul sau in
calciu, cu proprietati sedative ; pentru vitaminele complexului B vom da :

legume verzi, portocale, ficat de vita.

Vom interzice strict, in aceasta perioada, cafeaua, ceaiul rusesc, tutunul,
alcoolul, condimentele.
Pentru sport si munca fizica, in primul rand indicam cantitati mari de
alimente, cu 30% mai mult decat pentru un adult, nevoia zilnica atingand
5 0006 000 calorii. Meniul de baza va fi imbogatit cu cereale si
fainoase, sucuri de fructe, ciocolata, grasimi crude.

Igiena alimentara a adolescentului.

In acest sens il urmam pe Rousselet, care critica orarul neregulat si
nefiziologic al meselor moderne, care determina unele deficiente fizice si
nervoase, si - completam - chiar o anumita patologie.
Pe cand adultul are rezerve cu care poate suporta ore lungi de post,
adolescentul nu le poseda, consumul lui este mare, foamea apare repede
si-i scade capacitatea de lucru. Insuficienta micului dejun duce la stari
hipoglicemice si de oboseala intelectuala in clasa, iar la pranz la o
supraalimentare daunatoare.
Obiceiul modern de a impinge ora mesei de seara cat mai tirziu mareste
pauza nutritiva si determina o culcare tardiva si prea apropiati de cina.

Recomandam 4 mese substantiale si o gustare, in loc de

2 mese consistente si 2 mici :
1) Micul dejun la 7,458 dim. Durata 15 minute. Cafea cu tartine sau mai bine -un Fruhstuck abundent, dupa modelul anglo-saxon.
2) Gustarea de la ora 10 - la bufet sau in clasa - in pauza.
3) Dejunul la ora 13-14.
4) La ora 17 o gustare : sunca, paine, branza, iaurt, fructe, un
pahar cu cafea cu lapte sau compot. Ingerarea de lichide este necesara si
la aceasta ora, pentru ca volumul ratiei totale sa fie asigurat fara a dilata
stomacul la pranz si seara.
5) Cina, la ora 19,30 - 20.
In incheiere, accentuam ca adolescentii trebuie educati si supravegheati
in sensul de a nu consuma bauturi alcoolice. In tarile apusene,

alcoolismul la tineri a devenit frecvent, cu consecintele sale grave,

mergand pana la aparitia cirozei.
Consumul de vin diluat sau bere - la masa - va fi limitat cantitativ si
permis numai de doua ori pe saptamana. Cafeaua veritabila,pe care, de
asemenea, tinerii o consuma fara nevoie, duce la hiperexcitabilitate
nervoasa si cardiovasculara, chiar la palpitatii, hipertensiune si aparitia
de sufluri sistolice si de aceea trebuie proscrisa.