Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie

ANALIZA GESTIUNII POTENTIALULUI UMAN

Realizator: Profesor coordonator:

Raluca Maria Moise Anca Maria Hristea
Grupa 1432

Bucuresti
2009
 Analiza gestiunii resurselor umane

Potentialul intern al intreprinderii se constituie din acele resurse aflate

in permanenta la dispozitia acesteia si utilizate in scopul desfasurarii
procesului de productie.
Forta de munca, alaturi de mijloacele fixe, de obiectele muncii, de
calitatea conducerii, precum si alaturi de pamant, teren agricol; participa
direct la realizarea procesului de productie, avand un rol decisive atat in
obtinerea bunurilor materiale, in executarea de lucrari si prestarea de
servicii, cat si in conducerea si eficientizarea acestora.
In prezent exista un proces continuu de introducere a automatizarii,
robotizarii, informatizarii in toate domeniile, insa rolul hotarator ramane cel
al factorului uman.
Munca reprezinta ca factor de productie, o activitate specific umana
desfasurata in scopul obtinerii de bunuri economice. Functionarea oricarei
activitati economico-sociale este de neconceput fara prezenta si interventia
omului, care este nu numai purtatorul unor nevoi de consum, ci si posesor al
unor abilitati ce-i permit sa actioneze in scopul satisfacerii unor nevoi.
La nivel microeconomic, problemele principale ale analizei gestiunii
resurselor umane, pot fi sintetizate astfel:
 analiza modului de realizare a asigurarii cu forta de munca
necesara din punct de vedere cantitativ si calitativ
 analiza modului de utilizare(intensiv sau extensiv) a resurselor de
forta de munca existente in intreprindere
 analiza eficientei utilizarii fortei de munca.

1. Analiza cantitativa a fortei de munca

Forta de munca aflata la dispozitia unei intreprinderi poate fi

concretizata cu ajutorul urmatorilor indicatori:
 numarul de salariati la un moment dat – reprezinta efectivul de
salariati si se urmareste la inceputul si la sfarsitul perioadei de gestiune. Este
considerat un indicator de stoc si cuprinde toti salariatii angajati cu contracte
individuale de munca, pe durata determinata sau nedeterminata, existenti la
un moment dat(la inceputul sau sfarsitul anului). Trebuie precizat ca acest
indicator cuprinde si persoanele care au lucrat, dar si pe cei care nu au putut
sa-si indeplineasca obligatiile de munca, aflandu-se in concendii medicale,
concedii de maternitate, pentru ingrijirea copilului bolnav, pentru cresterea
copilului pana la doi ani, in concedii de odihna, in concedii fara plata, in
greve, invoiti, etc. Acest indicator nu cuprinde salariatii care lucreaza in
strainatate sau persoanele angajate cu contract de prestari de servicii,
colaborare, conventie;
 numarul de personal la un moment dat – are acelasi continut
informational ca si indicatorul anterior, cu diferenta ca acesta include, pe
lamga salariati si persoanele cu contract de prestari de servicii, colaborare,
conventie;
 numarul mediu de salariati – este un indicator calculat ca urmare a
miscarii personalului(in cursul anului au loc intrari si iesiri de salariati) si
este apreciat ca fiind un indicator de flux. Numarul mediu de salariati se
calculeaza ca o medie aritmetica simpla a efectivului de zilnic de salariati.
Se poate calcula la nivelul unei luni, unui trimestru, semestru sau (cel mai
utilizat in analiza) la nivelul anului;
 numarul mediu de personal – se calculeaza ca o medie aritmetica
simpla a efectivului zilnic de personal;
 numarul maxim admisibil de personal – reprezinta limita superioara a
numarului de personal. Aceasta este stabilita in functie de volumul de
activitate si de productivitate medie a muncii luata ca baza de compratie,
prin Bugetul de venituri si cheltuieli.
In calculul indicatorilor economici intalniti in analiza se utilizeaza
numarul mediu de salariati sau numarul mediu de personal.

2. Analiza structurii fortei de munca

La nivelul economiei nationale, in functie de activitatea desfasurata de

intreprinderi, personalul se grupeaza in:
a. personal ocupat in activitati industriale;
b. personal ocupat in activitati neindustriale.
Personalul, odata clasificat intr-una dintre cele doua grupe se poate
incadra intr-o anumita ramura, in functie de locul ocupat de intreprindere
conform Clasificarilor Activitatilor din Economia Nationala(CAEN).
La nivelul fiecarei intreprinderi, clasificarea fortei de munca pe
ocupatii reprezinta un instrument util analizei, dar si o cerinta in scopul
alinierii Romaniei la standardele intrenationale elaborate de Comunitatea
Economica Europeana si ONU. In acest scop, Ministerul Muncii si Protectiei
Sociale impreuna cu Comisia Nationala pentru Statistica au elaborat
Clasificarea Ocupatiilor din Romania(COR, in 1995); completata si
actualizata ulterior in 2001,2002. Clasificarea ocupatiilor este realizata pe
patru niveluri de baza, iar incadrarea fiecarei ocupatii intr-unul dintre aceste
niveluri s-a facut urmarind: gradul de instruire, nivelul competentelor, gradul
de spacializare in cadrul aceleiasi activitati, materiile prime, utilajele si
procesele tehnologice utilizate.
In conformitate cu Clasificarea Ocupatiilor din Romania, personalul
ocupat in activitatea industriala se imparte in urmatoarele grupe majore:
a. legiuitori, inalti functionari si conducatori
b. specialisti(cu ocupatii intelectuale si stiitifice)
c. tehnicieni
d. functionari
e. muncitori si meseriasi
f. operatori pe instalatii, masini si ansambluri de masini, echipamente
si alte produse
g. muncitori necalificati

In analiza economico-financiara se utilizeaza si o alta clasificare a

personalului pe ocupatii, cum ar fi:
a. muncitori: - direct productivi,
- indirect productivi;
b . personal tehnic: - economic, ingineri, subingineri;
c. personal cu pregatire economica;
d. personal de conducere tehnica: maistri, tehnicieni;
e. personal de conducere si administrativ;
f. personal de deservire generala: de serviciu, de paza, pompieri.

Analiza structurala a personalului este foarte importanta pentru

intreprindere, cu ajutorul acesteia identificandu-se necesitatile de calificare,
angajare sau disponibilizare de personal.
Din punct de vedere structural, potentialul uman poate fi grupat si cu
ajutorul altor criterii:
a. dupa varsta(sub 25 ani, 26-35 ani, 36-45 ani, 46-55 ani, peste 55
ani);
b. dupa vechimea in intreprindere (sub 1 an, 2-5 ani, 5-10 ani, ....);
c. dupa sex;
d. dupa pregatirea profesionala:
 - muncitori (calificati, necalificati);
- personal de specialitate (studii medii, superioare);
- personal tehnic-administrativ (studii medii, superioare);
- personal de conducere;
e. dupa functiile intreprinderii (cercetare-dezvoltare, productie,
comerciala, personal, financiar-contabila).
Ca procedeu de analiza se utilizează metoda ponderii fiecarei
categorii in totalul personalului (ratele de structura).

3. Analiza dinamicii fortei de munca pe total si pe

categorii

Analiza in dinamica a fortei de munca se realizeaza cu ajutorul:

a. abaterilor absolute;
b. indicilor – cu baza fixa
– cu baza in lant.
La nivelul intreprinderii se compara numarul de salariati pe total si pe
categorii cu efectivele inscrise in fiecare categorie.
Pentru a aprecia cat mai corect evolutia fortei de munca, se impune
corelarea indicelui numarului mediu de personal cu indicii principalilor
indicatori de rezultate ai intreprinderii (CA, VA, Qc). Acesti indicatori
reflecta in cea mai mare masura dimensiunea cantitativa a potentialului
uman al intreprinderii.

4. Analiza mobilitatii si stabilitatii fortei de munca

La nivelul fiecarei intrerpinderi, analiza mobilitatii si stabilitatii fortei

de munca se realizeaza cu ajutorul unor indicatori specifici:

A. Indicatori ai mobilitatii fortei de munca:

 indicatori ai circulatiei fortei de munca:
I
- coeficientul mediu al intrarilor de personal Ci = NP
unde: I = total intrari de personal in cursul perioadei
Np = numarul mediu de personal
 E
- coeficientul mediu al iesirilor de personal Ce = NP
unde: E = total iesiri de personal (din cauze normale) in cursul perioadei.
IE
- coeficientul mediu al miscarii totale Cm = NP
EN
 indicatori ai fluctuaţiei forţei de muncă Cf = N
P

unde: En = total iesiri de personal din motive nejustificate, in cursul

perioadei.

B. Indicatori ai stabilitatii fortei de munca.

Analiza pe baza acestor indicatori se realizeaza in dinamica pe o

perioada de trei-cinci ani, pentru a putea fi evidentiate tendintele de crestere
sau scadere a fenomenului de miscare a personalului.
Analiza situatiei intrarilor de personal trebuie realizata avand in
vedere angajarile, si anume sursa acestora(Oficiile de Forta de Munca,
Licee, Invatamant superior, etc). Principiul ce trebuie sa stea la baza
angajarii este acela al competentei profesionale, demonstrata prin concurs.
In privinta analizei plecarilor de personal, asa cum s-a observat si din
modalitatea de calcul al indicatorilor, se face o diferenta clara intre cele
avand cauze normale si cele avand cauze nejustificate.
Cea de-a doua categorie caracterizeaza fluctuatia personalului, ce
poate fi activa(privita ca un fapt consumat) si latenta(privita ca un fapt
potential, sub forma intentiei de a parasi compania, din diverse motive).
Cauze ce pot genera fluctuatia se pot grupa astfel:
a. cauze legate de desfasurarea activitatii intreprinderii
b. cauze datorate lipsei de protectie sociale
- conditii inadecvate de munca
- lipsa protectiei muncii
- grad ridicat de periculozitate
- climat psihosocial necorespunzator
- lipsa unei baze socio-culturale corespunzatoare(crese,
gradinite, cluburi sportive, etc)
- lipsa cantinei
- lipsa unor mijloace de transport
c. cauze legate de personal
- lipsa de calificare
- seriozitatea la locul de munca
 Prin limitarea tendintei de fluctuare si prin evitarea transformarii
fluctuatiei latente in fluctuatie activa, se creeaza premisele cresterii
stabilitatii fortei de munca. Prntru dimensionarea acesteia se utilizeaza
urmatorii indicatori:
1) vechimea in aceeasi unitate

∑t
Vt = ──── , valoarea maxima a coeficientului este 1, ceea ce indica o
∑T stabilitate foare buna.

unde: ∑ t = vechimea (in ani) a fiecarui lucrator din intreprinderea analizata;

∑ T = vechimea totala(exprimata in ani) a fiecarui lucrator.

In prezent, in functie de gradul de vechime in aceeasi unitate, se

acorda salariatilor un spor de fidelitate, calculat ca procent la salariu.

2) vechimea medie in aceeasi unitate – se calculeaza la medie

aritmetica ponderata intre vechimea in ani a muncitorilor din unitate si
numarul salariatilor avand aceeasi vechime.

∑ (N x t)
Ī = ────
∑N

5. Analiza calificarii fortei de munca

Din punct de vedere calitativ, analiza fortei de munca se refera la

modul in care intreprinderea este asigurata cu forta de munca calificata in
corelatie cu gradul de tehnicitate sau de complexitate a operatiilor si
lucrarilor care trebuiau efectuate pentru obtinerea bunurilor, executarea
lucrarilor sau prestarea serviciilor.
Analiza personalului din punct de vedere calitativ are in vedere
urmatoarele obiective:
- analiza structurala a personalului pe grade de pregatire profesionala
- analiza structurala a muncitorilor pe categorii de calificare,
urmarindu-se schimbarile intervenite in dinamica pe total si in cadrul
fiecarei categorii
 - analiza formelor prevazute si utilizate in scopul cresterii nivelului
profesional in cadrul sistemului de educatie permanenta(prin scoli de
calificare, recalificare, specializare), prin compararea numarului de
absolventi ai diferitelor categorii de cursuri sau forme de specializare
profesionala cu prevederile programului anual de ridicare a calificarii
personalului
- analiza interesului intreprinderilor pentru o marire continua a
nivelului de calificare a personalului, in scopul corelarii acestuia cu ritmul
intens de introducere a progresului tehnic.
Indicatorii specifici analizei calitative a fortei de munca sunt:

a. Coeficientul mediu de calificare a fortei de munca

n

N K
i 1
i i
Km = n

Ni 1
i

unde:
Ni = numar de muncitori pe fiecare categorie de calificare;
Ki = categoria de calificare (1→7).

b. Coeficientul mediu de complexitate a lucrarilor executate

n

V  K
i 1
i i

Kt = n

V
i 1
i

unde:
Vi = volumul lucrarilor pe categorii de complexitate;
Ki = categoria de complexitate a lucrarii (1→7).

Din compararea celor doi coeficienti medii, se constata modul de

utilizare a resurselor umane din punctul de vedere al calificarii, in sensul
existentei unei concordante depline( K = Kt ), sau a unor discordante, cum
m

ar fi:
 K < Kt , cand exista lucrari de categorii superioare, efectuate
m

de muncitorii cu calificare inferioara, fiind afectata calitatea

produselor obtinute, in mod indirect influentand asupra valorii
produselor si asupra profitului;
 K > Kt , cand cand exista lucrari de complexitate inferioara,
m

efectuate de muncitorii cu un grad de calificare superioara ceea

 ce reflecta o folosire incompleta a calificarii fortei de munca, cu
consecinte negative asupra costurilor si profitului intreprinderii.

6. Analiza utilizarii fortei de munca

Utilizarea fortei de munca se analizeaza din doua puncte de vedere:

o din punct de vedere extensiv, caz in care se urmareste
utilizarea timpului de munca;
o din punct de vedere intensiv, caz in care se au in vedere
indicatorii ce reflecta, practic, eficienta utilizarii fortei de
munca(productivitatea muncii si profitul pe salariat).

*Analiza productivitatii muncii

Productivitatea muncii este o categorie economica complexa,

dinamica, evidentiind insusirea muncii complete de a crea, in anumite
conditii, o cantitate de valori de intrebuintare, intr-o unitate de timp, cu o
intensitate normala a muncii. Productivitatea muncii reflecta eficienta cu
care a fost cheltuita munca.
Din punctual de vedere al analizei, prezinta interes indicatorii:
productivitatea medie a muncii(fizica sau valorica) si productivitatea
marginala a muncii; precum si corelatia dintre acesti doi indicatori.
Productivitatea medie a muncii se poate calcula la nivelul anului
(productivitatea medie anuala – Wa ), la nivelul zilei de munca (productivi-
tatea medie zilnica – Wz ) sau al orei de munca (productivitatea medie orara
– Wh ).
La calculul productivitatii valorice medii a muncii se pot utiliza toti
indicatorii de productie in unitati monetare, cum ar fi:
- productia obtinuta destinata vanzarii;
- productia exercitiului;
- cifra de afaceri;
- valoarea adaugata.
Cu ajutorul acestora se pot determina:
Productivitatea medie a muncii, calculata pe baza productiei obtinute
destinata vanzarii:
1. productivitatea medie anuala:
 Qf
W a ( Qf ) 
Ns
2. productivitatea medie zilnica:
Qf Qf
W z ( Qf )  
N s  N z T (om  zile )
3. productivitatea medie orara:
Qf Qf
W h ( Qf )  
N s  N z  N h T (om  ore )
In acelasi mod se determina productivitatea medie anuala, zilnica şi
orara pe baza productiei exercitiului, cifrei de afaceri şi valorii adaugate.
Toti acesti indicatori sunt utilizati in analiza economica, fiecare dintre
ei avand o alta valenta informationala.
In scopul identificarii rezervelor de crestere a productivitatii muncii,
se impune analiza factoriala a acesteia, putand opta pentru:
- analiza factoriala a productivitatii medii orare a muncii (calculate pe
baza Qf)
- analiza factoriala a productivitatii medii zilnicee a muncii (calculate
pe baza Qf)
- analiza factoriala a productivitatii medii anuale a muncii (calculate
pe baza Qf)
Modificarea productivitatii medii a muncii(cresterea sau scaderea
acesteia) genereaza o serie de efecte asupra indicatorilor ce masoara
performantele intreprinderii. Aceste efecte pot fi cuantificate, utilizand
urmatoarele relatii:
- influenta modificarii productivitatii medii anuale a muncii asupra
productiei exercitiului
- influenta modificarii productivitatii medii anuale a muncii asupra
profitului aferent cifrei de afaceri
- influenta modificarii productivitatii medii anuale a muncii asupra
ratei rentabilitatii economice a activului
- influenta modificarii productivitatii medii anuale a muncii asupra
ratei rentabilitatii financiare
Nu in ultimul rand, trebuie avuta in vedere analiza profitului pe
salariat, ce stabileste o corelatie intre analiza eficientei utilizarii fortei de
munca pe baza productivitatii si analiza rentabilitatii(prin intermediul ratei
rentabilitatii comerciale).
Cu ajutorul modelului de analiza ales, poate fi evidentiat efectul
modificarii gradului de valorificare a productiei fabricate, cu scopul de a se
stabili masuri pentru asigurarea desfacerii productiei obtinute si diminuarea
productiei stocate.
 Obiectul analizei. Am ales ca studiu de caz compania Antibiotice
S.A., deoarece este cel mai important producator roman de medicamente
generice, avand un portofoliu de peste 120 de medicamente ce acopera o
gama larga de arii terapeutice. Pe piata interna, Antibiotice se diferentiaza ca
principal producator de medicamente antiinfectioase si singurul producator
de substante active obtinute prin biosinteza (Nistatina).
Prin intermediul analizei gestiunii potentialului uman doresc sa aflu
influenta pe care o exercita productivitatea medie asupra principalilor
indicatori economico-financiari ai intreprinderii.

Contul de profit si pierdere

- RON -
REALIZARI AFERENTE
Nr. PERIOADEI DE RAPORTARE
Denumirea indicatorului
rd.
31.12.2007 31.12.2008
A B 1 2
1. Cifra de afaceri neta 01 229.415.602 215.805.947
Venituri din exploatare - TOTAL 10 235.848.065 226.846.141
Cheltuieli din exploatare - TOTAL 32 193.771.003 201.499.977
Profitul sau pierderea din exploatare
     - Profit 33 42.077.062 25.346.164
     - Pierdere 34 0 0
Venituri financiare - TOTAL 42 1.678.689 4.378.166
Cheltuieli financiare - TOTAL 49 6.869.401 16.345.697
Profitul sau pierderea financiar(a)
     - Profit 50 0 0
     - Pierdere 51 5.190.712 11.967.531
14. Profitul sau pierderea curent(a)
     - Profit 52 36.886.350 13.378.633
     - Pierdere 53 0 0
Venituri extraordinare 54 0 0
16. Cheltuieli extraordinare 55 0 0
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara
     - Profit 56 0 0
     - Pierdere 57 0 0
Venituri totale 58 237.526.754 231.224.307
Cheltuieli totale 59 200.640.404 217.845.674
Profitul sau pierderea brut(a)
     - Profit 60 36.886.350 13.378.633
     - Pierdere 61 0 0
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar
     - Profit 64 32.456.007 10.572.756
     - Pierdere 65 0 0

Date informative

III. Numar mediu de salariati Nr. rd. 31.12.2007 31.12.2008

A B 1 2
Numar mediu de salariati 23 1565 1523

DATE FINANCIARE UTILE ANALIZEI

2007 2008
Vânzări de mărfuri 1.164.131 1.093304
Cheltuieli privind mărfurile (783.568) (801.641)
Marja comercială 380.563 291.663
Producţia vândută 228.251.471 194.584.641
Producţia stocată 3.607.554 (4.412.706)
Producţia imobilizată 417.093 437.630
Producţia exerciţiului 232.276.118 190.609.565
Valoarea adăugată 108.461.907 101.841.536
Cheltuieli de personal (54.849.217) (43.382.326)
Rezultatul exploatării 42.077.062 29.080.864
Rezultatul curent 36.886.350 30.073.560
Rezultatul brut al exerciţiului 36.886.350 30.073.560
Impozit pe profit (4.430.343) ( 6.234.414)
Rezultatul exerciţiului 32.456.007 23.839.146
 Structura de personal 1 ian.2007 Angajari Plecari 31 dec.2007

Numarul mediu de salariati aferent acestui exercitiu a fost de 1.565.

Structura personalului societatii in acest an a fost urmatoarea :

Structura de personal 1 ian. 2007 Angajari Plecari 31 dec. 2007

Total personal, din care: 1.552 108 37 1.623
Personal cu studii superioare 425 71 16 480
Personal cu studii medii 1.127 37 21 1.143
- studii liceale 540 37 7 570
- restul 587 0 14 573

Cheltuielile totale cu salariile personalului au fost de 54.849.217 lei, din care

· salarii = 42.421.916 lei;
· asigurari si protectia sociala = 12.427.301 lei.

Structura de personal 1 ian.2008 Angajari Plecari 31 dec.2008

Numarul mediu de salariati aferent acestui exercitiu a fost de 1.523.

Structura personalului societatii in acest an a fost urmatoarea :

Structura de personal 1 ian. 2008 Angajari Plecari 31 dec. 2008

Total personal, din care: 1.623 56 163 1.516
Personal cu studii superioare 480 27 45 470
Personal cu studii medii 1.143 29 118 1.046

Cheltuielile totale cu salariile personalului au fost de 60.061.328 lei, din care

· salarii = 50.577.022 lei;
· asigurari si protectia sociala = 13.484.306 lei.

Tabel informatii necesare analizei gestiunii potentialului uman

-RON-
Nr.
Crt. Indicatori 2007 2008 Indici(%)
1. Productie fabricata (buc.) 232 276 118 190 609 565 82,06
2. Cifra de afaceri neta 229 415 602 215 805 947 94,06
3. Profit aferent CA neta 32 456 007 10 572 756 32,57
4. Numarul mediu de salariati 1 565 1 523 96,31
5. Nr. mediu de zile lucrate de
un salariat(zile) 242 254 104,95
6. Durata medie a zilei de
lucru(ore) 7,5 7,7 102,66
7. Fond total de timp de
munca(om-ore) 2 840 475 2 978 683,4 104,86
8. Fond total de timp de
munca(om-zile) 378 730 386 842 102,14
9. Productivitatea medie
anuala calculata pe baza 148 419,25 124 989,88 84,21
productiei obtinute destinata
vanzarii
10. Productivitatea medie
zilnica calculata pe baza 613,3 492,73 80,33
productiei obtinute destinata
vanzarii
11. Productivitatea medie orara
calculata pe baza productiei 81,77 64 78,26
obtinute destinata vanzarii
12. Productivitatea medie orara _
recalculata 0,8161
13. Productia vanduta 228.251.471 194.584.641

14.

15.

16.

Productivitatea medie a muncii calculata pe baza productiei fabricate:

1. Productivitatea medie anuala:

 Qf
W a ( Qf )  = 148 419,25 (in 2007)
Ns

Qf
W a ( Qf )  = 124 989,88 (in 2008)
Ns

2. Productivitatea medie zilnica:

Qf Qf
W z ( Qf )   = 613,3 (in 2007)
N s  N z T (om  zile )

Qf Qf
W z ( Qf )   = 492,73 (in 2008)
N s  N z T (om  zile )

3. Productivitatea medie orara:

Qf Qf
W h ( Qf )   = 81,77 (in 2007)
N s  N z  N h T (om  ore )

Qf Qf
W h ( Qf )   = 64 (in 2008)
N s  N z  N h T (om  ore )

Analiza productivitatii medii anuale a muncii

Analiza factoriala a productivitatii medii anuale a muncii

Modelul de analiza:

W a ( Qf )  N z  W z ( Qf ) , dar

W a(Qf) = Nz x Nh x Wh , dar

∑ g i X whi
(Qf)
W a = Nz x Nh x ───── , unde
100
∑ g i X whi ∑ g i 1 X whi 0
(Qf) (Qf)
Wh = ───── si Wh rec = ─────
100 100

Schema de analiză:

Nz
( Qf ) Nh
Wa
 W z (Qf ) gi
Wh
whi

Metodologia de analiza se prezinta astfel:

I. Modificarea productivitatii medii anuale

Δ W a(Qf) = W a 1(Qf) - W a 0 (Qf) = 124 989,88 - 148 419,25 = - 23 429, 37 lei

Din analiza datelor prezentate, se observa o scadere cu 23 429,37 lei

a productivitatii medii anuale calculate pe baza productiei obtinute destinate
vanzarii. Acest factor, fiind unul de tip calitativ(productivitatea muncii) nu
poate decat sa influenteze negativ indicatorii de performanta ai
intrepreprinderii(de exemplu, profitul).

II. Influenta factorilor

1. Influenta modificarii numarului mediu de zile lucrate de un salariat

Δ Nz = (Nz 1 - Nz 2) x Wz 0(Qf) = ( 254 - 242 ) x 613,3 = 7 359,6 lei

Aprofundand analiza pe factori directi, se poate observa o influenta
favorabila a numarului mediu de zile lucrate de un salariat asupra
productivitatii medii anuale; fapt reflectat intr-o sporire a acesteia din urma
cu 7 359,6 lei. Depasirea numarului mediu de zile lucrate de un salariat
(INz=104,95%) poate avea loc ca urmare a scaderii numarului de zile de
absenta si cresterii numarului de zile libere lucrate.

2. Influenta modificarii productivitatii medii zilnice a muncii

Δ Wz(Qf) = Nz 1 x (Wz 1(Qf) - Wz 0(Qf)) = - 30 624,78 lei

Scaderea productivitatii medii zilnice a muncii de la 613,3 la 492,73 a

generat implicit o scadere a productivitatii medii anuale a muncii cu 30
624,78 lei. Situatia este apreciata a fi una nefavorabile. Una din cauzele
posibile poate fi scaderea salariului, ca urmare a conditiilor dificile datorate
crizei economice.

2.1. Influenta modificarii duratei medii a zilei de lucru

Δ Nh = Nz 1 x (Nh 1- Nh 0) x Wh 0(Qf) = 4 153, 9 lei

Cu privire la factorii indirecti de gradul al doilea, se poate observa ca

o crestere a duratei medii a zilei de lucru in conditii relativ constante, a
determinat si o crestere a productivitatii medii anule cu 4 153,9 lei.

2.2. Influenta modificarii productivitatii medii orare a muncii

Δ Wh(Qf) = Nz 1 x Nh 1 x (Wh 1(Qf) - Wh 0(Qf)) = - 34 754,56 lei

In conditii relativ constante, scaderea productivitatii medii orare a

muncii, ce evidentiaza o utilizare ineficienta a timpului de lucru la nivelul
zilei de lucru, a determinat o scadere a productivitatii medii anuale a muncii,
in valoare de 34 754,56 lei; situatia apreciata ca fiind nefavorabila.

2.2.1. Influenta modificarii structurii personalului pe categorii

Δ g i = Nz 1 x Nh 1 x (Wh rec(Qf) - Wh 0(Qf)) = - 158 329,63 lei

In conditiile mentinerii constante a celorlalti factori, se poate observa

ca a avut loc o scadere considerabila a productivitatii medii anuale a muncii,
situatie generata de scaderea ponderii produselor a caror productivitatea a
muncii pe produs este inferioara productivitatii medii a muncii pe societate.

2.2.2. Influenta modificarii productivitatii orare a muncii pe grupe de

produse

Δ Whi = Nz 1 x Nh 1 x (Wh 1(Qf) - Wh rec(Qf)) = 123 575,07 lei

Ca urmare a sporirii productivitatii orare a muncii pe produs la toate

produsele ori la cele care detin ponderea majoritara a determinat o crestere a
productivitatii anuale a muncii, cu 123 575,07 lei; situatia favorabila.
Pe ansamblu, situatia firmei se apreciaza ca fiind negativa, intrucat
chiar daca au crescut ponderile numarului mediu de zile lucrate de un
salariat ori a duratei medii a zilei de lucru, firma nu a reusit sa-si pastreze
macar constatnta productivitatea medie anuala a muncii avuta in anul
2007.Aceasta reducere semnificativa a productivitatii medii anuale a muncii
(IWa=84,21%) ar fi putut surveni si datorita crizei economice ce a pus in
dificultate intreprinderea si astfel a trebuit sa apeleze, fie la micsorarea
salariilor si deci la renuntarea stimulentelor materiale pentru personal.Acest
lucru s-a reflectat intr-un interes mai scazut al salariatiilor pt o utilizarecat
mai eficienta a timpului de lucru.
Principalele masuri pentru cresterea productivitatii anuale a muncii,
pe care managerii societatii ar trebui sa le ia, sunt:
- o mai buna organizare a muncii
- sporirea gradului de calificare a angajatilor
- dezvoltarea unei politici de motivare a angajatilor
- o mai buna utilizare a fondului de timp pe salariat, etc.

Structura salariatiilor pe categorii aferente claselor de produse

whi
gi 2007 2008
2007 2008
1. 40 38 90 70
2. 25 22 75 60
3. 15 19 78 63
4. 20 21 76,65 58,23
Total 100 100 81,77 64

1. = ponderea lucrarilor aferente clasei de produse 1, respectiv segemntul

cardiovascular(medicamente pentru probleme de aceasta natura);
2. = ponderea lucrarilor aferente clasei de produse 2, respectiv segemntul
antiinfectioase;
3. = ponderea lucrarilor aferente clasei de produse 3, respectiv segemntul
sistem nervos central;
4. = ponderea lucrarilor aferente clasei de produse 4, respectiv segemntul
tract digestiv.

∑ g i 1 X whi 0 38% x 90 + 22% x 75 + 19% x 78 + 21% x 76,65

(Qf)
Wh rec = ───── = ─────────────────────────────
100 100

Wh rec(Qf) = 0,8161
 Analiza profitului pe salariat

Profitul pe salariat reprezinta un indicator complementar semnificativ

utilizat pentru relevarea eficientei resurselor umane. Pentru analiza profitului
pe salariat putem folosi urmatorul model, cu scopul de releva contributia
diferitelor categorii de factori asupra modificarii acestuia.

Modelul de analiză factorială a profitului pe salariat:

P Qf CA P CA
I.     W a ( Qf )   pr
Ns N s Qf CA Qf

Schema de analiză:

t
( Qf )
Wa gi
( Qf )
Wh whi
P CA
Ns Qf

g
pr p
c

I. Modificarea profitului pe salariat

P P1 P0
Δ ── = ── - ── = 6 942,05 – 20 738,66 = - 13 796, 61 lei
Ns Ns 1 Ns 0
II. Influenta factorilor
1. Influenta modificarii productivitatii medii anuale a muncii

1.1. Influenta modificarii timpului mediu lucrat de un salariat

1.2. Influenta modificarii productivitatii medii orare a muncii

1.2.1. Influenta modificarii structurii personalului pe categorii

1.2.2. Influenta modificari productivitatii orare a muncii pe grupe de produse

2. Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei fabricate

3. Influenta modificarii profitului mediu la 1 leu cifra de afaceri

3.1. Influenta modificarii structurii productiei vandute

3.2. Influenta modificarii preturilor medii de vanzare

3.3. Influenta modificarii costurilor unitare

(continuarea analizei, cat si interpretarile, le-am scris de mana, din lipsa de timp)