Agresivitatea copiilor

Exist n prezent multe plngeri n legtur cu agresivitatea copiiilor. Sunt oare copiii
notri mai agresivi dect generaiile anterioare, exist cauze actuale care determin aceste
manifestri violente?
Chiar de la nceput, e bine s facem o difereniere ntre agresivitate, care este
caracteristic i indispensabil vieii (animale i umane) i violen ca manifestare
exterioar a ei n alte situaii dect cele n care este ameninat individul.
Aadar, acceptm cu uurin aprarea de pericole externe, indiferent de forma pe care
o mbrac dar ne sperie manifestrile violente crora nu le gsim imediat un motiv. Aa ajung
prinii, educatorii, profesorii s se plng de violena copiilor, fie ea fizic sau verbal: copiii
care se bat, njur sau scuip, copiii care chinuie animalele, copiii care ip sau se tvlesc pe
jos, cei care amenin sau blesteam i, nu n ultimul rnd, cei care se auto-agreseaz.
Bineneles c fiecare dintre noi are anumite limite n care tolereaz violena. Este ceea ce W.
Bion a numit coninere. Ct din agresivitatea copilului poate fi coninut de ctre prini?
Unii susin c toi copiii se bat i nu este nimic ru n asta, alii intr n panic atunci cnd i
aud copilul ipnd, alii consider c astzi copiii sunt mai ri dect inainte.
Pentru fiecare dintre aceste manifestri exist explicaii mai simple sau mai complexe;
de exemplu, copilul a vzut scene violente i le imit, alii au fost violeni cu ei, societatea n
care trim cultiv violena, copilului i s-au tolerat toate capriciile pn cnd frustrrile au
devenit inevitabile i atunci el a rspuns agresiv sau, dimpotriv, copilul a fost tratat prea
sever i violena lui este o form de rzbunare. Dar dincolo de toate ipotezele, rmn
ntrebrile: Ce facem?", Cum reacionm?", Ct de eficient este pedeapsa?", Dar
recompensa?".
Considernd acest comportament violent ca un simptom, avem dou variante. Prima
este ncercarea de a-l nltura, mergnd de la metode banale: Nu e frumos, e ruine s!
pn la complicate metode comportamentale. Aceste ncercri sunt n mare parte zadarnice,
fie nu se schimb nimic, fie comportamentul se agraveaz, fie dispare acest simpto dar apare
altul. A doua este ncercarea mult mai dificil de a nelege ce nseamn comportamentul
violent i care sunt cauzele lui. Acesta este demerscul psihanalitic, care cere mult timp si mult
efort dar care este ncununat de succes. Psihanaliza copilului i formele de psihoterapie
psihanalitic au suferit multe transformri de-a lungul timpului dar se bazeaz pe acelai
principiu: A DA COPILULUI POSIBILITATEA S SE EXPRIME PRIN CUVNT, DESEN,
MODELAJ SAU JOC.
Dar adesea prinii nu pot face asta. Este greu s supori agresivitatea ba chiar s
stimulezi exprimarea ei, chiar i cu scopul nobil de a ajuta copilul s se elibereze de ea. i de
ce s nu vorbim i despre vinovie? Pe care copilul o triete puternic dup manifestrile sale
violente i efectele lor. Cum s deculpabilizezi propriul copil sau elev spunndu-i: Nu-i
nimic dac ai njurat!, Foarte bine c ai btut cinele, o merita!. Astfel c ajungem s ne
dm seama ct de dificil este abordarea manifestrilor agresive i c, de multe ori, n
ncercarea de a remedia situaia nu reuim dect s-o nrutaim. Cci sursele violenei nu sunt
ntotdeauna contiente sau acceptabile. Ne este greu s recunoatem c am fost violeni cu
copilul sau s facem legatura ntre certurile din familie i comportamentul sadic al copilului
fa de animale. E mai uor s spunem: Copiii sunt violeni pentru c asta vd la televizor.
i poate c este adevrat ntr-o anumit msur dar nu este doar att. E ca i cum am vedea
doar partea iceberg-ului care este deasupra apei. Sub nivelul apei, n profunzime exist mult
mai mult. Doar ca aceea nu este o parte vizibil. i ajungem astfel s spunem c baza pentru
un studiu al agresiunii propriu-zis trebui s fie un studiu al rdcinilor inteniei agresive.
Acolo n profunzime putem gsi cauze nebnuite. De exemplu frica. Cine se gndete c ea

te-ar putea face violent? i totui cu toii tim c cea mai bun aprare este atacul. Iat am
descoperit c violena este uneori o form de aprare!
Ideal este ca aceste cauze s fie descoperite de subiectul nsui. Nu psihologul,
medicul, printele sau profesorul s fie cei care caut ci chiar copilul sau adolescentul,
bineneles ajutat. Pentru c el este autorul manifestrii respective i doar n psihicul lui putem
gsi sursa ei. n psihanaliz, este ajutat s regreseze pn acolo i s retriasc situaia
traumatic pentru care atunci nu a avut un rspuns adaptativ, s-i reia apoi creterea afectiv
i s reconstruiasc drumul pn n prezent fr a mai avea nevoie de comportamentul violent.
S fac fa situaiilor i persoanelor ntlnite, s nu-i ascund gndurile i tririle afective n
spatele pumnului sau njurturii. S-i regseasc modul uman, verbal de a reaciona. S poat
spune ce simte, ce nu-i place, ce ar vrea s schimbe deci S PUN N CUVNT CEEA CE
PN ATUNCI PUNEA N ACT VIOLENT.
De ce copiii se poarta urat?
Indiferent cat de precaut esti, mai devreme sau mai tarziu, mica ta Minune va incepe
sa te combata. Si acest lucru se va intampla mult mai repede decat poti tu anticipa. Iti va
intoarce spatele cu un refuz, va scoate pasta din tubul de pasta de dinti, va tipa cu toata
puterea in mijlocul magazinului, isi va lovi fratele mai mic, va da cu jucariile de pereti. Toti
copiii se poarta urat. Un copil care se poarta impecabil, este foarte cuminte intotdeauna si nu a
facut nici o prostie in intreaga lui viata exista doar in imaginatie. Copiii au nevoie sa te
testeze - isi doresc sa faca acest lucru din cand in cand.
La ce te poti astepta si care sunt posibile cauze ce determina un comportament al
copilului mai putin dorit de tine, ca parinte?
Copiii se poarta urat cand inca invata. Pentru a-i ajuta sa inteleaga ce este acceptabil, copiilor
le trebuie explicat ce este inacceptabil. Nu este deajuns pentru ei sa auda doar reguli sau
povete oferite de parinti. Ei trebuie sa testeze aceste reguli pentru ei insisi si sa impinga
limitele pentru a putea vedea exact ce este bine si ce este rau. Si de asemenea, tu esti cel
testat: Daca voi face acest lucru, ce reactie va avea Mama sau Tata?
Copiii se poarta urat ca sa atraga atentia. Mai mult decat orice, copilul isi doreste
afectiune si aprobare din partea parintilor. Dorinta de a satisface este o motivatie puternica.
Un copil va face ce vor parintii lui (comportament frumos) pentru a le atrage atentia. Dar
reactia lor negativa este la fel de valoroasa pentru un copil ca si cea pozitiva. Daca el nu
primeste aprobarea si atentia ta cand se comporta frumos, el se va hotari sa tipe sau sa se agite
pina la obraznicie. Asa va fi sigur ca atunci cand este pedepsit, sigur a reusit sa atraga intreaga
atentie parinteasca. Rivalitatea este un alt motiv pentru care fratii au o purtare urata, in
competitia pentru dragostea si atentia parinteasca - fiecare sa obtina cat mai multa fata de
celalalt, ca si cum aceasta ar putea fi masurata.
Copiii se poarta urat pentru a-si exercita independenta. Aceasta este adevarat in
special in cazul copiilor de la 1 an la 3 ani, care incep sa inteleaga ca sunt persoane unice,
diferite de Mama si Tata. Ei spun "da" cand tu spui "nu" sau "stop" cand tu spui "mergi". Si
fac acest lucru doar pentru ca. Copiii isi exploreaza astfel puterile si afla de ce pot fi in stare.
Copiii se poarta urat pentru ca vor sa fie siguri ca tu esti cel responsabil. In ciuda
nazbitiilor ocazionale pe care le face si chiar daca continua sa creasca, copilul ramane copil.
Tu esti mare si el este mic. Asa cum copilul tau are nevoie de tine pentru a-i oferi dragoste,
hrana si sprijin moral, el depinde de tine ca sa se simta in siguranta in lume. Daca raspunde
obraznic si observa ca tu nu ramai nepasator se simte comfortabil. Aceasta ii ofera siguranta,
totul se desfasoara normal, conform ordinii firesti a lucrurilor. Desigur ca el nu intelege
lucrurile sub aceasta forma, dar asta este ceea ce simte el din plin.

Copiii se poarta urat deoarece dezvoltarea lor si aspiratiile parintilor nu se

potrivesc. Un copil de 2 ani nu este fizic capabil sa stea cuminte la o masa la care se servesc
cinci feluri de mancare. Asa ca se agita, plange sau incepe sa rasuceasca tacamurile sau sa
rastoarne paharele. Este un comportament urat pentru standardele unui adult (standarde
potrivite unui copil de 8 ani), dar pentru un copil asa de mic este doar o modalitate de
satisfacere a curiozitatii si de eliberare a energiei ce o are. Intr-adevar, aruncatul tacamurilor
este inacceptabil, dar este exagerat sa ceri unui copil de 2 ani sa stea nemiscat, frumos la
masa, timp de doua ore.
Copiii se poarta urat cand nu stiu cum altfel sa reactioneze. Cateodata un copil
este prea mic ca sa aiba destule cunostinte despre comportamentul in societate sau nu are
posibilitati de comunicare suficiente (vocabular redus) si nu poate face fata cu succes unei
anumite situatii. Un copil mai mic de 3 ani devine nervos cand nu gaseste suficiente cuvinte
prin care sa isi exprime sentimentele si dorintele. Un prescolar care simte ca spatiul i-a fost
invadat de un copil mai mare, revine la primul impuls de aparare ce-i vine in minte - sa muste.
Aceasta nu-i efectiv o forma de neascultare / nesupunere, ci pur si simplu o reactie intr-o
situatie specifica.
Copiii se poarta urit cand sunt obositi, bolnavi sau infometati. Nu este o
coincidenta faptul ca problemele se intensifica cand s-a depasit ora de culcare. Sau felul cum
reactioneaza un copil aflat intr-un supermarket, cand ora de pranz se apropie. Este greu pentru
oricine sa faca fata unei anumite situatii cand ceva nu functioneaza corect (multi adulti sunt
irascibili cand sunt infometati sau cand le este somn). De ce copilul tau ar fi diferit in vreun
fel?
Copiii se poarta urat pentru ca nu au fost invatati cum sa se poarte frumos. Este
natural: copiii continua sa se poarte intr-un mod greu acceptabil. Ei prefera sa se poarte in
continuare urat chiar daca uneori au fost corectati sau alteori ignorati. Este ca incercarea la
loterie: "Daca am castigat ieri, dar nu si alaltaieri, de ce sa nu incerc si astazi? poate castig."
Toate aceste explicatii nu scuza insa comportamentul foarte urat. Dar ofera cateva pespective
folositoare. Intelegerea acestui de ce? ajuta la diminuarea frustarilor si a cresterii rabdarii tale
- lucruri importante care il vor ajuta pe copilul tau sa se indrepte in directia cea buna.
Sursa: Parenting publications

VIOLENA DOMESTIC
Violena intrafamilial i are originea n structura social, n tradiii,
obiceiuri i mentaliti care subneleg superioritatea brbatului asupra femeii.
Societile moderne continu s fie societi patriarhale, ce acord mai mult
importan muncii efectuate de brbai dect celei efectuate de femei.
Inegalitile dintre femei i brbai se manifest n legtur cu fragilizarea
poziiei femeiilor pe piaa muncii, cu creterea diferenelor ntre ctigurile
salariale ale femeilor i brbailor. Feminizarea somajului i violenei
mpotriva femeilor culmineaz cu violena n familie fiind forme acute de
discriminare. Pe lng cele menionate mai sus, mai exist o serie de factori
agravani ai manifestrilor violente n familie, cum ar fi mutaiile intervenite la
nivelul relaiilor intrafamiliale, apariia unor puternici factori de deteriorare a
raporturilor dintre parteneri starea de stres, creterea consumului de alcool,
infidelitatea, gelozia etc.; lipsa de programe de promovare a conceptului de
parteneriat familial; proliferarea violenei prin mijloace mass media ;
atitudinea de indiferen a opiniei publice fa de comiterea actelor de
violen n familie.
Daca problematica violenei domestice a fost iniial asociat cu zona
mai larg de dezbatere asupra drepturilor omului, mai recent s-a apelat la o
nou dimensiune de analiz, violena domestic fiind abordat din perspectiva
efectelor imediate asupra sntii publice.
VIOLENA N CADRUL FAMILIEI SAU NTRE
LOCUITORII ACELEIAI CASE A FOST DENUMIT
VIOLEN DOMESTIC (LADO, 1997).
ncercarea de a defini fenomenul se lovete de dificultatea cuprinderii tuturor aspectelor
pe care acesta le implic . ntr-o prim instan, violena domestic poate fi definit astfel:
orice act violent comis de o persoan de pe poziia unui rol marital, sexual, parental sau de
ocrotire asupra altor persoane cu roluri reciproce.
Violena intrafamilial poate fi exercitat de orice persoan aflat pe o
poziie de putere fa de ceilali membri .
Conform cercetrilor efectuate este mult mai probabil ca o persoan
s fie lovit sau ucis n propria familie de un alt membru al familiei, dect
oriunde altundeva, de oricine altcineva .
Violena n familie reprezint orice aciune fizic sau
verbal svrit cu intenie de ctre un membru al familiei
mpotriva altui membru al aceleiai familii, care provoac o
suferin fizic, psihic, sexual sau un prejudiciu material. (Legea
nr. 217 din 22/05/2003).
Ca i arie de cuprindere , violena domestic se refer la: abuzul
copilului n familie; violena la nivelul relaiei de cuplu (violena
marital); violena ntre frai ; abuzul i violena asupra prinilor/
membrilor vrstnici ai familiei .
Sinonim pentru violena domestic
se mai utilizeaz termenul violen
intrafamilial.

4
Forme ale violenei n familie:
a) Abuzul fizic. Orice act sau omisiune comis n interiorul familiei de ctre
unul din membrii acestuia, care aduce atingere vieii, integritii corporale sau
psihologice, ori libertii altui membru al aceleiai familii, pericliteaz n mod
serios dezvoltarea personalitii lui sau a familiei. (Consiliul Europei,
Recomandarea R (85) 4 cu privire la problematica violenei intrafamiliale.). Exemple de
agresiune fizic: lovire cu palma, pumnii, obiecte contondente, trasul de pr,
ruperea oaselor, arsuri, zgriere, izbirea victimei de perei sau de mobil,
aruncarea de obiecte i folosirea armelor albe sau de foc. Constituie de
asemenea agresiune fizic negarea trebuinelor de baz, deprivarea de somn
i/ sau alimentaie.
b) Abuzul sexual. Orice contact sexual nedorit de ctre partener.Violena
sexual n familie este considerat o form de violen domestic. Contactul
sexual fr consimmnt este considerat atac sexual. Atacul sexual nu
presupune neaprat folosirea forei fizice, el poate fi realizat prin metode de
intimidare, ameninare, hruire i constrngere.
c) Abuzul psihologic (emoional) cuprinde, ca i comportamente manifestate
de ctre abuzator, degadarea continu i umilirea partenerei, sarcasme, luarea
n derdere a acesteia, ameninri, dispre, insulte n public, observaii
umilitoare. Acest tip de comportament este n general resimit ca o atingere la
identitate i la ncrederea n sine, mai ales dac este persistent. n cele mai
multe cazuri agresiunea emoional este adesea cea mai distructiv, deoarece
are repercusiuni asupra mndriei personale i a ncrederii n sine.
d) Abuzul economic poate fi definit drept exerciiul unui control
inechitabil asupra resurselor comune, fie c se refer la controlul accesului la
buget pentru menaj, fie la mpiedicarea partenerei de a-i lua o slujb sau de ai
continua educaia, fie chiar de negare a drepturilor femeii asupra bunurilor
comune .
e) Abuzul social este una dintre cauzele cele mai frecvente care duc la
izolarea victimei i incapacitatea ei de a iei din situaia de violen. Aceast
form de violen este strns legat de abuzul economic i conine
obstacolele invizibile i intangibile care se opun la realizarea oportunitilor
potenial oferite femeilor i la exerciiul drepturilor lor fundamentale. Pe lng
cele menionate mai sus, abuz social asupra femeii pot fi considerate i
5
Stop violena domestic
urmtoarele comportamente: abuz verbal n faa altor persoane, glume, critici
referitoare direct la aspectul fizic al femeii, la inteligena sa, acuzaii de
infidelitate, comportamente de control (urmrirea femeii la serviciu, la
prieteni, telefoane de verificare, etc.), ncuierea femeii n cas, sau nafara ei,
etc. Rezultatul este umilirea public a femeii i izolarea ei de prieteni i
membrii familiei sale.
Violena moral asupra femeii rezult din comportamente care
minimizeaz sau distrug credinele culturale sau religioase ale femeilor
ridiculizndu-le, penalizndu-le sau fornd femeile s adere la un sistem
diferit.
Majoritatea cazurilor de violen mpotriva
femeilor se prezint ca o combinaie de violen
fizic, psihologic i sexual, susinut de o

violen de origine relaional (social) i

incluznd uneori o violen economic i moral.
Important
Chiar dac toate formele de abuz menionate mai sus sunt specifice
violenei maritale (ntre cei doi soi/ parteneri /concubini), ele fac obiectul
violenei intrafamiliale i se manifest deseori la nivelul urmtoarelor
subsisteme familiale:
violena ndreptat asupra copiilor (abuz asupra copiilor);
violena ndreptat asupra membrilor de vrsta a-III-a ai familiei;
violena ndreptat asupra persoanelor cu nevoi speciale, membri ai familiei.
Cauzele apariiei violenei domestice
Exist anumii factori de risc ai apariiei violenei intra-familiale,
ntlnii foarte frecvent n astfel de situaii:
statut educaional sczut;
status ocupaional sczut (lipsa unui loc de munc);
dificulti materiale, financiare, venituri reduse;
existena unor abuzuri n copilria agresorului;
martor la violen n familia de origine;
stim de sine sczut;
6
Stop violena domestic
unele norme religioase;
consumul cronic de alcool sau substane nocive (droguri);
prezena copiilor n familie;
dependena material a soiei de so;
tolerana femeii fa de violen;
tradiia care favorizeaz poziia brbatului;
insuficienta informare a femeii-victim cu privire la existena
alternativelor i a posibilitilor de sprijin.
a) Portrete ale partenerilor violeni:
Exist cteva trsturi care sunt definitorii pentru personalitatea
agresiv. Acestea trebuiesc recunoscute n vederea interveniilor de
reabilitare. Dintre caracteristicile mai importante enumerm:
istorie personal cu abuz n copilrie;
model parental abuziv;
consum de alcool-droguri;
nemulumiri la locul de munc;
nencredere n sine;
temperament violent;
gelos /posesiv;
crede c puterea i controlul pot fi obinute prin violen;
tradiionalist i rigid privind rolul brbatului i al femeii;
atitudine negativ fa de femeie;
dominant i agresiv n conversaie;
imaturitate emoional;
atracie pentru arme;
instabilitate atitudinal.

Portretul femeii victime:

sentimente de izolare i neputin;
diminuarea/ pierderea sentimentului de control;
apariia stresului i a fricii mrite fa de agresor;
apariia unor boli psihosomatice (ulcer, migrene);
tendine de suicid;
neglijare personal ( igiena i nutriia);
apariia /creterea consumului de alcool/drog.
Efectele violenei domestice asupra copiilor
Agresarea copiilor se ntlnete mai ales n cadrul familiilor n care
este prezent violena n familie. Studiile arat c 50% dintre brbaii care i
agreseaz n mod frecvent soiile i agreseaz de asemenea i copiii. Copiii
care sunt martori ai violenei domestice manifest de multe ori probleme
emoionale sau comportamentale, cum ar fi sentimente de vin i
autonvinovire pe motivul cauzrii violenei sau incapacitii de a stopa
violena. Ei pot deveni aduli introvertii (nchii), frustrai, pot eua n propria
csnicie sau pot deveni la rndul lor agresori.
Instrumente specifice de intervenie n cazuri de violen domestic
Violena intrafamilial sau violena domestic este un fenomen social
care ridic foarte multe probleme la ora actual i pe care l ntlnim la nivelul
tuturor claselor sociale, fr excepie.
Intervenia n cazurile de violen domestic solicit, poate mai mult
ca n alte domenii, lucrul pe echipa interdisciplinar: asisteni sociali, psihologi, medici,
juriti, poliiti, etc. n 90% dintre cazurile raportate de violen domestic,
poliitii sunt primii chemai s intervin.
Din acest punct de vedere, considerm c lucrtorii din poliie (n
special cei din poliia de proximitate) au nevoie s cunoasc anumite aspecte i
Stop violena domestic
particulariti ale fenomenului de violen domestic, pentru a putea la rndul
lor recunoate aceast situaie i a acorda sprijin victimei.
Maltratarea copilului este un fenomen care, din pcate, a devenit
foarte frecvent n societatea romneasc n ultimul timp. Aproape c nu trece
zi fr s auzim sau s citim n pres despre un copil btut nfiortor, abuzat
sexual lsat singur n cas, flmnd, trimis s munceasc la o vrst la care
prioritatea ar trebui s fie coala, supus unor tratamente greu de imaginat, i
fr a exagera, chiar omort. Aceste lucruri sunt cu mult mai grave cu ct
prinii sunt cei care i trateaz astfel copiii, cnd tocmai ei ar trebui s le
ofere protecie i securitate n snul familiei, dup cum dicteaz regulile
societii.
Legislaia din Romnia interzice violena n familie. Codul penal
definete violena n familie n ase niveluri:
Lovire i alte tipuri de agresiune (Art. 180)
Agresiune corporal (Art. 181)
Agresiune corporal grav (182)
Lovire avnd ca rezultat decesul victimei (Art. 183)
Agresiune corporal voit (Art. 184)
Rele tratamente aplicate minorului (Art. 306)