Ecosistemele acvatice ocup cea mai mare parte a Pmntului (mai
mult de 2/3 din suprafaa planetei) i prezint cea mai mare diversitate de forme si compoziie. n cadrul acestor ecosisteme biotopul este reprezentat de ap, care poate fi "dulce" (salinitate sczut < 1,5g %) sau "srat" (salinitate ridicat > 2,5g %). Acest mediu de via 434k1024 e se poate prezenta sub mai multe forme: ruri, fluvii, lacuri, mri i oceane. Acestea corespund unor categorii specifice de ecosisteme acvatice. n cadrul acestui biotop se dezvolt biocenoze care au caractere generale comune dar i multe elemente specifice legate n special de componena speciilor de plante i animale. Vom exemplifica cu ecosistemul lacustru. Biotopul acestui ecosistem este constituit de ap, de obicei dulce, de origine terestr (izvoare proprii, ruri, fluvii) sau meteoric, n cazul lacurilor glaciare, din topirea ghearilor. n cadrul acestui biotop, ncepnd de la mal pn n profunzimea masei de ap se dezvolt o biocenoz variat, compus din numeroase specii de plante i animale. Existena biocenozei este influenat de o serie de factori abiotici (temperatur, presiune, salinitate, gradul de oxigenare al apei, nivelul de penetrare al luminii solare) care determin amploarea dezvoltrii organismelor. Astfel la mal i n zonele cu ap puin adnc, pn la 1,5-2m cresc majoritatea speciilor de plante care au nevoie de lumin pentru fotosintez. Componenta vegetal a biocenozei lacustre este reprezentat de numeroase specii de alge vii pluricelulare, dar i de plante superioare att imerse (Miriophyllum), ct i cu cretere aerian (stuf, papur, nuferi etc.). Aceast vegetaie constituie o important surs de hran sau adpost pentru multe specii de animale: viermi, larve de insecte (nari, libelule), melci, peti, batracieni (broate, tritoni), reptile (erpi de ap, broate estoase, crocodili), psri acvatice (rae, gte, lebede, cormorani etc.), mamifere (castor, bizam, vidra de ap dulce etc.). ntre speciile care compun aceast biocenoz se stabilesc numeroase interaciuni, legate n general de relaii de hrnire sau de reproducere. Cele mai numeroase i mai intense ca manifestare sunt interaciunile legate de hrnire care se constituie n aa-numitele lanuri trofice.