Ecosisteme acvatice

Ecosistemele acvatice ocup cea mai mare parte a Pmntului (mai

mult de 2/3 din suprafaa planetei) i prezint cea mai mare diversitate de
forme si compoziie.
n cadrul acestor ecosisteme biotopul este reprezentat de ap, care
poate fi "dulce" (salinitate sczut < 1,5g %) sau "srat" (salinitate
ridicat > 2,5g %). Acest mediu de via 434k1024 e se poate prezenta
sub mai multe forme: ruri, fluvii, lacuri, mri i oceane. Acestea
corespund unor categorii specifice de ecosisteme acvatice.
n cadrul acestui biotop se dezvolt biocenoze care au caractere
generale comune dar i multe elemente specifice legate n special de
componena speciilor de plante i animale.
Vom exemplifica cu ecosistemul lacustru. Biotopul acestui ecosistem
este constituit de ap, de obicei dulce, de origine terestr (izvoare proprii,
ruri, fluvii) sau meteoric, n cazul lacurilor glaciare, din topirea
ghearilor.
n cadrul acestui biotop, ncepnd de la mal pn n profunzimea
masei de ap se dezvolt o biocenoz variat, compus din numeroase
specii de plante i animale. Existena biocenozei este influenat de o
serie de factori abiotici (temperatur, presiune, salinitate, gradul de
oxigenare al apei, nivelul de penetrare al luminii solare) care determin
amploarea dezvoltrii organismelor.
Astfel la mal i n zonele cu ap puin adnc, pn la 1,5-2m cresc
majoritatea speciilor de plante care au nevoie de lumin pentru
fotosintez. Componenta vegetal a biocenozei lacustre este reprezentat
de numeroase specii de alge vii pluricelulare, dar i de plante superioare
att imerse (Miriophyllum), ct i cu cretere aerian (stuf, papur, nuferi
etc.). Aceast vegetaie constituie o important surs de hran sau
adpost pentru multe specii de animale: viermi, larve de insecte (nari,
libelule), melci, peti, batracieni (broate, tritoni), reptile (erpi de ap,
broate estoase, crocodili), psri acvatice (rae, gte, lebede, cormorani
etc.), mamifere (castor, bizam, vidra de ap dulce etc.).
ntre speciile care compun aceast biocenoz se stabilesc numeroase
interaciuni, legate n general de relaii de hrnire sau de reproducere.
Cele mai numeroase i mai intense ca manifestare sunt interaciunile
legate de hrnire care se constituie n aa-numitele lanuri trofice.