Você está na página 1de 7

Anatomia inimii

Deoarece inima este compusa in principal din tesut muscular cardiac care continuu se contracta
si se relaxeza, trebuie sa aiba o aprovizionare constanta de oxigen si nutrienti. Arterele coronare
sunt o retea de vase de sange care transporta oxigen bogat in substante nutritive pentru tesutul
muscular cardiac. Sunt primele vase de sange care se desprind din aorta ascendenta.
Functii:
- transporta sange incarcat cu oxigen si nutrienti spre muschiul cardiac.
Ramuri:
- artera coronara dreapta
-transporta sange oxigenat spre peretii ventriculilor siai atriului drept
- artera coronara stanga
-directioneaza sange oxigenat spre cele doua ramuri alesale
-artera descendenta anterioara stanga
-transporta sange oxigenat spre peretiiventriculilor si atriul stang &regiunea anterioara a
inimii
-artera circumflexa stanga
- transporta sange oxigenat la peretele ventriculilor siatriul stang &regiunea posterioara a
inimii.
Vena cava
Vas care aduce sangele neoxigenat din corp, sarac in oxigen si incarcat cu dioxid de carbon, spre
partea dreapta a inimii.
Venele cave sunt in numar de doua:
Vena cava superioara
- dreneaza sangele din jumatatea superioara a corpului:cap, gat, member superioare si torace.
Vena cava inferioara
- cea mai voluminoasa, dreneaza sangele partii inferioare a corpului:abdomen, bazin si membre
inferioare.

Aorta

Aorta este artera care transporta sangele de la inima catre toate organele din corp. Aceasta
porneste din ventriculul stang, unde o valva impiedica sangele sa se intoarca in inima. Aorta urca
de la inima, se arcuieste spre stanga, iar apoi coboara spre trunchi. Mai multe artere se ramifica
din ea. La nivelul soldului, aorta se imparte in arterele picioarelor.Artera aorta este alcatuita din 3
parti:
partea ascendenta, scurta, din care se desprind arterele coronare
carja aortica, din care se desprind:
trunchiul brahio-cefalic, artera carotida comuna dreapta, artera subclaviculara dreapta;
artera carotida comuna stanga;
artera subclaviculara stanga.
partea descendenta
aorta toracica, din care se desprind artere bronsice, esofagiene, intercostale si
supradiafragmatice;
aorta abdominala -trunchiul celiac, artera hepatica, artera gastrica stanga, artera splenica,
artera mezenterica superioara, artera mezenterica inferioara, artere renale, artere genitaleterminal se bifurca in arterele iliace comune, interna - pentru organele pelviene - si
externa - pentru membrele inferioare.
Artera pulmonara
Acest trunchi arterial voluminos conduce sangele de la inima la plaman.Artera pulmonara
porneste din ventriculul drept, de care este separata prin valvula pulmonara. Ea se indreapta in
sus, apoi se separa sub arcul aortic in doua ramuri: artera pulmonara dreapta, mai lunga e mai
mare, are trei ramuri lobare, si artera pulmonara stanga, cu doua ramuri lobare.
Vena pulmonara
In numar de 4, cate doua de fiecare parte, venele pulmonare se deschid in auriculul stang, in care
aduc sangele oxigenat in plaman.
Camerele inimii

Inima umana are patru camere. Cele doua camere superioare, atriul(auriculul) drept si stang,
sunt camerele de primire a sangelui.Acestea colecteaza sangele adus de vene. Camerele
inferioare ale inimii, ventriculul stang si drept, au rolul unor pompe puternice. Ele imping
sangele prin artere, de la inima catre corp.
Atriul drept
primeste singe neoxigenat din organism de la cele doua vene cave: acest singe, trece
prin atriul drept si prin valva tricuspida in ventriculul drept si pe urma prin artera
pulmonara ajunge la plamani unde va fi oxigenat.
Ventriculul drept
are o structura mai trabeculata, comparativ cu cel stang si nu are aceeasi forta de
contractie.De la nivelul sau pleaca artera pulmonara.
Atriul stang
in el se varsa cele patru vene pulmonare si este despartit de ventriculul stang prin
valva mitrala.Sangele oxigenat care vine de la plaman, trece prin atriul stang si valva
mitrala in ventriculul stang.
Ventriculul stang
este cea mai importanta structura din punct de vedere al functiei de pompa a
inimii;miocardul sau muschiul inimii, este cel care prin forta sa de contractie
expulzeaza sangele din ventricul in aorta, in timpul sitolei.
Muschii papilari sunt muschii de la nivelul valvelor cardiace;au rol in inchiderea si deschiderea
valvulara.
Cordaje tendinoase
Pe marginile si suprafetele inferioare ale valvelor tricuspida si mitrala se insereaza numeroase
structuri tendinoase subtiri de collagen, cordajele tendinoase -care au traseu descendent catre
muschii papilari, care se proiecteaza de pe peretii musculari in cavitatea ventriculara.
Aceste cordaje actioneaza ca niste cabluri de ancorare a valvelor si impiedica cuspidele sa se
deschida sau sa bombeze in interior ca o umbrela, din cauza presiunii crescute pe care o are
sangele in cursul contractiei ventriculare.Cordajele atasate pe cuspide invecinate actioneaza si
in scopul mentinerii acestor cuspide strans legate una de alta in cursul contractiei ventriculare,
astfel incat sangele sa nu poata regurgita printre ele, cand sunt inchise.
Valvele
Valva tricuspida face legatura intre atriul drept si ventriculul drept; este formata dintr-o foita
septala, anterioara si posterioara . Se deschide pentru a permite sangelui oxigenat colectat in
atriul drept sa curga in ventriculul drept. fortandu-l pentru a iesi prin valva pulmonara in artera
pulmonara. Complexul valvular tricuspidian cuprinde orificiul atrioventricular tricuspidian si
inelul sau fibros, foitele valvulare sau cuspele, cordajele tendinoasesi muschii papilari.
Inelul valvular tricuspidian include:
a) o linie arcuita in dreptul partii membranoase a septului,
b) latura dinspre valva tricuspida a trigonului fibros drept,
c) cele doua fila coronaria, care reprezinta doua extensii fibroase, una anterioara si una
posterioara, ce pornesc de la trigonul fibros drept, si
d)o banda de tesut conjunctiv care completeaza circumferinta inelului valvular intre varfurile
celor doua fila.
Trebuie mentionat aici ca endocardul valvular se desprinde uneori la distanta de acest inel fibros
valvular de pe stratul colagenos central al foitelor valvulare. Astfel, inelul fibros nu va
corespunde pe de-a intregul cu linia de inflexiune endocard atrial - endocard valvular.

Foitele valvulare tricuspidiene, de regula trei la numar, sunt: septala, foita anterioara si foita
posterioara, corespunzand celor trei laturi ale orificiului atrio-ventricular. Fiecare foita este o
dedublare de endoteliu care cuprinde in interior o lamina fibrosa colagenoasa care se continua la
baza cu inelul fibros iar catre marginea libera cu fascicule divergente din cordajele tendinoase.
Valva mitrala face legatura intre atriu si ventriculul sting,Este formata din valva anterioara si
posterioara, cordaje tendinoase si muschii papilari prin care se insera la nivelul miocardului.
Se deschide pentru a permite sangelui oxigenat colectat in atriul stang sa curga in ventriculul
stang, fortandu-l sa iasa prin valva aortica in aorta.
Structura aparatului valvular mitral este in multe privinte similara cu cea tricuspidiana. Descriem
si la acest nivel orificiul atrio-ventricular mitral cu inelul sau fibros, foitele(cuspele), cordajele
tendinoase si muschii papilari. Inelul fibros mitral este format din elemente conjunctive dense de
consistenta diferita care sunt in continuitate cu laminae fibrosae ale cuspelor valvulare
mitrale. Clasic valva mitrala este descrisa ca avand doua cuspe -anterioara si posterioara-,
separate prin comisuri. Marginea sa libera prezinta numeroase indentatii, dintre care doua sunt
mai adanci si primesc cordaje tendinoase caracteristice, penate. Varfurile celor doi muschi.
papilari indica aceste indentatii. Ele sunt comisurile antero-laterala si postero-medial
Cuspa anterioara este mai mare, semicirculara sau triunghiulara, cu indentatii marginale putine
sau deloc. Prin pozitia si mobilitatea sa, fiind situata in mod critic intre conul de influx si cel de
eflux al ventriculului stang aceasta cuspa a fost denumita si ,,tamponul aortic. Astfel, in timpul
umplerii ventriculare pasive si al sistolei atriale, fata sa atriala neteda directioneaza fluxul
sangvin spre varful trabeculat al ventriculului stang. Dupa inceputul sistolei ventriculare si
inchiderea valvei mitrale, partea clara -neteda- a fetei ventriculare a cuspei anterioare se continua
cu cortina subaortica. In acest mod, aceasta cuspa formeaza impreauna cu restul de perete fibros
al vestibulului subvalvular aortic partea terminala a conului de ejectie a ventriculului
stang. Cuspa posterioara -ventriculara, murala sau postero-laterala- este mai mica, dar are o
insertie anulara mai intinsa (pe aproximatidoua treimi din inelul fibros).
Majoritatea cordajelor tendinoase ale valvei mitrale isi au originea pe cei doi muschi papilari
puternici ai ventriculului stang. Acestia sunt papilarul antero-lateral si cel postero-medial.
Fiecare cuspa primeste cordaje de la ambii muschi papilari.
Valva pulmonara este originea arterei pulmonare, care duce sangele neoxigenat la inima;
se bifurca in artera pulmonara stinga si dreapta, care se distribuie celor doi plamani.
Valva pulmonara, valva de ejectie a ventriculului drept, continua infundibulul ventricular. Ea este
situata la oarecare distanta de celelalte trei valve cardiace si antero-superior de ele.
Are trei cuspe (sau valvule) semilunare care se insera prin baze convexe pe o ingrosare fibroasa
din peretele trunchiului pulmonar. Marginile libere ale cuspelor proemina in lumenul vascular.
Fiecare cuspa este o plica endocardica in interiorul careia se gaseste o lamina fibroasa. Central la
nivelul fiecarei margini libere se gaseste o ingrosare colagena numita nodulus (Arantii). De-o
parte si de alta a nodulului se gasesc lunulele, unde stratul de colagen este mult subtiat .
La nivelul cuspelor semilunare peretele arterial pulmonar prezinta trei sinusuri (Valsalva),
al caror perete este mai subtire decat restul peretelui arterial pulmonar. Este foarte important,
inchiderea si deschiderea valvei pulmonare sunt extrem de asemanatoare cu cele ale valvei
aortice.
Valva aortica se afla la nivelul ventriculului stang si reprezinta originea principalului vas de
singe al inimii, din care iau nastere toate celelalte vase importante din organism; este alcatuita
din trei cuspe: dreapta, stanga, noncoronariana;
Valva aortica are in mod normal trei cuspe. Ea are o structura similara cu a valvei

pulmonare, dar o constructie mai solida. Cele trei componente esentiale sunt scheletul fibros
solid, cuspele (foitele) valvulare fine si sinusurile Valsalva. Aceste trei elemente formeaza trei
structuri cupuliforme care constituie intregul mecanism valvular. Cuspele valvulare fine sunt
plici de endocard care contin in interior laminae fibrosae cu o rezistenta deosebita, data in special
de distributia fibrelor colagene, in straturi circulare si radiare alternative . Cuspele au o structura
similara cu cele ale valvei pulmonare, dar mai solida. Ocazional lunulele sunt fenestrate in
apropierea comisurilor . Lunulele formeaza aria de coaptatie din timpul inchiderii valvulare.
Sinusurile aortice (Valsalva) sunt mai proeminente decat cele pulmonare. Ele reprezinta
dilatatii ale peretelui arterial deasupra fiecarei cuspe. Limita superioara a sinusurilor depaseste
marginea libera a cuspelor valvulare. Dinspre lumen aceasta limita formeaza proeminenta
supravalvulara. Arterele coronare se deschid de regula din aorta in apropierea acestei
proeminente. La jumatatea sinusurilor aortice grosimea peretelui arterial este de aproximativ
doua ori mai mica decat a peretelui aortic obisnuit, iar diametrul vascular este de aproximativ
doua ori mai mare.

Aparatul cardiovascular
Aparatul cardiovascular sau circulator transporta sangele in tot corpul. Funciile aparatului
circulator sunt multiple: aprovizionarea organismului cu oxigen, substane nutritive, vitamine,
hormoni i eliminarea bioxidului de carbon, ndeprtarea diverselor reziduuri metabolice
spre ficat (detoxificare) sau rinichi(excreie).
Aparatul cardiovascular este alcatuit din inima si vase de sange. Organul central este inima sau
cordul de la care pleaca vase de sange mari (artere) care transporta sangele bogat in oxigen si
vase care se intorc (vene), prin care se transporta sangele sarac in oxigen.
Circulatia sangelui la om este dubla si inchisa.
- marea circulatie sau sistemica : conduce sangele oxigenat din ventriculul stang al inimii prin
aorta in tot organismul iar de acolo preia sangele sarac in oxigen, pentru a-l transporta inapoi in
atriul drept si apoi in ventriculul drept
- mica circulatie sau pulmonara: conduce sangele sarac in oxigen din ventriculul drept al
inimii in plamani, iar din plamani conduce sangele oxigenat atriul stang si apoi in ventriculul
stang.
Activitatea aparatului cardiovascular se desfasoara pe baza proprietatilor morfofiziologice ale
inimii si vaselor de sange.
Artera carotida stanga si dreapta - sunt vasele de sange principale care transporta sangele
bogat in oxigen spre cap si creier
Aorta - cel mai mare vas care transporta sangele oxigenat din ventriculul stang catre artere
Artera pulmonara - transporta sangele sarac in oxigen spre plamani
Artera renala - transporta sangele oxigenat in rinichi
Artera femurala - artera care transporta sangele bogat in oxigen catre coapse si gamba
Artera iliaca - artera care transporta sangele bogat in oxigen catre pelvis si membrele inferioare
Vena cava superioara (craniala) - vas care transporta sangele sarac in oxigen si bogat in dioxid
de carbon din zona superioara a corpului (cap, gat, membre superioare si torace) in inima si de
aici in plamani, pentru reoxigenare
Vena jugulara colecteaza sangele din craniu
Vena subclaviculara colecteaza sangele din membrele superioare

Vena cava inferioara (caudala) - vasul principal care transporta sangele sarac in oxigen si bogat
in dioxid de carbon din zona inferioara a corpului in inima si apoi in plamani, pentru reoxigenare
Vena pulmonara - transporta sangele bogat in oxigen la inima
Vena iliaca comuna este formata din vena iliaca interna si vena iliaca externa si colecteaza
sangele sarac in oxigen de la nivelul bazinului si membrelor inferioare
Vena renala - transporta sangele sarac in oxigen din rinichi.

Inima (cordul) - organ muscular care are rolul de a pompa sangele in organism