Omul, acest necunoscut - Alexis Carrel

aa cum subliniaz autorul, luxul, ostentaia i extravagana se substituie nevoii

de frumos. Capacitatea de asimilare a mesajelor exterioare este n permanen
debordat, iar o parte considerabil a acestor mesaje apartine frivolului i inutilului.
Mulimi ntregi se refugiaz n nihilism, n iraional, n abuzuri de toate genurile sau
n prsirea-de-sine.
CREDINA devine n primul rnd afiare, vanitate, orgoliu, frmiare doctrinar i
produs concurenial.
Formarea familial i colar este defectuoas sau unilateral. Actul crucial al
modelrii tinerilor este lsat cel mai adesea n seama hazardului, sau orientat spre
atragerea lor ctre sectoarele dulci-cldue ale opiunilor profesionale.
Faada exterioar i afiajul de senzaie apar mai importante dect pasiunea i
motivaia de adncime. Universul ambiental al copilului i adolescentului este de
timpuriu contaminat printr-un evantai de tentaii nentrerupte i agresive.
Spiritul lor este acaparat de o atragere precoce n sfera ctigului, de o galerie de
eroi fr statur i fr semnificaie, de o monstruoas aciune de pervertire vizualauditiv, strlucitoare, colorat, strident, trepidant, rece, goal de orice fond.
Fragilitatea psihologic a omului modern atinge praguri alarmante. Distorsionri i
neliniti exacerbate bntuie contiinele; analize hiperelaborate i un excesiv
rafinament al gndirii acapareaz intelectul; o pronunat ndeprtare de natural se
contureaz n gusturi i dorine. Goana-dup-agreabil anuleaz i ntunec orice alt
direcie de preocupare.
Absena de direcie major, de INT real i autentic, de scop n acelai timp
simplu i esenial, determin muli tineri s aprecieze c aparin n totalitate unui
Univers al Divertismentului.
Viaa este considerat exclusiv subiect de beneficiu. Fiecare prefer s se
regseasc n condiie de receptor - i mai puin de izvor pentru alii.
In societile foarte bogate, supra- excesul de timp liber, aproape ntotdeauna prost
orientat, genereaz o fantezie i o inventivitate infinite n tehnicile bien-etre"-ului iar de aici pn la pervertire i declin, distana nu mai este mare. n mod paradoxal
i neateptat, civilizaia actual acioneaz negativ nu printr-un exces de ru ci de
bine.
Asigurarea material i delectarea nu antreneaz automat fericirea, poate

dimpotriv, ndestularea i navuirea par a fi mai periculoase dect un anumit grad

de precaritate material. Exemplificrile n aceast direcie pot continua la
nesfrit.