-Ei,coane Grigore,la ce mai lucrezi?

-La ceva extrem de interesant. Din pcate,nu am la ndemn toat bibliografia

necesar. Am comandat la Londra ce mi lipsete,dar nu am primit nc nimic.
Pe scaunul de alturi,Raluca Holban roi pn la rdcina prului observnd c
att Sebastian Rutu,ct i colonelul Ioanid abia i stpneau rsul.
Adina Rutu,care fusese pn atunci cu gndurile n alt parte,avu deodat
prezena de spirit a impasului. Se grbi s schimbe vorba,ntrebndu-i prietena:
-Drag,ce s-a ntmplat anul acesta c nu sunt i copiii cu voi?
-Liliana este cu noi,numai c a rmas acas,gndindu-se c nu avea rost s vin
singur,fr fraii ei. Ct despre biei,mai ntrzie nc prin Bucureti. Cu ct
cresc,cu att copiii i scap mai mult.
-Pe Stefnuc nu-l tiu prea bine. Despre Lucian ns pot s m pronun n deplin
cunotin de cauz. Este cel mai bun student din ci am avut n ultimul timp. Un
cap limpede. Serios. Organizat. Poate nc prea puin personal n preri,resiminduse de pe urma influenei anumitor lecturi. Dar acesta este ceva inerent vrstei. La
seminar,ia ntotdeauna cuvntul. Sigur pe el,aproape prezumios. mi place!
(Dinu PillatAteptnd ceasul de apoi)