Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
electronice si
semiconductorilor
(diode,tranzistori,circuite
integrate).
Exemple:
Sursa de tensiune(b);
Sursa de current(a);
Elemente electronice;
Figura 2 : a)sursa de curent b) sursa de tensiune
Vom utilize frecventa elementului activ de tip integrat care reprezinta Amplificatorul
operational (AO) .
2
Z2
c)
Z 12
d)
Z3
Z1
5
7
2. k a =10 10 ;
Circuit
Electronic
Analiza
Caracteristici
Figura 4 Analiza
Sinteza
Caracteristici
Circuit
Electronic
Figura 5 Sinteza
CE
Uint
Uies
a0 +a1 p +a 2 p +a n p A( p)
T(p)= b0 +b1 p +b 2 p +b n p = B ( p)
A(p)=0,
pi
p
B(p)=0, j
p= j;
m>n (1);
Im
p1 n34
);
jp1
);
j3
n1
n2
j4
5
jp4
U ies
1
Figura 7 Graficul functiei Zint
y2
Nulurile se pot amplasa in orice punct al planului complex.
Uies
Uint
y3
Polii se pot amplasa doar in semiplanul sting al planului complex.
Caracteristici de baza :
1.Frecventa proprie:
p=
2 +2 ;
2.Factorul de calitate: p=
(1)
2+ 2
2|| ;
Figura 8.
(2)
|Y|=
[ ]
y 11 y12 y13
y 21 y 22 y 23
y 31 y32 y33
y n1 y n 2 y n 3
|Y|=
y 11
y 21
y 31
y12 y13
y 22 y 23
y32 y33
] [
=
y1
y 1
1
y1
y1 y2 y3
0
0
y2
1
Uint
CE
7
Uies
| Y | = Z
T( p );
aa
(3)
aa
descriminantul principal ;
determinantul secundar a matricii | Y |;
ab
T ( p ) = aa ;
(4)
4.2 Calcularea caracteristicii amplitudinii se frecventa (CAF) si caracteristica faza
frecventa (CFF) .
ReA ( j )+ I m A( j)
A (p)
T(p)= B( p) = ReB ( j ) + I m B( j)
(5)
2
3
4
A(p)= a0 +a1 p +a 2 p + a3 p+ a4 p
2
4
ReA(p)= a0 + a2 p + a 4 p
3
ImA(p)= a1 p +a 3 p
CAF=|T(j
)|=
2 A ( j ) + 2 A ( j)
2 B ( j ) + 2 B( j)
(6)
CAF=
ImT ( j )
T(j )=
arg
-arctg ReT ( j )
(7)
4.3 Exemple de calculare a impedantei de intrare a circuitelor electronice
3
1
y1
i+ j
11 =(1)
y1 y 2 y 3 y 2
Uint
2 1
0
y2
Uies
=( y 1+ y 2+ y3 );
y3
y 1+ y 2+ y3
2
=
)* y 1 y 2 + y 1 = y 1 y 3 ;
y1
y +y +y
= 1 2 1=
y1 y3
pC1 R 2
2
p C1 C3 R 2
pC 1+ pC 3 +
p C 3 R2
2
p C 1 C 3 R2
p2C1C3
+
1
R2
pC 1 R2 + pC 1 C3 R2 +1
=
pC 1 C3 R2
1
=
p C1C3 R2
2
1
1
1
+
+ 2
= pC 3 pC 1 p C 1 C 3 R 2 ;
=
p2 C 1 C 3 R 2=
9
C1
Zint
C2
D
Figura 11 Graficul
functiei Z int
Figura 12 Element RC
In circuitele electronice se utilizeaza un element cu parametric distribuiti ,care are
concomitent proprietati de rezistor si condensator
10
Y1= R csh() ;
Y2= R (cth-csh) ;
= pRC ;
1
1
cth= th = sh
ch
Y=
y 11
y 21
y 31
y12 y13
y 22 y 23
y32 y33
] [
= R
ct h
ch
ct csh
csh
ct
cs hcth
cs hcth cs h cth 2(ct h csh)
csh= sh ;
3 5
sh=+ 3 ! + 5 ! +
;
11
2 4
1+
+
+
ch=
2! 4 !
Figura 13
12
R3
C2
C1
C3
R2
R1
Figura 14
R1=N*R N=0,0562.
13
a0 +a1 p +a 2 p +a n p A( p)
T(p)= b0 +b1 p +b 2 p +b n p = B ( p)
2
m>n (1);
4.6
Actiunea
locului
amplasarii
polilor
functiei
de
transfer
T(p)
asupra
2 ps
ps
=
= 2
ps= ps
-2 1
inclusiv si pe axa j.
1
-1
p=
2
p
+ 2p
2| p|
1
2
3
3 2 1
-315
-2
-1
Uint
CE
Uies
In cazul realizarii unui circuit electronic,care poate realiza cel putin o pereche de poli
complet conjugate cu valoare pozitiva a partii reale,atunci acest circuit din regim de
lucru stabil trece in regim instabil,se autoexcita si semnalul de la iesire creste conform
figurii si fiind limitat din partea de sus de +Ue,iar in partea de jos de - Ue.
-Ua
-Ua
Sensibilitatea caracteristicilor CE
Pentru a putea efectua calculele posibilelor schimbari ale caracteristicilor CE la
schimbarea valorilor ,componentelor este necesar de efectuat calculele caracteristicilor
la valori admisibile ale schimbarilor componentelor circuitelor.
16
In teoria CE o importanta deosebita o are asa numitul cel mai rau caz ,care
presupune schimbarea valorilor nominalelor componentelor in asa mod ca parametrii
caracteristicii date sa deoaseasca limita permisa.Pentru acest scop se utilizeaza notiunea
de sensibilitate a caracteristicilor CE.in literatura se descriu mai multe tipuri de
sensibilitati.Vom analiza doar sensibilitatea relativa (s).
R1
T ( p1 R1)
T ( p R1) /T ( p1 R 1) T ( p1 R1 )
T ( p)
SR =
=
R1 / R 1
R1
1
R1
T(p,R1)
Pt1
Pt2P
T(j)
1.FTJ-filtru
BTcu trecere jos
BR
a0
0
17
T(j)
a1
BR
BT
a0
t
In acest caz nulurile se amplaseaza la inceputul originii axei ,iar polii sunt amplasati in
semiplanul sting avind partile reale mai mari secit partile reale ale nulurilor.
T(j)
a1
3.FTB-filtru trece banda
BR1
BT
BR2
a0
0
18
t1
t2
BR10t1
BR2 t2
BT t1... t2
Pentru FTB nulurile se amplaseaza la o si (pot fi si nuluri pe axa j).Polii se
amplaseaza in semiplanul sting al planului j si de obicei valorile partilor imaginare ale
polilor se afla intre valorile t1 si t2 in apropierea acestor valori.
4.FRB-filtru retine banda rejector
T(j)
BT1
BR
BT2
a0
0
t1
t2
BR t1... t2
BTBT1 0... t2
BTBT2 t2...
Pentru FRB polii se amplaseaza in benzile de trecere t1 si t2,de obicei polii cu factori de
19
calitate mai mari se amplaseaza in imediata apropierea de t1 si t2, dar niciodata polii
nu se amplaseaza in interiorul t1... t2.
Nulurile se amplaseaza mereu intre t1 si t2 la diferite distante de aceste valori si in
unele cazuri pot fi amplasate direct pe axa j.
5.FTT-corector de faza sau filtru trece tot
T(j)
a
CE
CE
1.Caracteristica tranzitorie
h(t)
ama
x
21
0.9
0.5
0.1
tstab
tr
2.Caracteristica de impuls
e -t
min
22
t
tstab
(1)
Cunoscind T(p) , h(t) se poate de gasit utilizind functia transformata invers la blast.
h(t)= -1 ( T(p) ) (2)
Intotdeauna functia h(t) depinde in cea mai mare masura de valorile polilor functiei de
transfer si de factorii de calitate a acestor poli .
Functia h (t) poate fi construita pe baza unor componente mai simple formate de catre
fiecare pol a T (p).
De obicei polii T(p) se gaseste rezolvind ecuatia :
B(p)=0 (3)
Daca T(p) contine poli atunci functia T(p)poate fi scrisa:
B(p)= (p- p1) (p- p2) (p- pn) (4)
Pentru cazul ecuatiei (4) T(p) poate fi scrisa :
23
k
A (p)
= 1
T(p)= B( p) p p1
k2
kn
+ p p2 + + p pn
(5)
sau
n
i
T(p =
i=1 p pi
'
( 5 )
ki
'
din formula( 5
'
p
(5) si ( 5 ) imultim partile dreapta si stinga cu p si 1
lim ( pp i )
ki
p pi
p pi
i=1
lim A ( p)
p pi
(6)
B( p)
ki
determinanta:
A ( p ) ( p pi ) A' ( p )
ki
B' ( p)
lim
]p=pi =
A( p)
'
B ( p)
(7)
p pi
ki
ki
=[ ( p pi ) T ( p ) ]p=pi
( p pi ) A ( p )
'
B (p)
B(p)= p pi
h(t)= k 1 e
]p=pi
B ( p)
p1
]p=pi
+ k2 e
(8)
A ( pi )
p pi
[ B' ( p) ]p=pi
(8)
(9)
t
p2
+ .. +
kn e
pn
(10)
Din ecuatia 10 se poate de concluzionat ca h(t)a unui CE stabil va avea valori finite doar
pentru valori negative si 0 ale polilor.
24
Pentru valori positive ale polilor pipn CE se excita (genereaza o frecventa apropiata de
valoarea si h (t) a acestui CE tinde la valori foarte mari poate chiar spre infinit.
Problema 1.
1+2 p
5t
k3 e
1+2(1)
12 1
=
k1= (1+1 ) (1+2 ) (1+5) 014 = 4
1+2(2)
3
3
=
=
k2= (2+1 ) (2+2 ) (2+5) (1 )3 3
1+2(5)
=1
3
1
h(t)= 4 e
2t
+ e
3
4
= 4
e5t
Problema 2
1+5 p
Sa se gaseasca h(t)a unui CE cu T(p)= p +5 p+6
2
p + 5 p+ 6
=0
p1= -2
p2= -3
1+5 p
T(p)= ( p+2 ) ( p+3 )
k1=
1+5 (2) 9
= =9
(2+3 )
1
25
1+5 (3) 14
k2= (3+ 2 ) = 1 = 14
2 t
3 t
h(t)= 9 e + 14 e
Din ecuatia obtinuta a h(t) putem concluziona ca h(t) se va micsora cu cresterea timpului
din cauza valorilor negative ale polurilor p1 , p2
26