Altoirea de vara a pomilor (Altoirea cu mugure dormind)

Posted on 23/07/2011 | 17 comentarii

1

24

Rate This

Navigand pe net am dat de un articol foarte bun pentru cei care doriti sa incercati
altoirea in mugure dormind, articolul se pare ca este scris sau apartine de Eugen
MIHU.

Asadar spor la munca si bafta la prindere

Dintre metodele de nmulire a pomilor fructiferi, altoirea d rezultatele cele mai

bune i mai sigure. Din multitudinea de metode de altoire, altoirea cu mugure
dormind este cea mai utilizat, att la scar industrial, ct i n grdinile
familiale.

Este utilizat n pepinier(cmpul I) i la realtoirea pomilor tineri n livad.

Ramurile altoi sunt lstari lemnificai, cu diametrul de 6 8 mm. Ele sunt

recoltate n ziua altoirii, iar dac sunt aduse din alt parte, cu cel mult 2-3 zile
nainte. La aceste ramuri, se elimin fiecare frunz cu o poriune din peiol (fig.
1.).

Pn n momentul altoirii, se in n ncperi rcoroase, n vase, cu baza n ap.

Fig. 1. Fasonarea ramurii altoi dup recoltare: a) nainte de fasonare b) dup

fasonare

Epoca de executare.
Pentru reuita acestei altoiri, seva portaltoilor trebuie s fie activ, astfel nct
coaja s se desprind uor, iar mugurii de pe ramurile altoi s fie dezvoltai
normal.

Calendaristic, aceste condiii sunt ndeplinite ncepnd cu a doua jumtate a lunii

iulie i ine pn la 10 25 septembrie.

n funcie de momentul nceperii circulaiei sevei, ordinea altoirii speciilor

pomicole este urmtoarea: pr pdure, prun, viin, cire, piersic, mr franc,
mahaleb, zarzr, gutui, corcodu, mr vegetativ.
Din intervalul calendaristic recomandat pentru altoire, este bine s se evite, pe
ct posibil, extremele: altoirile prea timpurii pot duce la apariia unor lstari, care
neputnd s se maturizeze pn n iarn, pier; de asemenea altoirile prea trzii,
las calusul neformat i nepregtit pentru iernare, din cauza temperaturii
sczute.

Msuri premergtoare altoirii.

Cu cteva zile nainte de altoire se verific desprinderea scoarei de pe portaltoi:

dac aceasta nu se desprinde, se aplic o udare, care s umecteze solul cu ap
pn la o adncime de 40 cm, pentru a activa circulaia sevei. n ziua altoirii se
suprim toate ramurile laterale, ncepnd de la baza portaltoilor, pe o poriune de
15 20 cm, de la suprafaa solului (colet).
De asemenea se desfac muuroaiele fcute la plantare, n jurul puieilor. nainte
de altoire se terge cu o crp de bumbac, baza portaltoilor pentru a ndeprta
pmntul n totalitate, care poate strica tiul briceagului, i poate ptrunde n
seciunile fcute la altoire.
Desfurarea lucrrii (fig. 2.). n apropierea coletului, la portaltoii generativi, sau
la 10 15 cm de acesta, la portaltoii vegetativi ntr-o zon neted se practic
dou incizii pe scoar: una transversal de 10 mm i una longitudinal de 30
35 mm, astfel nct ele s formeze litera ,,T.
Cu spatula briceagului se desprinde scoara de pe fiecare margine a

seciunii longitudinale, pe rnd. Desprinderea se face printr-o singur trecere a

spaiului pe sub scoar. Ea se ine uor apsat spre exterior, pentru a nu
distruge tratul generator aflat pe lemn. La portaltoii la care irculaia sevei este
puternic, nu este necesar aceast lucrare deoarece, scoara se desprinde
singur, la introducerea altoiului.
Mugurele altoi se recolteaz de pe ramura altoi astfel: ramura altoi se prinde cu
mna stng, cu vrful spre corp, iar degetul arttor se ntinde i se pune sub
mugurele care urmeaz s se scoat, sprijinindu-l.
Briceagul din mna dreapt se aeaz cu lama la 1,5 2 cm deasupra mugurelui.
Lama briceagului trebuie s ,,scoat mugurele cu o poriune de 3 4 cm de
scoar. n momentul cnd lama briceagului ajunge n dreptul mugurelui aceasta
se apas puin pe ramur, timp n care face o ,,curs de 3 4 mm, astfel nct
n dreptul mugurelui, pe partea opus s mn un strat subire de lemn. Dac
acest strat este prea gros, se micoreaz suprafaa de contact dintre zonele
eneratoare ale celor doi parametri, iar procentul de prindere este mic. La altoire,
nu se folosesc primii i ultimii 4 5 muguri de la baza i vrful ramurii altoi.

Introducerea mugurelui altoi se face imediat dup secionarea lui pentru evitarea
oxidrii seciunii. Se prinde mugurele de poriunea de peiol, care a rmas de la
pregtirea lui i se introduce sub scoara portaltoiului.
Altoitorii cu experien, pstreaz mugurele, dup detaare, ntre lama
briceagului i degetul mare de la mna dreapt, i de aici l mpinge direct sub
scoara portaltoiului. mbinarea se consider ncheiat cnd baza scoarei
altoiului a fost introdus sub scoara portaltoiului cu civa mm mai jos de
captul inciziei longitudinale.
Mugurele trebuie s se gseasc la mijlocul seciunii mai sus numite. Cnd
scoara altoiului depete seciunea transversal, aceasta se taie la acelai nivel
cu seciunea transversal. Altoirea se consider corect efectuat cnd scoara
portaltoiului acoper n totalitate scoara altoiului, lsnd vizibil doar mugurele i
o mic poriune de scoar.

Fig. 2. Altoirea cu mugure dormind : a) incizia n ,,T n portaltoi; b) detaarea

mugurelui altoi; c) mugure altoi introdus sub scoara portaltoiului; d) legarea
punctului de altoire; e) mugure altoi corect detaat vzut din profil i din spate; f)
seciune transversal prin punctul de altoire dup altoire; g) seciune
transversal prin punctul de altoire dup calusare.
Imediat dup mbinarea celor doi parteneri se leag zona de altoire. Lucrarea se
face cu scopul meninerii unui contact corespunztor ntre zonele generatoare ale
celor doi parteneri, de a mpiedica ptrunderea aerului, apei, de a evita
deshidratarea lor.
Materialul folosit poate fi rafia, bumbacul, teiul topit i mai nou, benzi speciale,
elastice din policlorvinil subire. Acestea au avantajul c nu stranguleaz ramura
ci se muleaz, pe msur ce aceasta crete n grosime. Pentru aceast legare se
poate folosi mai multe metode (fig.3.):
Legarea simpl cu nod. La 5 10 cm deasupra inciziei transversale se face un
nod.
De la acest nod pornesc dou capete: unul scurt de civa cm (5 7 cm) i unul
lung de cteva zeci de cm (20 30 cm). Captul scurt se ntinde pe lng
portaltoi, iar cu captul lung se nfoar ramura, spir lng spir pn sub
captul inciziei longitudinale, bineneles ocolind mugurele. Sub captul inciziei
longitudinale cele dou capete se ncoard. Este o metod mai puin folosit.

 Legarea simpl fr nod. Este cea mai folosit metod de legat la altoit. n
aceeai poziie de nceput ca i la precedenta legare, se las un capt scurt de 2
3 cm i unul lung de 30 40 cm. Primele spire formate de captul lung acoper
captul scurt, imobilizndu-l. n continuare, se nfoar spir lng spir strns,
ocolind ns mugurele altoi. Dup ce spirele au ajuns la cca. 1 cm sub captul
inciziei longitudinale, ultima spir se las lax, innd n acelai timp cu degetul
mare de la mna stng apsat pe penultima spir, astfel nct ntreaga legtur
s nu se desfoare. Din ultima spir se face un la cu ajutorul cruia se
imobilizeaz captul lung al materialului de legat.

Legarea cu la. La unul din capete se formeaz un la lung de 8 10 cm. Laul

atrn i este acoperit pe lungimea lui, de spirele strnse ale celuilalt capt.
Cnd se ajunge cu spirele n punctul final, captul rmas se introduce n la i se
trage de cellalt capt pn cnd laul imobilizeaz total captul liber.

Fig. 3. Metode de legare a altoiului: a) legtur simpl cu nod; b) legtur fr

nod; c) legtur cu la; d) legtur nX

Timpul dintre mbinarea altoiului cu portaltoiul i legarea lor trebuie s fie foarte
scurt pentru evitarea deshidratrii i a oxidrii.

Imediat dup legare, n zonele secetoase, se recomand muuroirea punctului de

altoire, cu pmnt reavn, pentru a se evita uscarea altoiului. De asemenea
lucrarea are scopul de a menine o temperatur sczut i o umiditate ridicat,
necesar pentru cicatrizarea punctului de altoire.
7

Verificarea prinderii altoiului se face la dou sptmni de la altoire. Altoii prini

au mugurii umflai, turgesceni cu culoare specific soiului, iar poriunea de
peiol, la o simpl atingere, cade uor i las o cicatrice. Dac poriunea de peiol,
nu cade cnd este atins, iar mugurele altoi i scutul de scoar sunt ncreite i
brunificate, este semn c altoiul nu s-a prins. n cazul acestora din urm,
realtoirea se face imediat, tot n ochi dormind, la 2-3 cm mai sus, pe partea
opus primei altoiri.

Slbirea legturii. Dup 2-3 sptmni de la altoire, datorit creterii n grosime,

este necesar ca legturile s se slbeasc pentru a nu trangula portaltoiul. De
regul, se desface i se leag mai puin strns, deoarece portaltoiul caut s
caluseze rana, cu calus propriu i n acest fel s resping mugurele altoi.

ALTOIREA DE VARA
1. Trebuie sa ne hotaram ce anume vrem sa altoim. Pomul care va fi altoit,
trebuie udat din abundenta (timp de doua saptamani, tot a doua zi, va fi stropit
aproximativ o ora). Aceasta udare este necesara pentru o buna circulatie a sevei,
ceea ce ne va ajuta la desprinderea usoara a cojii de pe tulpina.

2. Alegerea acelui soi pe care dorim sa il folosim ca altoi.

3. Pregatirea crengii care va fi altoita. Aceasta poate fi cumparata sau ceruta de

la cunostinte. Daca o procuram de la cunostinte, sa fim atenti ca pomul de la care
provine sa fie puternic, viabil, sa nu aibe urme de imbolnaviri pentru a nu infecta
pomii nostri.

Sa alegem ramura corespunzatoare. In fiecare gradina apelam la uneltele

folosite acolo. Pentru altoire folosim foarfecele proprietarului pentru a preveni
infectarea cu virusi. Sa alegem intotdeauna ramuri tinere! Nu sunt indicate nici
ramurile prea puternice dar nici cele slabe.
4. De pe ramura taiata, indepartam mladitele din varf si frunzele. Lasam
aproximativ 1 cm din codita frunzei (aceasta, mai tarziu, isi va avea rolul ei).
Aceasta va putea fi pastrata, impachetata in hartie de ziar umezita si pusa in
punga, in frigider, timp de doua saptamani.

5. Poate incepe altoirea. Nu avem nevoie de prea multe unelte, un cutit special
pentru altoire sau un bisturiu fac fata cu succes acestei operatiuni, niste rafie sau
orice sfoara din nilon sau, in ultima instanta, din hartie. Este indicat sa se
foloseasca bisturiul deoarece, la fiecare soi sau la fiecare pom se poate inlocui
lama. Acest lucru este important pentru a evita infectarea pomilor intre ei. Ca
moment al zilei, cel mai bine este sa ne apucam de treaba dimineata devreme
sau in orele tarzii ale serii pentru a evita razele fierbiniti ale soarelui. Inainte de a
incepe, este ca lama de bisturiu si mainile sa fie spalate foarte bine.
Vom face, pe creanga pomului sau pe tulpina, cu o miscare hotarata, o taietura
in coaja pomului in forma de unghi. Nu este bine sa se repete de mai multe ori
taietura deoarece acest lucru ii dauneaza pomului deoarece cu cat suprafata
crestata este mai mare cu atat se distrug mai multe vase de circulatie a sevei.
Este extrem de important ca, orice interventie, sa se faca dintr-o singura miscare.
Urmatoarea taietura - care va fi perpendiculara pe cea anterioara, de
aproximativ 1,5 cm latime - va forma un T pe creanga, T pe care cu ajutorul
bisturiului, il vom deschide cu multa finete pentru a nu rani pomul.

6. Creanga de altoit, intoarsa in jos, cu aproximativ un centimetru sub ochi, o

incizam astfel ca nu doar ochiul ci si o bucatica din creanga sa fie taiata. Taietura
o ducem pana la circa 1 cm deasupra ochiului. Apoi, intoarcem creanga si pe
locul dorit taiem in unghi drept fata de ochi. Este indicata o astfel de taiere
pentru ca ochiul sa nu alunece atunci cand efectuam legarea de ramura ce
urmeaza sa suporte altoirea. Sa nu atingem, niciodata, locurile care au fost
supuse taierii (nici altoiul, nici acel T de pe suportul altoiului).
Acum urmeaza ca frunzulita a carei codita nu a fost taiata in intregime sa-si intre
in atributii: de ea vom prinde ochiul si, apoi in T-ul taiat inainte, de sus in jos vom
aluneca usor pana ce va intra in intregime in aceasta taietura.
Daca intra mai greu, putem sa ne ajutam de bisturiu, pe care, foarte fin cu
cealalta mana, il impingem spre interior. In ultima jumatate de centimetru, deja
ochiul isi va face singur loc astfel, incat la legare sa nu alunece afara sau sa se
miste.

10

7. Urmatorul pas consta in fixarea ochiului prin legare. Daca incercam sa altoim
mai multe soiuri pe acelasi pom este bine ca, fiecare legatura sa fie facuta cu alta
culoare de sfoara pentru a recunoaste si diferentia soiurile intre ele. Sfoara o
legam sub altoi apoi, tragand incet mergem pana spre varful sau si o rasucim in
forma de X pentru a nu da posibilitatea ochiului sa alunece in afara. Este
recomandat ca, prin legare sa se ajunga la starea initiala, scoarta sa fie cat mai
bine inchisa, fiind atenti ca sfoara sa nu alunece in taietura, iar muchiile T-ului sa
se aseze bine la locul lor.
De aici, coboram din nou sub ochi si incepem inchiderea finala. Strangem ceva
mai tare si rasucim bine sfoara pana ce reusim sa acoperim foarte bine rana
facuta pomului prin taiere. Sub si deasupra ochiului lasam un mic spatiu liber.
Legarea o facem in asa fel incat, la coborare sa ajungem in punctul din care am
pornit si sa legam acolo cele doua capete de sfoara. Ceea ce ramane in plus, se
va taia si se va indeparta. Astfel se termina operatiunea de altoire.

11

Peste doua saptamani putem observa masura in care munca noastra a dat
rezultate. Este bine daca, frunza ramasa cade singura sau daca prin miscare
usoara, se desprinde de pe ochi. Mai verificam, din cand in cand si daca ni se
pare ca legatura este prea stransa, se poate taia usor in partea de sus si de jos
avand grija sa nu afectam altoiul.
Materialele folosite la legare le indepartam doar primavara dupa ce atat pomul
cat si altoiul, au inmugurit si dupa ce primele frunze si-au facut aparitia. De
asemenea, se recomanda ca port-altoiul sa fie in asa fel taiat incat altoiul sa se
afle la capatul crengii. De aici incolo, ne vom purta cu el intocmai ca si cu un pom
obisnuit. Toamna se recomanda, in schimb (primavara se interzice cu
desavarsire) pulverizarea cu substante chimice, mai ales in primul an, fiind o
perioada critica.

Avantajele altoitului consta si in faptul ca, din niste pomi fara forma se pot face
pomi frumosi. De pilda, daca pomul este inclinat intr-o parte, port-altoiul va fi pe
partea opusa, prin crengile altoite suplinindu-se lipsa celor originale, deci practic
putem obtine prin altoire orice forme de pomi dorim.
Combinarea soiurilor de pomi fructiferi este nelimitata, si practic este la
indemana oricui. S-a reusit, de pilda, combinarea marului cu parul, a visinilor cu
ciresii si invers, pruni cu caisi si invers, pruni cu piersici si invers, pruni cu
migdali, migdali cu piersici.
Prin altoire se pot "vraji" pomi fructiferi in combinatii nebanuite. Acesti pomi
fructiferi sunt recomandati in gradinile in care locul este limitat.

Daca alegem pomi ale caror fructe se coc in aceeasi perioada, este mai usoara
tratarea lor prin pulverizare simultana. Se creeaza astfel o imagine frumoasa in
12

perioada in care fructele se coc iar pentru ca recoltarea se face in acelasi timp
in 2-3 saptamani se termina toata munca.

Daca alegem soiuri care se coc unul dupa celalalt, timp de aproximativ trei luni
avem fructe noi si proaspete (chiar daca, din fiecare soi, sunt mai putine). In
schimb, nu ies prea tare in evidenta, deoarece, doar o mica parte, si treptat
infloreste si se coace.
Pomii fructiferi de cultur nu se nmulesc n mod uzual prin semine, deoarece
caracteristicile soiului dorit nu vor fi transmise fidel prin semine. Aceast calitate
a fost ncurajat n asemenea msur nct muli pomi fructiferi pot fi acum
polenizai numai de alte soiuri diferite, relateaz Sepp Holzer n cartea sa
Permacultura. Ghid practic pentru agricultura la scar mic.
Aceasta nseamn c fiecare floare, i ca urmare fiecare fruct, poate produce
semine diferite, cu proprieti diferite. Aadar, dac dorii s pstrai
caracteristicile unui anumit soi, va trebui s l nmulii vegetativ.
Practicarea altoitului a luat amploare pentru c un pom cu fructe frumoase i
aromate nu se dezvolt neaparat din prima faz de cretere. Un pom altoit este
alctuit din cel puin dou plante diferite ale cror caliti se completeaz
reciproc. Astfel este posibil combinarea proprietilor de cretere viguroas ale
portaltoiului cu calitile fructului selectat pentru a crea un pom care se dezvolt
sntos i produce fructe bune.
Portaltoiul

Numai anumite plante pot fi folosite ca portaltoi. Majoritatea acestor plante sunt
membri ale aceleiai specii, cu toate c uneori pot fi folosite i specii nrudite.
Portaltoiul determin n general proprietile de cretere ale plantei altoite i are
efect asupra unor caracteristici, cum ar fi rezistena plantei la boli sau la nghe.
13

Aceasta nseamn c pentru fiecare soi de fructe exist o multitudine de portaltoi

diferii ce pot fi alei pentru a corespunde diverselor criterii.
Astzi sunt folosite portaltoiurile pitice pentru majoritatea pomilor fructiferi,
pentru c pomul rmne scund i rodete mai devreme. Soiurile pitice folosite ca
portaltoi nu cresc att de viguros, nu i dezvolt sisteme radiculare puternice,
care sunt una dintre cele mai importante condiii pentru un pom independent.
Rdcinile slabe fac frecvent necesar legarea pomilor de supori, ca s nu fie
dobori de vnt sau de zpad.
De asemenea, pomii nu se pot alimenta cu substane nutritive, ceea ce i face s
depind de calitatea solului sau chiar de ngrminte. Sunt mult mai sensibili la
secet i sunt de obicei mai sensibili la boli i ger. De aceea avei nevoie de pomi
rezisteni i independeni care pot prospera pe un sol srac i n locuri
nefavorabile.
Aceste cerine sunt ndeplinite cel mai bine de portaltoiurile din puiei viguroi i
rezisteni. Creterea lor puternic face ca pomii s rodeasc civa ani mai trziu
i s creasc mai nali, ceea ce face mai dificil culegerea fructelor.
Un alt punct n favoarea folosirii portaltoiurilor cu cretere puternic este faptul
c au o durat de via mult mai mare. Aadar poi planta o pdure fructifer
care va continua s asigure hrana pentru generaia urmtoare.

Altoiul
Pentru altoi trebuie s folosii vlstare puternice i robuste, perene. Lstarii
proaspei, nelemnificai, nu sunt potrivii. Pentru altoire este folosit partea din
mijloc a altoiului, care ar trebui s aib cinci muguri. Altoaiele trebuie tiate n
timpul lunilor de repaus vegetativ din iarn (luna ianuarie este cea mai potrivit)
i pstrate pn la altoirea din primvar.
Cel mai bine se pstreaz ntr-o pivni n nisip umed. Altoaiele pot fi tiate i
folosite pentru altoire i n stare proaspt. Dac procedai aa, cel mai bine este
s folosii altoaiele imediat dup tiere.
Dac gsesc undeva un pom care mi place i doresc s iau acas o crengu din
el cu care s mi mbogesc livada, trebuie s mpiedic uscarea crenguei prin
nfurarea ntr-o pnz umed. Dac altoaiele sunt tiate primvara sau vara,
ndeprtai frunzele i pstrai cam 1 cm din fiecare peiol.

Altoirea

14

Scopul altoirii este mbinarea portaltoiului i a altoiului astfel nct s creasc

mpreun.Trebuie asigurat un contact bun ntre straturile de cambiu ale
portaltoiului i altoiului. Cambiul este stratul de celule dintre scoar i partea
lemnoas care asigur creterea prin divizarea celulelor. Numai atunci cnd
aceste straturi sunt bine mbinate altoirea va fi una reuit.
Exist multe tehnici de altoire diferite, care pot fi folosite pe pri diferite ale
pomului i la momente diferite.
Cu puin ndemnare i exerciiu, putei nva i aplica aceste tehnici, voi
niv, foarte uor. Este deosebit de important s lucrai curat. Toate tieturile
trebuie s fie curate i nu trebuie s le atingei, pentru c astfel vei contamina
suprafaa rnii. Pentru tiere avei nevoie de un briceag de altoit foarte bine
ascuit, care s fie utilizat numai pentru acest scop.

15

Pentru aceast metod de altoire portaltoiul i altoiul trebuie s fie de aceeai

grosime. De obicei altoiesc n copulaie plantele tinere, dup primul sau al doilea
an de cretere, primvara.Le altoiesc la gulerul rdcinii, adic tai portaltoiul n
unghi la aproximativ 10 cm deasupra solului.
Tietura trebuie s aib ntre trei i patru centimetri lungime pentru ca suprafaa
de contract dintre portaltoi i altoi s fie ct mai mare. Trebuie fcut dintr-o
singur micare pentru a evita orice asperitate. Dac tietura nu reuete,
trebuie fcut din nou. Apoi crestez o limb n portaltoi.
La rndul lui, altoiul este tiat n acelai unghi i tiat sub form de limb astfel
nct s se potriveasc cu cea din portaltoi. Este important s ne asigurm c
exist un mugur n partea opus tieturii. Ambele suprafee tiate trebuie s se
suprapun prin ncastrare astfel nct straturile de cambiu s se mbine cum se
cuvine. Acum altoiul este fixat pe portaltoi. Apoi zona de mbinare se nfoar cu
rafie.
Mugurii trebuie s rmn descoperii pentru a putea face lstari. Aceast
bandajare are menirea de a mbunti contactul dintre portaltoi i altoi. Pentru a
mpiedica uscarea sau infectarea locului altoirii, se aplic cear pentru altoit pe
locul altoirii i pe orice tieturi rmase descoperite. Firete, mugurii nu trebuie
acoperii cu cear.

Altoirea prin alturare

16

Altoirea prin alturare se aplic atunci cnd portaltoiul este mai gros dect
altoiul. Exist mai multe tipuri diferite de altoire prin alturare, ns cea mai
simpl este altoirea sub scoar.
n general fac acest tip de altoire n luna mai, cnd scoara poate fi uor
desprins. Metoda este f oarte simpl. Se reteaz trunchiul portaltoiului la
nlimea dorit i se elimin majoritatea crenguelor. Nu uitai s pstrai una
sau dou rmurele care vor asigura hrnirea.
Aceste crengue sunt foarte importante pentru alimentarea cu substane
nutritive i totodat ajut la mpiedicarea acumulrilor de sev n pom. Suprafaa
tieturii este apoi netezit cu un cuit special denumit emondor, pentru c
tieturile netede se vindec mai repede. Se face n portaltoio tietur n lungul
trunchiului fr a atinge cambiul i se desprinde scoara. Incizia trebuie s aib
cam 4 cm lungime. Altoiul se taie sub un unghi ca i la metoda precedent.
Aceast tietur trebuie s aib i ea n jur de 4 cm lungime. Din nou, trebuie s
existe un mugur pepartea opus tieturii. Pentru a ajuta reuita altoirii, desprind
uor scoara n zona tieturii (cam 1 mm). n timpul acestei operaiuni, asiguraiv c desprindei numai scoara, nu icambiul. Aceast tehnic dezgolete mai
mult cambiu, ceea ce uureaz concreterea altoiuluii a portaltoiului. Apoi
introduc altoiul n spaiul de sub scoar.
Mugurele de pe altoi trebuie s se afle pe la mijlocul tieturii. n final, zona de
altoire se leag cu rafie i toate tieturile sunt acoperite cu cear pentru altoit.
Din nou, mugurii trebuie s rmn descoperii. n funcie de grosimea
portaltoiului, pot fi altoite mai multe crengue. Dac portaltoiul are un diametru
de aproximativ 4 cm sau mai mare, ar trebui altoite dou crengue. Dac altoirea
a reuit,rmurelele pentru hrnire pot fi eliminate n anul urmtor.

Altoirea n ochi
17

O alt metod de altoire este altoirea n ochi. n acest caz, doar un singur mugur,
nu ntreaga crengu, este ataat portaltoiului. Se face o tietur n form de T
ntr-o poriune neted a scoarei portaltoiului. Apoi scoara se desprinde uor,
spre lateral, de-a lungul tieturii. Se alege un mugur bine format de pe altoi i se
desprinde printr-o tietur vertical de jos n sus (de la baz n direcia vrfului
mugurelui), sub forma unui scut.
Asigurai-v c nu ai tiat i din partea lemnoas. Acum introducei mugurele n
tietur i mpingei-l nuntru cu partea neascuit a cuitului. Scoara care se
suprapune peste mugur trebuie tiat astfel nct s se alinieze cu partea de sus
a tieturii n T. La sfrit, zona de altoire se nfoar cu rafie i se unge cu cear
pentru altoit. Mugurele trebuie s rmn descoperit.
Putei la fel de bine folosi un mugur activ ct i un mugur n repaus. Pentru un
mugur activ oculaia trebuie fcut primvara (n luna mai) i astfel va da lstari
n acel an. n cazul unui mugur n repaus, oculaia trebuie s aib loc vara (n iulie
sau august).
Mugurii n repaus vor da lstari n anul urmtor, de unde le i vine numele. Cnd
altoii cu muguri activi trebuie s folosii crengue proaspete. Se taie frunzele de
pe aceste rmurele, lsnd doar peiolul scurtat. Dac peiolul frunzelor cade
dup trei sptmni, nseamn c altoirea a reuit.
Odat ce mugurii s-au mbinat cu portaltoiul i au dat lstari, eu tai portaltoiul
chiar deasupra locului de altoire i ung tietura cu cear pentru altoit. i n cazul
altoirii n ochi este bine s se foloseasc mai muli muguri. Astfel cresc ansele
de succes, pentru c nu toi mugurii vor da n mod obligatoriu lstari.

Altoirea n punte

18

Cu ajutorul altoirii pot nu numai s nmulesc pomii fructiferi, ci pot salva pomii
rnii. Dac un pom are o ran sever, curgerea sevei este ntrerupt sau
distrus iar pomul ncepes se usuce i moare. Dac supravieuiete, mai
devreme sau mai trziu trunchiul va ceda pentru c zona afectat ncepe s
putrezeasc i pomul este destabilizat.
Totui, un pom aflat n aceast situaie poate fi salvat relativ uor. Nu trebuie
dect s unesc zona de deasupra cucea de dedesubt cu ajutorul altoaielor (de
preferat din acelai pom) aa nct, cu timpul, acestea s preia funciile
trunchiului de transport i susinere, altfel spus, zona afectat este ocolit. ncep
cu curarea rnii i tierea tuturor poriunilor cu achii. Apoi altoiesc crenguele
sub scoar deasupra i sub ran. ntotdeauna trebuie s folosii cel puin trei
crengue.
Aceast metod poate fi de ajutor pentru salvarea pomilor grav afectai. Pomii
astfel tratai vor fi mai bine protejai mpotriva cauzelor rnirilor , pentru c nu
mai sunt uor accesibili. Totodat, pomul are resursele de a se vindeca singur
dac este afectat.
Perioadele diferite de coacere i soiurile diverse de fructe fac posibil nu doar
obinerea unei recolte mai variate, ci totodat creeaz o colecie unic i
sporete mulumirea obinut dela un singur pom. n grdin ar trebui s fie
permis orice v face plcere. Exist posibiliti nemrginite de experimentare. Nu
avei nevoie dect de puin imaginaie.

19