Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Gheorghiu Mihaela
Grupa C
Perioada prereligioas este perioada n care nu s-au descoperit dovezi despre practicarea
religiei la cei mai vechi stramoi, pitecantropul i sinantropul. Despre apariia religiei putem
vorbi abia n Musterian, la apariia omului de Neanderthal1. Este greu de crezut c paleantropii
aveau o religie, dar cu siguran acetia aveau intentii religioase. Majoritatea obiectelor
descoprite de dinaintea auriglacianului, cum ar fi uneltle nu dovedesc nimic decat valoarea lor
utilitar, dei valoarea mitico-religioas a unei arme de lemn, piatr sau metal supravietuieste
nc la populaiile rurale europene i nu numai n folclorul lor2.
Cele mai vechi documente arheologice care atesta existenta unei practictici
religioase sunt osemintele. Incepand din Musterian se poate vorbi concret de existenta
mormintelor datorita osemintelor. Aici nu se poae vorbi despre ingropari, deci conservarea
acestor cranii se poate explica prin motive religioase. O alta atestare a existentei unui ritual
religios este dovedita de existenta picturilor rupestre. Aceste tezaure de arta paleolitica sunt
descoperite intr-o arie relativ restransa, intre Urali si Atlantic. Deoarece picturile se gasesc destul
de departe de intrarea in grota, cercetatorii au afirmat ca avem de-a face cu niste sanctuare.
Pentru a ajunge in fata peretilor pictati trebuie parcusi sute de metri ca in cazul grotei de la
Niauxsau a celei de la Trois Freres. Animalele impunse cu sageti gasite in pesteri sau modelajele
de argila gasite in pestera Montespan au fost interpretate drept dovezi ale magiei de vanatoare4.
3 Ibidem, p. 5.
4 Ibidem, p. 16.
Trecnd n epoca bronzului au fost descoperite mai multe obiecte de cult ceea ce
dovedeste intensificarea riturilor si a ritualelor religioase la comunitatile existente. Descoperite
figurine ce reprezinta diferite divinitati, obiecte necesare pentru indeplinirea riturilor religioase,
sanctuare, organizarea locurilor de cult.
Zeitatile erau reprezentate de figurine antropomorfe si zoomorfe, reprezentand zeita pasare, zeita
nasterii si a vietii, doica si mama tinand copilul in brate, zeita regenerarii si transformarii13
12 Ibidem, p. 55.
Despre viata religioasa a acestor comunitati avem putine informatii deoarece materialul
funerar descoperit este sarac. Se stie ca este folosita magia; de exemplu pestele era asezat la
extremitatea prorei, sau folosit de corabiile cicladice ca emblema17.
In Grecia apare vatra fiind primul simbol al religiei si locul in care au loc cele mai multe
intruniri familiare si ritualuri religioase. Langa aceste vetre se aflau adesea figurine antropomorfe
si zoomorfe. Ca rit funerar se practica inhumarea, de unde si existenta mormintelor tumul18.
17 Ibidem, p. 260.
18 Ibidem, p. 298.
In zonele mai putin dezvoltate cum ar fi in partea estica a Marii Egee, nu putem vorbi
despre aparitia unei clase sacerdotale. Figurinele din lut ars si din piatra descoperite erau prost
prelucrate, schematizate. Aici sanctuarele lipsesc cu desavarsire.
Din riturile funerare dovedite ne putem da seama si de diferentierea claselor sociale in functie de
felul mormintelor, a obiectelor gasite in morminte, a pozitiei individului. Cedinta acestor indivizi
in viata de apoi este atestata de prezenta obiectelor de cult, a figurinelor antropomorfe si
zoomorfe, a podoabelor si a vaselor cu care acestia erau ingropati. In morminte au fost depuse
animale, alimente si chiar alti oameni de care ar fi avut nevoie individul intr-o alta viata.
Viata religioasa era strans legata si de clasele sociale. Ceea ce confirma acest lucru sunt
mormintele descoperite spre exemplu mormantul lui Rekmire in care au fost descoperite diferite
obiecte si mari cantitati de metal19. Conducatorii triburilor sau ale popoarelor vechierau
considerati si conducatori spirituali. De exemplu in Egipt Faraonul era considerat fiul zeului, si
zeu el insusi, purtand chiar embleme divine, fara insa ca divinitatea sa sa aib un rol important
in religia egipteana. Multe informatii privind religia vechilor egipteni le aflam din obiectele de
cult gasite, din ritualurile funerare atat ale oamenilor cat si ale animalelor, si din zonele in care
acestea au avut loc. Mai mult decat atat, grija cu care motii erau ingropati in perioada preistorica,
si credinta lor in viata de dincolo sugereaza cu siguranta ca vechii egipteni erau capabili de o
trologie sofisticata. In perioada de inceput a Egiptului, mortii erau ingropati in pozitia unui fetus,
cu fata indreptata spre Vest, unde soarele apune, poate sugera credinta in renasterea spirituala20.
Celtii considerau regalitatea o functie sacra. Acestia ii considerau drept zei pe primii
locuitori ai pamanturilor lor natale si religia lor ii vede pe oameni drept descendenti ai zeilor.
Este dovedita credinta in mai multe divinitati, asemenea grecilor, romanilor si chiar tracilor.
Acestia din urma credeau de asemenea in nemurirea sufletului, intr-o viata de apoi mai fericita.
Din religie regii geti facusera si o unealta politica, folosindu-se de un numar de mituri legate de
cultul zeilor Zalmoxis, Gebeleizis si altii. Existau de asemenea locuri sfinte, Muntele Kogaion si
oracole consultate de populatia superstitioasa. Felul cum conducerea de stat a stiut sa foloseasca
asemenea speculatii cu caracter religios se deduce si din multimea sanctuarelor-temple
19 P. Faure, Viata de fiecare zi in Creta lui Minos, 1500 i.e.n. Bucuresti, 1977, p. 132.
Fiecare dintre noi poarta in suflet un altar, un colt mai mic sau mai mare de regasire cu
sine si cu Divinitatea. Chiar si din cele mai vechi timpuri, oamenii au crezut ntr-o for
superioar, n ceva divin. Cu trecerea timpului i cu dezvoltarea societii i interesul pentru
credin s-a schimbat. Credina este ntr-o continu modificare. Ea se modific n funcie de
dezvoltarea economic i social. De la apariia ei i pn n prezent religia a trecut prin
numeroase modificri. Apariia ei prin credina n spiritele animalelor sau a oamenilor decedai,
pn la credina ntr-o divinitate superioar.
Bibliografie
Chicideanu, M., Chicideanu I., Contributions to the Study of the Garla Mare Antropomorphic
Statuettes, n Dacia, N.S., 34, 1990.
Eliade, M., Istoria credintelor si ideilor religioase, Editura Stiintifica i enciclopedic Bucuresti,
1981.
Eliade, M., Culianu, I., Dictionar al religiilor, Editura Humanitas, Bucuresti, 1996,
Faure, P., Viata de fiecare zi in Creta lui Minos, 1500 i.e.n. Editura Eminescu, Bucuresti, 1977.
Gimbutas, M., Civilizatie si cultura. Vestigii preistorice in sud-estul Europei, Editura Meridiane,
Bucuresti, 1989.
Tudor ,D., Decebal, rege erou al dacilor, Editura tiinific, Bucuresti, 1964.
http://egiptulantic.3x.ro