Você está na página 1de 7

Aparitia clasei sacerdotale i a centrelor religioase

Gheorghiu Mihaela

Grupa C

Religia a aprut datorit dorinei i necesitii omului de a comunica cu o for


supranatural, divin. Orice om crede n ceva, fie c este vorba despre el insusi, de ali oameni,
sau ceva superior. Apariia clasei sacerdotale este nc un mister pentru cercettorii din zilele
noastre si chiar pentru noi nsine. Multi cercetatori s-au preocupat de acest subiect dar foarte
putini au reusit sa ne dea cteva detalii. Cele mai multe informatii ni le ofer Tokarev care ne da
informaii despre perioada preistoric. Acesta face diferena dintre perioada religioas i
prereligioas.

Perioada prereligioas este perioada n care nu s-au descoperit dovezi despre practicarea
religiei la cei mai vechi stramoi, pitecantropul i sinantropul. Despre apariia religiei putem
vorbi abia n Musterian, la apariia omului de Neanderthal1. Este greu de crezut c paleantropii
aveau o religie, dar cu siguran acetia aveau intentii religioase. Majoritatea obiectelor
descoprite de dinaintea auriglacianului, cum ar fi uneltle nu dovedesc nimic decat valoarea lor
utilitar, dei valoarea mitico-religioas a unei arme de lemn, piatr sau metal supravietuieste
nc la populaiile rurale europene i nu numai n folclorul lor2.

Universul religios al oamenilor preistorici este n mare legtur cu ocupaia acestuia,


aadar evoluia religioas este strans legat de evolutia social a omului primitiv. Avnd n
vedere c ocupaia de baz a omului primitiv era vntoarea, putem constata anumite rituale
religioase.

1 S. A. Tokarev, Religia in istoria popoarelor lumii, Bucuresti, 1976, p. 41.

2 M. Eliade, Istoria credintelor si ideilor religioase, Bucuresti, 1981, p. 4.


Primele descoperiri arheologice privind universul religios al vntorului paleolitic se
leag de art parietal franco-cantabric (~30000). Vntorii primitivi consider c animalele
sunt asemantoare omului dar nzestrate cu puteri supranaturale. Acetia cred c omul se poate
transforma n animal i viceversa; mai credeau n rencarnarea sufletului uman n animale.
Triburile de vntori aveau nsoitori sau spirite pzitoare theriomorfe, divinittile de tip Fiina
Suprema Stpnul Animalelor, protejnd att animalele ct i vntorii 3. Cele mai multe
comportamente religioase sunt atestate la vntori: uciderea animalului constituie un ritual, astfel
nct Stpnul Animalelor vegheaz ca vntorul s nu ucid mai mult dect are nevoie pentru
hran. Oasele i n special craniul au o valoare rituala importanta astfel incat se considera ca
acestea adapostesc sufletul animalelor.

Cele mai vechi documente arheologice care atesta existenta unei practictici
religioase sunt osemintele. Incepand din Musterian se poate vorbi concret de existenta
mormintelor datorita osemintelor. Aici nu se poae vorbi despre ingropari, deci conservarea
acestor cranii se poate explica prin motive religioase. O alta atestare a existentei unui ritual
religios este dovedita de existenta picturilor rupestre. Aceste tezaure de arta paleolitica sunt
descoperite intr-o arie relativ restransa, intre Urali si Atlantic. Deoarece picturile se gasesc destul
de departe de intrarea in grota, cercetatorii au afirmat ca avem de-a face cu niste sanctuare.
Pentru a ajunge in fata peretilor pictati trebuie parcusi sute de metri ca in cazul grotei de la
Niauxsau a celei de la Trois Freres. Animalele impunse cu sageti gasite in pesteri sau modelajele
de argila gasite in pestera Montespan au fost interpretate drept dovezi ale magiei de vanatoare4.

Religia primitiva cuprinde magia, cultul stramosilor, credinta in duhuri, in zeitatile si


divinitatile supreme. Formele primare ale religiei sunt magia, mana, cultul stramosilor,
samanismul5. Magia nu trebuie confundata cu religia, deoarece acestea sunt cu totul diferite, insa
de multe ori unele practici religioase se bazeaza pe magie6.

3 Ibidem, p. 5.

4 Ibidem, p. 16.

5 C. Gulian, Lumea culturii primitive, Bucuresti, 1983, p. 187.

6 G. Childe, Faurirea civilizatiei, Bucuresti, 1966, p. 113.


Revenind la morminte, aici au fost descoperite schelete in pozitie embrionara, ceea ce
arata credinta oamenilor de neanderthal in viata de dupa moarte7 si o supravietuire a individului,
ingropati pe partea dreapta spre rsrit8. Urmele de ocru rosu gasite pe scheletele descoperite pot
fi interpretate ca un ritual de substituire a sngelui, deci putem spune ca este un simbol al vietii 9.
Ca rit funerar se practica inhumaia10.In neolitic elementele cu caracter religios devin tot mai
frecvente, reprezentate in exclusivitate prin morminte. Inmormantarea se facea in pamant, sub
stanci sau in grote, sub dolme sau in coridoare subterane, in grote artificiale, in urne sau in cutii
de piatra, in diferite pozitii cum ar fi intinse, ghemuite sau sezande 11. Cultul funerar a devenit tot
mai complex si mai variat. Apare cultul Soarelui dovedit de orientarea mormintelor dupa
punctele cardinale care dovedeste stransa legatura dintre ritul funerar si reprezentarile cosmice,
precum si adorarea soarelui. Cultul Soarelui a fost probabil generat de dezvoltarea economiei
agricole, deoarece Soarele , potrivit experientei oamenilor, este principalul creator al fertilitatii12.

Trecnd n epoca bronzului au fost descoperite mai multe obiecte de cult ceea ce
dovedeste intensificarea riturilor si a ritualelor religioase la comunitatile existente. Descoperite
figurine ce reprezinta diferite divinitati, obiecte necesare pentru indeplinirea riturilor religioase,
sanctuare, organizarea locurilor de cult.

Zeitatile erau reprezentate de figurine antropomorfe si zoomorfe, reprezentand zeita pasare, zeita
nasterii si a vietii, doica si mama tinand copilul in brate, zeita regenerarii si transformarii13

7 S. A. Tokarev, op. cit. p. 42.

8 M. Eliade, I. Culianu, Dictionar al religiilor, Bucuresti, 1996, p. 211.

9 M. Eliade, op. cit. p. 8.

10 N.Platon, Civilizaia egeean, vol. I, Bucureti, 1988, p. 163.

11 S. A. Tokarev, op. cit. p. 50

12 Ibidem, p. 55.

13M. Gimbutas, Civilizatie si cultura. Vestigii preistorice in sud-estul Europei,


Bucuresti, 1989, p. 104.
Figurinele si statuetele feminine descoperite de cele mai multe ori in mormintele de
incineratie din epoca bronyului repreyint divinitati feminine care tin de cele mai multe ori de
cultul fertilitatii si al fecunditatii. Femeia este comparat cu glia hranitoare, iar graviditatea
reprezinta regenerarea14. Desi in cea mai mare parte au fost gasite doar figurine ce repreyentau
partea feminina, au fost descoperite si figurine masculine care faceau parte din culturile epocii
bronzului de pe Dunarea mijlocie, cum ar fi statueta descoperita la Dupljaja, pies care dei pare
c poart o fust, este totusi un brbat, probabil, o prefigurare a lui Apolo15.

ncepnd cu epoca bronzului, civilizaiile incep s se separe, diferentiindu-se atet prin


dezvoltarea tehnicii cat si prin cultura si religie. De exemplu epoca bronzului timpuriu in Ciclade
se caracterizeaza printr-o mai bun adezvoltare a tehnicii si in special prin cultura si grija acestora
pentru salasele de cult. Se gasesc morminte triunghiulare sau trapeizodale, cimitire cu un mare
numar de morminte,cum sunt la Haghioi, Anarghyroi. Apar morminte dupa care se poate deduce
apartenenta unor clase sociale diferite16.

Despre viata religioasa a acestor comunitati avem putine informatii deoarece materialul
funerar descoperit este sarac. Se stie ca este folosita magia; de exemplu pestele era asezat la
extremitatea prorei, sau folosit de corabiile cicladice ca emblema17.

In Grecia apare vatra fiind primul simbol al religiei si locul in care au loc cele mai multe
intruniri familiare si ritualuri religioase. Langa aceste vetre se aflau adesea figurine antropomorfe
si zoomorfe. Ca rit funerar se practica inhumarea, de unde si existenta mormintelor tumul18.

14 M. Eliade, I. Culianu, op. cit. p. 212.

15 M. Chicideanu, I. Chicideanu, Contributions to the Study of the Garla Mare


Antropomorphic Statuettes, in Dacia, p. 53.

16 N.Platon, op. cit. p. 223.

17 Ibidem, p. 260.

18 Ibidem, p. 298.
In zonele mai putin dezvoltate cum ar fi in partea estica a Marii Egee, nu putem vorbi
despre aparitia unei clase sacerdotale. Figurinele din lut ars si din piatra descoperite erau prost
prelucrate, schematizate. Aici sanctuarele lipsesc cu desavarsire.

Din riturile funerare dovedite ne putem da seama si de diferentierea claselor sociale in functie de
felul mormintelor, a obiectelor gasite in morminte, a pozitiei individului. Cedinta acestor indivizi
in viata de apoi este atestata de prezenta obiectelor de cult, a figurinelor antropomorfe si
zoomorfe, a podoabelor si a vaselor cu care acestia erau ingropati. In morminte au fost depuse
animale, alimente si chiar alti oameni de care ar fi avut nevoie individul intr-o alta viata.

Viata religioasa era strans legata si de clasele sociale. Ceea ce confirma acest lucru sunt
mormintele descoperite spre exemplu mormantul lui Rekmire in care au fost descoperite diferite
obiecte si mari cantitati de metal19. Conducatorii triburilor sau ale popoarelor vechierau
considerati si conducatori spirituali. De exemplu in Egipt Faraonul era considerat fiul zeului, si
zeu el insusi, purtand chiar embleme divine, fara insa ca divinitatea sa sa aib un rol important
in religia egipteana. Multe informatii privind religia vechilor egipteni le aflam din obiectele de
cult gasite, din ritualurile funerare atat ale oamenilor cat si ale animalelor, si din zonele in care
acestea au avut loc. Mai mult decat atat, grija cu care motii erau ingropati in perioada preistorica,
si credinta lor in viata de dincolo sugereaza cu siguranta ca vechii egipteni erau capabili de o
trologie sofisticata. In perioada de inceput a Egiptului, mortii erau ingropati in pozitia unui fetus,
cu fata indreptata spre Vest, unde soarele apune, poate sugera credinta in renasterea spirituala20.

Celtii considerau regalitatea o functie sacra. Acestia ii considerau drept zei pe primii
locuitori ai pamanturilor lor natale si religia lor ii vede pe oameni drept descendenti ai zeilor.
Este dovedita credinta in mai multe divinitati, asemenea grecilor, romanilor si chiar tracilor.
Acestia din urma credeau de asemenea in nemurirea sufletului, intr-o viata de apoi mai fericita.
Din religie regii geti facusera si o unealta politica, folosindu-se de un numar de mituri legate de
cultul zeilor Zalmoxis, Gebeleizis si altii. Existau de asemenea locuri sfinte, Muntele Kogaion si
oracole consultate de populatia superstitioasa. Felul cum conducerea de stat a stiut sa foloseasca
asemenea speculatii cu caracter religios se deduce si din multimea sanctuarelor-temple
19 P. Faure, Viata de fiecare zi in Creta lui Minos, 1500 i.e.n. Bucuresti, 1977, p. 132.

20 Consultat internetul, http://egiptulantic.3x.ro


descoperite pe langa cetatile regale din muntii Orastiei. Aceste constructii de cult erau de obicei
patrate sau rotunde, inconjurate de mai multi stalpi dispusi paralel21.

Fiecare dintre noi poarta in suflet un altar, un colt mai mic sau mai mare de regasire cu
sine si cu Divinitatea. Chiar si din cele mai vechi timpuri, oamenii au crezut ntr-o for
superioar, n ceva divin. Cu trecerea timpului i cu dezvoltarea societii i interesul pentru
credin s-a schimbat. Credina este ntr-o continu modificare. Ea se modific n funcie de
dezvoltarea economic i social. De la apariia ei i pn n prezent religia a trecut prin
numeroase modificri. Apariia ei prin credina n spiritele animalelor sau a oamenilor decedai,
pn la credina ntr-o divinitate superioar.

Bibliografie
Chicideanu, M., Chicideanu I., Contributions to the Study of the Garla Mare Antropomorphic
Statuettes, n Dacia, N.S., 34, 1990.

Childe, G., Faurirea civilizatiei, Editura Poligrafic, Bucuresti, 1966.

Eliade, M., Istoria credintelor si ideilor religioase, Editura Stiintifica i enciclopedic Bucuresti,
1981.

Eliade, M., Culianu, I., Dictionar al religiilor, Editura Humanitas, Bucuresti, 1996,

Faure, P., Viata de fiecare zi in Creta lui Minos, 1500 i.e.n. Editura Eminescu, Bucuresti, 1977.

Gimbutas, M., Civilizatie si cultura. Vestigii preistorice in sud-estul Europei, Editura Meridiane,
Bucuresti, 1989.

Gulian, C., Lumea culturii primitive, Editura Albatros, Bucuresti, 1983.

Platon, N., Civilizaia egeean, Editura Meridiane, vol. I, Bucureti, 1988.


21 D. Tudor, Decebal, rege erou al dacilor, Bucuresti, 1964, p.23.
Tokarev, S. A., Religia in istoria popoarelor lumii, Editura politic, Bucuresti, 1976.

Tudor ,D., Decebal, rege erou al dacilor, Editura tiinific, Bucuresti, 1964.

http://egiptulantic.3x.ro

Você também pode gostar