Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
http://www.mymed.ro/candidoza-bucal-orofaringian.html
https://farmaciiledona.ro/dona-info/gingivostomatita-ulcero-necrotica-I860
https://farmaciiledona.ro/dona-info/gingivita-I814
https://farmaciiledona.ro/dona-info/cele-mai-comune-probleme-ale-cavitatii-bucale-
I584
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/ulcerul-bucal_468
aia herescu pe pediatrie medlive sip e hartiile alea sau in calc alalalt
https://farmaciiledona.ro/dona-info/eruptia-herpesului-influentata-de-sistemul-
inunitar-I1024
https://farmaciiledona.ro/dona-info/xerostomia-gura-uscata-I861
https://farmaciiledona.ro/dona-info/aftele-dureroase-dar-necontagioase-I915
http://www.laroche-posay.ro/acasa/tratamente-specifice/Piele-foarte-uscata-atopica-
t2165.aspx
http://vivasan-romania.ro/catalog/product/view/id/28/s/elixir-pentru-cavitatea-
bucala/category/41/
ceaiuri ingrijire cavitate bucala :salvie levantica (din portocal, ment, levnic,
cuioare, lmie, cimbru, fistic, arbore de ceai, manuka, kanuka) pentru o ngrijire
eficient a cavitii bucale: ntrirea gingiiilor, profilaxia cariei dentare i a
sforitului, mprosptarea respiraiei.(prin prezenta uleiurilor volatile si a altor pp
active )
http://lataifas.ro/medicina_naturista_alternativa/69863/cuisoarele-sunt-un-analgezic-
antiseptic-antibacterian-si-anti-inflamator-natural-puternic/
http://www.sfatulmedicului.r o/Afectiunile-cavitatii-bucale/aftele-si-sanatatea-
dentara_7930
Oricine se confrunta cu ele din cand in cand. Astfel de probleme pot implica gingiile,
limba, buzele, fata interna a obrajilor, palatul si planseul cavitatii, regiunea
orofaringiana sau dintii. Se pot resimti ca senzatii permanente de uscaciune in gura
sau gustul alimentelor poate fi perceput altfel, poate sa apara un miros neplacut in
gura, sa existe niste pustule la nivelul gingiilor, obrajilor, limbii, are pot ingreuna
mancatul sau vorbitul. Astfel de probleme par complicate, numeroase si grave, insa
majoritatea se amelioreaza si dispar in prezenta unui tratament adecvat.
Cuprins articol
Consideratii speciale
Urgente
Preventie
Tratament
Afte bucale - se prezinta sub forma unor leziuni ulcerative in gura. Cel mai frecvent
apar la nivelul limbii, pe fata interna a obrajilor si a buzelor. Nu sunt contagioase
insa au tendinta la recurenta. Leziunile sunt dureroase si afecteaza mult vorbitul,
mestecatul. Debuteaza in copilarie sau adolescenta sub forma unor ulcere rotunde
sau ovoide cu margini bine delimitate, halou eritematos in jurul lor si continut alb-
galbui. Afecteaza aproximativ 20% din populatie iar cursul lor natural este spre
autovindecare si in final remisiune completa.
Stomatita - reprezinta inflamarea membranei mucoase ce captuseste suprafata
interna a gurii. Este destul de dureroasa si are drept principala cauza infectiile si
igiena locala deficitara. Pacientul cu stomatita se alimenteaza greu (sau evita chiar
sa manance) si consuma in principal alimente foarte moi sau exclusiv lichide.
Deoarece acestea aduc putine calorii organismului, pacientul pierde foarte mult in
greutate. Alte simptome sunt : hipersalivatia, inrosirea generala a gurii, iritabilitate,
varsaturi dupa masa, scaderea apetitului si respiratie urat mirositoare. Pacientii pot
de asemnea sa aiba constipatie si febra cu valori moderate.
Ulcere herpetice - apar prin reactivarea infectiei latente cu herpes simplex 1 care
este dormant in ganglionii trigeminali. Apar la 20-40% din adultii tineri seropozitivi
pentru HSV1.
Cheilita angulara - se prezinta sub forma unor leziuni dureroase, foarte sensibile la
palpare, localizate in coltul gurii. Etiologia ei este variata : infectie, dieta saraca in
vitamine, mentinerea inchisa a gurii pentru mult timp.
Buze crapate - apar datorita deshidratarii sau conditiilor de mediu (vant puternic,
temperatura scazuta sau caldura excesiva). O astfel de problema poate fi destul de
serioasa si poate afecta pacientul pe termen lung. Pielea de la suprafata buzelor
este de fapt o membrana mucoasa, deci pentru ca aceasta sa se mentina fina,
trebuie sa fie hidratata corespunzator. Buzele crapate sunt inestetice, uscate,
rugoase, rosii, au tendinta la descuamare si sunt foarte sensibile la atingere si chiar
dureroase.
Xerostomia - (senzatia de gura uscata) poate fi cauzata de deshidratare, anxietate
sau poate sa apara ca reactie adversa la administrarea multiplelor medicamente.
Xerostomia asociaza riscul de aparitie a diverselor infectii, gingivite si carii dentare.
Determina dificultati la deglutitie, masticatie, vorbire. Pacientii pot avea halena
concomitenta. O astfel de problema apare in cadrul sindromului Sjogren, la
menopauza, la pacientii varstnici sau in cazul celor care au suferit radioterapie in
zona cervicala.
Dureri generalizate - apar fie in cadrul proceselor inflamatorii fie in cadrul unor
leziuni. Durerile apar cel mai frecvent in cancerul de cavitate orala, in stomatite
aftoase, in candidoze, in eritem multiform, dermatita herpetiforma, boala celiaca,
colita ulcerativa, boala Reiter, anemii, lupus eritematos sistemic. Pot sa apara si in
cadrul efectelor adverse ale administrarii diverselor medicamente, cum ar fi
inhibitori de enzima de conversie, pancreatina, antiinflamatoare nesteroidiene.
Modificari ale gustului : pacientii pot descrie aparitia unui gust metalic in gura (in
special in intoxicatia sau supradozarea anumitor medicamente), abolirea gustului
sau modificarea acestuia. De asemena pot sa apara si probleme la nivelul limbii -
acesta isi poate modifica marimea sau aspectul. O limba supraincarcata cu resturi
alimentare sau cu bacterii poate capata aspect de limba paroasa. Aceasta problema
poate fi indepartata daca pacientul isi curata atent limba in cursul periajului zilnic.
In cazul in care problema de acest gen se datoreaza actiunii unor agenti iritanti
locali (cum este de exemplu consumul cronic de tutun) indepartarea stimulului nociv
poate sa elimine si problema de baza. Marirea rapida in volum a limbii poate sa
apara in urma declansarii unor reactii alergice. O astfel de situatie este periculoasa
deoarece poate sa afecteze permeabilitatea cailor respiratorii, astupandu-le.
Respiratie urat mirositoare (halena) se poate datora unor boli acute sau cronice cu
localizare la nivelul cavitatii bucale sau afectiunilor sistemice, cum ar fi : infectii
pulmonare, bronsiectazii, abcese pulmonare, apendicita, gastroenterite, diabet sau
probleme hepatice (in acest caz halena se numeste foetor hepatic si are miros
specific). Totusi, halena este cel mai frecvet cauzata de probleme stomatologice,
gingivita, carii dentare sau pur si simplu de o igiena orala defectuoasa. Problema
dispare prin spalarea corecta a dintilor, oprirea fumatului, utilizarea apei de gura si
a atei dentare.
Consumul de alcool si tutun pot pune probleme si cresc riscul de aparitie a unei
patologii orale, nu de putine ori grave, cum este cazul cancerului de cavitate
bucala.
Gingivite si carii dentare - recunosc drept cauza o gama foarte variata de probleme,
de la infectii si inflamatii la banala igiena necorespunzatoare care duce la
cumularea resturilor alimenatre ce prin digestie chimica sau putrefactie determina
proliferarea bacteriilor care duc la aparitia acestor probleme.
Problemele grave ale cavitatii bucale apar de cele mai multe ori in contextul unor
boli sistemice care scad capacitatea de aparare a organismului cum ar fi diabetul,
HIV. O parte din aceste probleme pot fi determinate si de consumul unor
medicamente (cum ar fi digitalicele, anticolinesterazicele, diureticele).
Lichen plan oral - este o boala ce apare la pacientii varstnici, se caracterizeaza prin
aparitia de pete galben albicioase la nivelul mucoasei (atat pe fata interna a
obrajilor bilateral cat si pe limba). Boala este importanta deoarece are risc de
malignizare, deci evolutia pacientilor trebuie urmarita constant prin efectuarea de
biopsii.
Eritroplakia - este destul de rara dar este foarte important de diagnosticat. Apare in
special la pacientii in varsta, peste 60 de ani. Leziunile sunt catifelate la palpare si
se localizeaza la nivelul obrajilor, palatului moale, bazei limbii. Poate fi asociata cu
infectia de Candida Albicans, HPV sau Epstein Barr, dar si cu alcoolismul cronic,
consumul excesiv de tutun (mai ales daca leziunile se extind la nivelul laringelui).
Potentialul de malignizare este relativ crescut de aceea se indica biopsierea
leziunilor.
Tumefactii intraorale - apar ca urmare a unor probleme foarte diverse. Cele mai
frecvente cause sunt considerate :
Consideratii specialeSus
Exista o grupa speciala de pacienti care sufera de probleme ale cavitatii bucale, si
anume pacientii aflati in tratament pentru cancere. Apar la 1 din 3 pacienti tratati
prin radioterapie sau chimioterapie. Aceste probleme sunt insa de intensitate
moderata (exista insa si cazuri mai grave care pot afecta viata cotidiana a
pacientului). In cele mai multe cazuri astfel de probleme dispar in cateva saptamani
de la incheierea tratamentului.
Halena - apare cand exista cancer de cavitate bucala, cancer de laringe, de esofag,
de stomac, insa si in insuficiente renale, hepatice sau pulmonare.
UrgenteSus
- Deshidratare severa (se poate complica usor in cazul copiilor, mai ales in cazul
celor mici, dar ridica probleme si in cazul adultilor).
O mare parte din aceste probleme pot fi evitate printr-o igiena corespunzatoare sau
printr-un tratament adecvat.
Afte bucale: evitarea contactului fizic direct cu pacientii care au afte. Ele sunt
cauzate de un virus foarte contagios, herpes simplex 1, iar copii dezvolta aceste
afte prin contact cu parintii, fratii, rudele care sunt infectate.
Halena: efectuare unui periaj correct de 2 ori pe zi, utilizarea atei dentare si a apei
de gura.
Pacientul isi poate pregati vizita la medic cu cateva zile inainte. Nu este vorba doar
de igiena locala riguroasa, ci si de pregatirea raspunsului la cateva intrebari care
pot ajuta medicul in stabilirea diagnosticului. Anamneza poate fi lunga in cazul
acestor probleme, iar patologiile care au declansat afectarea bucala pot fi
complicate.
- Daca au mai existat astfel de probleme anterior, care a fost cauza lor atunci, cum
au fost tratate la momentul respectiv si care a fost raspunsul la tratament
- Daca exista si alte tratamente pe care pacientul le ia pentru diverse alte probleme
medicale, daca au fost modificate dozele acestora in ultima vreme
- Care sunt mijloacele de efectuare a igienei orale (sa precizeze daca periajul este
acompaniat si de utilizarea atei dentare si a apei de gura)
- Daca exista factori de risc asociati, daca exista rude diagnosticate cu boli
infectioase si daca a existat contact direct cu ele in ultima vreme.
TratamentSus
Problemele cavitatii bucale sunt intalnite foarte frecvent in populatie si pot afecta
serios calitatea vietii pacientului deoarece unele ii afecteaza starea generala de
sanatate intru-cat nu se poate alimenta iar altele il pot pune in stiuatii jenante in
colectivitati. Cea mai mare parte a acestor probleme nu sunt grave, desi pot crea un
disconfort serios. Se pot rezolva relativ repede in prezenta unui tratament adecvat
sau a unor masuri potrivite de igiena locala.
In continuare sunt prezentate cateva sfaturi practice ce pot face parte din masurile
terapeutice pe care pacientii le pot aplica la domiciliu.
Se recomanda utilizarea unui balsam de buze puternic hidratant. Daca buzele sunt
puternic afectate se poate incerca initial aplicarea unui produs cu vaselina speciala
pentu uz cosmetic, ce se poate da de 3-5 ori pe zi. Avantajul acesteia este ca
produsul este incolor si este foarte fin, deci va arata bine pe buze. Dupa utilizarea
vaselinei se poate trece la balsamul hidratant. Se recomanda de asemnea evitarea
expunerii la soare sau la vant puternic in absenta unor produse speciale de ingrijirea
buzelor care sa faca fata acestor conditii, cum ar fi balsamul cu factor de protectie
solara sau rujul hidratant.
- Realizarea unu amestec din glicerina si suc proaspat de lamaie (in proportii egale).
Se tine intr-o sticluta si se aplica pe buze dupa o baie fierbinte, mai ales iarna.
Halena - respiratia poate deveni mai proaspata daca pacientul are o igiena locala
orala cat mai corecta (periaj regulat, de 2 ori pe zi, utilizarea atei dentare si a apei
de gura). Uneori chiar clatirea cu apa simpla poate inlatura un gust neplacut sau o
respiratie urata.
Alte recomandari :
- Un alt remediu este avocado, care s-a dovedit superior oricarei lotiuni pentru
aceasta problema. Este eficient deoarece stimuleaza tranzitul intestinal si inlatura
putrefactia si descompunerea prelungia a alimentelor in intestine (aceasta fiind una
din cauzele halenei).
- Semintele de guava necoapte pot fi si ele eficeinte. Contin din belsug acid fosforic,
oxalic, malic, dar si calciu, oxalati si mangan. Mestecarea lor are efect tonic asupra
gingiilor si dintilor si poate inlatura respiratia urat mirositoare.
- Patrunjelul este inca unul din cele mai bune si vechi remedii impotriva respiratiei
urate. Se fierb 2 cani cu apa si se adauga cateva frunze tocate mare de patrunjel.
Se amesteca in apa apoi se adauga si cateva frunze de trifoi. Cu combinatia
obtinuta se poate face gargara de cateva ori/ zi sau poate fi folosita pe post de apa
de gura.
Gingivita : cea mai frecventa cauza de aparitie a gingivitei este depunerea tartrului.
De aceea specialistii recomanda pacientilor sa isi perieze dintii corect dimineata si
seara, sa utilizeze apa de gura dupa masa si ata dentara.
- Realizarea unuei solutii pentru spalarea gurii din frunze de eucalipt. Se adauga
cateva frunze proaspete (10- 15) intr-un litru de apa. Se pun la fiert timp de 5
minute, apoi se iau si se acopera. Se amesteca si se adauga 2-3 picaturi de ulei de
trifoi (acesta poate fi inlocuit cu pulberea realizata prin macerarea fina a 6-7 frunze
de trifoi uscat). Amestecul se pune iar la foc, se fierbe, se filtreaza, iar dupa ce se
raceste poate fi utilizat pentru clatirea gurii dupa fiecare masa. Poate fi tinut in
frigider cateva zile.
- Gargara cu apa calda sau clatirea zonei afectate cu apa calda de 3- 4 ori/ zi. Alte
solutii pentru gargara includ cele pe baza de guava sau petale de trandafir si
iasomie.
Daca nu se mai simte gustul alimentelor pacientul poate incerca sa adauge diferite
sosuri, ketchup, mustar, diverse garnituri la salate, condimente, ierburi aromate.
Daca alimentele par prea dulci se poate adauga putin sos de lamaie iar gustarile
dulci pot fi inlocuite cu cele sarate. Daca par prea sarate, un pic de zahar va domoli
aceasta senzatie sau se poate reduce din condimente, acestea adaugand sare in
plus la gatit.
Ameliorarea durerilor
- Pentru durerile cu localizare externa se pot aplica comprese cu gheata peste zona
respectiva, deoarece acestea pot ameliora durerea. Se recomanda aplicarea
compreselor timp de 5 minute, cu pauza de 10 minute si apoi repetarea procedurii
pana cand durerea dispare. Bucata de gheata folosita trebuie aplicata peste o
bucata de material textil, preferabil din bumbac (de exemplu, un prosop), nu direct
pe piele deoarece poate determina aparitia unor leziuni locale. Initial se poate simti
o usoara senzatie de furnicatura, insa aceasta dispare ulterior.
- Evitarea alimentelor prea calde, prea reci sau a diverselor bauturi care pot
accentua durerea.
Atentionari speciale :
In cazul in care pacientii isi administreaza un tratament antialgic sau antipiretic fara
a consulta medical, trebuie sa fie atenit la urmatoarele:
Afectiuni ale cavitatii bucale Afectiuni ale cavitatii bucale Glosodinia - senzatia de
arsura a cavitatii bucale Glosodinia - senzatia de arsura a cavitatii bucale Cancerul
cavitatii bucale Cancerul cavitatii bucale
Gura si buzele sunt portile catre toate placerile lumii: bautul, mancatul,
degustarea sau sarutul.
Probabil acesta este motivul pentru care oamenii sunt obsedati de buzele lor inca
din antichitate. Inca de acum 5000 ani oamenii cunosteau remedii pentru tratarea
afectiunilor bucale, de la mirosul neplacut al gurii pana la durerile de dantura. Unele
din aceste preparate contineau vin sau urina de copil, ambele detinand proprietati
antiseptice.
Cu toate ca dantura nu are aceeasi senzualitate ca buzele sau gura, cu siguranta
aceasta este cea mai folositoare, deoarece este necesara in masticarea alimentelor,
dar si in formarea unei bariere pentru ca limba sa nu iasa din cavitatea bucala.
Cuprins articol
Generalitati
Buzele si gura
Limba
Dantura
Buzele si guraSus
Buze carnoase/umflate
Cheilita actinita este o afectiune precanceroasa, iar uneori constituie un prim semn
ca pacientul sufera de cancer de piele la nivelul buzei inferioare.
Buze tuguiate
Buzele tuguiate pot indica o grava afectiune imunologica numita sclerodermia, care
provoaca intarirea pielii si cicatrizarea organelor interne. Deoarece pielea din jurului
buzelor se strange, facand dificila deschiderea gurii, buzele se incretesc, devenind
tuguiate.
Vremea rece si buzele crapate merg mana in mana. In timp ce fisurarea buzelor
este cauzata de factori externi, uscarea cronica a buzelor poate semnala
deshidratarea organismului, o deficienta nutritionala sau sindromul Sjogren -
afectiune autoimuna caracterizata prin deficienta glandelor care ajuta la hidratare.
Buze cianotice (vinetii)
Pacientul cu buze albastre/vinetii fie incearca sa introduca o noua moda, fie sufera
de o boala cronica, respiratorie sau cardiaca. Cand buzele capata o asemenea
nuanta exista posibilitatea ca pacientul sa sufere de afectiunea Raynaud - potrivit
careia arterele mici, mai ales cele de la nivelul degetelor de la picioare si de la maini
dar si din alte parti ale corpului, se contracta, in conditii de expunere la frig sau
stres emotional. Din cauza vasospasmului arterelor si capilarelor, tegumentele nu
mai sunt oxigenate corespunzator, motiv pentru care incep sa se cianozeze (sa se
albastreasca).
Cunoscute medical sub denumirea de buze cianotice, buzele albastrui poate sublinia
faptul ca organismul nu primeste suficient oxigen din cauza uneia sau a mai multor
afectiuni respiratorii, printre care se afla: pneumonia, astmul, bronsita cronica si
edemul pulmonar. De asemenea afectiuni cardiace precum unele malformatii
congenitale sau stenoza mitrala se pot manifesta in acest fel.
La nivelul buzelor si limbii o persoana poate simti furnicaturi, arsuri iar aceste
simptome indica prezenta unei infectii, cunoscuta medical sub denumirea de herpes
bucal afectiune extrem de contagioasa.
Daca ai ciudata senzatie ca buzele tale sunt intepate de mii de ace, atunci nu mai
vorbim de herpes, ci de un deficit de calciu si vitamina D.
Pistruii pot fi draguti daca apar pe nas, dar cei care apar pe buze, numite medical
macule melanotice, sunt lipsite de gratie si expresie.
Ca orice alta pata aparuta pe piele, daca pistruii isi schimba culoarea, forma sau
textura pot fi un semn al cancerului de piele.
Descoperirea unor pete de culoare alba sau gri in cavitatea bucala constituie semne
suficiente pentru ca pacientul sa isi piarda pofta de mancare. Aceste pete,
cunoscute medical sub denumirea de leucoplachie, se dezvolta in timp si oriunde in
cavitatea bucala, chiar si pe limba sau gingii. Aceasta leziune este cauzata de
cresterea exagerata a celulelor din cavitatea bucala, sau ca o reactie la pasta de
dinti care contine sanguinar (o substanta antiseptica).
Striatiile albe are apar in partea interioara a obrazului sau pe gingie si limba sunt
semne obisnuite ale afectiunii numite lichen plan bucal afectiune dermatologica
cronica.
Desi nu exista suficiente studii, unii cercetatori sunt de parere ca in unele cazuri,
aceasta afectiune este unul din semnele hepatitei C infectie virala grava.
Gingiile tumefiate (umflate) pot spune despre pacient ca fumeaza foarte mult sau
ca isi scrasneste dintii. De asemenea, trebuie stiut ca aceste caracteristici ale
gingiilor apar si in urma tratamentului cu anticonceptionale, antidepresive sau
diferite medicamente utile in cazul afectiunilor cardiovasculare.
In cazul in care pacientul prezinta o mica fisura dureroasa la nivelul boltii palatine
(in cerul gurii), acesta poate fi diagnosticat cu sialometaplazie necrozanta. Aceste
fisuri, de regula, sunt cauzate de diverse raniri ale mucoasei cavitatii bucale si trec
de la sine in cateva luni. Din nefericire unele din aceste rani recidiveaza si pot
degenera in cancer.
In cazul in care pacientul se simte bine dar senzatia de gura uscata nu a disparut,
poate fi vroba de o reactie cauzata de cele peste 400 de medicamente recomandate
fara prescriptie medicala, cele mai periculoase fiind: antihistaminele, diureticele,
astringentele, antidepresivele si unele medicamente recomandate in caz de
hipertensiune arteriala.
In cele din urma, senzatia de gura uscata poate semnala afectiuni mai grave:
Parkinson, diabet zaharat, HIV/SIDA, fibroza chistica, hipertiroidism etc.
Salivatia excesiva
Afectiuni grave ce pot fi semnalate prin sialoree sunt si: ulcerul gastric, afectiunile
hepatice, pancreatita, afectiuni neorologice, obstructia esofagiana sau cancerul. Ca
o nota pozitiva trebuie mentionat ca salivatia excesiva este si unul din simptomele
ce apare in sarcina.
LimbaSus
Limba este acoperita de papile, iar unele dintre acestea constituie papilele gustative
ale omului. Ca si parul, acestea cresc in permanenta.
Papilele din partea din spate a limbii sunt mult mai apropiate intre ele decat cele din
fata. De asemenea, acestea au tendinta de a fi mai lungi, ceea ce le face mai
vulnerabile in fata bacteriilor si a infectiilor cu ciuperci. Intr-un cuvant, multe
afectiuni pot aparea la nivelul limbii.
Limba de culoare brun-verzuie
Limba alba
Daca pe alocuri limba incepe sa aiba o nuanta mai deschisa pur si simplu pot fi
resturi de pasta de dinti, sau aceasta decolorare poate aparea ca reactie la apa de
gura care contine peroxid. Limba alba poate indica si faptul ca pacientul a avut de
curand febra, ca fumeaza mult sau ca urmeaza un regim alimentar sarac in fibre. In
candidoza bucala limba este acoperita cu un depozit albicios.
Daca limba pare sa semene cu o friptura iar alimentele picante iti provoaca arsuri,
sunt semnele clasice a unei afectiuni numite glosita atrofica - afectiune
caracterizata prin pierderea papilelor protectoare ale limbii. Aceasta afectiune apare
preponderent in randul varstnicilor si indica faptul ca dantura lor nu este sanatoasa
si este mereu lezata din cauza frecarii cu limba.
Totodata, limba rosie si umflata poate indica un deficit de vitamina B sau prezenta
candidozei bucale.
Fisuri ale limbii
In unele cazuri micile fisuri pe de limba sunt unul din simptomele Sindromului
Miescher-Melkersson-Rosenthal afectiune caracterizata prin umflarea buzelor.
Limba neteda
Daca limba este neteda si fara culoare poate semnala diferite deficiente
nutritionale, cum ar fi lipsa de acid folic, vitamina B sau fier. Drept consecinta, limba
isi pierde stratul protector, devenind foarte sensibila.
Daca pe limba neteda apare o singura pata de culoare rosie sau alba pacientul
poate fi diagnosticat cu glosita mediana romboidala anomalie congenitala care se
prezinta sub forma unei mici proeminente rotunde situate in partea dorsala a limbii.
Incearca sa iti mentii limba nemiscata in timp ce te uiti in oglinda cu gura deschisa.
Vei observa ca este aproape imposibil deoarece o limba normala se va smuci,
parand ca are un tic motor.
Tulburarile mirosului sunt mai des intalnite decat tulburarile gustative; de exemplu,
in USA 3 milioane au tulburari ale simtului olfactiv si numai 2 milioane ale simtului
gustativ.
Senzatia ca ti-ai pierdut simtul gustativ, mai exact abilitatea de a detecta aromele,
este cunoscuta medical sub denumirea de hipogeuzie. In cazul in care pacientul nu
diferentiaza gusturile, atunci acesta sufera de disgeuzie.
Atat diminuarea simtului gustativ, cat si confundarea gusturilor pot indica infectii
bucale sau iritatii gingivale. Pacientii cu afectarea nervilor faciali, care au suferit
traumatisme craniene sau care au urmat un tratament radioactiv la nivelul gatului
sau cavitatii bucale, pot prezenta tulburari ale simtului gustativ.
Cauzele aparitiei unor tulburari la nivelul papilelor gustative pot fi: deficienta de
vitamina A si B3, diabetul, scleroza multipla, diferite afectiuni ale ficatului, SIDA sau
cancerul.
Ocazional, fiecare dintre noi se trezeste cu un gust ciudat in gura chiar daca avem
sau nu o igiena orala corespunzatoare. In cazul in care igiena pacientului este
impecabila si totusi simte un gust ciudat poate fi vorba de o halucinatie gustativa,
adica simte anumite gusturi care de fapt nu exista.
In cazul epilepticilor, prezenta gustului metalic poate aparea inainte unei crize.
Aproximativ 85% din cauzele respiratiei urat mirositoare isi au originea la nivelul
cavitatii bucale, iar restul de 15% sunt provocate de afectiuni ale tractului respirator
sau gastrointestinal.
Helena poate fi simptomul unor afectiuni precum: amigdalita, sinuzita, faringita dar
si alte afectiuni al tractului respirator, precum si afectiuni renale sau hepatice.
Ocazional, halena apare din cauza unor afectiuni gastrointestinale, cum ar fi:
constipatia, indigestia, ulcerul gastric. De asemenea, orice afectiune care provoaca
stari de voma, de exemplu bulimia, poate conduce la aparitia respiratiei urat
mirositoare.
Anumite obiceiuri alimentare, in cazuri exceptionale, pot provoca halena; este cazul
pacientului care are o dieta saraca in carbohidrati, dar bogata in grasimi si proteine.
Potrivit, cercetarilor 2 din 3 persoane care au un asemenea regim alimentar pot
suferi de halena.
Respiratia dulce
Daca respiratia pacientilor este usor dulceaga poate insemna ca are un continut
ridicat de acetona sau alte chimicale, ceea ce avertizeaza pacientul ca poate suferi
de diabet zaharat si ca nivelul de glucoza (zahar) din sange nu este sub control.
Medical aceasta afectiune este cunoscuta sub denumirea de acidoza diabetica si
reprezinta o urgenta medicala. Daca in cel mai scurt timp nivelul de glucoza din
sange nu este echilibrat se poate ajunge la coma diabetica sau chiar moarte.
Daca gura iti miroase a usturoi, chiar daca nu ai consumat aceasta leguma in
ultimele 24 de ore, inseamna ca poti suferi de o intoxicatie cu seleniu, motiv pentru
care acest antioxidant nu trebuie administrat in doze mari. Pe langa suplimentele
alimentare, seleniul se gaseste in: alune, carne, fructe de mare si usturoi.
DanturaSus
Multe persoane cred ca dantura trebuie sa fie de un alb imaculat, dar in realitate
aceasta are diferite nuante, fapt care nu este influentat de pasta de dinti sau apa de
gura folosita.
Smaltul dintilor este translucent, deci dintii iau culoarea dentinei, o substanta de un
galben inchis ca si culoare, care se afla imediat sub smalt.
Dantura galben-maronie
De exemplu, in urma expunerii danturii la fier, magneziu sau argint, nuanta danturii
se inchide la culoare. Mercurul conduce la o nuanta verde-albastruie, in timp ce
cuprul si nichelul poate da danturii nuante de albastru-verzui. Inhalarea anumitor
substante, cum ar fi acidul cromic, ii va da danturii o nuanta de portocaliu.
Expunerea excesiva la o solutie cu iod sau petrecerea unui timp indelungat in
piscine unde a fost pusa clorura poate conduce la o nuanta maronie a danturii.
Dantura gri-albastruie
Dantura patata
Prezenta petelor pe dantura de datoreaza fluorizarii smaltului, adica expunerea la
fluoruri prin consumul de apa puternic fluorizata, pasta de dinti sau apa de gura. De
regula, aceste pete sunt mici, opace si in nuante de alb, dar problema se agraveaza
cand petele devin maronii iar dantura pare cariata. In timp ce aceasta afectiune
apare inca din copilarie, cand dantura incepe sa fie expusa fluorului, petele maronii
apar mai tarziu.
Trebuie mentionat ca aceste pete sunt doar inestetice si nu prezinta semne ale unor
afectiuni stomatologice.
Dungi pe dantura
Daca observi mici linii pe suprafata dintilor, poate fi semnul unui consum exagerat
de portocale si lamai; acidul citric din acestea si din alte alimente poate conduce la
aparitia eroziunilor dentare.
In cazul in care la baza dintelui, langa gingie, apare o leziune in forma de V, poate
fi un semn ca pacientul se spala pe dinti cu mult zel, sau ca periuta de dinti este
dura si lezeaza atat smaltul cat si gingiile. Aceste leziuni apar si daca pacientul
obisnuieste sa scrasneasca din dinti intentionat sau involuntar in timpul noptii -
afectiune cunoscuta medical sub denumirea de bruxism.
Mai ales dantura din partea inferioara a cavitatii bucale poate avea un aspect
sticlos, semn ce avertizeaza ca pacientul poate suferi de osteoporoza. De
asemenea, poate fi un semn ca pacientul sufera de bulimie. Starile de voma
repetate conduc la scaldarea danturii in acid gastric, care are capacitatea de a
eroda smaltul. Potrivit studiilor peste 99% din persoanele care sufera de bulimie
prezinta eroziuni ale smaltului danturii.
Dantura sparta
Daca te afli printre cei 20% de adulti din lume care isi scrasnesc dantura in timpul
zilei, si din cei 8% care fac aceste lucru in timp ce dorm, poti observa fracturi in
partea din spate a dintilor - semn ca suferi de bruxism. In momentul de fata se
crede ca bruxismul este mult mai distructiv decat cariile, deoarece prin scrasnire
smaltul protector al danturii este deteriorat, conducand la aparitia sensibilitatii
dentare, a cariilor, a gingivitei si in cele din urma la pierderea danturii.
La nivelul cavitatii bucale pot aparea o serie de manifestari ale unor afectiuni
generale. Aceste leziuni pot fi, uneori, chiar semnele unice de debut ale unor boli,
ceea ce face deosebit de importante pentru diagnosticul bolii generale.
Prezenta acestei leziuni la acest nivel este repede sesizata de pacient, datorita
bogatei sensibilitati a zonei mucoasei bucale, urmarea fireasca fiind prezentarea la
un control de specialitate pentru precizarea unui diagnostic si a unui tratament
adecvat.
- gingia;
-limba;
- planseul bucal;
Cavitatea bucala este colonizata de o mare varietate de germeni, cei mai multi
comensuali, dar care pot deveni patogeni atunci cand reactivitatea organismului
scade. De asemeni, odata cu alimentele, in cavitatea bucala pot patrunde
microorganisme straine de flora bucala obisnuita, unele cu o virulenta deosebita
(streptococul betahemolitic). Fata de aceste agresiuni, ea prezinta o serie de
mecanisme de aparare, precum: saliva (bogata in substante active de inhibare a
microorganismelor), integritatea mucoasei bucale, tesuturile limfoide bucale
(amigdalele palatine si linguale), mecanismele imune din mucoasa. Va vom
prezenta, pe scurt, cele mai frecvente leziuni la acest nivel.
Cuprins articol
Generalitati
Aftele bucale
Herpesul
Hipertrofiile gingivale
Candidoza bucala
Manifestari alergice
Aftele bucaleSus
Cel mai frecvent, leziunea este observata cand trece in stadiul de ulceratie de
culoare alb-galbui, este bine conturata, se vindeca fara cicatrice in 7-10 zile si este
foarte dureroasa, de regula la masticatie si deglutitie, motiv pentru care pacientul
prezinta hipersalivatie. Recidivele apar dupa perioade variate de timp, in mod
imprevizibil, de la cateva zile la cativa ani.
Tratamentul se efectueaza cel mai frecvent prin prescrierea unui colutoriu bucal in
care sunt asociate antibiotice, antiseptice, anestezice locale, corticoizi sau
cauterizare locala cu nitrat de argint 20-30%.
HerpesulSus
Cel mai frecvent leziunile sunt produse de virusul herpes I. Contaminarea se face,
de regula, in copilarie sau adolescenta, prin contact cu persoanele infectate. In
urma contactului are loc primoinfectia herpetica care, dupa o perioada de incubatie
de cateva zile se manifesta prin gingivo-stomatita herpetica primara. Herpesul este
o eruptie veziculara ulcerativa localizata la nivelul mucoasei bucale si pe jonctiunea
cutaneo-mucoasa (rosu de buza, piele), insotita de alterarea starii generale: febra,
cefalee, adenopatie satelita. Vindecarea leziunilor se face in 7-12 zile, fara cicatrici,
dar virusul ramane cantonat in organism in stare latenta, localizat la nivelul
ganglionilor trigeminali.
Sunt cresteri de volum ale gingiilor de cauze diferite. Sunt relativ frecvent intalnite
si produc modificari functionale si estetice. Volumul si culoarea sunt diferite in
functie de structura histologica, cel mai frecvent sunt sangerande, moi, cu caracter
inflamator sau ferme, fibroase.
Pot aparea in cursul unor stari fiziologice, cum ar fi: pubertatea, ciclul menstrual,
sarcina, datorita modificarilor hormonale specifice in aceste perioade, prin
administrare de anticonceptionale, menopauza, dar si in cazul unor boli sistemice
ca: diabet, hipovitaminoza C, leucemii, anemii, trombocitopenii, sau prin
administrare de medicamente: hidantoina, Nifedipin, ciclosporine
(imunosupresoare).
Candidoza bucalaSus
Este o infectie produsa de fungi din genul Candida si este cea mai frecventa micoza
a cavitatii bucale. Candida albicans este o ciuperca care poate fi identificata
obisnuit in cavitatea bucala, fiind nepatogena. Exista, insa, anumite conditii care o
transforma intr-un microorganism agresiv, si anume: excesul de antibiotice,
diabetul, sarcina si utilizarea contraceptivelor, medicatie imunosupresoare, bolile
endocrine, igiena bucala proasta, fumatul, protezele vechi neadaptate etc.
Formele cele mai frecvente de candidoza sunt la nivelul gingiei si mucoasei bucale,
si se manifesta prin durere la atingere, masticatie, contact cu alimente, fisuri la
nivelul comisurilor bucale. Leziunile pot fi de forme variate: atrofice zone
eritematoase culoare rosie catifelata, presarate cu zone de eroziune, asociate cu
usturime, arsura, uscaciunea gurii; hipertrofice zone de culoare alb sidefie,
reliefate, care nu se indeparteaza prin stergere, localizata pe gingie, obraz, palat,
fata dorsala a limbii.
Manifestari alergiceSus
Desi acest tip de reactii apar mai frecvent la nivelul pielii, mucoasa bucala poate fi
si ea sediul unor conflicte alergice. Astfel de reactii se intalnesc cel mai frecvent la
medicamentele: antimalaricele, aspirina, barbituricele, codeina, saruri de aur,
indometacin, oxacilina, penicilina, streptomicina, conservanti si stabilizatori ai
medicamentelor; alimente: produse din carne conservata, mezeluri, lapte praf, oua,
zmeura, fragi, branzeturi fermentate, peste, moluste; guma de mestecat;
componente din pastele de dinti, ape de gura.
Si
1.1.2.
Limba geografic
Limba geografic are o
etiologie
Simptomatologia
diferite pri ale limbii prezint descuamri ale papilelor filiforme, dnd un aspect
neregulat de zone albe alternnd cu zone roii. Modificrile se schimb sptmnal,
dnd aspectul unei hri geografice.
139
Tratament
consumu
https://www.scribd.com/doc/245374753/Curs-ORL
http://www.eva.ro/sanatate/stomatologie/carenta-de-vitamine-si-sanatatea-orala-
articol-22801.html
http://www.ymed.ro/aftele-bucale-stomatita-aftoasa-cauze-simptome-
tratament/comment-page-1/
http://www.ymed.ro/bolile-cavitatii-bucale/
http://www.ymed.ro/afte/