ELEMNTE SUPUSE LA INCOVOIERI Incovoierea caracterizeaz comportamentul unui element structural supus unei sarcint externe aplicaté perpendicular pe axa longitudinala a elementului, Figura 1 Incovoierea este solicitarea cea mai des intalnita, si este predominanta la elementele structurale Cand fortele actioneaza in plane care contin axele principale de inertie avem incovoiere dreapta, si exista o singura componenta a momentului incovoietor Mz sau My (fig. 2a); in figura a incovoierea este produsa de vectorul moment Mz. Cand fortele actioneaza in plane care nu contin exele principale de inertie vem incovoiere oblica (pe doua directii) cand in sectiunea transversala apar ambele componente ale vectorului moment Mz si My (fig.2b) In general incovoierea apare in practica insotita de alte solicitari, Se distinge astfel incovoierea cu forta taietoare denumita si incovoiere simpla, cand torsorul eforturilor ‘ce reduce la un vector moment dupa una din axele de inertie principale si o forta taietoare. in figura c, s-a reprezentat incovoierea simpla cu Mz si Ty ‘Avem incovoierea cu forta axiala denumita , moment pe o directie si forta axiala ape directia axei barei (compresiune excentrica) sau moment pe doua directii si forta axiala ( compresiune excentrica oblica) Tncovoierea se poate asocia cu forta taictoare si cu torsiunea Fortele care au directia axei (y) produc momente dirijate, ca vectori, perpendicular pe planul (yGx), deci avand directia axei (2), Reeiproc, fortele aflate in planul (2Gx) produc momente de incovoiere dirijate pe directia axci (y). a) » ) XN (A Figura 2 Se considera o bara prismatica avand lungimea L si inaltimea sectiunii transversale h, pe a carei suprafata se traseaza 0 retea de lini echidistante, longitudinale si transversale. Ochiurile retelei astfel obtinute au forma de patrate (fig 3)Daca la capetele barei se aplica, pe directia perpendiculara pe planul desenului, doi vectori moment de marimi egale si de sensuri contrare, atunci bara este solicitata la incovoiere, iar prin analiza efectelor acestei solicitari se observa urmatoarele; ay Figura 3 Marginile barei tind sa se ridice fata de mijlocul ei, iar axa longitudinala, precum si “fibrele” de material paralele cu aceasta axa, capata forme aproximative de arce de cere. ‘Aceste arce au lungimi inegale (cu atat mai mari cu cat se afla mai la exteriorul curburii). ‘Cum volumul de material nu se modifica, rezulta ca o parte dintre fibre trebuie sa se scurteze, iar altele sa se lungeasca, existand si unele care nu se deformeaza, Fibrele din jumatatea superioara a barei sunt solicitate la compresiune, cele din partea de jos sunt supuse la intindere, iar fibrele din planul median (planul neutru al barel) nu sunt solicitate, Solicitarile maxime se produc la extremitatile sectiunilor transversale. Sectiunile care era initial plane si perpendiculare pe axa barei isi pastreaza, in principfu, aceste caracteristici, dupa producerea solicitari, chiar daca se rotese in jurul faxei lor transversale (2). Rezulta ca, in cazul incovoierii simple a barelor prismatice, se poate admite ca se respecta ipoteza lui Bernoulli, ceea ce simplifica mult caleulele de rezistenta si de rigiditate la incovoiere. In sectiunea transversala iau nastere tensiuni normale o si tangentiale + Stadiile de lucru ale clementelor din beton armatla 6.064 Ge ee Py Axa neutra <= Axa neutr’a Fisuri 5 <7 Fisuri WI-2 G M, se Axa neutri Axa neutra 65<. (65< ©2) Fig 4 Stadiile de lucru ale betonului Stadiul I are loc de la inceputul incarcatrii a elementului pind la momentul aparitiei fisurilor in betonul din zona intins& (fig, 4.1 a), La inceputul inciredrii a elementului tensiunile din armitura si beton sunt mici si deformagiile au un caracier predominant clastic. Dependenfa dintre tensiuni (0) gi 2 1/30 cand placa este simplu rezemata pe tot conturul 11/35 cand placa este incastrata pe tot conturul 1/25 cand placa este simplu rezemata pe doua laturi paralele 1/30 cand placa este incastrata pe doua laturi paralele 1/12 cand placa este in consolaLa placi armate pe doua directii b/<2 1/40. cand placa este simplu rezemata pe tot contural 1/45 cand placa este incastrata pe tot conturul La plansee fara grinzi 1/30 cand stalpii sunt fara capitel 1,/32, cand stalpii au capitel simplu 11/35 cand stalpii au capitel cu frantura sau cu placa Grosimea placii va fi de cel putin 60mm la placile monolite si 30 mm Ia placile prefabricate daca alte cerinte nu impun o grosime minima mai mare ‘Armaturile se dispun in zonele intinse ale placilor si pot fi alcatuite din bare independente sau din plase sudate la placile armate pe 0 directie , armatura de rezistenta se dispune paralel cu latura mica, pe cealalta directie se dispune armatura constructiva la placile armate pe doua directii , armatura de rezistenta se dispune parale! cu cele doua laturi ale placii, la partea inferioara in camp, si la partea superioara pe reazeme(calareti). Diametru minim al barelor de rezistenta este 6mm (Smm la plase sudate) la plansee ou grinzi 8mm (10 mm pe reazeme) la plansee fara grinzi 10mm(8mm Ia plase sudate) la plansee situate in medii corozive Diametru maxim al barelor de rezistenta este 0,1 h,+2mm unde hy reprezinta grosimea placii in mm anta maxima dintre axele armaturilor de rezistenta este de 3h, < 200mm Ia placi cu hy<300mm 250 mm a placi cu 300mm400mm ‘Numarul maxim de bare in camp sip e reazeme este de 12 bare/metra Procentele de armare medii recomandate pt placi sunt cuprinse intre 0,3% si 0,6% in functie de tipul de otel folosit Sm Sunt clemente structurale liniare care au doa din dimensiuni de acelas ordin de ‘marime, iar a treia (lungimea L) mult mai mare in comparatie cu primele doua. Ele au rol de rezemare a placilor,de a prelua si transmite reactiunile acestora la elementele de reazem (stalpi, pereti, grinzi) Ele pot fi din beton armat monolit sau prefabricat (figl4) , beton precomprimat (fig!5), Grinzile pot fi drepte daca axa lor este dreapta sau curbe daca axa lor este curba . In sectiunea transverasla ele pot avea diferite forme (fig 16) Grinzile sunt solicitate Ja incovoiere cu forta taietoare, sau la incovoiere cu forta taietoare si torsiune Grinzile din beton armat se alcatuiese astfe! incat sa preia toate eforturile 1a care sunt solicitate. Ele se pot arma cu bare independent (fig 17 a,b), sau cu carcase sudate (fig 18)Momentele incovoictoare sunt preluate de barele longitudinale si beton, fortele taictoare de barele transversale(ctrieri) si beton (fig 19), iar momentele de torsiune sint preluate de armature longitudinala dispusa cat mai uniform pe inaltimea sectiunii side etrieri ( fig20) si beton Prevederi constructive pentru grinzi Inaltimea minima a grinzilor se ia dupa cum urmeaza rigle de cadru grinzii grinzi secundare si nervuri dese simplu rezemate Hgnin = le/20 nervuri dese incastrate elestic hgmia = le/25 nervuri la plansee casetate simplu rezemate pe contur hgmia = 1/30 nervuti la plansee casetate cu continuitate pe cel putin o latura ymin = 1/35 raportul dintre inaltimea grinzii si latimea ei se recomanda hy/by=1,5...3 grinzi principale bynia I,/15, in care 1, = deschidereea de calcul a Armarea grinzilor Procentele de armare medii recomandate pt grinzi sunt cuprinse intre 0.8% Distanta maxima dintre axele armaturilor de rezistenta este de 200mm. Diametru minim al barelor de rezistenta este 10mm Diametru maxim al barelor de rezistenta este 40mm iar pentru cele indoite 25mm Diametral minim al etrierilor se ia 1/4din diametrul cel mai mare al armaturilor de tezistenta dar cel putin 6mm la grinzi cu hy<800mm si 8mm la grinzi cu he>8OOmm Diametrul maxim al etrierilor se ia d -=12mm La grinzile care fac parte din structuri antiseismice (fig 21b) zonele de Ia extremitatile nzilor cu lungimea Ie, masurata de la fata stalpilor se considera zone critice disipative L,=1,5 h, pentru clasa de duetilitate H 1. = hg pentru clasa de ductilitate M Etrierii prevazuti in zona critica trebuie sa respecte conditiile d «>6mm Distanta maxima dintre etieri va fi in aceasta zona Sima=min(he/4,150mm,7dy:) pentru clasa de ductilitate Hunde dy este diametrul minim al armaturilor longitudinale Simox~min(hg/4,200mm,8dy)) pentru clasa de ductilitate M 2%Fig. 14 Fig 15Q Ci rae fe oie we aw mn | Tu SU ee eT aaGrinzi cu inima plina Raportul hil este: Construct civile si industriale erinzi simplu rezemate 1/8-1/10 grinzi static nedeterminate_1/12-1/20 (grinzi continue) 1/18-1/20 (grinzi de cadre) Poduri de sosea sicale ferata grinzi simplurezemate 1/8-1/12 (profile laminate) 1/7-1/10 (sectiuni compuse)8. JNCOVOIEREA BARELOR © dard este solicitata la incovofere daci in sectiunea transversal actioneazi un moment al cArui vector este perpendicular pe axa barei. Deobicei Incovoierea este rezultatul aotiunii unor sarcini transversale asupra unor bare relativ zvelte, cum sunt grinzile de susfinere 2 plangeelor, grinzile podurilor, ositle Vagoanelor, paletele turbinelor si compresoarelor axiale, arcurile de fot si chiar dripile unor avioane. Aceste sarcini produc fn sectiunea transversals atét moment Incovoietor cat si forté taietoare. Momentele incovoietoare produc tensiuni normale distribuite liniar pe Tnalyimea sectunii bare, rezultat direct al ipetezei sectiuni plane. in aceste conditii forma sectiunii barei este mai important decat aria Euprafefei, forme optime fiind obfinute cu ajutoral profilelor subjiri. Fortcle taietoare produc tensiuni tangentisle nule 2 exiremitifi si maxime la centrul sec{iunii, Calculul acestora este important la profilele subtii si le organele de asamblare ale grinzilor compuse. Daca actioneazi numai un moment incovoietor se spune ci bara este solicitata la incovoiere puri. Dac& fortele care acfioneazi asupra barel sunt Cuprinse intr-un plan de simetrie al sectiuni transversale, atunci bara este solciat la incovoiere simetrica, Daed vectorul moment este dirijat in lungul unei axe centrale de inertie a seotiunii care insi nu este si axa principal, atunci se spune c& bara este solicitaté la incovotere oblicd. In multe cazuri incovoierea apare simultan ‘cu rasucirea. in acest capitol se studiazl numai incovoierea, 8.1 Tensiuni la incovoierea pura simetricd Determminarea distribute tensiunilor la incovoierea puré este © problema static nedeterminata la rezolvarea creia se utilizeaza conditit de deformatie, relat intre tensiuni si deformatispecifice, si condi de echilibru, Se fac urmatoarele ipoteze: a) barele au sectiune constanta; b) momentul incovoietor este constant in Tungul barei, avénnd vectorul dirijat perpendicular pe un plan de simetrie al barei; c) sectiunile transversale plane, Taainte de Incovoierea144 REZISTENTA MATERIALELOR barei, rman plane dupa incovoiere si perpendiculare pe axa deformata a barei; d) raza de curburd a barei deformate este mare in comparajie cu. dimensiunile ‘ransversale; ¢) elemente longitudinale ale barei sunt solicitate doar la intindere sau compresiune, nu existi tensiuni transversale; f) modulul de elasticitate longitudinal ‘al materialului barei arc acceasi valoare Ia intindere si la compresiune, 8.1.1 Deplasiri si deformatii specifice Deformayit longitudinale Se considera o portiune de lungime dx dintr-o bard solicitata fa incovoiere pura in planul x0+ (fig. 8.1, a) In urma aplicarii momentelor tncovoietoare M,,. bara se deformeazi ca in figura 8.1, b, cele doua sectiuni situate inital la distanta dy rotindu-se relativ cu unghiul dg, dar rimanand plane, conform ipotezei lui Bernoulli Se observa c& partea de jos a barei este intinsa, in timp ce partea superioar& este comprimata, inseamna cé trebuie sd existe un plan intermediar xOy in care ddeformatia longitudinala este zero. Acesta se numeste plan netru iat axa Ox din ‘acest plan se numeste axa new a bare Fig. 8.1 Daca bara ar fi formata din fibre longitudinale, atunci s-ar observa ¢&, in turma incovoierii barei, fibrele inferioare se intind, iar cele superioare se comprimt. Fibra care nu se alungeste prin deformatia de incovoiere este a'd’=ab si se numeste fibra medie a barei, Fie p, raza de curburd a fibrei medi8 INCOVOIEREA BARELOR 145 © fibra situati la distanfa = de fibra medie are initial lungimea mn= de =a! iar dupa aplicarea solicit Alungirea acestei fibre este Alex)=tn! in! mil = min’ a'b! “Alungirea specifica se obfine impértind alungirea la lungimea inifialé 1) ‘Daca se noteaza curbura fibrei medii deformate do ae 8.2) ox (8.2) relatia (8.1) se mat serie 83) unde 4) este deplasarea longitudinalé a unui punetsituat la distant z de planul newt, Ca 0 consecinta direct 2 ipotezei sectiunii plane, alungirile specifice sunt distribuite liniar pe tndljimea secfiunit, fiind mule tn planvl neutra si avand valor maxime in fibrele extreme. Relatia (8.1) este independenta de tipul materialului barei, fiind valabila si la materiale cu dependent neliniard fntre tensiuni si deformatii specifice, sau la solicitari in domeniul plastic. Deformafii transversale. Studiul incovoierii se bazeazi si pe ipoteza invariabilitatii sectiunit transversite« bare, In realtate, alungirile in tngul bare sunt insotite de contract transversale 6 = 6, =, (49). In zona tninsigrosimea bare seade, in Zone comprimati. grosimea barei creste, iar suprafala neutra se curbeaz®, fenomen Genumit curburd anticlasticd. Aceste deformatii sunt foarte mici si nu modifica rezultatele objinute pentru alungirile specifice longitudinale.146 REZISTENTA MATERIALELOR 8.1.2 Relatia intre tensiuni si deforma(ii specifice Aplicand legea lui Hooke (3.22) rezutta E o, = Ee (8.5) relajic valabilé numai pentru. materiale liniar-elastice. Tensiunile normale de incovoiere variazd liniar ew distanja la fibra medie (fig. 8.1, c) fiind maxime in fibrele extreme, unde distanta z este maxima, in planul neutru, deci, pentru sectiune data, in ungul axei neutre, tensiunile produse de incovoiere sunt nule. De asemenea, conform ipotezelor de lucru, oy, 0 8.13 Condifii de echilibru Tensiunile o, produc fort breazA momentul Incovoietor Mf, Daca se seri relaiile de echivalenta (3.4) Intre tensiunile @, si forturite sectionale (fig. 8.2), se obtine [,exd4=0, (8.6) are odd care ec = froddeM,, 7) (8.8) ~[yorda In relafiite (8.6)-(8.8) s-a jinut cont de faptul c8, find paralele cu axa Ox, fortele @, d4 pot produce in general forta axiala si momente incovoietoare, dar dintre acestea exist numai momentul dirjat i lungul axel Oy.8, INCOVOIEREA BARELOR 147 Posipia axel neutre Oy: intocuind relatia (8.5) in (8.6) se obtine x, ef d4=0 sau feu =0 Momentul static al suprafefei sectiunii transversale (7.1) fat de axa Oy este nul, deci axa Oy tebuie sa fie axa centrala. Rezultd ca axa neutres Oy mrece prin centrul de greuate al sectiunti rransversale a barei Axa Oz inlocuind relafia (8.5) in (8.8) se obtine sy E [| yeda=o sau [peat-o Rezulta ca momentul centrifugal al suprafetei sectiunii transversale trebuie $8 fie nul, J principale. 0, deci axele sistemului yOz trebuie s8 fie axe centrale {In cazul incovoierit simetrice aceasta conditie este automat indeplinita Cind sectiunea barei nu este simetrict, planul fortelor trebuie si contind © axa central principal (fig. 83) 8.1.4 Formula lui Navier fnlocuind relafia (8.5) in (8.7) se obfine x, Ef Paem, sau M1, Rezulta curbura barei (8.9) (8.10) stabilita de L. M. H, Navier (1826). Tensiunile de incovoiere sunt proportionale eu momentul incovoictor si cu distanta la aca neutrd, $i invers proportionale cu momentul de inerjie axial al Seeptunll transversale. La o secjiune cu dows axe de simetrie (fig. 8.4, a) tensiunile au valori maxime egale (si de semn contrar) in fibrele extreme. La o sectiune cu o singuri148 REZISTENTA MATERIALELOR axa de simetrie (fig. 8.4, 5) tensiunes maxima ong apare in fibra cea mai ‘ndepartata. de axa neutra. Aceasta valoare nu trebuie si depaseasca rezistenta admisibilé la incovoiere pentru materialul bare, Fig. 84 Daca materialul are rezistenta admisil compresiune, este important’ orientarea sectiunij astfel ineat tensiunea maximi sa pari pe partea cu rezistenta admisibila mai mare. 8.1.5 Modulul de rezistenta axial ‘Tensiunea normal maxima are expresia, Msn ia {ermxl unde (@.12) este modulul de rezistenga axial sau modulul de rezistenta la incovoiere al sectiunii transversale. La seofiunea circulara plind, cu diametrul D, se obfine (8.13.4)