= 6b LUCHAREA by ELECTROMAGNETUL DE CURENT ALBIN: i . GU_SPIRA IN SCURTOIRCUIT , ‘ 1, Bematica Ivertrii: 1-1. Construc tie slectrémagnotului de crest. vi bernetiy 1 1:2, MMourarea fluxuriler mometica-in oriila ecranstitynscsra sie fluxutuiteter. / f fi 119+ Cbleulul, torteror weuvortate we glectroiagnet Leds duss ec jr spared tn scurtcineuit ssupra reporti fies flux 1.5. Determinoroa surentuled “sheerbit fn fuictie «2 tensiunea de alimentorc. : i 2. Schane slectrica |. : ie wit POMSMETULOL ‘so vin Loldésd mon’ Pentru olinewsarud to @in figura 2 in cares + ~ F ~ pupitre 4 aLimentore aia laberater : = Vy> veltmetra 6, - 250M, lesa ted = A = enperneta 1A. nite : = BOBy,-bobina, ini oten enna : = ByBgrds ~ Bodine ‘soud% cn'numiral de spire a = lo epire.. Pl Petru. 4 ‘Snregistrores ‘Pluxuriler s6ve folosi uh dispesitiv Fecal Maig electronic. conceput epost ica imtogratopre active eomendate gi un circuit fe tntinziene os 90 eM 1 fn 'seoat seep, Aceat diopoxit 1 folosagl Glectrice (CD), neceser- tei a¥surttori corscte. Sehene bloc @ Gispozitivulods electronic eate preventafs ia figura 3 tar echite ‘panoului este prazentat’ in figura 4 tu care i sea notet eur , 3 | genni de tensixne de intrare priait deo uno din bobine =o, ¥ * ’ has eee ee~ 67 . > gondte, a petra meorerea unvia din fioxerile . Pays wou Py ; 1, = anpititetir de intrere : duplifieetor neceser emplifictrii semelului pentry: cir- 1 eWdy, os * emttut de comandti, C0. ates integrotor Gor ndet. (Intrerupterel ideal cere teneodtt condenantorel din redetic integraterciai conemiwt eo répiicst cu antrenzister ea efect de efap (APT 12). detector fedeoates, (dubte) circuit de: Antiaiciere (@eenlare), realieet din Wout cis- + \puttte, Reseulente sondatenite pd 55% LOH, ‘cil “set olroeit, Ber: connate | o dexqentvoroins senande Fe Binds ‘pLosteouagactud dy etidiat sate’ un eectronegnes te tip Y,, feleest Ye denvactenuk de'tip/2Gk Seen, vind debins bepretizett po sabele colmane (tig). BAM aie pentondl am ene Sn scurtedrcsit evn /1e spire, “gu cnn, omens By, gechbtvatde nabcranarm* hy Givizett an, dont pings “egete), Be sesinn gota occonett Ay at hy, Pentre ard soteaty nespactix flexed total. B92 Maun Mknarares.fivsuriier 92 efectuase4 pentre, 6 eecpene: ‘mek reduist, aeoth tensiunea ‘noainelé de 220, pentra ene mentine in, cons: ‘Lapebrs, ‘nesatunats, far forar fluxuniler ef se mentin’ ainusoidels, IWisariterite se’ vor snrhene ate o tensitine cupcinat dates TeV gi ‘Loot, ns “Peatro ridicanee ‘aececkenisk cals 1.3 A), se you afectua: saaunttont pentes Veloni alé tensiuaii cuprinee inte o ai 2?ov. i Bebinele sonds. furnizennt un semmel prosortionel. cv derivate Tlonyrildn. Acont sennal este mpl Intdi-empliticat ey sjutoro}. embli- ficatorglut Aly, dar apot integrat cu ajutorul Antegretonului activ,7 68 a= xk ee andes P.~ este Tluxul maene tic; K+ conatentinide ‘periifioare, > seitiontoryies ny tt 96.%e8 compara, 6x. valoares, caledata: ¢: a5 unde Up, este tensiunes ppvigeta dobined electronaznetitus 40,43Sy Nyy Mumiirul de spire 01 bobinei de oxcitstie o electrozege tului der oo - pulsetie curentuiui. Pluxursle mognetice din intrefior oe mlsoort simalten deterinin- dase gi deface jul % dintre ete, Spre exenpliticere tn angxt ee prozintS, fluxurile F 4,1 BEATING fH erie neeerannt Ay gt ecranott fy, To Tibie Vsatg = TOV (Pig.6); iumut totor $i Moet Fa misurete tot a ‘tenaiunes. Lim? Lee: (fig-7),) ier in -Tigure © stint preventete Fat Pa, phemeeta i) =: - bee, entre 6 be pene tn ovidente “efectu?.setu- rate : polutns) ‘Pioxurine megneti~ eformeszit, dovening neginvaoidole | {Sa ve, bratird caritetiv= 70+ “Forte totald este depiel forted ‘Geavo2tattt teen pot deck: <2 : ; ie Pain. 34. Se ve: Aeration at ‘eae tnvrattorsd nersoiee a A), Bik, Detel oo tree, fh, tabadul 2.= 2 if ey ye 1d ra ae Ne he ar dhe = 4 Xe | Fania | fenf [Fs deg el = eee ete td { $ 0 y{V| 80 loo | ho | (yo| lo | lo\200 |2ze [A | an aul afé | 979 |a23 | gee O34 | eqs Ae, 100 low — 540 (BN, ( Ya Moa bo wa, ->CH, =200 ot /diw > CHy 2502 VN) dwa «d= add, col Xo, es ee 3 vod ita 2)fo. BO hy ae 2445 hy, (QJ o ’ 2 Cal a a ~ a 3 Ay, -Ay 2af 4, Ye Ge clOT pact se admite pentru inductie 0 expresie sinusoidali de forma B = _eBsinot, rezulti expresia fortei: ABA! — cos Qt)” Tne (5.102) adica forta electromagnetulai are o component continua: A Fi Ano gj 0 component, cosinusoidalt de pulsafie dubdd fati de pulsatia inductici= cos Zea. Ayo Forta total F este reprezentati grafic In figura 5.31, in care sv poate observa ci forta instantanee are o valoare maxima: (5.103) io valoare medie: ay (3.104) observa ci forta instantance atinge valori zero. De asemenea se poate : Dim aceasti cauzi, armatura electromagnetului are tendinfa de indepartare ‘Atragerea armiiturii cu pulsa- sub actiunea forfei antagoniste a unui resort. tia dubli fata de pulsatia retelei produce o vibratie caracteristica de frecventi 100 Hz, dac& frecventa retelei este de 50 Hz, Pentru a elimina neajunsurile menfionate se recurge la doua solutii: A a) Ja electromagnetul monofazat de curent alternativ se plaseaza in piesa polara, in zona intrefierului, o spira in scurtcircuit, prin a c&rei reactie induc- fia in’ intrefier nu mai atinge valori zero; d) se utilizeazi magneti trifazati, , excitati pe trei_ coloane de tensiuni electromotoare defazate simetric. 54.1. SPIRA IN SCURTCIRCUIT LA ELECTROMAGNETII MONOFAZATI Electromagnetii t ' gnetii de curent alterna- pi 55 ; _ ab 7 ‘ig, 5.31, Inductia magneticd B fora F tiv monofazat se construiese sub forma jain Sodignet ie cuveat alert numeroase variante: forma U cu monofazat. 209spira in scurtcitcuit pe 0 coloan’ si migcare de rotafie a armiturii, forma U cu spire in scurtcircuit pe dou’ coloane si, miscare de translatie a armituri, forma E cu spire in scurtcircuit pe cele dou’ coloane externe, forma T oy spire in scurtcircuit pe cele dowd coloane externe [5.3, 5.6]. fn dezvoltarea care urmeazii fenomenele se presupun liniare, iar m&rimile clectromagnetice alternative se admit sinusoidale. Calculele se efectueary pentru electromagnetii cu intrefierul minimal (armitura mobil& atrasi), Se stie ci, pentru intrefierul maximal (armitura mobili dep&rtat’), din cauza intrefierului mare, reactia spirei in scurtcircuit este neinsemnati, in sensui ci fluxurile in intrefier nu pot fi menfinute decalate, chiar daci curentul in spirii este mai mare decit curentul in pozitia atras; ca urmare, forfa de intre- fier practic nu depinde, in aceast situatic, de curentul din spira in scurt. circuit. Rezistenta spirei in scurtcircuit la electromagnetul U/1. In figura 5,32, a, s-a reprezentat schematic clectromagnetul cu U/1, adic acel electromagnet a clrui spira in scurtcircuit este plasati pe o coloani, iar axul de rotatie al armiturii mobile se gaseste pe cealalta coloana. La un asemenea electromagnet momentul util este dat numai de forta dezvoltati in intrefierul electromagne- tului prevazut cu spira in scurtcircuit, deoarece momentul fortei dezvoltate in intrefierul fara spird in scurtcircuit este nul. Pentru aceasta situatic este suficient a se cerceta fenomenele care se pro- duc in intrefierul polului echipat cu spira in scurtcircuit. Notafiile precizate in figura 5.32 au urmitoarele semnificatii Ay — aria polului in afara spirei; 4; — aria polului in interiorul spirei ‘®, — fluxul magnetic total, in sectiuni dep&rtate de spird; 4, ~ fluxal magnetic in intrefier in exteriorul spirei; gz —fluxul magnetic in intrefier in interiorul spirei; Ba,$i Ba, — inductiile corespunzitoare; ¢ — tensinnea electromotoare indus’ in spird; iz — curentul din spiri; 3 — grosimea intrefierului; R, — revistenga spirei in scurteirenit. Pentru a determina rezistenfa spirei in scurtcircuit Se consider’ fenome- nut global care are loc in intrefierul polului, (5.3, 5.6]. Fluxul total 4, consi- derat ca mérime alternativa sinusoidal si care parcurge circuitul magnetic al electromagnetului in zonele neecranate, rezult din insumarea a doua fluxuri 4, $i @4,, respectiv din exteriorul si interiorul spireiécran, ambele marimi fiind sinusoidale. Se admite, din considerafti tehnologice (saturatia materialului) valoarca maxima B,, a inductiei magnetice in exteriorul spirei in scurtcir- cuit. Valoarea maxima a inductiei By,, in interiorul spirei in scurtcircuit, Se exprima cu ajutorul factorului k, in functie de B,,, prin relatia: 5.105) Ba, = kB, “¢ Deoarece s-a admis c& fluxul in interiorul spirei in scurtcircuit variazi sinusoidal, se poate scrie: , 4, = $4, cos wt. (5.106) 210ar Fig. 5.32 Electromagnetul U/1: 1 — shirt tn scurteircuit 2 —bobina; 3 — armstura fist — ar Tdtura mold; 3—ax de sotatie, Variafia fluxulad @), genereazi, in spira in scurtcircuit tensiunea indusi: _ db, dé #4 = Rein = Ral sin of, (5.107) intrucit inductivitatea proprie spirei este redust, iar reactanta spirei la 50 Hz este neglijabila in raport cu rezistenta sa. Din relafia (5.107) mai rezulti ck tensiunea indusi ¢, este in fazi cu curentul #g care parcurge spira-in scurt- circuit. In figura 5.32, d, s-au reprezentat mirimile 4, ¢ sit cu,relatiile le faz. corespunzatoare. : ; . Este posibil si se stabileasca relatiile de fazi si amplitudine intre fluxurile fie, 4, ,, daci se consider’ doui momente in reprezentarea grafick din igura 5.32, ali; eatund ys » iar flux er n este zero. Tp. ductiile din ariile 41 si de sint egale intr, ele, adici = (Bai = Ba. (5.108) a be Momentul 2 (schifa c). Dupi un unghj of Hah Tal cot = n/2 se consider’ momentul 2. Fly. Fig. 535._ Relailde teed inte ie (q,), are valoarea zero si deci si induc. tia (Ba,)z are valoarea zero; tensiunea ¢ curentul i au valori maxime. In acest moment cimpul magnetic in interior] spirei este nul, adici (H4,)2 = 0. _—- - Situatiile fluxurilor si ale curentului in spiri, la cele dou momente, sint reprezentate si in figurile 5.32, 5 si o. ae Observatiile de mai sus privind starea electromagnetici in intrefienul electromagnetulni la cele doui momente permit trasarea diagramei fazoriale a inductiilor si fluxurilor, ca in figura 5.33. In aceast& diagram’ s-au repre. zentat, la momentul 1, inductiile in intrefier conform relatiei (5.108). Inductia (Ba,)s adic& in afara spirei sin momentul 2 se calculeazi in functie de valoarea maxima acceptata Bu, si de inductia (B,,), ; deci (Bala =VB%, — (Bid = VB, — Bs, (5.109) In diagrama din figura 5.33 s-au mai reprezentat si fazorii: B,,= AsBy, (5.110) @,, AB, (5.111) Dac& in momentul 2, cind (H.,)s = 0, se aplic& legea circuitului magnetic pe conturul trasat punctat in figura 5.32, c, se scrie: Pas (Ha)a- 3 = Bales, 7 (3.112) Bo Din relafia (5.107) aplicat& in momentul 2 se obfine succesiv: A R, = Boede | 5.113} tga! (5.113) Cunoscindu-se rezistenta spirei in scurtcircuit, se alege materialul si s¢ determina dimensiunile spirei, tinindu-se seama ca sci ia 0 temperatura, de 120°C. 25gich nawse Seama cK spira ponte Iuera Te Electromagnetul de forma U/1. Forta medie in intrefi i e ts 1 intreficrul electromagnetului reals ca o sumi a forfelor medii existente fn ariile neecranati si ecranati. ac se stabileste o relatie intre ariile ecranata si neecranat& de forma: Ae = mA, (5.114) 212eel lt p gorie, expresia ge- go poste Ftei medii in. in- it poral + Fa, = 1 Bim4y (5,115) +77 2y0 pact in, relatia (5.115), conform figurii 5.33, se pune: F By, = Ba, cosa = Bak, (5.116) ia fortei, medi de- expres vine: Fy = Fna(l + mm). (5.117) jn figura 5.34, b s-a re~ presentat diagrama_fortei préstanee F inintrefierul electromagnetului, rezultind cao sumia forfelor iMstantanee existente in ariile ecranat& si neecranat& si finind seami ci in- ‘Rotiile variazi sinusoidal, ca in figura 5.34, a, iar forfa este proporti- onali cu pitratul inductiei. Se observa ci. pulsatia forfei in intrefier este de dou’ ori mai mare decit pulsatia inductiei 51 c&, daci defazajul intre inductii este a, defazajul intre Tertele corespunzatoare este 2a. Tot in figura 5.34, 6 se mai observa ci: Valoarea de virf 24, a fortei oscilante in’aria neecranata este egal cu valoarea medie Fm, in aceeasi arie, adic&: PL = Fray (5.118) Fig, 5.34. Diagrama forfelor instantanee. —Valoarea de virf F4,. a fortei oscilante tn aria ecranat& este egala cu valoarea medie F,,4, in aceeasi arie, adic&? Bap = Fray = Fma,bm. (5.119) —Defazajul intre fortele oscilante F4~ si Ban este 2x. —Forfa oscilanti totaki A. reaultt din insumarea forfelor_oscilante ~ Ht Ban, adici: B= Pant ban (5.120) Observatiile de mai sus, concretizate in relatiile (5.118), (5.119), (5.120) Permit si se determine valorile forfelor oscilant Ay, maxim& Fyax, minim’ ». medie F,, in functie de parametrii ® si m. alesi. 213 Ret